Universul, iunie 1919 (Anul 37, nr. 187-216)

1919-06-10 / nr. 196

áfiuL iíi»n.­*B, 196 29 nani exemplarul CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Redacția și Administrația: București, str. Brezoianu, 11 lm Mzzimui 10 romi 1919 DIRECTOR* STELIAN POPESCU Invalizii din război - O DATORIE PE CARE O NESOCOTIM­­­ ERi dimineață s’a deschis in Capitală congresul­­ unei ocietăți de invalizi, societa­tea cooperatistă „General Averescu“. Ca toate congresele, el va fi pentru acei cari s’au orga­nizat și cari participă la el, un prilej de a arăta relele de cari suferă categoria lor. Iar, ca încheere, se vor formula o sttrig de deziderate cari, și o­ formă de moțiune sau telegrame, vor fi comunicate­­ celor în drept“. Au văzut ori dimineață, pe acești congresiști, îndată după ce ridicaseră prima șe­dință, adunați împrejurul sta­tuei lui Mihai Viteazul. Ne­greșit, niște oameni cari pri­miseră botezul sângelui, —— ca ei, — și cari, de atunci, poartă, pentru tot restul vie­ții lor, urmele sacrificiului pe care l-au făcut, nu puteau să nu treacă pe dinaintea ace­luia al cărui chip sintetizează aspirațiunile întregului nos­­to­r neam. A Era un mișcător spectacol : acesta, a două sute de oa­meni, care, sprijiniți în cârj­­­sau într’un baston, veneau să se închine eroului legendar al românismului. v? Azi, oamenii aceștia au în­ceput discuțiunea generală a programului revendicărilor lor, — program din care, spun ei, — au exclus orice preocupare politică. Trecând peste această la­tură specială pe care politica o constituie în dezbaterile u­­nui asemenea congres, tre­când peste dezideratele a­­mănunțite expuse de congre­siști, pe articole, — ne sim­­­țim datori să vorbim despre un lucru asupra căruia nu țim­ cum­­ am putea stărui cât mai mult cu putință. Nu am făcut până acum a­­proape nimic pentru enorma mulțime a invalizilor oștirii române. Puținul care s'a înjghebat până azi nu schimbă de fel dureroasa situațiune în care se găsesc acei cari poartă, în văzul nostru, urmele de mutilare ale luptei întru apă­rarea și mărirea țării. Mai e nevoie să expunem, metodic și documentat, pen­tru ce trebuie să reparăm negreșit aceasta situație de trei ori nenorocită: — pen­tru ei, pentru noi și pentru țară — ?... Mai curând ar fi nevoit; poate să arătăm de ce nu ne-am­ îndeplinit încă această datorie. Dar ar trebui atunci să spunem lucruri atât de triste.... Comitete, societăți, progra­me, festivități, subscripții, — iar ca rezultat, invalizii, — unii nevoiți, alții nărăviți — cerșesc pe la colțurile tutu­ror ulițelor, în văzul nostru, a­ copiilor noștri, cari vor lupta mâine poate, in văzul atâtor străini veniți aci din toate colțurile lumii, ca să ne cunoască. Sunt situațiuni în cari o desnădejde amară umple su­fletul omului care privește și care suieră de absurditatea cu desăvârșire de neînțeles a unei stări de lucruri anu­mite. Păcat! Și cu atât mai pă­cat cu cât nu vedem încă i­­vindu-se măcar semnele pre­vestitoare ale acelui reviri­ment fără de care o socie­tate este o colectivitate hi­bridă, iar noțiunile morale simple elemente de iluziona­re tot atât de primejdioasă pe cât e și de degradatoare. M. N. conferința păcii PRINCIPIILE LUI WILSON ȘI TRATATUL DE PACE Karnarvon. 8- -- Se anunță din Paris că Wilson s’ar fi exprimat astfel față de con­tra­prop­u­nerile germane: .Tratatul nostru nu violea­ză nici unul din principiile mele expuse odinioară. Trata­tul pe care Tu un conceput este în perfect acord cu cele 14 puncte ale mele“. Comentând această declara­­tiune, zbirul »,Daily Chroni­cle“ publică următoarele: „A* «tă declaratiune va înfrîn­­t încercarea lui Erzberger sa face apel la ajutorul Ac­ricei pentru a-i sprijini rata­­de f­cările în conflatiunile pe­­cer“. CONTR­A-PROPUNERILE AUSTRIEI Lyon. 8. — Din Zürich: Se a­­mință din Insbruck că răspunsul delegațiimor austriace la prelimi­­n­ările de pace ale Antantei va fi făcut sub formă de propuneri. Răspunsul austriac, stabilit deja în linii generale, nu va fi remis Antantei decât peste 10 zile. BROCKDORFF­RANTZAU LA COLONIA Lyon. 8. — Contele Brock­­dorf­-Rantzau a plecat la Colonia, unde se crede că va conferi cu delegații guvernu­lui german. Contele este în­soțit ce d-rul Melchior, ple­nipotențiar special al ches­tiunilor financiare, care se va duce la Berlin. DELEGAȚIE TURCA RĂSPUNSUL ALIAȚILOR VA FI REMIS MIERCURI Lyon. 8. — Consiliul­ celor pa­tru a continvoi redactarea răs­punsului ce se­ va da lui Brock­dorf­f Rantzau. Prin faptul că, co­­misiunile financiară, a repara­­țiunilor și cea pentru frontiera orientală a Germaniei lucrează paralel, se speră că răspunsul A­­liaților va fi remis Miercuri. In ultima ședință, cei patru au discutat chestiunea orașului Fila­mo, care progresează­, precum și problema repara­țiunilor și s'au examina­t. frontierele Poloniei. ELVEȚIA ÎN LIGA NA­ȚIUnILOR Berna. 8. — Consiliul fe­deral a repurtat o victorie diplomatică: Elveția a obți­nut recunoașterea neutralită­­ței sale în pactul „Ligei na­­țiunilor””. * , Lyon, 8. — Din Constantinopol. Delegația turcă trimisă în Franța e compusă astfel: Damad Ferid pașa, mare vizir; Tewfie pașa mi­nistru la externe, fost mare vi­zir; Tewfie bey ministru de fi­nanțe; I Riza Tewfie bay, președin­tele, consiliului de stat și Richard Hatuui bay ministru plenipoten­­țiar. ÎNAPOIEREA LUI RENNER Lyon, 8. — Șeful d­elegațiunea austriacă s’a înapoiat Sâmbătă di­mineața la St. Germain. El era în­soțit de Richard Schuller și Steinbach­, concilieri teh­nici și de Bopauer, șeful secretariatului.­­ I. Renner a declarat umil r­­­prezentan­t al agenției Radio ea­ria întreținut la Teldkirch (fron­­t­iera austro-elvețiană) cu S­inz, președin­te de republica austriaca.! cu Bauer, secretarul de stat de la Externe și cu Fidck, .șeful partidă­­lui spasel-creștini. Cămcelarul aus­triac .! spus cil gu­Ts.rnc! !cu va­ie:... tfs-pronumer-le fără să aștepta expirarea ■ termenului. de . y.îl». ■ țy Adunarea generală a „Societăței ortodoxe națio­nale a femeilor române“ .Ședința, ținută în sala Sena­tului, a fost deschisa la ora 3 d. a., sub președinția I. P. S. S. Mi­tropolitul Pim­eti. Asistența, foarte numeroasă. Au participat și reprezentante ale femeilor române din nouile cu­prinsuri românești. I. P. S. S. Mitropolitul Pim­en, după ce a arsi spor la muncă societății pentru îndeplinirea fru­moasei și folositoarei ei meniri, a făcut elogiul defunctei prezi­­dente a societăței Anastasia Fi­­lipescu, care a sprijinit, tot­deauna, cu toată inima opera de cultură românească și regenerare moral­ă, întreprinsă de societate. In tirană, d-na Alexandrina Cantacuzino, actuala prezidenta activă, a vorbit despre activita­­­tea societății în timpul războiu­lui, despre­ sprijinul material și moral pe care această societate l'a dat îngrijire­ răniților, asis­tenței invalizilor și farmii­lor li­nora dintre mobilizați. D-na Zoo Gr. Afi­ mnnccarm a făcut darea de seamă asupra si­tuației financiare a societății. •Au urmat discuțiuni asupra expunerilor făcute. * Regretăm că din cauza ne­­păstrării locului cuvenit. —în sală .— reproșiatoriților ziarelor, nu putem face o bere de seamă mai ătun ciuritită. E un neajuns pe care societatea îi datore,­ie,­­ie fie om nieu­rg la Germania? — Cancelarul Ebert ar fi demisionat —■ In ziarul Uj Világ din Sibiu, găsim următoarele două știri, pe cari le înregistrăm, cu titlu de document: Ziarul Pravda din Belgrad a­­nunță cu data de S cor, că după o știre din Sjn­bach, Ebert, can­­celarq Germaniei, a demisionat. * A­celaș ziar anunță că în cercurile politice d­in Berlin s­e vorbește despre formarea în curând a unui guvern STin­­delsburg. * i Aceste două știri și in spe­cial cea din urmă, trebuiesc considerate în lumina, situați­­unii de azi, adică în preziua semnării tratatului de pace de către Germania- Amândouă a­­ceste informațiuni>, cu carac­ter tendențios, vorbesc despre ultima ichiziune a Germaniei, — aceea că va putea sa nu semneze pacea. Presa italiana și chestia Banatului In chestiunea Banatului, ziarul italian Ideea Nazionale scrie, în­tre altele: „Ne găsim, înaintea unui nou caz amenințător creat de atotputernicia de necrezut cu care trei președinți de conciliu aleși de adunări democratice și un șef de Stat ales de rmasfere populare, au crezut că pot schim­ba după bunul lor plac ideia auto­determinării popoarelor cu aceea a unor hotărîri a quadrum­viri­­lor, împotriva voinții popoare­­lor­ 1. REPUBIHA RENAHA Protestat germanilor la Conferința păcei Națien. 7. — Următoarea notă a fost trimisă de contele Rantzau prezidentului C­lem­­oceau, cu privire la despărțirea de German­­i­a a provinciei renane și a Pa­latinatului, alăturând și nota ministrului Erzberger, adresată generalului Nudant la­ 2 iunie: „Domnule prezident, delegațiu­­nea germană a luat în ultimele zile cunoștință atât din presă cât și din informațiuni directe, din Germania, că în provinciile re­nane și Palatinat se urmărește despărțirea acestor teritorii de statul german și constituirea lor in republică independentă. Ten­dințele acestea nu numai că sunt îngăduite de autoritățile o­­cupante militare, dar chiar sunt sprijinite pe față. Funcționarii germani, cari conform datoriei intervin contra inițiatorilor și vor să-i tragă la răspundere pen­tru înaltă trădare, după legile e­­xistente germane, sunt­­ urmăriți de autoritățile ocupante și ame­nințați cu expulzarea. Amănun­tele, care nu pot fi cercetate cu de amănuntul din cauza izolărei teritoriilor renane de restul Ger­maniei, sunt cuprinse în nota act alăturată în copie a ministrullui Erzberger către generalul Nu­dant, din 2 iunie curent. Delega­­țiunea germană face atente gu­vernele aliate și asociate că tole­rarea și sprijinirea tendințelor de separatism din teritoriile apu­sene ale Germaniei sunt menite să stingherească, intro mare mă­sură tratativele pentru stabilirea păcei cum și executarea condițiu­­nilor. „Delegațiunea germană de pace roagă expres guvernele aliate și asociate să limpezească eveni­mentele menționate, cât mai cu­rând, binevoind a avea grije, ca autoritățile militare ale puterilor ocupante din­ teri­toriul renan sä fie lămurite neîntârziat și cu toa­tă seriozitatea, asupra pericolului zelului lor politic greșit dirijat. Pe de o parte să­ nu mai sprijine cererile de despărțire, iar pe de altă parte să nu mai pue piedici autorităților germane în comba­terea leaglă a acestor tendințe. . inființare a Societăței de oftalmologie la zilele de 8 și 7 Iunie cor. s*a­ fondat­­ societatea de­­ oftalmologie din București, votându-se statutele •ȘÎ regulamentul în amfiteatrul cli­nicei oftalmologice din­ spitalul Colțea.­. Au luat parte ca membri fon* datrol: d-n. dr. Alexandrescu Ni­colau, d­\ Bernstein, prof. sup­. «dr. I. Donistantinescu, d-rii Crainicea­­nu, Fiser, Ghica, Lobel, Miclescu, Mihail, Moisescn, Tândelescu, d-ra dr. Protopăpescu, maior­­ lr. Po­­povici Vasile, dr. Răzvan, dr. So­­cor, dr.­­Vintitescu. Au fost sieși: președinta’ <1- prof. I. Constantinescu; casier, dr. Rizvany seffj­atsr-bibliotecar - de. Ghintu. ii Demonstrație navală contra Germaniei — Trupe aliate la Danzig — Paris. 8. — Din Danzig: Ku­rier Pofeky serie: Din isvor bine informat aflăm că o im­portantă escadră aliată de mai multe vapoare militare, a so­sit la Danzig. Marinarii au debarcat în oraș. Această de­monstrație navala a fost pro­vocate de concentrarea forțe­lor militare germane la fron­tiera polonă și e tot odată o măsură în cazul când Germa­nia va refuza să semneze pa­cea. Pentru acelaș scop o flotă aliată se apropie de Ham­burg. . ȘTIS SI POLITICI ♦ D. V. Anto­nescu, ministrul României la Paris, a plecat de acolo spre București. In cercurile politice, se acordă o însemnătate specială acestei călătorii a d-lui Antonescu, care ar fi având misiunea de a face importante comunicări guvernu­lui din București, in legătură cu tratativele de pace. • Cu privire în sPuatitmca po­litică interna • ziua de eri n‘a adus nici un element nou, în­­tr’o direcțiune sau alte. D. ministru Mârzesen, între­bat dacă este exact că guver­nul a hotărât să-și dea demT ■shinea a declarat că știrea nu corespunde realității. Cu privire la sosirea d-lui Brătianu în Capitală nu se știe încă nimic precis­­ —natp *■*-» grill II" Viata mosciitreascâ Redeschiderea clubului socialist Clubul socialist, a fost re­deschis, Sâmbătă seara la ora 10. Eri s'au ținut mai multe cons­fătuiri de comitete, la cari nu au­ asistat reprezentanții comanda­mentului militar. * Numeroși intelectuali au vizi­tat eri sălile partidului. D.­­lr. Gogu Constantinescu s'a Înscris ori în partidul socialist. • La ora 3 d­e, s'a­ ținut aduna­rea generală a societății Munca. • D-na Rozalia Frim­u a fost re­aleasa casiera societății. întrunirea ceferiștilor Cu toate că, sala sindicatelor din calea Griviței a­ fost redes­chisă lucrătorii greviști s'au în­­­trunit în atelierile gărei, pentru­­că în sala sindicatelor se postase un ofițer. Greva lor merge spre aplanare. Ele s'au urmat tratativele la ministerul de interne. Greviștii sunt foarte hotărî­ți și­ solidari. „« Marți seara se vor întruni toate comitetele sindicatelor. Greva generala in care se cuprindeau uzinele, morile, tramvaiele- tracțiunea C­ F. R., brutăriile, etc., și care fu­sese hotărîtă pentru Marți nu se va mai declara deoarece sala sindicatelor a fost redes­chisă.Lucrătorii sunt hotârîți în­să nu sa mai admită să asiste ofițeri, la întrunirile lor. In acest sco­p ei vor face de­mersurile necesare. Sia linii! Ilii? Eri la orele 10 dim. urma să se țină în localul Camerei de co­merț adunarea Sindicatului mo­rarilor. Neadunându-se numărul de membrii cerut de statute, adu­narea s'a amânat pe Duminica viitoare. De­oarece însă au fost prezenți numeroși membri, s'au pus in discuție următoarele chestiuni, prezidând d. G. Fuerea: 1) Libertatea completă, a co­merțului de­ făină, fixându-se d­e către autorități prețuri maxi­male la grâu și făină și mobili­zând în mâna proprietarilor can­titatea­ necesară pentru sămânță. S'a numit pentru susținerea a­­cestor revendicări o com­isi­un­e de 7 o­oruri, cari se vor prezintă în­­ acest scop d-lui ministru Al. Constantinescu. 2) Crearea unei bănci a­ mora­rilor, care să se pună la dispozi­ție materialul­ prim, mașinile ne­cesare și Capital­ eftin. In ce pri­vește subscrierile, ele se vor face potrivit cu­ puterea fiecărui mo­rar. Capitalul acestei bănci va fi pentru început de 4 milioane. In ședința de du­pă aiaiasa s-a discutat c­estiă mobiizărei pe loc și a refacerea­­ mărilor tu­strose . ..din pricin­a războiului. Acțiunea Aliaților contra Rusiei Lupte nat­ale la Kronstadt Karnaarvon, 8. — Flota en­­gleză operând în Baltica sub comanda amiralului Walter Cowan­ a efectuat un raid în portul Kronstadt distrugând 2 vase bolșeviste. Fortul A­­lexandrovskc, care pentru un scurt timp a fost în mâna bol­­șeviștilor, a fost recucerit, du­pă ce vasele bolșevist­e aflate aci­le au fost scufundate. Pier­derile englezilor în oameni și avariț­ia corăbii sunt minime. Ziarele engleze relevă, în lun­gă'­ură ca faptul acesta, ca portul Kronstadt era socotit invincibil. ( NQRESUII ZN­OR BII RĂZBOI Ziua­­ L 10 dim., invalizii din grade inferioare, s'au in­it primul lor congres, in iriei. A asistat și societa­­operativă a tâmplarilor l). I. C. Negoescu, avocat, pre­ședintele societăței cooperative Oeneral Avrescu­, procedează la constituirea biroului proclamând ca asesori pe d-nii G. Sârbu și N. Popescu și pe d-nii C­ Ibiceanu și I. Vasilescu­, ca secretari. Apoi, citește telegramele tri­mese M. S. Regelui prin care a­­rată devotamentul ce-I păstrează invalizii, d-lui generali. Marginea­­n­ căruia îi mulțumește’’pentru sprijinul ce le-a dat obținând sala Eforiei și libera călătorie a invalizilor pe căile ferate, d-lui general Averescu, președintele de onoare al societăței, pentru des­toinicia și bravura sa, d-nei Li­zei« Greceanu, președinta de o­­noare a societăței, pentru sacri­ficiile ce a făcut pentru invalizi, și d-lui I. C. Brătianu, care se străduește așa de mult pentru re­alizarea idealului nostru harto­­agă, pe de-a-ntreg­ul. După aceasta, congresul se a­­mână pentru azi la 8 dim., iar invalizii pornesc cu drapelul în frunte, oprindu-se în fața statuii lui Mihai Viteazul,­unde d. Ne­­goescu ține o călduroasă cuvân­tare, proslăvind meritele și pa­triotismul Regelui nostru. Era o priveliște emoționantă pâr­ă la lacrimi. Mai toți invali­zii sprijiniți pe cârji, unii fără un picior, alții fără o mână, îți răscoleau sufletul în așa­ fel, în­cât te făcea să-ți­­ duci aminte de suferințele ce-au indurat acești martiri, spre a-și face datoria. De aci, invalizii s‘aiu dus la bi­serica Sf. Gh­eorghe, unde s‘a o­­ficiat un serviciu divin pentru pomenirea fraților lor de arme d­e urs pe câmpul de luptă. ■supă terminarea slujbei reli­­oase, invalizii, în­corpore, s‘au A la „Bordei", unde s‘a dat o ^■nire, la­ care au luat parte J­croase familii. ■ tot parcursul drumul* K­, in* »zii purtau placard«, cu urmă­­■ul cuprins. K. Vrem ci­oeni­re a trahdiii?‘, a­ten­­ ia, guvernului sin­ceră pentru drepturile sfinte ale invalizilor din război“. „Vrem, recompensă omenească pentru sacrificiul făcut de inva­lizi pe altarul patriot". ..Vrem preferință la debitele de produse și­ la licitația antre­prizelor pendinte de Stat"1. „Vrem, mărirea pensiunilor pentru, invalizi, potrivit cu greui­­ta­tea infirmităței de care suferă“. „Vrem pământ gratuit pentru cei dela țară, iar pentru cei dela oraș, recompensă­mn bani“. Astăzi, congresul va intra în discuțiunea generală a progra­mului, urmând să ia o serie de deci­rțimi cari vor fi comunicate guvernului. M. L. Înscrierea Misiei © ©rsei orale Prin circulara No. 34847 din 13 ministerul de interne ți justiție au dat instrucțiuni autorităților subordonate, că înscrierile­ în lis­tele electorale să continue a se face potrivit decretului-lege res­pectiv, iar listele să fie afișate in fiecare co­mună până la 17 Iunie pentru Cameră și 22 Iunie petru­ Senat. Cetățeni, orarșl din listele afi­șate vor avea dreptul să ceară de la judecătoria respectivă înscrie­rea în liste, un termen de 10 zile, de la data­ afilări, adică pâ­na la 27 iunie inclusiv pentru Cameră și până la 3 iunie inclusiv pentru Senat. j TELEGRAME mm STRAINATATE CEH­O-SLOVACII CONTRA UNGURILOR — Non generalissim ceho­slovac — Paris. 8. — Din Praga: Si­tuația pe câm­pul de lupsă «lin Nlovac­ia este vin discutată de toată presa. Președintele Ma­­sarys. a numit pe generalul Felix generalisisiui ai tuturor forțelor ceho-slovace. In decretul de numire pre­ședintele inista asupra purtă­rii reale a­ republicei ceho­slovace față de magii ruirî, dar aceștia atacau pe ascuns teri­toriul cehoslovac și prin ur­mare puterile aliate. PRIETENIA FRANCG­­POLONA Lyon. 8. —­ S’a constituit un­ com­iter franco-polon sub președenția activă a d-lui Noulens și sub cea de onoare a d-lor Clemenceau, Pichon si Paderewski. Comitetul va lucra, pe lângă strângerea legaturilor intelectuale între cele dou­ă state și desvolta­­rea relatiunilor comerciale și­ economice. Comitetul Va organiza vi­zite reciproce de reprezen­tanți ai municipalităților și parlamentelor, precum și un schimb pe terenul instructiv, profesori și studenți. Er­ a fost un banchet de inaugurare a comitetului. D-nii Noulens, Paderewski, Deny Cochin, Painlevé, Las Cases, Stonski și Dmowski au­ rostit discursuri relevând prietenia tradițională dintre Franța și Polonia, prietenie care,­reprezintă cea mai ve­che și cea mai credincioasă alianță între popoare. EXECUTAREA UNUI SPARTACHIST Paris. 8. — Din München. Zia­rele anunță că spartachistul Le­win, condamnat­ la moarte de Curtea marțială, a fost­ executat joi după amiază, guvernul bava­rez refuzând, grațierea lui. RĂSPUNSUL AMIRALU­­LUI COLCEAG Lyon­ 8. — Răspunsul ami­ralului Colce­ag­ia, nota guver­­nelor aliate și­ asociata, in pri­­vinta condiții vnilor recunoaș­­ter­ii sale, a sosit la Par/­. Răspunsul cuprinde câteva­' lacune in text din sericina transm­siunei telegrafice de­­­foetuoaee-Amiraku­l ar consimți in ga­­neic­ia cerarhie ,aliațiilor for­' mu­lurid insă oarecari r­ezerv­e asupra unor puncte speciale. Din cauza stării imperfecte a textului m­­ini­st, amiralul Colceag a­ fost invitat să scri­­meazâ o nouă telegramă. ,h ' .» • FOȘTI DEMNITARI TURCI ARESTAȚI Kamaryan, 8. — O tel­era­­raț „Reuter" arată ca au so­sit in insula Prinkipo 66 pri­zonieri turci sub escortă mi­litară severă. Se păstrează cel m­ai mare secret asupra lor, dar se crede că ar fi foști mi­niștri și demnitari din vech­ lui regim turc, cari su­nt făcuți răspunzători că au înalt­ pa­rte la masacre, depo­rtațiuni, etc. Ei vor fi chemați înaintea curtei su­prem­e spre a fi ju­decații de crimele și de intri­­gile lor. SUCCESELE ESTONIENI­LOR CONTRA BOLȘEVI­CILOR RUȘI Paris. 8. Din Stockholm , Ministerul de război estonian a­­nunță că se dau lupte violente îr­ sectorul Gad­na. Coloanele estonie­­ne înaintează făcând numeroși prizonieri și capturând însemnate prăzi.­.In sectorul Luga armata de nord a ocupat, gara Wladimirschi pe linia ferată Lugan J’skun. Au fost capturat numeroase tunuri, mitraliere și mulți cai. O telegramă din­ Liban anunță că guvernul lituan și-a mutat re­ședința la Riga, INFORMAȚIUNI '* Din­ cauza absolutei lipse de hârtie de care suferim, suntem nevoiți să apărem azi numai în două pagini și iu acest format redus. Ne vedem siliți, totodată, să anunțăm că nu știm dac­ă mâine pom putea să apărem­♦ Consiliul dirigent din Sibiu a hotărât, închiderea liceului re­format din Orăștie, pentru că di­recțiunea nu a promovat pe nici u­­nul din elevii români, pe motiv că aceștia­ n'au făcut lecți­uni de limba maghiară. Vicarul dr. Vasile Suc­iu noul mitropolit ales al bisericei româ­ne­ greco catolice din Ardea­ a fost confirmat de Vatican. ♦ Eri a sosit­ în Capitală un tren, venind din Transilvania și compus din 17 vagoane în­cărcate cu efecte și materiale captu­rate de la Unguri. ♦ Din știrile ultime, sosite din străinătate, rezultă că­ Statele­ U­­nite și Canada ar fi consimțit să acorde României un împrumut în­­semnat. ♦ D. Guido Gottz, directorul băncii „Credito­ Italiană” din­ Ro­ma, a plecat la Brăila și Galați spre a încheia cu diferite case comerciale contracte pentru dife­rite transportări de mărfuri ce ne vor sosi din Italia. Se vor aduse mari cantități de încălțăminte, a­­­imonie și în special zahăr. ♦ Eri a sosit in­ Capitală ve­nind din Germania, un tren sa­nitar cu prizonieri români bol­navi. Din inițiativa d-lui Gogu Constantinescu, administrator de­legat al soc. cooperative­i,I. C. Brătianu”, numita societate și-a serbat ori patronul, oficiindu-se un serviciu divin la biserica Sf. Treim­e-Tei de către preoții Fieru, Iordăchescu și Grigorescu. Cu această ocaziune s'au po­menit toți membrii de onoare și membrii societăței cari au căzut pe câmpul de război. A asistat un mare număr d­e credincioși și membrii ai societa­­ței. ♦ Eri cu trenul de Predeal a sosit în Capitală o comisiune a femeilor române din Ardeal. .♦ Invalizii din războiu cari lo­­cuiesc în București sunt rugați a trimete Societăței Invalizilor fi­liala Ilfov, centru­l București, a­­dresa domiciliului lor cu strada și numărul. ♦ Colonelul Rădulescu, din sta­­tul-major român, a sosit la Var­șovia ca atașat m­ilia.r al Româ­niei pe lângă înaltul comenda­me­nt polonez. ♦ Cu trenul de Predeal a sosit Sâmbătă to Capitală un­ grup­ de /-Q £[» jgjr ' ♦ D. ministru Ciuhureanu e primit o telegramă din parte« Congresului­­ Ligei Cultu­rale“. D-sa a răspuns mulțumind în numire Basarabiei pentu întreaga­­ activitatte culturală națională desfășurată, d­n Li­gă, asigu­rând-o că idealul ei va găsi între Prut și Nigeri sprijinul cel mai devoi­tat ♦ Eri, la ora 1 și jum. noaptea a sosit în Capitală delegația pro­fesorilor universitari francezi, în frunte cu d, Lucien Poincaré fratele președintelui republice franceze. Delegațiunea a fost șijutată, ii­garfl, de d-nii dr. Angelescu, mi­nistrul cultelor, și de Saint- Aulaire, ministrul Franței la Bu­curești. Memb­rii acestei misiuni vor lua dejunul azi la ministerul a­facerilor străine. D-nii C. Drouhet și G. As'ar au fost atașați pe lângă distinși oaspeți. . ♦ Studentele și studenții Uni­versității din București sunt în­științați că Universitatea noastre va primi în mod solemn in sat Senatului, azi la ora 4 d. în„, mi­­siunea­­ universitară franceză , sunt rugați să participe cu toți; la aceasta solemnitate. ♦ Agricultorii din jud. Dâmbo­vița sunt înștiințați că se pot în­­scrie la Sindicatul Dâmbovița din București cal. Victoriei pasagiu Imobiliara, pentru porumbul­­ de care au nevoie. ♦ Ședința solemnă a Acade­­­miei­ române face cunoscut pentru proclamarea premiilor, anunțați pentru Luni oraS, e­a amâna­t pentru Marți .1.0 Iunie la ora. 4 D-na Elen­a M. Demetrescu, directoarea " ședarei de m­enaj" „E­­lena Matei Bassarab” va ține la Casa școalelor în ziua de 11 Iunie la ora 5 d. a. o conferință despre ..Importanța învățământului­ me­najer”, la care va asista și d. mi­nistru, dr. Angelescu. DE LA C. F R. ^ Alaltiseri au mai sosit di Franța iată 5 m­așini dinți care 3 tip american și 2 ti german categoria V-a­ . Acesta mașini­­ au și începi­t fi­ în­tr­ebuințate 4a trenuri. de pcr­soane. MILITARE ♦. t­oți ofițerii de. rezervă „este puțțin reg. 34 infanterie, sunt bliga­ți să-și declare im­ediat dom ciliule precum­­ și funcția­­ pe ocul având a li sp. da. ordina. . Toți. oam­enii .din .reg. 3*. In carj. au fost captivi șt.: ț îi. găm.. infirmi, fia că . au. fost rpfarms.j­­M Comunic», ggg. firin­g am

Next