Universul, iunie 1919 (Anul 37, nr. 187-216)

1919-06-01 / nr. 187

C 1 Creditori, nu datornici Cafea închiegării noului Stat român e presărata cu piedici, lucru firesc, căci nu suntem numai noi pe lume ci Împrejurul nostru sunt nea­muri cu interese deosebite,ba chiar și contrare intereselor noastre. Unele dintre piedici erau văzute, bine știute, altele ră­sar cu cât înaintăm mai mult. Bine­înțeles, nu ne pierdem Cumpătul, fiindcă nu urmărim nimic necurat ci numai bin dreptul nostru. Așa că în de­­­ [UNK]­plină liniște sufletească pu­tem lucra la înlăturarea pie­­dicelor ce se ivesc. Așa va fi și cu noua greu­tate ce caută să ni se facă. De astă dată nu e vorba de teritorii ce nu s’ar disputa de unii ori de alții, ci de parale. Se vestește anume că Comi­­siunea financiară a Conferin­ței din Paris ar fi de părere ca Sta­tele ce se formează sau sporesc pe teritoriile­­ vastei monarhii austro-un­gare să ia asupră­ le o parte proporțională a datoriei pu­blice a acesteia... fiindcă ce rămâne din Austro-Ungaria o­ are cu ce plăti. Ar urma deci ca România, care se mărește cu Ardealul,­­ Banatul și Bucovina, să se încarce cu o bună parte din datoriile răposatei monarhii habsburgice. Se poate una ca asta ? Noi ne-am războit cu Aus­tro-Ungaria , am jertfit sute de mii de oameni în floarea vârstei, am cheltuit miliarde pe care trebue să le plătim, o bună parte din țara noastră a fost ocupată, suptă și jefuită de oștile austro-ungare a­­proape doi ani de zile, facem și acum sacrificii fiindcă un­gurii au luat-o razna—și să mai luăm în spinare și dato­riile austro-ungare ? Austro-Ungaria se împru­mută cu bani ca să ne răpuie *■­ și noi să-i plătim, după ce am și răpus-o ? Asta ar fi pur și simplu lu­mea pe dos. Răspunderea datoriilor A­­ustro-Ungariei o poartă pe de o parte cei cari au condus monarhia habsburgică : aus­­triacii și maghiarii ; pe de altă parte, o poartă acei care i-au dat bani cu împrumut pentru scopurile ei politice și militare, dușmane nouă. Răfuiască-se deci ,între dânșii creditorii și debitori, despăgubindu-se cei dintâi cu cât și cum vor putea scoate de la cei din urmă. Ii priveș­te. E treaba lor. Noi nu avem nici un amestec. Din contra, avem noi drep­tul să cerem de la Austro-Un­garia despăgubiri pentru bu­nurile răpite, pentru strică­ciunile și jafurile făcute. Nu poate fi vorba să dăm bani, ci să primim. Așa cere dreptatea. Știm că reprezentantă fi­nanțe­ mari au multă trecere și multă putere , dar din alb netrii nu pot face nici ei. Bizuindu-ne pe dreptatea noastră vădită, respingem orice combinațiune, fie cât de măestrită, care ne-ar schim­ba din creditori în­datornici. ip. CONGRESUL RACII COMUNICAREA CONDIȚI­ILOR DE PACE CU AUSTRIA Ly&n. 80. — Azi la atuiazi se va comunica delegaților austriaci o parte din tratatul de pace, în cas­telul de la Saint-Germain en Laye, sala vârstei de piatră’’. Austriacii vor avea­ și ei 15 zile pentru examinarea tratatului care conține 800.000 de cuvinte. Obser­vațiile vor trebui să și­ le facă în scris. Sala ea și cea de la Versailles: o masft în formă de potcoavă, la capete, masa „Judecătorilor”, la care vor ședea d-nii Clemenceau, Wilson, Orlando, Lloyd George, a­­proape de căminul monumental, in fata delegaților austriaci In fine CO de locuri rezervate presei. REZUMATUL CONTRA­PROPUNERILOR GER­­MANE Lyon. 30. — O depeșă din Berlin cu data de 27 Mai co­munica următorul rezumat: Germania primește reduce­rea efectivului armatei sale la Jist-808 oameni: ca oferă să dezarmeze marile vase de răz­boi dar stărite să păstreze un număr oarecare de vase de comerț. Ea pretinde că limi­tele teritoriale nu ar trebui schimbate fără un plebiscit prealabil, în­ebiseit pe care Germania îl cere m­ai cu sea­mă pentru Silezia de sus. Pru­­sia­ orientală și occidentală, Memel și Dantzisst. Germania primește ca por­tul Dantsig să fie declarat port liber și ca Vistula să fie internaționalizată. Ea cere ca Antanta să-și retragă trupele din teritoriile ocupate în ter­men de 4 luni de la semnarea preliminariilor păcii. Ea mai cere admiterea sa imediată în Liga națiunilor și stătu­e să obț*e un mandat pentru fos­tele ei colonii. Ea e dispusă a plăti, mai a­­les Franței și Belgiei cifra despăgubirilor, declarând că până la 1926 va fi plătit 20 miliarde și apoi va plăti o su­mă anuală, dar totalul nu va trebui să treacă pese 100 mi­liarde de mărci. Germania refuză a preda pe Kaiser și pe celelalte persona­le indicate ca răspunzătoare de război. Ea propune să fie chemați înaintea unui tribu­nal pretinșii culpabili din a­­asândouă părțile beligerante. Tribunalul acesta ar fi prezi­dat de un judecător ales din­­tr-o țară neutră și ar avea sarcina de a stabili vina vert-Lym. SO.__Erí după amiază r­ stat- înmânată Con­ferenței panica a doua a contra-propune­­rilor germane. Sunt vreo 150 r­agu­­te. . Cens:Hui color 4 s’a Întrunit și înainte și după amiază spre a lua cuîi^imții de contra-pro­f SLĂffi. ‘ ’.r­ > ? CHESTIUNEA ADRIATICEI Paris, 30­—. Le Temps” asi­gură că acordul asupra Adria­­ticei e actualmente făcut și dă următoarea informațiune: .► Președintele Wilson, care se va întreține azi cu delegații iugo­slavi, și-a d lat asentimen­tul la un aranjament primit și de d. Orlando și ale cărui trăsături esențiale sunt: 1) Orașul Fiume, afară de mahalaua Susac va forma împreună cu regiunea de la vest un stat independent sub ocrotirea societății națiunilor. Statul acesta va fi limitrof cu teritoriul italian și va cuprin­de drumul de fier ce pleacă de la Fiume îndreptându-se, spre Laibach. 2) Zara și Seben­ico vor fi puse sub suveranitatea Italiei, care va renunța la orice altă parte a coastei dalenasiene și a hinterlandului ei. 3) Italia va mai avea sub suveranitatea ei insulele zise strategice, anume insula Cher­­so și insula Lussin, la sud-vest de Fiume, precum și insula Lessa și insulele numite »Ex­terne­ vecine. 4) De­ altă parte, societatea națiunilor va atribui guver­nului italian mandatul asupra Albaniei, unde tratatul de pe Londra îi asigură Italiei o în­râurire precumpănitoare. CRITICA TRATATULUI IN SENATUL AMERICAN Roma, 30. — In cursul desbate­­rilor din senatul american, asu­pra tratatului păcii, senatorul She­ridan a atacat­ liga națiunilor. El a spus că pactul Hyei reduce re­­publica Statelor­ Triste la starea de vasalitate. A adăugat, că liga națiunilor trădează pe Polonia și fură China. Abrogarea tratatului încheiat cu Italia într-un timp de mare primejdie e o strigătoare lipsă de bună credință. O Mantie PENTRU M. S. REGINA Ofițeri și trupa comp­ III din reg. Argeș No. 4 153.— Suma din urmă Lei 14526.— Total general Lei 14679.— i ,iș§ \ * Mobilizarea li Ardeal 2). luciu Mantu, președintele consiliului dirigent, a dat un or­din de chemare la arme a,­^fu­tor ttarilor născuți In Î8^,­­cu excepția­­ maghiarilor. ? Tinerii aceia se vor prezenta ín­­ i/teme/ Zile din Mai, la cer­curile de recrutare din Sibiu, Brașov, Tărgu-Mureșului, Bistri­ța, Cluj, Alba-Iulia, Orășlie.­­și Dej, duțtu țumlocuesc în țininut­­u­fi n­ Wăm­in­Tii n~nui t MAREA OFENSIVA ucrainiana contra bolșevicilor Paris. 30. — Biuroul presei ucrainiene din Berna anunță că la 21 Mai a început ofensi­va generală contra bolșevici­lor ruși pe toate fronturile u­­crainiene. Colonelul Șapoval a înaintat până la Sbucet. Patrulele de Cavalerie au intrat la Cameniț și Podolsk. Ofensiva continuă. Lupte s-au angajat acum pe Nistru, în direcția Pultava și Ecaterinoslav. Serbările sportive de la­ Paris — Echipa românească — Azi pleacă echipa noastră spor­­tivă pentru concursurile interalia­te la Paris. I-am văzut ieri. Toți, ofițeri și soldați, voinici, mândri că se duc să reprezinte țara aceasta, conști­enți de răspunderea ce o au și în­crezători în puterile lor. Cu asemenea elemente, ne fălim. Aliații noștri vor avea ce admira și invidia, suntem siguri. Erau adunați cu toții, aseară la 4 și jumătate în localul societăței de gimnastică. D. general Rășcanu, secretarul general al ministerului de război, în numele ministrului, i-a trecut în revistă, după care le-a ținut o scurtă cuvântare. — Plecați, — le-a spus d-sa, și fiți demni de dragostea și încrede­rea cu care vă urmărește țara în­treagă. Nu desmințiți faima românu­lui, dimpotrivă întăriți-o în con­vingerea aliaților noștri”. Un m­a­scos bărbătește din două sute de piepturi a fost răspunsul. Și cu răspunsul acesta, am înțeles că absolut toți părtașii echipei, vor face sforțări supraomenești numai și numai spre a fi la înăl­țimea calităților rasei noastre. 1). maior Manolescu, conducăto­rul detașamentului ne dă unele relații asupra antrenamentului și performanțele stabilite până a­­cu­r­. — Sunt aproape 8 luni de când ne pregătim. Timpul a­ fost desi­­gur scurt. Americanii, englezii și francezii, car își vor trimite și ei reprezentanții lor, au echipele pre­­gătite de ani de zile. Acolo, în țările lor, educației fi­­zice i s'a dat locul de cinste. Aso­ciații sportive de tot felul se gă­sesc până și în sate. Sperăm însă că nu ne vom face de ocară. Elementele de care dis­punem, ofițeri și soldați, sunt e­­lemente curagioase și ne vor face onoare”. — * Cităm câteva din performan­țele stabilite până acum: Bun­ăoa­ra pentru 100 m. 11 Secunde; 1500 m. în 4 minute și 14 s­ec.; discul 34 metri; greutate 12 m.; lance 42 m­.; disc 07 m.; sărituri în înăl­țime U0 m., in lungime 6,20 m.; curse de fond, 5000 m. în 18 mi­nute; 10000 m. in 41 m.; 20.000 în 1> ora și 12 m.; bariere 100 m. 18 secunde; 200 m. In 25 sec. și înnot pe 100 m. în 1 minut 84 sec. Celelalte secțiuni de scrimă, tragere, lupte, tennis, box, foot, bal, foot-bal rugby se prezintă de­­ asemenea foarte bine. Serbările se vor ține de la 22 iunie la ß iulie. Până atunci echi­pa va continua să se antreneze la Paris. I.T. rnmmrnmmami«fr- 8 ■$* ----­ Guvernul și «te&tia amnistii Oficiosul francez a­l guvernu­lui ..I­ndépendance Roumaine”, vorbind în chestiunea amnistiei,­­dezbătută de unele ziare sub formă de anchetă—spune în ar­ticolul de fond, următoarele : .....Crimele și delictele săvâr­șite in cursul războiului nostru sunt datorite, toate, slăbiciunei conștiinței sociale, singurul spri­jin al popoarelor. A proclama amnistia, înseam­nă a mări aceasta, slăbiciune fă­când, prin aceasta, să șovăiasca chiar caracterele, cari nu și-ar mai găsi resortul moral in senti­mentul solidarită­ții­­ „datoriei", în care atu crezut. Este cea mai rea școală pen­tru cetățean­ 1. JUSTIȚIA MILITARĂ Dela Curtea de justiție­­ militară In ședința ținută etc. Curtea superioară de justiție de pe lân­gă M. C. G., prezidată de d. ge­neral Istrate a respins recursul celor 4 asasini ai generalului Poștaș, condamnați la moarte de Curtea marțială din Basarabia. Aceiași Curte a casat sentința Curței marțiale a div. VIII, care conda$fu­Las £ pe soldatul Leizer Baridilli la 3 ani închisoare și a cas £t ®ntința­ Curței marțiale din Cernăuți prin care Schneider Efraim­ era condamnat la an­ an, închisoare. Ambele recursuri au fost sus-­­ținsAie ditte avocat Virga. Mara, Suveranii în Ardeal Episoade din aălaimm­e. — îm­prni­sor protecția nu mânitor.— Manifestații istorice.—Fericirea Ardelștilor — Dela trimisul nostru special — Am plecat dela Oradea­ Mare încărcați de emoții și de bucurii nemai avute, dar tulburați câteva ore de accidentul întâmplat tre­nului ministerial. Faptul că s’a dovedit repede că nu era o mână criminală și că am putut pleca în aceiași zi spre front, fără a în­registra nici un accident de per­soane, ne-a liniștit pe deplin, deși aveam de străbătut spre Tisa,, o regiune aproape cu­ totul ungu­rească. Bichiș­o­aba, unde s’au dat lup­­te aprige între soldații noștri și ungurii, ne-a primit câte nu ne așteptam. Ce ne-a surprins mai mult aci și ne-a dat cei mai pu­ternici fiori de mândrie românea­­scă și cele mai frumoase nădejdi în viitorul Patriei noastre, au fost­ miile de bănățeni și de ardeleni în frunte cu conducătorii lor valoroși, cari au cerut Suveranului f într’u­n glas de durere nestăpânită, dar hotărât, ocuparea Banatului de către armata noastră. Aradul e al nostru și Banatul a început să tremure de fericire sub pasul glorioasei noastre ar­mate. Bichiș-Ciaba e un oraș frumos și bogat, cu­ o populație în majori­tate slovacă. Sunt și români, dar grosul lor alcătuește populația din satele Bichișului, o populație har­nică și bine situată. Trecând prin Debrețin spre Careii Mari, am aflat că o dele­­gațiune a universităței maghiare de acolo va prezintă Suveranului u­n memoriu prin care arată sufe­rințele ce-au indurat ungurii din partea bolșevicilor și mulțumind călduros pentru înaintarea arma­tei române care le-a salvat totul o roagă, în numele celorlalți ma­ghiari, de peste Tisa să li se tri­mită și acelora cât mai neîntâr­ziat sprijinul armatei, ne mai pu­tând suporta starea disperată în care se găsesc. Se exprimă în acel memoriu și dorința de a se putea întruni toți fruntașii unguri la a a­dăpostul forțelor noastre, smv. a se propune într’o adunare a tutu­ror conducătorilor buni ai lor, ca să se ofere M. S. Regelui Ferdi­nand coroana Sfântului Ștefan J.. Pentru românii ardeleni nu poate fi o mai mare și mai aleasă mulțumire sufletească decât aceea ca asupritorii lor de o mie de ani să vină azi, pe neașteptate, și să le implore protecțiunea armatei lor. La Careii-Mari ne-a fost dat să cunoaș­em românimea cea mai de­părtată, cea mai înstrăinată, cel puțin în formă, de viața româneas­că a Ardealului. Prin părțile ace­stea populația e mai înapoiată, din multe puncte de vedere, un­gurii puseseră stăpânire aci ?i pe biserică și pe școală. Azi însă, di­n 44 de parohii subjugate episcopiei de tristă amintire de la Hajdu-Do­­rog, sunt din nou alipite la epis­copiile noastre din Oradea-Mare și Gherla. Românii din Marmația, din țara Oașului (Ugoniir) și din Sătmar, sunt însă de cea mai buna Calitate și în puțină vreme vom auzi și din părțile lor întunecate până eri, vești de viață nouă și luminoasă.­­ Delegaților unguri și reprezen­tanților bisericelor streine M. S. Regele le-a dat o deosebită aten­țiune, strângându-le mâna și în­trețin­ându-se câteva clipe cu ei. In aceste regiuni toți funcționarii streini au depus imediat jurămân­­tul. Din cauza aceasta se ivesc oa­­riecari confesiuni, pe ici-colo, dar cu timpul se va organiza mai bine și administrația din Nordul Tran­silvaniei. M. g. Regele vorbește cu sol­dații pe care-i decorează, îi întrea­bă și, se arată foarte vesel de răs­punsurile date de voinicii noștri. Generalul Moșoiu fostul coman­dant al trupelor din Transilvania, care a pregătit și a dat splendida lovitură contra ungurilor, până dincolo de Tisa, comandă acum grupul de Nord și e fericit că șe­ful suprem al armatei se află în mijlocul trupelor victorioase. Defilarea vânătorilor din divi­zia II-a entusiasmentă. După banchet dormim în tren, iar a doua­ zi de dimineață suntem la Baia-Mare a cărei gară mică e mai frumos împodobită decât toa­te. Primarul de aci a spus Suve­ranilor­ cuvinte simpatice: „Cu ini­mile tremurânde de o emoție ne­­spusă, vă mulțumim că v’ați în­durat să descălecați și in ținutul nostru”. O femee, venită tocmai din Sa­­bolciu, îngână Reginei, cu ochii plini de lacrimi . Am venit să vă rugăm să ne aprindeți și pe noi. Majestate ! Ce simplu și cât de frumos ! * D. general Vâsloianu e confun.» citit de un „italian”­­legionar ro­mân venit din Italia! cu M. S. Re­gele, „Să trăiți, Majestate!’’ ro­stește flăcăul, sfios. Un soldat din spatele lui îi dă Cu cotul: — „Taci mă, că e d. general Averescu !” Facem drum lung și frumos pe vale­a Someșului. * Timpul a fost până acum foarte frumos. Dar la Dej, unde d. Mi­hály pregătise o splendidă sala de peron» ea... e&gt;-ift și preț și cu flori pretutindeni, a căzut o ploaie torențială care a încetat însă imediat ce am plecat la Bistrița. Nu s’a îndurat cerul să ne lipsească de una din cele mai extraordinare manifestații ro­mânești ca aceea de la Bistrița și la care au luat parte și sașii, de la mic la mare, arătându-și în mod nefățarnic sentimentul de credin­­cioasă alipire la țara noastră. Cu o deosebită și emoționantă solem­nitate s’a făcut aci primirea de către M. S. Regele a vechiului și gloriosului drapel al grănicerilor și predarea lui, d-lui comandant al reg. 100 de ardeleni care a jurat să-i sporească gloria. Banchetul de la Bistrița a avut ceva nou: a fost servit de fete din cea mai bună societate românească și săsească, splendid costumate. Am plecat spre Cluj, făcând un fericit popas la Gherla unde epis­copul Hossu, o luminoasă și puter­nică figură bisericească, a întâm­pinat pe Suverani cu un discurs d-ar merita să fie cunoscut. Aci Suveranii s’au întreținut cu po­porul câteva minute. O doamnă din apropiere de Gherla a întrebat pe M. S. Regina: „Ce vă face fa­milia, Majestate ?’* la care M. Sa a răspuns prea grațios, satisfă­­cându-i legitima curiositate. Am revăzut Clujul sub un aspect schimbat cu desăvârșire. Intr’o sută de mii de oameni nu era un strein și toți erau veseli și fericiți. Mai ales Moții exultau de bucurie. Orașul acesta în care nu s'a auzit decât arar câte­ o șoaptă sau câte un vaot românesc, cânta acum prin mii și mii de glasuri cântecul celei mai mari și mai fericite bi­ruințe a neamului nostru. Nici o vorbă și nici o mutră ungurească. Nebunii au refu­zat să participe la primirea Suveranilor. Au fost secvestrați în case, cu storurile lă­sate printre cari se uitau pe furiș­e­u ochi înmărmuriți și plini de ură, în timp ce și pe casele lor sft­fuia drapelul român. Clujul de până acum nu mai există, cine-i știu cem­a­i3st­eri, cine a trăit cel puțin câteva zile aici, numai acela își poate da bine seama de marea și totala lui transformare. Plouă dar corurile cântă și lu­mea trece nesfârșită venită din depărtări de 80—100 ktm, să ia parte la sărbătoarea aceasta nevi­sată, aici în inima șovinismului maghiar din Ardeal, ale cărei pulsații agonizează, căci ultimii luptători unguri au fost dezarmați și puși la carantină; ploua dar entuziasmul crește și defilarea cortegiului nesfârșit revarsă bu­curia în torente ce ne îneacă su­fletul și ne face să uităm totul, fiind clipe seculare, ca în Nir­vana După câteva ore plecări la Tur­­da. Călătoria aceasta istorică a celor mai iubiți Suverani, are un itinerariu fericit întocmit, din regiunea contestată a frontului, din Nordul atât de românesc­­ al Transilvaniei, prin cele mai cele­bre locuri din întreaga țară : Turda, Câmpeni, Alba Iulia și Blaj. .Apoi prin Sibiu, Făgăraș, Brașov înapoi în Capitala Româ­niei, unde Suveranii vor împărtăși întregu­lui neam și viitorimei su­blimele Lor impresii. N. R. A. Manuscrisele nu se înapoiază, nepublicate S £ H­ÜHlFl Sf al lui Kerenski Membrii constituantei ru­sești Kerenski, Zienof, Argu­­n.of, etc. publică, manifest-au­pel la idemocrații.-dKn lumea întreagă ca guvernele libere să se intereseze de soarta Ru­siei. Manifestul cuprinde prin­cipiile următoare: 1) să nu se recunoască în Rusia un gu­vern dictatoriali; 2) să nu se aducă vreo atingere suvera­nității Rusiei; 3) o comisiune <se_ iar prezen­tanți ai democra­ției ai guvernelor libere vor merge în Rusia spre a expli­ca populației scopul democra­­tic urmărit. Institutoare fimezi îm­­picata de bolșevici K­apri Corespondentul­­ui ,,Le Temps“ din Geneva a primit deja un zarist ungur, fugit din Ungaria, știrea că trei in­­stitutoare franceze, cari pre­dau secțiuni în marile familii din Budapesta,, au trimis o scrisoare ministrului francez din Vied­a, d. Al 1­ige în care se plângeau de greaua situa­ție in care se află. Scrisoarea­ a fost oprită de ceavură, iar cele trei semna­tare duse la Kecskemet Si îm­ă puștoațe fără nâea orfită far­ Telegrame din Străinătate DIFERENDUL CEHO­POLON Paris, 30. — Din Praga se­ te­legrafia­ză că Paderewski a avut in Capitala Emmiei o întreve­dere cu­­ președintele Masa­­ryk, cu care ocazie s-au dis­cutat toate chestiunile cari inte­resează aceste două noui State. Sa hotărît numirea unei comi­­siuni ceho-polone care să­ se în­trunească la Cracovia și să re­zolve diferendul. RETRAGEREA AMERICA­­NILOR DIN ARHAN­­GHELSK Paris. 30. — Ian Washing­ton se anunță că departamen­tul de război a primit o miclo­­gram­ă care anunță, că este în curs retragerea forțelor ame­ricane din Arhanghelsk. VIITOARELE GRANIȚE ALE POLONIEI Paris. 30. — „Matin” publică, un interview cu Paderewski, primul ministru polonez, care împreună cu șeful statului și cu Dieta din Varșovia a stabilit programul pri­vitor la granițele orientale. E aci o mare chestie europeană, a spus Faderewski. Sunt aci regiuni po­­loneze prin civilizație, dar polono­­lituaniene la nord și polono-ucrai­­niene la sud, etnograficește. Gu­vernul polon cere aliaților să se aplice în aceste regiuni principiul wilsonian; popolația însăși să spun cui vrea să aparțină. Pentru ca plebiscitul să fie sinc­er, trebuie ca ele să fie libere de orice dominație străină. De aceea armata a luptat contra bolșevicilor ruși și ucrainie­­nilor. Acum opera militară e a­­proape terminată și rămâne ca a­­liații să aprobe programul politic polonez. De la clubul conservator Conferința d-lui M. Mora: „Hala din vechituri politice * * * 4 * * Eri după aminai d. avocat M. Mora a vorbit la clubul conservator despre: Hala de vechituri politice. începând cu expunerea uno­ra din năravurile cari au for­jat în trecut partea tristă a vieții noastre politice, confe­rențiarul găsește că România Mare nu va fi tare și nu va progresa dacă nu vom renun­ța la ele fără nici o rezervă. A face politică externă ca diplo­mația în care în general tri­miteam fie pe cei periculoși înăuntru, fie pe mediocritățile care nu puteau parveni în po­litică; a ne prezente pe viitor ca la Congresul de pace, un­de nu figurăm nici în comisii­le secundare ar fi să dăm p resa directivă. a politicei externe. Există însă speranța că opinia publică, al­ cărei sigur instinct național a dat direcția ferici­tă, în momentul hotărîtor, va reacționa ea însăși, mai ales că azi diplomația se face la lu­mina zilei, dovadă de­ baterife publice de la­ Versailles și punctul din Statutul Societă­ții Națiunilor privitor la pu­blicitatea tratatelor. Trecând de politica internă, d. Mora biciuiește apucătura­« tradiționale: candidatura ofi­­cială transfugii, agentură și în special acapararea de care a­­cuză pe partidul liberal zicând că­ băncile acestora au fost pa­rașutele care er au salvat din ascensiunile în regiunea afa­cerilor de portied. Din acest punct de vedere, cere condu­cătorilor conservatori luptă energică, fără concesiile și transacț­iile din trecut pentru i a stabili echilibrul partidsilor fără d­e care organismul statu­lui va suferi, ceilalți factori constituționali vor fi rău in­fluențați, iar masele vor putea acuza pătura conducătoare că nici ,în România Mare nu s’au ridicat acolo unde n’a știut sa se ridice până ® Igsim. Termină cu speranțe, că par­tidul conservator va da gene­rației tinere atenția și încre­derea T>e cari ]e merită atât prin sacrificiile făcute cât și prin considerația că. trebue a­­sculta­tă atunci când s­e așează statul pe care mâine îl va con­duce ca D. Aurel Ebesen spune că în acțiunea păgubitoare a­ gu­vernului, țara­ are partea ai­ de răspundere, fiindcă n’a re­acționat cp 1 n trebuia. * * * * * * Oferte și cereri restr­ Mat — București ISlfK­JP Dacă infrala wld 2!ro. bursa a­lNoro ri slabă S’au făcut wiPPoar de trei în­­cheeri: Renta, Con­veri ia­rl­ n 1005 4 la sută. 94 1/4: The Bank of Ro­mania Ltd (ton­­sior.: S. T ß :'.1CO, Pentru meetingul de Dominică Majoritatea comercianților din Capitală au hotărât ca Duminică, cu ocazia tinerei marelui meeting național de protestare contra ori­cărei știrbiri a integrității Bana­tului, să închidă prăvăliile, maga­zinele, cafenelele și toate localu­rile publice de la orele 11­—12 di­mineața. Se­ va alege o comisiune com­pusă din comercianți și studenți, ca sa supraveghieze ca hotărârea aceasta să fie aplicată de toți co­mercianții, deși nimeni nu crede că se va găsi unul care s’o calce. Pe de altă parte s’a hotărât ca Duminică toată capitala să fie pa­voazații cu tricolor. „Asociația pentru emancipa­rea civilă și politică a femeii ro­mâne”­ prin reprezentantele ei va participa la m­arele meeting or­ganizat de Cercul românilor de peste mun­ți, ce se va ține mâi­ne, Duminică, orele 11 diminea­ța în sala Eforiei. Femeile ro­­­mâne și toate societățile feminis­te sunt rugate a se aduna la bi­serica Sf. Gheorghe, la 10 dimi­neața, unde, se va oficia Un pa­rastas pentru morții noștri din război și de unde se va pleca spre Eforie unde se ține meetim­guL Mobilizarea ♦ Marele cuartier general!" serviciul sanitar, invită pe me­dicii notați m«d jos să se pre­zinte de urgență la corpurile și serviciile notate în dreptei fiecăruia» unde sunt mobili­zați, cunoscând că în caz de întârziere sau neprezen­tare» vor fi urmăriți conform legi­lor de război: Medic căpitan rez. Caranda Ion la div. 2-a, vânători, pentru coloanele de brancardieri; me­dic locot; rez. Talla C. la reg. 12 art. Sad­agura-Bucovina ; medic Nițescu I. I. la reg. 11 infant.; medic Pacher N. la Teg- 3 vânători. Transilvania; medic It.rez. Tănasie Gh., la­ reg. 3 grăniceri. Revizuirea scutiților și reformaților Consiliul de recrutare Butoi­­rești aduce, di­n nou la cunoștin­ța scutiților, reformaților și dis­pensaților medicali din contin­gentele 1901—1919 (născuți 1879— 1897) și care nu au fost revizuiți până în prezent, că se pot pre­zenta încă la revizuire în localul circumscripției 22 vis-­a-vis de hala Traian—în zilele mai jos arătate: Dispensații medicali—S1 Mai, # și 2 Iunie; dispensații condițio­nali, dispensații susținători de familie cont. 1915, 1916, 1917, 1918, 1919 și 1920 cari au acte de validarea dispe­niei sau de apro­barea dispensei în zilele de 4, 6, 6 și 7 iunie; scutiții la 8 Iunie; reformații la 9 Iunie. Tinerii din contingentele 1918,­­ 1919 și 1920 cari n'au recrutat încă, se pot prezenta pentru re­crutare in ziua de 10 iu­nie. Despre toți acei cari nu s’au prezentat și nu se vor prezenta la al­ 3-lea termen care li s'a a­­cordat, consiliul va decide în lipsă asupra poziției lor militare, înscrierile se vor face în du­pă amiaz­a zilelor fixate mai sus între orele 3 juni—6. Asemenea trebue să se prezin­te în după amiaza acelorași ziîie la orele 4 juni. toți acei cari au fost recrutați sau revizuiți și mi-și au luat încă actele cons­tatatoare ale poziției lor milita­re. Dacă nu se vor prezenta­­ termenul fixat, vor pierde orici drept de reclamație. Congresul Ligii Culturale Astăzi. Sâmbătă. La orele 9 di­mineața se deschide în sala tea­trului Național Congresul Ligei Culturale. Desbaterile congresului vor fi publice. La orele 1 d. a. d-nii delegați vor lua masa împreună la restaurantul Frascati. La 3 d. a. se vor discuta propunerile secțiunilor și se va a­­lege comitetul general. Duminică 1 Iunie, in sala tea­trului Național, d. Iorga va timi o conferință despre „Hotarele et­nice ale neamului românesc”. INFORMA­ȚIUNI­ I Academia Română cheamă la întrunire în localul ei din ca­lea Victoriei 135, pe azi Sâmbă­tă, la 3 seara, pe toți membrii ei activi, onorari și corespondenți, aflători în Capitală, precum și persoanele cari se preocupă de marile chestiuni naționale ale zi­lelor de acum, spre a afirma drepturile neamului asupra tutu­ror ținuturilor românești. « Aceia­ cărora li s’a resth­i­­zițion­at sau evacuat diferite mașini, de către fosta direcțiu­ne a munitiilor și actualmente doresc a le fi restituite­ să îna­inteze o cerere în acest sens mici de război, serviciul lichid» com. mater. vist, d­e război, cel mai târziu până la data de 20 iunie după care ministerul va dispune de mașinile nesolici­­tate care­ va crede de cuviință, în restituire, cei în cauză, vor trebui să prezinte o dova­dă din partea »veranului min. de finanțe la cari au depus de­­clar&târnire de despăgubiri, vizate de diecretul-lege din 23 Decembrie 1919 din care se rezultă că au renunțat la des­păgubiri din partea statului în ce privește chiria și uzura normală ia mașinilor ce se res­­tituese. 4 Ele au fost la ministerul de Instrucțiune discuțiinoi privitoare la­ mărirea lofurilor membrilor cor­­pului didactic de toate gradele. In legătură cu întocmirea bu­getului d. .ministru de finanțe Chiriacescu va participa la discu­­țiunile ce se vor ține și azi, când se vor lua hotărâri definitive. ♦ Cerealele­­ cumpărate pentru aprovi­zic­r­rea populației rurale și orice alte cumpărături cui si­criaș scop, făcute prin băncile populare, vor fi scutite de taxe fiscale. 4 Le­ 2 Iunie, primăria Capi­talei va pune în vânzare lapte condensat, în cutii de câte o ju­mătate kgr., pe prețul de 3 lei cutia. Vânzarea se va face în halele Chica (la inspectoratul comu­nal), Gri­viței și Troian. 4 Serviciul sanitar al Capita­lei va­ fi reorganizat. Schimbân­­dui-se atribuțiunile actualilor medici industriali ai comunei, se vor înființa încă 5—6 secțiuni medicale. Ca urmare acestei schimbări de lucruri, medicii comunal vor avea și sarcina inspectării întreprinderilor indu­­striate de n­ circumscripțiile lor. %Cu prilejul nouei orânduiri, se va stabili și un plan de acti­vitate. ♦ D. maior Ninulescu-Bolin­­tbi, comisar regal, a fost în­sărcinat să perestreze imaneie .. ntojMignoi-* ♦ Eri, cu Simplonul a sosit la Capitală d. dr. Angelescu, minis­­­tr al cultelor. 4 Ministerul de război admițând să lichideze bonurile de rechizi­­țiuni provenind din ».»ecolte gajațe caselor județene. Centrala caselor de împrumut a pus în vedere Ca­selor județene să-i înainteze un borderou in care se va specifica No. bonului, valoarea sa, cantita­tea rechiziționată și unitatea de unde emană, spre a se putea face­ intervențiunile necesare pentru­ lichidare. 1 4 Spre a se evita neînțelegerile și abuzurile, serviciul sanitar al Capitalei face cunoscut că, pen­tru desinfecțiunea locuințelor bolnavilor suferinzi de boale mor lipsitoare, nu-i de făcut nici o plată. Dezinfectantele se dau­ de primărie. ♦ Consiliul de administrație al Centralei băncilor populare se întrunește azi spre a discuta cererea de împrumut a Uniunei federalelor basarabene din Chi­șinău. Acest împrumut se ridicai la 5 juni, milioane de lei. Consiliul va mai discuta și­ alte chestiuni..­­ 1 4 Mâine de la 8—10 dim. se va termine la parcul Carol I, canent-j sul de oin­ă, în prezența d-lui mi­­nistru dr. Anghelescu, care va­ împărți medaliile­ echipei învin­­gătoare. 4 Comitetul central al Caselor, da împrumut pe gaj, în ședința de la 28 j­ai a. c. examinând din noui prețurile unitare ale semănăturii lor care pot fi primite în gaj, și ținând seamă de desvoltarea lfai actuală, a fixat sumele următoare, care vor servi ca norme de evalu­are :• Hectarul de grâu și rapiță sârg se prezintă în bune­ condițiuni de vegetație la 700 lei; hectarul iei ovăz, orz, mază­p,­ sfeclă și in la 400 lei; hectarul de porumb și bu­­sole la 200 lei. 7 4 Intru­cât societățile au como­u­nicat Centralei caselor de împru­mut pe gaj că în acest an nu fai, asigurări contra grindinei, cotul parte reținută în acest scop și re­­ținerile ce se vor mai face, vor servi la despăgubirea debitorilor sinistrați, iar prisosul va fi fS6&­tuit dăunătorului. 3 4 La 28 Iunie ora 9 diminea­­ța, Se­­ va ți­ne la reg. 68 in­fan­terie în Găești licitație pentru darea în întreprinză­r­eauHi« neî­. 4 Deunăzi a fost înmomfin­K­tat regretatul Th. Exarhu, fost mulți a*i referent »ralian­ tic al Capitalei. 4 Consiliul sanitar superior de pe lângă direcția generală i serviciului sanar s'a ocup­at» M la Mai­a- c. d.< M v ®r­oofpl Jm Hk

Next