Universul, iunie 1919 (Anul 37, nr. 187-216)
1919-06-25 / nr. 211
Curiozit sau Spiinearu acum câteva zile ei nu numai noi suferim, ci o lume întreagă. Negreșit, treburile noastre ne interesează și Pe acestea am voi să ]e vedem rânduite cum se cade, și ne apasă tărit grăneala și ne supără betele pe unii,oi alții încearcă să le bage în roatele noastre. Dar vom înțelege mai bine lucrurile dacă vom arunca o privire dincolo de obolul nostru, ca să vedem ce se întâmplă cu alții. Este un Stat, fie din cele vechi fie din cele noui care să fi ajuns la o situație lămurită? Trecând peste Statele cari au pierdut războiul și oprindu-ne la celelalte pretutindeni nu vedem decât provizorat șk jocureături... și nemulțămre Așa o cu Serbia sau Jugoslavia, așa o cu Italia, așa f, cu Polonia și Cehoslovacia. Mai mult decât atât, nici în Statele de mâna întâia pare că lucrurile nu stau mai bine. Dacă urmărim cu atenție presa frameză, nu se poate să nu vedem că și Franța nu e mulțumită. Lipsindu-ne locul pentru o documentare mai întinsă, ne vom mulțumi cu două citațiuni scurte din parizianul „le Temps“ de la 15 iunie. •Drept vorbind — zice. ..[e Temps“.— se întâmplă că modificările aduse tratatului scu Germania), ating principalmente pe națiunile aliate ce trăesc pe continent- Aceia dintre amicii noștri englezi, ca,nu voiau să îndulcească condițiile păcii- vor fi avut în acelaș timp, grație marelui talent al politicei britanice, plăcerea de a se fi arătat măririi moșiei. satisfacția de a nu fi pierdut nimic“. Și mai departe, fiind vorba de reparațiuni „le Temps“ întreabă: „Se va conveni oare că, în orice caz, puterile aliate și asociație vor garanta solidar acelora dintre ele care au fost mai greu încercate de război, un credit egal cu vina reparațiilor datorite de Germania? Ori ni se va cere cumva, într-o zi, cum au sugerat, niște bancheri americani la Washington, să punem amanet veniturile vămilor noastre spre a cuspăta materiile prime de care vom avea nevoie?“. Mai e nevoie de vr’un comentar? Și doar Franța e .„Franța, e țara pe a cărei spinare — ca și pe a noastră—■ a fost dus greul războiului' e marea Putere al căreia reprezentant șade în turnul de fildeș“ al Consiliului celor patru și prezidează>nterința păcii. De aceea repetam să ne susținem viguros drepturile, dar să nu pierdem răbdarea, Ce cer Aliații Ce oferă Germanii — SITUAȚIA Liga Națiunilor 1) Proectul Aliaților prevedea Societatea națiunilor, cu o vădită neîncredere în Germania, din cauza atitudinei provocatoare din înaintea războiului și a militarismului pe care-1 ascunde social-democrația de azi. 2) Contra-proectul german cere să intre în Societate în care caz ar reduce armata la 100.000 și ar suprima flota de război, dacă toate puterile fac la fel. 3)* Proectul definitiv asă să pentru intrevadă admiterea Germaniei întrun viitor apopiat in ligă, dacă se conformă obligațiilor internaționale. Reducerea armatei germane la Î00.000 e amânată la 31 Martie 1920, făcându-se prin diminuări progresive cu Începere de la 3 luni după semnarea păcii. Chestiile teritoriale 1) Aliații cereau abandonarea Alsaciei-Lorenei, Posmaniei, Sileziei de sus și a unei părți din Prusia accidentală, cu un „couloir”' spre Danzig, care împreună cu Memel devin internationale. Plebiscitari se prevedeau în prusia orientală, in trei zone din Slewip, în districtele Eupen și Malmedy, cedate Belgiei, in Casinul Sacrului, internaționalizat pe 15 ani, proprietatea cărbunilor fiind asigurată Franței. 2) Contra-proectul german consimte să cedeze, cu garanția minorităților, Posnia. Nu admite discuție asupra Sileziei, Prusiei orientale și occidentale, Selsiigului de sud, Eupen și Malmedy. Debușeul maritim al Poloniei li primește numai, sub forma de liber parcurs pe fluvii și căi ferate până la Baltică, Plebiscit pentru Alsacia-Lorena și restul Sleswigului. 3) Proectul definitiv admite garanțiile pentru minorități, plebiscit în Silezia de sus. Se abandonează plebiscitul in Slesvigul meridional după cererea Danezilor. Restul se menține. Coloniile 1) Aliații cereau abandonarea dar și simplu a coloniilor și a lui Kiao-Ceau. 2) Germanii propun coloniile sub controlul Ligii Națiunilor, cu mandat administrativ Germaniei. Despăgubiri pentru abandon. Marca Kino-Ceaulul. 3) Proectul definitiv menține pe cel dintâi. Politica mondială 1) Aliații cereau Germaniei să renunțe la orice drepturi și interese în afară. Lichidarea totală a tuturor bunurilor publice și private. Acceptarea dinainte a reglementărilor ulterioare făcute de Aliați. Predarea marinei comerciale și a unei părți din marina pescăriilor și fluvială. Internaționalizarea Gherului și Elbei. Confiscarea cablurilor telegrafice. 2) Germania cere restabilirea drepturilor private imediat după încetarea ostilităților. Respinge servitutile comerciale, cere libertatea* economică,, Cere cablurile, trepozatele și .»mnsprijMJi» »***. Concede numai angajarea vapoarelor sale intr'o combinație internațională. 3) Proectul definitiv menține pe primul, cu rezerva că admiterea Germaniei in Liga Națiunilor va provoca o revizuire. Reparațiuni 1) .Primul proect: Germania Va repara toate pagubele de război ale Aliaților. Șantierele germane vor lucra anual 500.000 tone penAliați. Pensiile victimelor războiului și întreținerea trupelor de ocupație 15 ani în contra Germaniei. Cantități fixe de alimente vor fi predate in fiece an. Totalul desimgubrrtor se va fixa înainte de 30 Mai 1921. Până atunci Germania va plăti un acont de 100 miliarde mărci, din cari 20 până la finele lui 1920. O comisie din Aliați va fixa contribuțiile anuale și va controla resursele’ Germaniei. 2. Germania nu vrea să plătească decât pierderile particulare din Belgia și nordul Franței, și cele făcute de flotă prin violarea dreptului ginților. Cere să se fixeze imediat totalul și să nu treacă de 100 miliarde. Plătește 20 miliarde până la finele lui 1926. Restul se va plăti pe baza bugetului german anterior războiului. Respinge comisia de reparații ca atentând la suveranitatea Germaniei. Refuză Întreținerea ocupației, care să înceteze în 6 luni. Predă numai 10 la sută din flota fluvială, dar va construi tonaje mai mari ca cele cerute de Aliați. 3) Proectul definitiv: se dă 4 luni Germaniei ca să facă propuneri financiare precise care se vor discuta. Până atunci proectul inițial e menținut. Răspunderi 1) Primul' proect'cere ca Wilhelm III să fie tradus în fața unui tribunal alliaților pentru atentat ,contrar, moralei internaționale. Germanii vinovați de violări ale legilor războiului vor fi judecați de Curțile marțiale al kite. 2) Refuză totul. Admite anchetă internațională imparțială asupra cauzelor războiului și judecarea vinovaților de un tribunal germani. 3) Proectul definitiv menține pe cel dintâi. Criza mlnlste, riali din Italia Lyon, 23—Regele a însărcinat pe Nitti să formeze noul cabinet. Ziarul Epoca, organul oficios al lui Orlando, spune că Luzzatti a refuzat propunerea lui Nitti. Acelaș lucru l-a făcut și Barzilai. Grupul parlamentar și socialiștii reformiști au interzis membbrilor lor să facă parte din minister. Tittoni ar fi primit cu condiția ca și grupul parlamentar să ped parte din combinație. * Epoca declară că retragera lui Orlando se datorește roistrării în scmift+JM&iolitti. » POLONIA ȘI ROMÂNIA — Declarațiunile d-lui ministru Diamandi — Paris. 23. .— Din Varșovia se anunță că un corespondent al Gazetei Poloniei din Paris a intervievat pe d. Diamandi, delegat al României, cu privire la interesele româno-polone: „Românii, a declarat d. Diamandi, reclamă o frontieră comună cu Polonia, ca să pună o barieră contra barbariei bolșeviste și să se opună oricărei agresiuni a militarismului german. ,,a de notat că drumul comercial al Poloniei, prin România, la Constanța și Galați, este o completare necesară a drumului maritim la Danzig. „Trebue să construim o rețea de canaluri, și să întărim liniile căilor ferate directe cari leaga Polonia cu România. „Prin joncțiunea între cele doua armate, a încheiat d. ministru, înaintarea bolșevicilor spre apus este oprită”'. Congresul păcii CÂND SE VA SEMNA PACEA? Lyon. 23. — Le Temps scrie: Guvernul german urmând să, răspundă prin da sau nu iar’ ultimatul aliaților, trebue să deai acest răspuns până Luni ora. 7 seara, dacă nu cumva se va a Cuea o nouă prelungire. Dacă răspunsul va fi afirmativ, ceremonia semnării se va face la Versailles cel mai devreme joi, deoarece noul guvern Bauer va trebui să numească noul delegați, în locul lui Brockdorff-Rentzau și al colegilor săi cari au demisionat. Dacă răspunsul va fi negativ, se vor executa măsurile militare: înaintarea în Germania și întărirea blocadei.c Journal des Débats scrie în această privință: Luni la orele 7 expiră termenul acordat Germaniei ca să răspundă da sau nu. Care va fi răspunsul? După cum se prezintă situația pentru moment răspunsul va fi afirmativ. Un lucru este sigur: dacă. Luni seara la ora 7 d. Clemenceau nu va fi primit avizul oficial că Germania va semna, arimatele aliate se vor pune în marș, spre a îndeplini sarcina ce li s-a dat. RĂSPUNSUL ALIAȚILOR LA ULTIMA NOTA GERMANA Lyon. 23. — Consiliul de patru a deliberat Sâmbătă asupra răspunsului la ultimă notă germană, care semnala o contrazicere între tex ui tratatului rectificat, remis la 16 iunie și memoriul ce-l însoțea. Consiliul a răspuns chiar Sâmbătă sear.v Răspunsul se compune din 3 părți: 1) o scrisoare semnată de d. Clemenceau prin care face cunoscut că textul autentic al condiționear, definitive de pace este cel remis delegației la 19 Mai; 2) o notă care răspunde la diferitele chestiuni puse de contele Brockdorff în scrisoarea sa și 3) un protocol cu interpretarea definitivă a unor clauze; • Consiliul de patru a hgăărti, tot în ședința de Sâmbătă, sa mute la Londra, după război, consiliul care va organiza țA fa moțiunilor și consiliul economic. NOUL GUVERN GERMAN Lyon. 23. — Din Weimar se anunță că noul guvern german s-a constituit după cum urmea~fi: Președinte, Bauer; externe, Herman Müller; finanțe, Erzberger; inf.exhie, David; război, Noske; colonii, Bell; poște și telegraf, Greiberts; muncă, Sinzeiier; lucrări publice, Schlicke; economia publică, Wissel; tezaur, Ma<yer Kaufbenren; aprovizionare. Schmidt; la justiție nu s-a numit încă.* Primul ministru Bauer e născut in Prusia orientală la 1870. La 1912 a fost ales deputat socialist. La 1918 a fost numit director al noului minister al muncii, creiat de prințul Max de Baden. 23 Iunie Capricioasă ea totdeauna,— după animația din precedenta zi de operațiuni, bursa a avut eri o zi slabă. Foarte reduse și oferta și cererea și transacțiunile, ca număr. Tendința fermă. Au încheiat împrumutul unirei 93,05 și 93,KT. Banca Agricolă 578. « T t> 2Q71 _4000, REPORTAJ POLITIC Germania semnează pacea — Hotărârea adunărei naționale de la Weimar — O știre sosită aseară Cercurilor noastre oficiale anunță că adunarea națională germană din Weimar s’a pronunțat ori pentru semnarea păcii cu Antanta, acceptând în întregime condițiunile stipulate în textul preliminariilor, cu micile modificări acordate de Puterile aliate, în răspunsul lor la contra-propunerile Germaniei. Semnarea s-a adoptat cu 243 voturi, contra 101. * ❖ * Aseară, Luni, la orele 7, expira termenul acordat Germaniei de a primi sau nu condițiile păcii. îk # * Hotărârea adunărei din Weimar a fost comunicată imediat la Versailles, de unde s-a acordat guvernului german un termen de 48 ore pentru trimiterea delegaților însărcinați să semneze pacea. comunicăii fătate guvernului Aseară s'a ținut la ministerul de inter1ne un consiliu de miniștri. S'a comunicat in consiliu hotărârea Adunărei. Nationale gemnîni.e de la Weimar, pe care o anunțăm. . . De la d. Ion Brătianu a sosit o scrisoare care s'a citit in consiliu și în care d-sa face o expunere a situației celei mai nouă de la Conferințe păcei. • Despre plecarea d-lui Brătianu de la Paris nu se vorbește inimic, in orice caz d, Brătianiu nu va sosi săptămâna aceasta la București. La consiliu s’a mai discutat și chestiunea unificări bistericei. Sârbii atacă în Banat Știri neliniștitoare sosesc din Banat. Armată regulată sârbească a început înaintarea, cu intențiunea de a ocupa întreg Banatul. Se svone știe că anumite puncte din partea vestică au și fost ocupate-Guvernul român a convarticat generalului Franchet d’Esperey faptul, cerând informațiuni. ~ Unificarea Msricii La Sinaia a fost re consfătuire între episcopul dr. Miron Cristea, mitropolitul Pimen, d-nii miniștri dr. Anghelescu, Goldiș și Inculeț în privința unificărei bisericei . S’a căzut, de acord asupra unificărei, necesară României întregite. Biserica 1 va fi condusă de un sinod, consistoriul se va alege cu participarea largă a mirenilor și laicii*. Dvacuțiunile continuă. Se așteaptă reprezentanții bisericei din Boscovina și Basarabia. ^ Hlsterul dala Oalatl cu hârtiile Bârsiei Naționale Declaration^ d-lui 1. ÍMmi givernaiorol Hamei nationale 4P -------- Odiseia vagonului cu Nr. 22.956.—Comunicarea legațiunei noastre din Paris.—Vagonul a fost transbordat in Italia?—Lipsesc o casetă și două pachete. — Monetele n’au nici o valoare — Sens ați o rața descoperire de la Galați asupra căreia am dat eri primele amănunte, a impresionat adânc publicul nostru. Astăzi avem nouă amănunte cari dau însă un «colorit cu totul misterios acestei afaceri. Ca să fim cât mai bine lămurit asupra chestiunei, am solicitat o audiență d-lui I. G. Bibicescu, guvernatorul Băncei Naționale, pe care l’am găsit în convorbire cu d. director Băicoianu, care tocmai se înapoiase de la Galați unde se dusese să facă o anchetă din partea Băncei. Banca Națională e încă nedumerită asupra chipului cum s’au putut petrece faptele. Hârtia monetară, un bancnote de 20 și 1000 lei, era comandată la Banca Franței pentru o valoare totală de 120 milioane, bancnotele de 20 lei fiind fără serie și semnături, tocmai spre a se împiedica eventuale furturi pe drum. Hârtiile de 1000 lei erau pur și simplu albe. Urmau ca să fie trecute prin a doua impresiune la București, ca aceste hârtii să capete adevărata lor valoare monetară-D. I. G. Bibicescu ne lămurește că legațiunea noastră din Paris a comunicat Băncii Naționale în ziua de 1 Mai a. p., că vagonul cu hârtie moneta va sosi cu un transport de aprovizionare și că acest vagon poartă Nr. 22956.cest vagon urmau să sosească 21 casete cu hârtia monetă în coaie de 20 și 1000 lei. Un funcționar al Băncei Naționale s-a interesat la căile ferate, unde sosirea vagonului cu Nr 22956 era urmărită zi cu zi. Direcțiunea generală a căilor ferate comunică însă Băncii Naționale că un număr de 3 sau 4 vagoane S’au rătăcit pe drum, probabil unul prin Italia, altul prin Cehoslovacia și celălalt prin Transilvania. Un soldat a fost pus să urmărească zilnic sosirea vagonului din gara de Nord dar nu sosea nici un vagon cu numărul indicat mai sus. D. Bibicescu ne mai dă lămurirea că din constatările făcute de d. director Băicoianu, care a fost delegat să cerceteze cazul de la Galați, reiese că vagonul cu hârtia Băncei Naționale, descoperit de Galați, poartă Ne. L7EL24Q și e un vagon italian, în loc de cel așteptat, care era un vagon francez. Explicațiunea curioasă care se dă acestui fapt este că vagonului cu Nr. 22956 —s’ar fi spart fundul în Italia și că tot cuprinsul lui ar fi fost transbordat într’un vagon italian care purta Nr. 178240 adică cel sosit la Galați. Lipsurile sunt : întreaga casetă cu Nr. 1 în care se aflau coase de hârtie a 20 lei, în valoare totală de 2 milioane 160 mii lei și două pachete din caseta Nr. 8 cu o valoare de 160.000 lei, adică un total de hârtie-monetă a 20 lei reprezintând o valoare de 2.320.000 lei. Lipseau 4 pachete din această casetă la început, dar au fost găsite așa că nu lipsesc decât două pachete și vreo 100 de bilete dintr'un alt pachet. Hârtia aceasta n’are însă nici o valoare pentru că.i lipsesc seriile și semnăturile oficiale așa că ele nu pot circula pe piață fără să fi fost trecute prin presa tipografică a Băncii Naționale mai întâi. Cercetările continuă și se speră că, in curând, se va putea prinde adevăratul fir al acestei descoperiri care pasionează pe toată lumea dar mai ales cercurile financiare de la noi. Explicațiunile date de d. I G. Bibicescu, guvernatorii Băncii Naționale, aruncă puțină lumină asupra misterului de la Galați-Totuși o întrebare logică, după părerea noastră, se impune: cum se poate ca un vago să se rătăcească fără ca administrația căilor ferate să nu știe de rostul lui ? Adevărul s’ar putea afla, credem, chiar din gura celor cari au fost însărcinați cu aducerea acestui vagon dela Paris la București. • S’a luat dispozițiuni ca hârtia Băncii Naționale să fie adusă de la Galați la București | L. I. t Petre P. Carp Petre P. Carp a încetat din viață la castelul său din Țibănești, Duminică 22 Iunie, ora 710 'seara, în urma unei come apoplexice care a durat 34 ore. Nărescut la Iași în ziua de 29 Iunie 1837, Petru P. Carp și-a săcreze studiile secundare la Steriin și studiile juridico-politice la universitatea din JVonuri, întors în țară, întemeiază la 1864 societatea literară „Junimea“, împreună cu V Alexandrri, T Maiorescu- V. Pogor, I. Niegrozz, I. Ianov și alții. In timpul acela, a tradus din englezește „Machbeth“ și „Othello“. Sub Domnia lui Cuza Vodă a funcționat ca referendar la Consiliul de Stat, apoi secretar la agenția noastră, diplomatică din Paris. In 1870 e ministru in cabinetul lui Manolache Costache Epure,mu (cloșca en pui); în 1871 e agent diplomatic la Viena, apoi la Berlin și la Petersburg; către sfârșitul ministerului Lascar Catargiu din 1871—76, a făcut parte și din cabinet. La 1882, eaîidera la ordinea zilei chestia Dunării, Petru Carp deși în opoziție a fost trimes ca ministru la Viena, unde a adus țării neuitate servicii. A făcut parte din ministerele conservatoare de la 18S3— 1895, prezidate pe rând de Teodori R Rosetti, general Manu și L. Catargiu și a fost primministru două rânduri, la 1900—901 și 1911—912. Inflexibil, nu s’a depărtat dela ideile sale nici o clipă și a fost pe ogorul politiceiun semănător de idei. Deși guvernarea lui n’a fost nici odată de lungă durată, Petru P. Carp a fost și rămâne o figură mare în istoria politică a României moderne. Viați ma ei breaslă Delegații sindicatelor metaiurgiste din țară au ținut Duminică și Luni o consfătuire de breaslă, la sediul sindicatelor. Consfătuirea va continua și astăzi. ------irig» CB*—-------- Marinarii germani scufundă vasele germane Lyon. 23. — Ne știe că in caz de semnare a tratatului, vasele de război germane trebue predate aliaților. Se luaseră chiar măsurile ca Luni să se ia în primire flota germană. MARINARII GERMANI INSA AU LUAT-O ÎNAINTE SCUFUNDÂND VASELE. Telegrame din Străinătate NOUĂ SUCCESE CONTRA BOLȘEVICILOR Paris. 23. — Din Ecaterinodor: Bolșevicii sunt acum în retragere spre Hard+iff. Mai multe mii din ei, cuprinși de panică, se dedau de cinci zile la dezordine in gara Liman, aproape de Slavio. La Slaviank, numeroase șiruri de vagoane și locomotive au căzut in mâinile trupelor generalului Dmikin. Mai la nord-est, cazacii de Don au făcut legătura la Kosgasiy pe răul Don, cu camarazii lor cari s'au revoltat contra bolșevicilor. Forța acestor revoltați este de cel puțin 23.000 oameni, din cari o fracțiune se îndreaptă sine Volga și ȚaHtiin. Un detașament a ocupat gara Norzovskaia. S'au capturat vreo 20 tunuri și câteva mii de puști. OFENSIVA ARMATEI SIBERIENE Paris. 23. — Din Omsk se anunță că generalul Popeliseff, comandantul grupului de nord al armatelor siberiene,a dat ordin pentru începerea ofensivei. Intr'un ordin de zi, adresat ofițerilor și muncitorilor, generalul spune că a sosit ora să scape de jugul bolșevicilor. ALEGERILE DIN FRANȚA Lyon, 23. — Senatul francez a votat ori introducerea scrutinului pe listă cu reprezentarea proporțională. E vorba ca alegerile legislative să se fixeze pentru 12 Ootoirtb fie. a ii? i INSULA MALTA CERE A AUTONOMIA o ie — Mari tulburări fi Roma. 23. — O vie agyh țig domnește la Malta în destii aujtonomiei acestei insule. 1 . Au fost mai multe manifestații de stradă, urmate de incăerări in trupele britanice. Mai mulți soldați și cetățeni au fost răniți. In urma acestor desordini, autoritățile engleze au renunțat, celebrarea sărbătorilor oficiale pentru pace. Mobilizarea + Toți oamenii din contingentele 1910 și 1911, cari aparțin de origină reg. Rorium Nr. 14, fiind mobilizați cu începere de la 13 Iunie, se vor prezenta imediat la reg. in garnizona Romani. ♦ Toți oamenii din contingentele 1918, 1917, 1916, 1915, 1914, 1913 și 1912, cari fac parte din reg. 14 obuziere (fost 14 art.), se vor prezenta de îndată la reședința regimentului în Slatina, fiind mobilizați pe ziua de 20 iunie De asemenea se vor prezenta toți locotenenții și sublocotenenții de rezervă, căsătoriți sau nu, cari nu împlinesc vârsta de 32 ani părții la 1 iulie 1919. Mobilizați, pe loc și scutiții de mobilizare vor comunică regimentului 14 obuziere pe o curte poștală recomandată locul unde sunt mobilizați, data și numărul ordinului Marelui stat-major prin care au fost mobilizați pe loc sau scutiți, precum și numele, pronumele, gradul, contingentul,, domiciliul în mod exact. Fiume ,fara case“ Consiliul național din Fiume s'a întrunit în ziua de 17 Iunie la prezența unei mulțimi enorme și a votat următoarea lege: Art. 1) Statul liber Fiume institue o armată națională pentru apărarea drepturilor sale. Art. 2) Banca Statului este autorizată să procedeze la emisiunea de Abnuri de tezaur pentru 100 milioane lire italiene. Art. 3) Explicarea acestei legi este încredințată consiliului iÜribitjte (miniștrii» Sgj Expoziție militară Ministerul de război a hoătârt să deschidă la 1 iulie o expoziției militară în localul școalei primara din str. Clemenței în care va fi ratată activitatea tuturor armelor și serviciilor armatei noastre din razboiul pentru întregirea neamului. Vor fi secțiuni diferite pentru infanterie, cavalerie, artilerie geniu, aviație, marină, armament, serviciul sanitar, serv geografic, serv, subsistențe, echipament etc Marele cartier general are o sala specială, unde va expune hărți, arătând diferitele evenimente și faze ale războiului nostru. Liga culturală are de asemenea drumSiealoane în care va expune, câmp’și publicațiuni din toate fauturile românești, care au fosimat legătură sufletească și culturală a românilor din toate colțurile. ,5 £ 1. Aici se vor aduna costume , fotografii, instrumente musicale și obiecte locale arătând obiceiurile și viața românească din diferite regiuni. In curțile școalei s’au așezat exemplare din toate modelurile de tunuri, mitraliere și tot felul de trăsuri militare cari au servit armatei noastre pe timpul războiului. Expoziția va fi deschisă în fiec"ncare zi între orele 9—1 și 3—8. Intrarea va fi gratuită. Toate lucrărie de artă executate în timpul războiului și în legătură cu războiul (picturi ,și sculpturi) vor fi expuse prin di ■,orie saloane ale expoziției, aláturi de alte sute de fotografii și tunouri arătând toate evenimentele războiului. Pirsoanele cari au lucrări în legătură cu acest război, sau diferite obiecte, etc. și cari doresc să le expue, să le trimeată d-lui colonel C. St. Amza la Marele stat, dajor, str. I. C. Brătianu, '.w rstiflil Desființarea censurei in Anglia .«își ______ j^é' Journal“ spune cd guver nul englez a 'desființat zilele trecute censura scrisorior și telegfMiMor. ' presei r.rm de do%td 'desființată în Junglia u)89br/B ^FORMAȚIUNI :TÎ ♦ Principesa Ileana, a eri la Paris, însoțită de d. Mișu. Cu același tren a plecat la Rari* d. B. Știrbey, administratorul, domeniilor Coroanei. ♦ D. ministru Goldiș, vicepreședinte al comitetului alcătuit zilele acestea în scop de a înființa un orfelinat pentru fiii de români în comitatul Timișului (Banat), a luat asupra d-sale vânzarea cărților poștale al căror profit va fi destinat formarei unui prim fond. Vânzarea se va face mâine, Miercuri, Joi și Vineri, în Capital 8-Doamnele ardelene, care ar dori să ia parte la această operă să se adreseze la d-na Predescu, b-dul Carol 17. ♦ Duminică seara a sosit în Capitală generalul rus Cerbaceff. Ni-se afirmă că generalul Cerbaceff vine de la cartierul generalului Denikinsimmpreună. cu generalul au sosit și d-nii Agramoff și Vigoroff. ♦ Societatea invalizilor din război, de sub patronajul Reginei, va ține adunare generală Luni 30 Iunie a. o. orele 4 d. a. la palatul regal. ♦ I. Alex. Procopovici, profesor secunidar, a fost numit consilier tehnic pe lângă ministerul de culte din partea Bucovinei. ♦S’a aprobat deschiderea unui credit de 4 milioane € lei Pe seama ministerului de interne, sumă ce se va da orașului Iași pentru pavarea străzilor acelui oraș. ♦ D- inginer ordinar cl. I Ameden Ionescu a fost numit inspector la direcțiunea navigației ruviate. ♦ Consiliul de miniștri a aprobat construirea la Urzicani a două pavilioane necesare depozitului regiei, în valoare de 2.700.000 lei. ♦ Mâine. Mereuri, la 4 d.aconsiliul comunal al Capitalei se va întruni în ședință publică. ♦ Pentru congresul veteranilor, ce se va ține,în iulie la Brăila, s’a acordat o reducere de 50 la sută pe căile ferate. ♦ Contele Skryzipski, noul ministru al Poloniei la București a presentat Regatu’ s crisoriile de acreditare. ♦ Mai mulți cititori ne întreabă dacă nu e anormal că pe de o parte să se servească pâine neagră — afară de privilegiații soartei — și pe de altă parte să se facă comerț întins și chiar specula cu cornuri albe și alte fabricate cari sunt un adevărat lux pe vremurile acestea-’ Transmite TM '”Predarea celor în ♦ 'Eri, cu trenul de Constanța, îi sostt în Capitală generalui Frénchet d'Esperey. Generalul a fost întâmpinat de d. general Pressan și numeroși ofițeri francezi. ♦ Marchizul Negrotto Cam biaso a fost numit ministru al Italiei la București. ♦ Bahica Națională a intervenit la ministerul de finanțe ca să grăbească formalitățile scoaterei din circulație a hârtiilor emise de Ba>ica Generală. ♦ D. inginer Itin Constantinescu a fost numit inspector clasa I. ♦Drail Lupu și-a pus ca vida* datiura de deputat la Huși din partea partidului socialist» ♦ Printr’un decret-lege s’ahotărât ca, prin derogare da la legea coruptabilității publice- ministerul de industrie și comerț să distribue, pe baza prețurilor aprobate prin deciziile anterioare, matterialele și mașinile din depozitele rămase dea nemți; să facă contracte de închiriere pentru mașini și comenzi la fabricele amenințate să înceteze lucrul. ♦ ..Asociația generală a medicilor“ a roadei fostul său comitet, care va ține ședințe săptămânal, Dumineca, între orefiia 11—12, în localul Asociației- str- Scaune. ♦ Biblioteca studenților în medicină veterinară a fost distrusă de autoritățile germane. Pentru reconstituirea acestei biblioteci, sunt solicitate donațiuni din partea, specialiștilor cari pot da din cărțile lor. D-l I. St. Furtună, șeful serviciului veterinar central, a dăruit 166 volume. . ♦ Ministerul de război comunică cum că este absolut inexactă, știrea că s'ar fi ridicat comanda generalului Petala sau că d-sa și-ar fi înaintat demisia din armată .Sr prelungit pe doi ani, pana la 1921, aprobarea cărților cu valabilitatea expirată și cari se mai găsesc în depozite autori. Prețul acestor cărți se poate spori cu 30 la sută. ♦ Consiliul permanent școlar a validat examenele de capacitate pentru i. franceză, umană, gimnastica, geografia și istoria. ♦ Este vorba ca până la 1 iulie să fie pus în circulație un tren accelerat de persoane București, Iași-Cernăuți, și un tren local București-Pitești și înapoi. ♦ Examenele școalelor comunității templului coral se vor ține ua zilei de Miercuți, Joi, viori