Universul, iunie 1919 (Anul 37, nr. 187-216)

1919-06-25 / nr. 211

Curiozit sau­ Sp­iinearu acum câteva zile ei nu numai noi suferim, ci o lume întreagă. Negreșit, treburile noastre ne interesează și Pe acestea am voi să ]e vedem rânduite cum se cade, și ne apasă tă­­rit grăneala­ și ne supără be­tele pe unii,o­­i alții încearcă să le bage în roatele noastre. Dar vom înțelege mai bine lucrurile dacă vom arunca o privire dincolo de obolul nos­tru, ca să vedem ce se întâm­plă cu alții. E­ste un Stat, fie din cele vechi fie din cele noui­ care să fi ajuns la o situație lămuri­tă? Trecând peste Statele cari au pierdut războiul și oprin­­du-ne la celelalte­ pretutin­deni nu vedem decât provizo­rat șk jocureături... și nemul­­țăm­re Așa o cu­­ Serbia sau Jugo­slavia, așa o cu Italia, așa f, cu Polonia și Cehoslovacia. Mai mult de­cât atât, nici în Statele de mâna întâia pare că lucrurile nu stau mai bine. Dacă urmărim­­ cu atenție presa frameză, nu se poate să nu vedem că și Franța nu e mulțu­mită. Lipsindu-ne locul pentru o documentare m­ai întinsă, ne vom mulțumi cu două citați­­uni scurte din parizianul „le Temps“ d­e la 15 iunie. •Drept vorbind — zice. ..[e Temps“.— se întâmplă că mo­dificările aduse tratatului scu Germania), ating principal­­mente pe națiunile aliate ce trăesc pe continent- Aceia dintre amicii noștri englezi, ca,nu voiau să îndulcească con­dițiile păcii- vor fi avut în a­­celaș timp, grație marelui ta­lent al politicei britanice, plă­cerea d­e a se fi arătat mări­rii moși­ei­. satisfacția de a nu fi pierdut nimic“. Și mai departe, fiind vorba de reparați­uni „le Temps“ în­treabă: „Se va conveni oare că, în orice caz, puterile aliate și a­­sociație vor garanta solidar a­­celora dintre ele care au fost mai greu încercate de război, un credit egal cu vina repa­rațiilor datorite de Germania? Ori ni­ se va cere cumva, în­­tr-o zi, cum au sugerat, niște bancheri americani la Wa­shington, să punem amanet veniturile vămilor noastre spre a cuspăta­ materiile prime de care vom avea nevoie?“. Mai e nevoie de vr’un co­­mentar? Și doar Franța e .„­Franța, e țara pe a cărei spinare — ca și pe a noastră—■ a fost dus greul războiului' e marea Pu­tere al căreia reprezentant șade în­­ turnul de fildeș“ al Consiliului celor patru și pre­zidează­­>nterința păcii. De aceea repetam­ să ne susținem viguros drepturile, dar să nu pierdem răbdarea, Ce cer Aliații Ce oferă Germanii — SITUAȚIA Liga Națiunilor 1) Proectul Aliaților prevedea Societatea națiunilor, cu o vă­­dită neîncredere în Germania, din cauza atitudinei provocatoare din înaintea războiului și a mi­litarismului pe c­are-1 ascunde social-democrația de azi. 2) Contra-proectul german cere să intre în Societate în care caz ar reduce armata la 100.000 și ar suprima flota de război, dacă toate puterile fac la fel. 3)* Proectul definitiv asă să pentru intrevadă admiterea Germaniei întrun viitor apopiat in ligă, da­că se conformă obligațiilor inter­naționale. Reducerea armatei germane la Î00.000 e amânată la 31 Martie 1920, făcându-se prin diminuări progresive cu Începere de la 3 luni după semnarea păcii. Chestiile teritoriale 1) Aliații cereau abandonarea Alsaciei-Lorenei, Posmaniei, Sile­­ziei de sus și a unei părți din Prusia accidentală, cu un „cou­loir”' spre Danzig, care îm­preună cu Memel devin­­ interna­tionale. Plebiscitari se prevedeau în prusia orientală, in trei zone din Slewip, în districtele Eupen și Malmedy, cedate Belgiei, in Casinul Sacrului, internaționali­­zat pe 15 ani, proprietatea cărbu­­nilor fiind asigurată Franței. 2) Contra-proectul german con­simte să cedeze, cu garanția mi­norităților, Posnia. Nu admite discuție asupra Sileziei, Prusiei orientale și occidentale, Selsii­­gului de sud, Eupen și Malmedy. Debușeul maritim al Poloniei li primește numai, sub forma de liber parcurs pe fluvii și căi fe­­rate până la Baltică, Plebiscit pentru Alsacia-Lorena și restul Sleswigului. 3) Proectul definitiv admite garanțiile pentru minorități, ple­biscit în Silezia de sus. Se aban­donează plebiscitul in Slesvi­gul m­eridional după cererea Danezi­lor. Restul se menține. Coloniile 1) Aliații cereau abandonarea d­ar și simplu a coloniilor și a lui Kiao-Ceau. 2) Germanii propun coloniile sub controlul Ligii Națiunilor, cu mandat administrativ Germa­niei. Despăgubiri pentru abandon. Marca Kino-Ceaulul. 3) Proectul definitiv menține pe cel dintâi. Politica mondială 1) Aliații cereau Germaniei să renunțe la orice drepturi și in­terese în afară. Lichidarea totală a tuturor bunurilor publice și private. Acceptarea dinainte a reglementărilor ulterioare făcute de Aliați. Predarea marinei co­merciale și a unei părți din ma­rina pescăriilor și fluvială. In­ternaționalizarea Gherului și El­­bei. Confiscarea cablurilor tele­grafice. 2) Germania cere restabilirea drepturilor private imediat după încetarea ostilităților. Respinge servitutile comerciale, cere liber­tatea* economică,, Cere cablurile, trepozatele și .»mnsprijMJi» »***. Con­cede numai angajarea vapoa­relor sale intr'o combinație in­ternațională. 3) Proectul definitiv menține pe primul, cu rezerva că admite­rea Germaniei in Liga Națiuni­lor va provoca o revizuire. Reparațiuni 1) .Primul proect: Germania Va repara to­ate pagubele de război ale Aliaților. Șantierele germane vor lucra anual 500.000 tone pen­Aliați. Pensiile victimelor războiului și întreținerea trupe­lor de ocupație 15­ ani în contra Germaniei. Cantități fixe de ali­mente vor fi predate in fiece an. Totalul desimgubrrtor se­ va fixa înainte de 30 Mai 1921. Până a­­tunci Germania va plăti un acont de 100 miliarde mărci, din cari 20 până la finele lui 1920. O comisie din Aliați va fixa contribuțiile anuale și va con­trola re­su­rsele’ Germaniei. 2. Germania nu vrea să plă­tească decât pierderile particu­lare din Belgia și nordul Franței, și cele făcute de flotă prin vio­larea dreptului ginților. Cere să se fixeze imediat totalul și să nu treacă de 100 miliarde. Plătește 20 miliarde până la finele lui 1926. Restul se va plăti pe baza bugetului german anterior răz­boiului. Respinge comisia de re­parații ca atentând la suvera­nitatea Germaniei. Refuză Între­ținerea ocupației, care să înce­teze în 6 luni. Predă numai 10 la sută din­ flota fluvială, dar va construi tonaje mai mari ca cele cerute de Aliați. 3) Proectul­­ definitiv: se dă 4 luni Germaniei ca să facă­ pro­puneri financiare precise care se vor discuta. Până atunci proec­­tul inițial e menținut. Răspunderi 1) Primul' proect'cere ca Wil­helm II­I să­­ fie tradus în fața u­­nui tribunal­ al­­liaților pentru atentat ,contrar,­ moralei interna­ționale. Germanii vinovați de vio­lări ale legilor războiului vor fi judecați de Curțile marțiale a­­l ki­te. 2) Refuză totul. Admite an­chetă internațională imparțială asupra cauzelor războiului și ju­decarea vinovaților de un tribu­nal ger­mani. 3) Proectul definitiv menține pe cel dintâi. Criza mlnlste­, riali din Italia Lyon, 23—Regele a­ însărcinat pe Nitti să formeze noul cabinet. Ziarul Epoca, organul oficios al lui Orlando, spune că Luzzatti a refuzat propunerea lui Nitti. Acelaș lucru l-a făcut și Barzilai.­­ Grupul parlamentar și socia­liștii reformiști au interzis memb­brilor lor să facă parte din mi­nister. Tittoni ar fi primit cu condiția ca și grupul parlamentar să ped parte din­ combinație. * Epoca declară că retragera lui Orlan­do se datorește roi­strării în scmift+JM&iolitti. » POLONIA ȘI ROMÂNIA — Declarațiunile d-lui mi­nistru Diam­andi — Paris. 23. .— Din Varșovia se anunță că un corespondent al Gazetei Poloniei din Paris a in­­tervievat pe d. Diamandi, dele­gat al României, cu privire la in­teresele româno-polone: „Românii, a declarat d. Dia­­mandi, reclamă o frontieră co­mună cu Polonia, ca să pună o barieră contra barbariei bolșe­­viste și să se opună oricărei a­­gresiuni a militarismului ger­man. ,,a de notat că drumul co­mercial al Poloniei, prin Româ­nia, la Constanța și Galați, este o completare necesară a drumu­lui maritim la Danzig. „Trebue să construim o rețea de canaluri, și să întărim liniile căilor ferate directe cari leaga Polonia cu România. „Prin joncțiunea între cele doua armate, a încheiat d. mi­nistru, înaintarea bolșevicilor spre apus este oprită”'. Congresul păcii CÂND SE VA SEMNA PACEA? Lyon. 23. — Le Temps scrie: Guvernul german urmând să, răspundă prin da sau nu iar’ ul­­timatul aliaților, trebue să deai acest răspuns până Luni ora. 7 seara, dacă nu cumva se va a­ C­uea o nouă prelungire. Dacă răspunsul va fi afirma­tiv, ceremonia semnării se va face la Versailles cel mai de­vre­me joi, de­oarece noul guvern Bauer va trebui să numească noul delegați, în locul lui Brock­­dorff-Rentzau­­ și al colegilor săi cari au demisionat. Dacă răspunsul va fi negativ, se vor executa măsurile militare: înaintarea în Germania și întări­rea blocadei.c Journal des Débats­ scrie în a­­ceastă privință: Luni la orele 7 expiră termenul acordat Germa­niei ca să răspundă da sau nu. Care va fi răspunsul? După cum se prezintă situația pentru mo­ment răspunsul va fi afirmativ. Un lucru este sigur: dacă. Luni seara la ora 7 d. Clemenceau nu va fi primit avizul oficial că Ger­mania va semna, arimatele aliate se vor pune în marș, spre a înde­plini sarcina ce li s-a dat. RĂSPUNSUL ALIAȚILOR LA ULTIMA NOTA GER­MANA Lyon. 23. — Consiliul de patru a deliberat Sâmbătă asupra răs­punsului la ultimă notă germa­nă, care semnala o contrazicere între tex ui tratatului rectificat, remis la 16 iunie și memoriul ce-l însoțea. Consiliul a răspuns chiar Sâm­bătă sear.v Răspunsul se com­pune din 3 părți: 1) o scrisoare semnată de d.­­ Clemenceau prin care face cunoscut că textul au­tentic al condițione­ar, definitive de pace este cel remis delegației la 19 Mai; 2) o notă care răspun­de la diferitele chestiuni puse de contele Brockdorff în scrisoarea sa și 3) un protocol cu interpre­tarea definitivă a unor clauze; • Consiliul de patru a hgăărti, tot în ședința de Sâmbătă, sa mute la Londra, după război, consiliul care va organiza țA­­ fa moțiunilor și consiliul­ economic. NOUL GUVERN GERMAN Lyon. 23. — Din Weimar se a­­nunță că noul guvern german s-a constituit după­ cum urmea~­fi: Președinte, Bauer; externe, Herman Müller; finanțe, Erzber­­ger; inf.exhie, David; război, Nos­­ke; colonii, Bell; poște și telegraf, Greiberts; muncă, Sinzeiier; lu­cr­ări publice, Schlicke; econo­mia publică,­ Wissel; tezaur, Ma­­<yer Kaufbe­nren; aprovizionare. Schmidt; la justiție nu s-a numit încă.* Primul ministru Bauer e năs­cut in Prusia orientală la 1870. La 1912 a fost ales deputat socia­list. La 1918 a fost numit direc­tor al noului minister al muncii, cre­iat de prințul Max de Baden. 23 Iunie Capricioasă e­a totdeauna,— după animația din preceden­ta zi de operațiuni, bursa a avut eri o zi slabă. Foarte re­duse și oferta și cererea și transacțiunile, ca număr. Tendința fermă. Au încheiat­ împrumutul unirei 93,05 și 93,KT. Banca Agricolă 578. « T t> 2Q71 _4000, REPORTAJ POLITIC Germania semnează pacea — Hotărârea adunărei naționale de la Weimar — O știre sosită aseară Cercurilor noastre oficiale anunță că adunarea națională germană din Weimar s’a pronunțat ori pentru semnarea păcii cu Antanta, acceptând în întregime condițiunile stipulate în textul preliminariilor, cu micile modificări acordate de Pu­terile aliate, în răspunsul lor la contra-propunerile Germaniei. Semnarea s-a adoptat cu 243 voturi, con­tra 101. * ❖ * Aseară, Luni, la orele 7, expira termenul acordat Germaniei de a primi sau nu condițiile păcii. îk # * Hotărârea adunărei din Weimar a fost comuni­cată imediat la Versailles, de unde s-a acordat gu­vernului german un termen de 48 ore pentru trimi­­terea delegaților însărcinați să semneze pacea. comunicăii fătate guvernului Aseară s'a ținut la ministerul de inter1­ne un consiliu de miniș­tri. S'a comunicat in consiliu hotă­rârea Adunărei. Nationale ge­m­­nîni.e de la Weimar, pe­ care o anunțăm. . . De la d. Ion Brătianu a sosit o scrisoare care s'a citit in consi­liu și în care d-sa face o expu­nere a situației celei mai nouă de la Conferințe păcei. • Despre plecarea d-lui Brătianu de la Paris nu se vorbește inimic, in orice caz d, Brătianiu nu va sosi săptămâna aceasta la Bucu­rești. La consiliu s’a mai discutat și chestiunea unificări biste­­ricei. Sârbii atacă în Banat Știri neliniștitoare sosesc din Banat. Armată regulată sârbească a început înainta­rea, cu intențiunea de a ocupa întreg Banatul. Se svone știe că anumite puncte din partea vestică au și fost ocupate-Guvernul român a convarti­­cat generalului Franchet d’E­­sperey faptul, cerând infor­mațiuni. ~ Unificarea Msr­icii La Sinaia a fost re consfătuire între episcopul dr. Miron Cristea, mitropolitul Pimen­­, d-nii miniș­tri d­r. Anghelescu, Goldiș și In­­culeț în privința­­ unificărei bise­­ricei­ . S’a căzut, de acord asupra uni­ficărei, necesară României între­gite. Biserica­ 1 va fi condusă de un sinod, c­onsistoriul se va alege cu partici­parea largă a mirenilor și laicii*­. Dvacuțiunile continuă. Se aș­teaptă reprezentanții bisericei din Bosc­ovina și Basarabia. ^ Hlsterul dala Oalatl cu hârtiile Bârsiei Naționale Declaration^ d-lui 1. ÍMmi givernaiorol Hamei nationale 4P -------­- Odiseia vagonului cu Nr. 22.956.—Comunicarea legațiunei noastre din Paris.—Vagonul a fost transbordat in Italia?—Lipsesc­ o casetă și două pachete. — Monetele n’au nici o valoare — Sens a­ți o r­ața descoperire de la Galați asu­pra căreia am dat eri primele amănunte, a impresionat adânc publicul nostru. Astăzi a­­vem n­ouă amănunte cari dau însă un «colorit­ cu totul misterios ace­stei afaceri. Ca să fim cât mai bine lămu­rit asupra chestiunei, am so­licitat o audiență d-lui I. G. Bi­­bicescu, guvernatorul Băncei Na­ționale, pe care l’am­ găsit în con­vorbire cu d. director Băicoianu, care tocmai se înapoiase de la Ga­lați unde se dusese să facă o an­chetă din partea Băncei. Banca Națională e încă nedu­merită asupra chipului cum s’au putut petrece faptele. Hârtia monetară, un bancnote de 20 și 1000 lei, era comandată la Banca Franței pentru o valoa­re totală de 120 milioane, bancno­tele de 20 lei fiind fără serie și semnături, tocmai spre a se îm­piedica eventuale furturi pe drum. Hârtiile de 1000 lei erau pur și simplu albe. Urmau ca să fie tre­cute prin a doua impresiune la București, ca aceste hârtii să ca­pete adevărata lor valoare mone­tară-D. I. G. Bibicescu ne lămure­­ște că legațiunea noastră din Pa­ris a comunicat Băncii Naționale în ziua de 1 Mai a. p.­, că vagonul cu hârtie­ moneta va sosi cu un transport de aprovizionare și că acest vagon poartă Nr. 22956.­cest vagon urmau să sosească 21 casete cu hârtia monetă în coaie de 20 și 1000 lei. Un funcționar al Băncei Na­ționale s-a interesat la căile fe­rate, unde sosirea vagonului cu Nr­ 22956 era urmărită zi cu zi. Direcțiunea generală a căilor ferate comunică însă Băncii Na­ționale că un număr de 3 sau 4 vagoane­ S’au rătăcit pe drum, pro­babil unul prin Italia, altul prin Ceho­slovacia și celălalt prin Transilvania. Un soldat a fost pus să urmărească zilnic sosirea va­gonului d­in gara de Nord dar nu sosea nici un vagon cu numărul indicat mai sus. D. Bibicescu ne mai dă lămu­rirea că din constatările făcute de d. director Băicoianu, care a fost delegat să cerceteze cazul de la Galați, reiese că vagonul cu hârtia Băncei Naționale, descope­rit de Galați, poartă Ne. L7EL24Q și e un vagon italian, în loc de cel așteptat, care era un vagon francez. Explicațiunea curioasă care se dă acestui fapt este că vagonului cu Nr. 22956 —s’ar fi spart fundul în Italia și că tot cuprinsul lui ar fi fost transbordat într’un va­gon italian care purta Nr. 178240 adică cel sosit la Galați. Lipsurile sunt : întreaga case­­tă cu Nr. 1 în care se aflau coase de hârtie a 20 lei, în valoare to­tală de 2 milioane 160 mii lei și două pachete din caseta Nr. 8 cu o valoare de 160.000 lei, adică un total de hârt­ie-monetă a 20 lei reprezintând o valoare de 2.320.000 lei. Lipseau 4 pachete din această casetă la început, dar au fost gă­site așa că nu lipsesc decât două pachete și vreo 100 de bilete din­­tr'un alt pachet. Hârtia aceasta n’are însă nici o valoare pentru că.i lipsesc se­riile și semnăturile oficiale așa că ele nu pot circula pe piață fără să fi fost trecute prin presa tipo­grafică a Băncii Naționale mai întâi. Cercetările continuă și se spe­ră că, in­ curând, se va­ putea prin­de adevăratul fir al acestei des­coperiri care pasionează pe toată lumea dar mai ales cercurile fi­nanciare de la­ noi. Explicațiunile date de d. I G. Bibicescu, guvernatorii­ Băncii Naționale, aruncă puțină lumină asupra misterului de la Galați-Totuși o întrebare logică, după părerea noastră, se impune: cum se poate ca un vago să se rătăcească fără ca administrația căilor fe­rate să nu știe de rostul lui ? Adevărul s’ar putea afla, cre­dem, chiar din gura celor cari au fost însărcinați cu aducerea ace­­stui vagon dela Paris la București. • S’a luat dispozițiuni ca hârtia Băncii Naționale să fie adusă de la Galați la București | L. I. t Petre P. Carp Petre P. Carp a încetat din viață la castelul său din Ți­­bănești, Duminică 22 Iunie, ora 710 'seara, în urma unei come apoplexice care a durat 34 ore. Nărescut la Iași în ziua de 29 Iun­ie 1837, Petru P. Carp și-a să­creze studiile secundare la Steri­in și studiile juridico-po­­l­itic­e la universitatea din JVonuri, întors în țară, întemeiază la 1864 societatea literară „Juni­mea“, împreună cu V­ Ale­­xandrri, T­ Maiorescu- V. Po­gor, I. Niegrozz, I. Ianov și al­ții. In timpul acela, a tradus din englezește „Machbeth“ și „Othello“. Sub Domnia lui Cuza Vodă a­ funcționat ca referendar la Consiliul de Stat, apoi secre­tar la agenția noastră, diplo­matică din Paris. In 1870 e ministru in cabi­netul lui Manolache Costache Epure,mu (cloșca en pui); în 1871 e agent diplomatic la Vi­­ena, apoi la Berlin și la Pe­tersburg; către sfârșit­ul mi­nisterului Lascar Catargiu din 1871—76, a făcut parte și din cabinet. La 1882, eaîid­era la ordinea zilei chestia Dunării, Petru Carp deși în opoziție a fost trimes ca ministru la­ Viena, unde a adus țării neuitate servicii. A făcut parte din ministe­rele conservatoare de la 18S3— 1895, prezidate pe rând de Te­odori R R­osetti, general Manu și L. Catargiu și a fost prim­­minis­tru două­ rânduri, la 1900—901 și 1911—912. Inflexibil, nu s’a depărtat dela ideile sale nici o clipă și a fost pe ogorul politicei­­un semănător de idei. Deși guvernarea lui n’a fost nici o­­­dată de lungă durată, Petru P. Carp a fost și rămâne o fi­gură mare în istoria politică a României moderne. Viați ma ei b­reaslă Delegații sindicatelor me­­taiurgiste din țară au ținut Duminică și­­ Luni o consfă­tuire de breaslă, la sediul­ sindicatelor. Consfătuirea va continua și astăzi. ------irig­» CB*—--------­ Marinarii germani scufundă vasele germane Lyon. 23. — Ne știe că in caz de semnare a tratatului, va­sele de război germane trebue predate aliaților. Se luaseră chiar măsurile ca Luni să se ia în primire flota germană. MARINARII GERMANI INSA AU LUAT-O ÎNAINTE SCUFUNDÂND VASELE. Telegrame din Străinătate NOUĂ SUCCESE CONTRA BOLȘEVICILOR Paris. 23. — Din Ecaterinodor: Bolșevicii sunt acum­ în retragere spre Hard+iff. Mai multe mii din ei, cuprinși de panică, se dedau de cinci zile la dezordine in gara Liman, aproape de Slavio. La Slaviank, numeroase șiruri de v­agoane și locomotive au că­zut in mâinile trupelor generalu­lui­ Dmikin. Mai la nord-est, cazacii de Don au făcut legătura la Kosgasi­y pe răul­ Don, cu camarazii lor cari s'au revoltat contra bol­șevicilor. Forța acestor revoltați este de cel puțin 23.000 oameni, din cari o fracțiune se îndreaptă sine Volga și ȚaHtiin. Un detașament a ocupat gara Norzovskaia. S'au capturat vreo 20 tunuri și câteva mii de puști. OFENSIVA ARMATEI SI­BERIENE Paris. 23. — Din Omsk se a­­nunță că generalul Popeliseff, comandantul grupului de nord al armatelor siberiene,­­a dat or­din pentru începerea ofensivei. Intr'un ordin de zi, adresat ofi­țerilor și muncitorilor, generalul spune că a sosit ora să scape de jugul bolșevicilor. ALEGERILE DIN FRANȚA Lyon, 23. — Senatul francez a votat ori introducerea scrutinului pe listă cu reprezentarea prop­or­­țională. E vorba ca alegerile legislative să se fixeze pentru 12 Ootoirtb fie. a ii? i INSULA MALTA CERE A AUTONOMIA­ o ie — Mari tulburări fi­ Roma. 23. — O vie agyh țig domnește la Malta în d­estii au­j­­tonomiei acestei insule. 1 . Au fost mai multe manifest­ații de stradă, urmate de incăerări in trupele britanice. Mai mulți soldați și cetățeni au fost răniți. In urma acestor desordini,­­ au­­­­toritățile engleze au renunțat, celebrarea sărbătorilor oficiale­ pentru pace. Mobilizarea + Toți oamenii din contingen­tele 1910 și­ 1911, cari aparțin de origină reg. Rorium Nr. 14, fiind mobilizați cu începere de la 13 Iunie, se vor prezenta imediat la reg. in garni­zona Romani. ♦ Toți oamenii din contingen­tele 1918, 1917, 1916, 1915, 1914, 1913 și 1912, cari fac parte din reg. 14 obuziere (fost 14 art.), se vor prezenta de îndată la reșe­dința regimentului în Slatina, fiind mobilizați pe ziua de 20 iunie De asemenea se vor prezenta toți locotenenții și sublocotenenții de rezervă, căsătoriți sau nu, cari nu împlinesc vârsta de 32 ani părții la 1 iulie 1919. Mobilizați, pe loc și scutiții de mobilizare vor comunică regi­ment­ului 14 obuziere pe o curte poștală recomandată locul und­e sunt mobilizați, data și numărul ordinului Marelui stat-major prin care au fost mobilizați pe loc sau scutiți, precum și numele, pronumele, gradul, contingentul,, domiciliul în mod exact. Fiume ,­fara ca­se“ Consiliul național din Fiume s'a întrunit în ziua de 17 Iunie la prezența unei m­ulțimi enorme și a votat următoarea lege: Art. 1) Statul liber Fiume in­­stitue o armată națională pentru apărarea drepturilor sale. Ar­t. 2) Banca Statului este au­torizată să procedeze la emisiu­nea de Abnuri­ de tezaur pentru 100 milioane lire italiene. Art. 3) Explicarea acestei legi este încredințată consiliului iÜ­­ribitjte (miniștrii» Sgj Expoziție militară Ministerul de război a hoătârt să deschidă la 1 iulie o expoziției militară în localul școalei primara din str. Clemenței în care va fi ratată activitatea tuturor armelor și serviciilor armatei noastre din razboiul pentru întregirea nea­­­­mului. Vor fi secțiuni diferite pentru infanterie, cavalerie, artilerie ge­niu, aviație, marină, armament, serviciul sanitar, serv geografic, serv, subsistențe, echipament etc­ Marele cartier general are o sala specială, unde va expune hărți, arătând diferitele eveni­mente și faze ale războiului­ nos­­tru. Liga culturală are de asemenea dru­mSiealoane în care va expune, câmp’și publicațiuni din toate f­­­auturile românești, care au fosi­mat legătură sufletească și cultu­­rală a românilor din toate colțu­rile. ,5 £ 1. Aici se vor aduna costume , fo­tografii, instrumente musicale și o­­biecte locale arătând obiceiurile și viața românească din­ diferite regiuni. In curțile școalei s’au așezat exemplare din toate modelurile de tunuri, mitraliere și tot felul de trăsuri militare cari au servit armatei noastre pe timpul războ­iului.­­ Expoziția va fi deschisă în fiec"n­care zi între orele 9—1 și 3—8. Intrarea va fi gratuită. Toate lucrări­­e de artă execu­tate în timpul războiului și în le­gătură cu războiul (picturi ,și sculpturi) vor fi expuse prin di ■,­ori­e saloane ale expoziției, alá­­turi de alte sute de fotografii și tun­ou­ri arătând toate evenimen­­tele războiului. Pir­soanele cari au lucrări în­­ legătură cu acest război, sau dife­­rite obiecte, etc. și cari doresc să le­­ expue, să le trimeată d-lui co­­lonel C. St. Amza la Marele stat­, d­ajor, str. I. C. Brătianu, '.w r­stiflil Desființarea censurei in Anglia .«își ______ j^é' Journal“ spune cd guver­­ nul englez a 'desființat zilele tre­cute censura scrisorior și tele­­­gfMiMor. ' presei r.rm de do%td 'desființată în Junglia­ u­)89br/B ^FORMAȚIUNI :TÎ ♦ Principesa Ileana, a eri la Paris, însoțită de d. Mișu. Cu același tren a plecat la Ra­ri* d. B. Știrbey, administratorul,­ domeniilor Coroanei. ♦ D. ministru Goldiș, vicepre­ședinte al comitetului alcătuit zi­lele acestea în scop de a înființa un orfelinat pentru fiii de ro­mâni în comitatul Timișului (Ba­nat), a luat asupra d-sale vânza­rea cărților poștale al căror pro­­fit va fi destinat formar­ei unui prim fond. Vânzarea se va­ face mâine, Miercuri, Joi și Vineri, în Capi­tal 8-Doamnele ardelene, care ar dori să ia parte la această operă să se adreseze la d-na­ Predescu, b-dul Carol 17. ♦ Duminică seara a sosit în Ca­pitală generalul rus Cerbaceff. Ni-se­­ afirmă că generalul Cer­­baceff vine de la cartierul gene­ralului Denikin­simmpreună. cu generalul au sosit și d-nii Agramoff și Vigoroff. ♦ Societatea invalizilor din răz­boi, de sub patronajul Reginei, va ține adunare generală Luni 30 Iunie a. o. orele 4 d. a. la palatul regal. ♦ I­. Alex. Procopovici, pro­fesor secuni­da­r, a fost numit consilier teh­nic pe lângă mi­nisterul de culte din partea­ Bucovinei. ♦S’a aprobat deschiderea u­­nui credit de 4 milioane € lei Pe seama ministerului de in­terne, sumă ce se va da orașu­lui Iași pentru pavarea stră­zilor acelui oraș. ♦ D- inginer ordinar cl. I Am­eden Ionescu a fost numit inspector la direcțiunea navi­gației ru­vi­ate. ♦ Consiliul de miniștri a a­­probat construirea la Urzi­cani a două pavilioane nece­sare depozitului regiei, în va­loare de 2.700.000 lei. ♦ Mâine. M­ereuri, la 4 d.­a­­consiliul­ comunal al­ Capita­­lei se va întruni în­­ ședință publică. ♦ Pentru congresul vetera­nilor, ce se va ține,în iulie la Brăila, s’a acordat o reducere de 50 la sută pe căile ferate. ♦ Contele Skryzipski, noul ministru al Poloniei la­ Bucu­rești­ a presentat Regatu’ s crisoriile de acreditare. ♦ Mai mulți cititori ne întrea­bă dacă nu e anormal că pe de o parte să se servească pâine nea­gră — afară de privilegiații soar­­tei — și pe de altă parte să se facă comerț întins și chiar spe­cula cu cornuri albe și alte fabri­cate cari sunt un adevărat lux pe vremurile acestea-’ Transmite TM '”Predarea celor în ♦ 'Eri, cu trenul de Constanța, îi sos­tt în Capitală generalui Frénchet d'Esperey. Generalul a fost întâmpinat de d. general Pressan și numeroși ofițeri francezi. ♦ Marchizul Negrotto Cam­ biaso a fost numit ministru­ al Italiei la București. ♦ Bahica Națională a interve­nit la ministerul de finanțe ca să grăbească formalitățile scoaterei din circulație a hârtiilor emise de Ba>i­ca Generală. ♦ D. inginer Itin Constanti­­­nescu a fost numit inspector clasa I. ♦D­rail Lupu și-a pus ca vida* datiura­ de deputat la Huși din partea partidului socialist» ♦ Printr’un decret-leg­e s’a­­hotărât ca, prin derogare da la legea corupt­abilității pu­­blice- ministerul de industrie și comerț să distribue, p­e baza prețurilor aprobate prin de­ciziile anterioare, matter­ialele și mașinile din depozitele ră­mase de­­a nemți; să facă con­tracte­­ de închiriere pentru mașini și comenzi­­ la fabricele­­ amenințate să înceteze lucrul. ♦ ..Asociația generală a me­dicilor“ a roadei fostul său comitet­, care va ține ședințe săptămânal, Dumineca, între orefiia 11—12, în localul Aso­ciației- str- Scaune. ♦ Biblioteca studenților în medicină veterinară a fost distrusă de autoritățile ger­mane. Pentru reconstituirea aces­tei biblioteci, sunt solicitate donațiuni d­in partea, specia­liștilor cari pot da din cărțile lor. D-l I. St. Furtună, șeful­ serviciului veterinar central, a­­ dăruit 166 volume. . ♦ Ministerul de război comu­nică cum că este absolut inexac­tă, știrea că s'ar fi ridicat coman­­da generalului Petala sau că d-sa și-ar fi înaintat demisia din ar­­mată­­ .Sr­ prelungit pe doi ani, pana la 1921, aprobarea cărților cu va­labilitatea expirată și cari se mai găsesc în depozit­e autori. Pre­țul acestor cărți se poate spori cu 30 la sută. ♦ Consiliul permanent școlar a validat examenele de capacitate pentru i. franceză, u­mană, gim­­nastica, geografia și istoria. ♦ Este vorba ca până la 1 iu­lie să fie pus în circulație un tren accelerat de persoane București­­, Iași-Cernăuți, și un tren local București-Pitești și înapoi. ♦ Examenele școalelor comuni­­tății templului coral se vor ține u­a zilei­ de Miercuți, Joi, viori

Next