Universul, iunie 1919 (Anul 37, nr. 187-216)

1919-06-11 / nr. 197

im mm-ho. 197 FONDATORI 2ä fiam euațlttll unei cazzavillan UNIVERSUL CELE DIN URMĂ ȘTIRÎ DIN LUMEA’INTREAGĂ TELEGRAFÎCE ȘI TELEFONICE Redacția și Administrația, București, str. Brezoianu, 11 UN DOCUMENT Am relevat, după un rezu­mat transmis telegrafic, în­semnătatea cuvântării ținute de cancelarul Renner, cu pri­lejul înmânării tratatului pre­liminar de pace cu Austria. Ziarele parisiene au adus textul părții celei mai impor­­tante a discursului, așa că putem să nu dăm acum și mai bine seama. Observatiune premergă­toare: primul delegat aus­triac a citit discursul, prin urîrn­are toate cuvintele sale sunt bine cântărite, nu țâșnite din graba inspirați­unii. Ceea­­ce a spus, cancelarul Renner a voit să spuie: E o deosebire colosală în­tre tonul discursului cu care primul delegat german a în­tâmpinat la 7 Maiu tratatul preliminar și tonul cancela­rului austriac, nici în formă, nici în fond, aliații de anul trecut nu se potrivesc, ba chiar se ciocnesc. Primul delegat austriac mărturisește că războiul din 1914 a fost o crimă teribilă, „crima vechilor guvernanți, nu a popoarelor“. El recunoaște că faimosul dualism din 1867, sub care au suferit atât de mult frații noștri de peste munți, a fost „dezastros“; iar despre foas­­ta monarhie austro-ungară spune că era „închisoarea popoarelor sale“. Mai desăvârșită recunoaș­tere a păcatelor și crimelor trecutului nu se poate cere, și când te gândești că atâți fruntași Români din foasta monarhie au fost osândiți la peste o sută de ani de tem­niță, la un loc, și la amenzi colosale pentru că spuneau și dovedeau cele mărturisite acum de cancelarul Renner! Pentru ca să se opereze această minunată schimbare a trebuit însă un războiu groaznic, care să evidențieze și pentru cei din Viena putre­ziciunea monarhiei habsbur­­gice. In ce privește prezentul, principala grijă a primului delegat austrac e să ușureze cât mai mult cu putință sar­­cinele zdrobitoare ce ame­nință țara sa de pe urma răz­boiului. Republica austrică nu este moștenitoarea monar­hiei hagsburgice — spune și insistă d. Renner: toate Sta­tele noui formate din trupul Austro-Ungariei sunt moște­nitoare și prin urmare tre­buie să împartă pasivul între ele precum și-au împărțit ac­tivul. Cancelarul austriac face apel la rațiunea și la spiritul practic al lumii, cari nu pot dori nici admite prăbușirea economică a Austriei ger­mane. . In afară de punctul acesta, care formează preocuparea de căpetenie a delegației austriace, în toate privințele celelalte guvernul Austriei germane își pune soarta în mânile puterilor aliate și a­­sociate. Despre impresia pe care a făcut-o cuvântarea Cancela­rului austriac la popoarele foastei monarhii, nu cunoaș­tem până acum decât păre­rea Cehilor. Ziarele din Bo­hemia resping cererea gu­vernului din Viena ca toate Statele nou­formate să se în­juge la plata datoriilor im­periului habsburgic. Desigur că tot așa vor fa­ce și Polonii. Răspunsul amiralului Kolceag către aliați Paris. 9. — Amiralul Kolceag A trimis aliaților o notă, ca răs­­puns la cererea ce-i ,^u adresat. Amiralul declară că recunoaște principiile expuse de aliați și con­­firmă din nou nestrămutata sa do­­rință de a proceda la alegerea u­­nei constituante. Aliații ceruseră convocarea con­stituantei din 1917 în caz dacă a­­legerea unei noui adunări ar în­târzia prea mult. Amiralul a fă­­cut, în răspunsul său, câteva re­zerve cu privire la această consti­tuantă care s’a ales în condițiuni­­ normale­ Cu privire la nouăle state lim­i­­trofe cu Rusia, nu există nici o dificultate pentru Polonia, a cărei independență a recunoscut-o. Independența Finlandei nu va fi definitivă de­cât după ce va fi re­cunoscută și de constituanta rusă. Amiralul primește protectora­tul Ligei Națiunilor asupra mi­norităților etnice, și recunoaște toate datoriile Rusiei, contractate până în 1917. Răspunsul­­ amiralului a făcut foarte bună impresie în cercurile politice din Paris. Teritoriile pe cari le pierde Austria Paris. 8. __ Delegatul austriac Lamasch a declarat unui redac­tor al zian­ului Daily Telegraph că AUSTRIA NU REGRETA DE LOC PIERDEREA BUCOVINEI, FIINDCĂ NU PĂGUBEȘTE DE LOC AUSTRIA, împotriva alipirii germanilor în Boemia insă la noul Stat ceho­slovac, guvernul austriac va protesta invitând Conferința de pace să aplice și in Boemia prin­cipiul wilsonian. Asupra aspirațiunilor iugo­­slave, profesorul Lamasch a de­clarant că sunt exagerate. Iugo­slavii pretind și teritorii curat germane, cari nu au aparținut ni­ciodată Iugoslaviei și asupra co- tot­u n'au avut și nu pot avea nici un drept. Germania vrea război? Chestionarul lui flindenburg Se ten­ografiază din Zürich la Hi­nten­burg a lansat­ în­­ milioane de exemplare un che­stionar, în care întreabă po­pulația • dacă e dispusă să se lupte, chiar în afară d­­e Ger­mania; dacă un apel la arme ar avea sorți să fie ascultat: dacă poate avea încredere în voluntari;­­dacă e dispusă să îndure privațiuni; dacă se vor ave dezordine în caz că­ văz,­­OMUL ar. mH BULGARIA Partidul comunist Socialiștii doctrinari (extre­miștii), așa numiții socialiști în­­guști, au ținut un con­gres la So­fia, unde au hotărât că gruparea lor se va numi: 1)­­,Partidul co­munist muncitoresc bulgar; 2) au alcătuit sovietul (consiliul) parti­dului; 3) au alcătuit comitetul districtual ca să conducă propa­ganda și agitația în județe. La congres s-a desbătut chestiu­nea dacă trebuie sa ia parte la campania electorală. Cea mai ma­re parte din oratori au arătat că principiile partidului comunist sunt împotriva vieței parlamenta­re, care a dat faliment, dar atâta timp cât funcționează acest regim nu poate să o rupă cu parlamenta­rismul. Cu mare majoritate s-a hotărât să se participe la lucrările parlamentului. Agitații în minele Pernic Socialiștii înguști (comuniști), nu admit să se­ facă propagandă printre muncitorii de la Pernic. Socialiștii largi (moderați) au trebuit să renunțe la trimiterea de propagandiști, spre a evita scandaluri. Ofițeri bulgari în retragere O serie de ofițeri superiori și inferiori din armata bulgară au fost trecuți în rezervă. Plebiscit pentru Macedonia Ziarul Bulgaria” al d-rului Daneț cere să se facă plebiscit în Macedonia și Tracia, ca să se vadă dorința populației. Procesul cabinetul lui Sculudis S‘a început procesul împotriva fostului cabinet grec Sculudis. Pe banca acuzaților se află Sculu­­dis, Hiracos, Mihilidachis, Iana­­chitzas, Ralis și Dragumis. Gunaris lipsește, d­ar va fi ju­decat mai târziu. Spre refacere — Ce impozite noi vor plă­ti francezii — Printre noile impozite creiate prin legea depusă în parlamentul francez sunt: taxa de înregistrare pentru vânzările de mobile se va spori de la 2 la 5 la sută, redusă la jumătate pentru animale și pro­duse agricole, pentru imobile de la 7 la 10 la sută; pentru chirii se va dubla, cea de 25 bani la sută. Se vor dubla toate celelalte taxe de înregistrare. Se va plăti: 20 franci la hectolitru de vin, 10 pentru ci­dru, 3.40 pentru bere, 10 bani la litru de ape minerale și 5 bani la cele gazoase, 65 lei în loc de 40 ti suta de kgr. zahăr, 10 pentru ca­fea. Facturile luminatului vor fi impuse cu 10 la sută. Toate amen­zile fiscale vor fi trasprat» ».« 2 Siiaația dis Ungaria IZBUCNIREA CONTRA­REVOLUȚIEI Turnul Eifel 9. — din Vie­­na se amrață că populația din Ungaria occidentală și o parte din armată au luat poziție contra bolșevicilor. Răscoala a pornit din Murasomnetz. Comisarii poporului au fost alungați și înlocuiți cu autori­tățile dinainte. Până acum 35 sate au luat parte la răscoală.O mare parte din armata ro­șie a trecut de partea contra­­r­evoluțion­arilor. PROCLAMAȚIA GUVER­NULUI MAGHIAR DIN SEGHEDIN Zonele din Seghedin publică o proclamație a guvernului ma­ghiar, care se constituise la A­­rad sub prezidenția contelui Iu­­liu Karolyi șiși mutase reședința la Seghedin. Proclamația arată nevoia for­mării unui guvern care să resta­bilească ordinea legală, fiind con­­­dus de­ spiritul democratic al Apusului. Guvernul din, Seghedin­ declară nule toate măsurile guvernului sovietist din Budapesta, și cere deja toți respectarea tuturor or­dinelor sale. Acest guvern e spri­jinit de conții Andrássy, Bethlen și, alți politicienii m­arcanți din viața politică maghiară. Steile solde ale ofițerilor francezi In 1814, la sfârșitul epocei na­­poleoniane, colonelul primia 418 franci lunar, căpitanul 200, sub­locotenentul 85. , S’a făcut socoteala și s'a con­statat că de atunci viața s’a scum­pit cel puțin înșeșit. Printr’o lege nouă, soldele vor fi sporite, așa ca mareșalii să pri­mească 3480 franci lunar și sub­locotenenții 501. Plecarea d-lui Wopicka dri dimineață, cu Simplonul, a plecat din Capitală d. Wopicka, ministrul Statelor­ Unite la Bu­curești. D-sa a fost condus la gară de d-nii Al. Constantinescu, minis­trul industriei, Al. Cantacuzino, general Aslan, I. Grădișteanu, etc. D. Wopicka, pleacă în Ameri­ca, unde i se va încredința alt post, întreaga țară regretă plecarea ministrului Americei, care a adus servicii intense românismului în tot timpul războiului. întrevederea între gene­­ralii d’Esperey și Pressan Giurgiu. 9 Iunie Azi a sosit în localitate d. ge­neral Pressan, venind de la Bu­curești cu automobilul și a des­cins direct în portul Ramadan. La orele 12 a sosit în localitate vaporul Alexandru, sub pavilion sârb, venind de la Rusciuc. Cu acest vas a sosit generalul fran­cez d'Esperey, care a avut o lun­gă întrevedere cu d. general Presson. Apoi d. general Presson a ple­cat la București, iar generalul francez s-a înapoiat l­a Rusciuc. BISERICA MONUMENTALA la Mărășești *■" I. P. S. s. Mitropolitul Pi­­men a propus Societăței ortodoxe a femeilor române, care a admis, să se ridice o biserică la Mărășești în cinstea eroilor căzuți pentru România Mare. S’a subscris ime­diat: 10.000 lei de către d-na A­­lexandrina G. Cantacuzino; 10.000 lei d-na Olga Sturza, președinta filialei din Iași; 20.000 lei d. Mâr­­zescu, ministru de interne, din partea guvernului; 5.000 lei P. S. Episcop Theodosie al Romanului. Comitatul central al Societăței ortodoxe a femeilor române va di­stribui în curând liste de subscrip­­ție în cuprinsul întregei Românii Mari pentru adunarea mijloacelor bănești, cu care să se zidească bi­serica de la Mărășești, cu o formă monumentală, corespunzătoare în­semnătății ce această biserică va avea mai ales pentru generațiile viitoare. CONGRESUL INVALIZILOR DIN RĂZBOI Ziua și Ședința se deschide la oreie 10 dim. sub preșidenția, d-lui I­ C. Negoescu, câine în nu­mele invalizilor muntumite ziarelor și în specia­ Univer­sului, de sprijinul ce-l dau a­­cestora. Au vorbit apoi d-lu­i C. Ioir­­gulescu­ care se plânge contam­ioc. inva­lizilor Gulia“, Síi- Lang (Craiova), Savu Gheor­­ghe (Constanta) care arată starea de plâns in care se a­­flă invalizii din Constanța și Jean Vassilescu, capierul so­­cie­tistlui. D. STOENESCU, căpitan invalid spune că M. S. Re­gina iubește și ocrotește­­ pe invalizi ca pe toti cari și-au dat viața pentru țară și spe­ră că dreptele cereri ale in­­valizilor se vor realiza.^ Pace cunoscut că s’a înfiin­ța și o societate a ofițerilor in­valizi în care pot intra și gra­dele inferioare. D. SARBU, vice-președin­­tele societății, cere pentru in­valizi pământ, comerțul liber, brevete pentru băuturi, ali­mente și îmbrăcăminte din depozitele armatei și înfiin­țarea unui azil pentru crește­rea copiilor invalizilor, or­fani de mamă, precum și alte înlesniri. D. REGOESCU, președinte declară discuțiunile închise, după care se votează urmă­toarea • MOȚIUNE Invalizii din război- grade inferioare, întruniți în primul lor congres, în sala băilor E­­foriei din București în zilele de 8 și 9 Iunie 1919. Aprobă în total proectul de­ propuneri adus în discuție de consiliul de administrați­e al soc­­cooperative­i,General A­­verescu“ și deleagă pe d-nii E. Popescu și Jean Vasiles­­cu, ,să intervină pe lângă au­toritățile constituite, ca înde­plinirea lor să fie executată în urma memoriului ce-l vor prezenta.­­ In acelas timp congresul roagă autoritățile să ia mă­suri ca cei care nu sunt in­valizi din război să fie împe­­diu­cați de a se da sub acest nume­­ f M. L. Știri din străinătate La Peking s’a const­ituit o societate de radio-telegrafie cu 17 milioane capital, din ca­re jum­ătate aparținând com­paniei Marconi și jumătate guvernului chinez. * " Guvernul german a cerut darea în judecată pentru înal­tă trădare a prezidentului nouei republici renane, pro­clamată odată cu desfacerea ei de Prusia­. Cu prilejul dezbaterilor da­că Germania poate plăti des­păgubirile, cerute­ s’au citat din Franck­furier Zeitung ur­mătoarele cifre: în 1913 depu­nerile de la bănci erau de 4 mi­liarde mărci; după patru ani, dintre cari 3 de război, în 1917 ele cifrau 11 miliarde jumă­tate. Conturile creditoare din băniei, de lia 5 miliaridie și un sfert în 1913, ajunseseră la aproape 12 miliarde în 1917- Micile economii de 20 miliar­de în 1914, cifrau 31 miliarde în 1918- Deci Germania are de unde plăti. 28 deputați francezi au de­pus­­ la Cameră un proeot de lege penttuu naționalizarea ho­telurilor. Numai francezii și Societățile cari au în ceruisi­­liciul de administrație majori­­tatea franceză pot stăpâni și administra hoteluri. * Instrucția afacerii Caillaux s’a terminat­ Peres, preziden­tul comisiunei de instrucție a Curții de Justiție lucrează raport.­­ Personalul tramvaior și autobuselor din Paris punân­­du-se în grevă spre a li se mări salariul, cerere motivată de scumperea traiului, socie­tatea a dat un comunicat prin care arată că deja 165 lei lu­nar­ cât era în 1914, salariul a fost sporit în Iulie 1918 la 350 lei și în Februarie 1919 la 400 lei. ^ A­vi­atom­l francez căpitan Fonck s’a ridicat la 9000 me­tri înălțime, unde a dat de o temperatură de minus 60 gra­­j­de, din care cauză motorul a­­ suferit și el a trebuit să­ se coboare. * Guvernul Statafor-N­uite f acordat Italiei..un nou credit de 50 milioane dolari. * —­ D. Poincaré a asistat la serbările de gimnastică ^ din Telegrame din Străinătate PROTESTĂRI CONTRA PĂCII LA VIENA Nauen. 9. — Marea întrunire națională austro-germană a or­ganizat un meeting, în unire cu toate fracțiunile naționale contra condițiunilor de pace din St. Ger­main și pentru unirea cu Germa­nia. Mulți oratori au cerut, ime­­diat, rechemare­a reprezentanți­lor austro-germani din St. Ger­main ; toți oratorii au pledat pentru o Germanie mare. S-a vo­tat, in unanimitate, moțiunea care numește condiții mnile de pace ale Antantei pentru Ger­mania și Austro-Ungaria, ca o înșelătorie monstruoasă, unică în istorie, și cerând ca reprezen­tanții Austriei­ germane la St.­­Germain să respingă această pace. GREVA GENERALA LA BERLIN Rauen. 9. — După știrile sosite până­­ acum se pare că greva ge­nerală din Berlin nu s-a executat în întregime. Pe alocuri se lu­crează pe când în instalațiile mai mar­i lucru a încetat de Vineri la prânz, în parte chiar de Vineri dimineață. Mijloacele de comu­nicație, in cea mai mare parte tramvaiele, au suspendat circu­lație. Comunicația a fost menți­nută pe calea ferată a orașului și a suburbiilor. Mai multe ziare nu au putut să apară Sâmbăta de­­ dimineață. Greva a ținut de Vineri, orele 3 după amiază până Sâmbătă la orele 6. 1­lui SUCCESE ALE AMI­RALULUI KOLCEAG Tuiunul Eifel, 9.—Lin Omsk. Carti­eruii general­ al amiralu­­­lui Kolceag anunță trupele ac­­estui­a au înaintat la nord de calea ferată de la Kazan unde au luat mai multe orașe. Lângă Simbirsk au respins un puternic atac ai­ bolșevici­lor. CONGRESUL SOCIALIȘ­TILOR GERMANI 5 avea, 9. — Dela 20—23 lu­ni .se va ține la Bom­ami con­gresul socialiștilor germani, convocat de centrala uniunei social-democrației germane. In acest­ congres se va asigu­ra un to ®, lucratorilor socia­liști întrun partid mai strâns, fără însă a se atinge de orga­nizarea de până acum a par­tidului. UN PROTEST AL GER­MANILOR Nauen. 9. — Ministrul Erz­­berger a transmis prin gene­ralul Hammierstein din Spaa, o notă de protestare a guver­nului hessian contra expulză­­rei prezidentului de Cameră, Adeling și a altor­­ trei depu­tați. S’a mai protestat contra ares­tarei­ deputatului din Landagul bavarez, Clemenic din Kaiseriautern. Protestul comisiunei germa­ne de armistițiu se mai refe­ră și la interzicerea procegiul­­ui ei din Sâmbăta morților de căi scrie autoritățile ocupante belgiene, din circumscripția ția Kempen. BUGETUL ARMATEI A­­MERICANE Paris. 9. — Din Washington se anunță că bugetul armatei ameri­cane a fost depus zilele trecute pe­ biroul Camerei de către comisiu­­nea armatei. Noul buget prevede 810 milioa­ne dolari­­ cu 307 milioane dolari mai puțin ca bugetele anterioare. Conferința păcii AUTONOMIA PORTULUI FIUME Paris. 9. __ D. Orlando, pre­ședintele consiliului de miniștri italian, a plecat Sâmbătă la Qu­­ix, unde se vra t­ediat cu d. Colosimo, vicepreședintele con­siliului de miniștri, ca să discute in chestia Fiume. Le Petit Parisien spune că so­luția propusă de Orl­andoo pentru Fiume ar fi crearea unui Stat au­tonom,, urmând ca mai târziu să se hotărască prin Klebiscit soar­ta orașului. Orlando mai propune ca insu­lele strategice de lângă Zara să Se dea Italiei, iar cele din Lege­­nici Iugo-Slaviei. punctul definitiv al Constituției germane — întreprinderile economice vor deveni bunuri comune? — D>­n Berlin se anunță că pro­ectul definitiv d­e constituție a fost terminat. Se prevede că supușii ger­mani nu vor putea fi extră­dați pentru urmăriri în jus­tiție; se prevăd drepturile de coaliție, de întruniri și­ elec­toral. Privilegiille de naștere și profesionale sunt abolite; ti­tlurile nu vor fi permise de­cât spre a desemna funcțiu­nile.Nu s’a votat încă articolul după care „imperiul poate, sub rezerva despăgubirilor și făcând uz de stipulațiunile re­feritoare la socializare, să transforme întreprinderile e­­conomice în bunuri comune". Viața museiisreaseg­ ă1 GREVA. DELA C. F. R. Lucrătorii ceferiști continuă greva. La ministerul de interne au fost eri tratative între delegații gre­viștilor­­ și d. ministru Mârzescu. Tratativele vor continua și azi. « Toate comitetele se vor întruni 4ași§.șfer­ ă’in șal& .sindicatelor. *rw- REVIZUIREA TRATATU­LUI DIN 1839 Lyon, 9. — D. Van Karne­­beck, minies­tru de externe al Olandei, a expus în fata Par­lamentului olanda« tratative­le la cari a ratau­ parte la Paris cu privire la revizuirea trata­tului din 1839. După ce a arăt­at că s-a luat hotărârea ca o comd&limc să studieze această revizuire­­ministrul a conclus că Olan­da poate sâ participe la proce­dura internațională. ÎNTRUNIRILE de sam­­BATA Paris. 9. — Consiliul de trei (d. Orlando fiind plecat la Oulx) s’a întrunit la președintele Wilson și a continuat examinarea contra­propunerilor germane. Consiliul s’a ocupat mai cu seamă de fron­tierele germano-polone. Dimineața s’au întrunit comi­­siunile pentru desbăgubiri, a afa­cerilor Belgiei, financiară, a sta­telor ceho-slbyrice, Poloniei, etc. D. Clemenceau a primit pe d-nii Pichon, Loucheur, Klotz, Tardieu și Vestinei, iar după amiază a con­­ferit cu d-reii Pichon, Tardieu, Leon Bourgeois, Autrand și Jules Cambon. locuri de medici in Basarabia Sunt vacante următoarele locuri de medici de spitale: Locurile de medic primar al sec­­ției chirurgicale, de medic pri­mar al secției de boale interne, de medic primar al secției de boale venerice și de piele și cel de me­­d­ic primar al secției genicologice toate la spitalul central din Chi­șinău; locul de medic bacteriolo­gic de la acel spital; locul de me­dic șef de secție la spitalul de ali­enați Costiujeni. Medicii doritori să ocupe aces­te locuri, vor trimite cererile la inspectoratul sanitar al Basarabiei din Chiș­nău, până în ziua de 15 Iunie. Cererile vor fi însoțite de toate actele și anume: Diploma u­­niveristară , actul de supușenie română, curriculum vitae (memo­riul) asupra serviciilor ce a înde­plinit până în prezent, lucrările tipărite ce ar avea, acte probând că cunoaște specialitatea pentru care face cererea. Alegerea se va face dintre can­didați, de un juriu numit de dele­gatul guvernului în Basarabia în înțelegere cu direcția generală sa­­nitară, așa ca să se dea celor nu­miți stabilitatea legală. Informații se pot lua de la in­spectorat, în Chișinău și de la ser­viciul sanitar al marelui Cartier ge­neral, în București (spitalul militar Regina Elisabeta). Candidații să trimită actele la serviciul sanitar al marelui cartier spre a fi trimise la Chișinău prin curier special. De la Societatea „Ajutorul copiilor ". Sâmbătă după amiazi a ți­nut ședință comitetul nouii so­cietăți pentru ajutorul copiilor, de sub înalta președinție a M. S Regina. D. lt. dr. Frejean, unul din re­prezentanții misiunei americane pentru aprovizionarea țărei a fă­cut o scurtă dare de seamă asupra activității societății, arătând că deocamdată funcționează în țața 1 ® cantine, care hrănesc un nu­măr de 47.000 copii. Se lucrează acum la întinderea alimentarei în județele din Mol­dova și din Dobrogea. D. Ion Comărășescu, fost pre­fect, a fost cooptat ca membru în comitetul de direcțiune și îm­puternicit pentru administrarea societății, pentru încasarea fon­durilor și pentru ordona­nțarea chelttielilor. Comitetul a decis ca să se în­trunească regulat în fiecare Luni, la­ 5 d. a., în casa Wach­mării,­ cu Etift. Bălaiului Regal* Miercuri ii Me 1911 DIRECTOR* STELAN POPESCU RECEPȚIA miSIUNEI universitare franceze Misiunea universitară fran­ceză, compusă din cei mai i­­luștri reprezentanți, ai Uni­versităților franceze, a fost primită ori la orele 4 jum. d. a­, cu deosebiită solemnitate. Fațada, intrarea, scările și sala Senatului erau înghir­landa­te cu verdeață și fiori Erau de față d. ministru dr. Angheirescu, d-nii Tomta Ste­­llian­, C. Arion­ C­hiesescu, M. Vlădescu, profesori universi­tari, foști miniștri, numeroși profesori universitari. Perso­nalități din anii efectuai lita­tea românească- studente și stu­denți și un public numeros. Discursul d-rului Anghelescu D. dr. Anghelescu, mi­nistrul instrucțiunei, într’o entuziastă cuvântare, urează bună veni­re misiun­ei univer­sitare franceze; întreaga țară, spune di sa, fericită de a fi luptat alături de Franța, pent­­ru înalte prin­cipii de dreptate și umanita­te, vede realizarea unităței sale naționale. Legată de Franța,­­pe lângă afinitatea de rasă și prin­ leegături puterni­ce de inimă, întreaga noastră cultură- progresul nostru, se întocmesc cu ochii țintă la ea și după crezul ei. De aceea, în ceasurile grele prin care trecem, încrederea tuturora în prietenia și spri­jinul Franței este nestrămu­tată. < t Vorbesc apoi d-nii I. Atana­­sin rectorul Universităței P­­lissir, dietcanul facultăței de drept, dr. Obre­ja, decanul fa­cultății de medicină, Ovid Densușean­u, decanul fa­cultă­­ței de litere. Țiteiea- decanul locuit­ de științe, salutând în fumeile Universitatea în ter­menii cei mai călduroși mi­siunea universitară franceză. Răspunsul fi-lui Poiscart In numele misiunei a răs­puns d. Lucien l’o­ncaré: M­enitm prin­tre dv. sți vă do­vedim iubirea pe care Franța întreagă v’o poartă, venim să vă acordăm sprijinul nostru eficace. Nu prin vorbe ci prin fap­te vom proba aceasta­. Universitățile au menirea de a fonna generațiunile vii­toare, cari vor consolida vic­tori­a strălucită de azi. Vom lucra cu dv­ din toată in­ma. Țara dv. ne este scumpă, prin luptele etroice, prin vaftă și prin viitorul care nu este comun. România alcâtueșttip una din misiunile cele mai mari ale omenirei. Amenin­țată, de când români­i se gă­sesc pe pământul acesta, de barbari și neamuri vrăjmașe, ea a putut să-și păstreze nea­tins spiritul lat­in. Vă mulțumim tuturor pen­tru sentimentele de ni le-ați arătat și de a căror sincerita­­t­e suntem convinși. Vom face schimb de somi­tăți. Ne vom cunoaște astfel mai bine și cunoscându-ne, ne vom iubi mai mult. Adresându-se apoi studenți­lor, d-sa spune: Vă aduc salutul camarazilor dv. francezi cari s’ău luptat vitejește ca și dv., pentru tri­umful democrației și dreptăt­­ței. Cuvântarea distinsului pro­fesor a deslantui­t un ropot­d aplauze. * După recepție a avu­t la <ri< poziția asistenței un bogat bi­fet. I­T. Opera „Crucei Roșii americane IM ROMANflĂ Distribuția de alimente și îmbrăcăminte. — Imtre­­ținerea spitalelor, combaterea epidemiilor. — Aju­­toare pentru Transilvania și Basarabia Crucea roșie americană pentru România a sosit în țara dela 18 Februarie cor. prin Constanța, lă­sând acolo pe locot. Wildmann și Botori cu o mare cantitate de ali­­mente și îmbrăcăminte, iar vapo­rul „împăratul Traian”, pe care era îmbarcat restul personalului ,în număr de 60 și-a urm­at cursul la Galați. La Galați au fost deschise două cantine. Pe lângă acestea la Ga­lați au fost distribuite mii de ar­ticole diferite, între cari peste 1000 perechi de ghete americane. In București „Crucea Roșie” a lucrat 2 luni, înființând trei can­tine, care funcționează. Cantina militară a misiunei dă mâncare zilnic la peste 800 soldați români și le procură distracții. Celelalte două cantine sunt pentru săraci, bolnavi și copii. Căpitanul medic Keefe și Miss Poor, soră de cari­tate, dau consultațiuni la spitalul Colței pentru cei cu boli de gură. Căpitanul Mc­ Neal, doctor mili­tar american, făcea în fiecare zi vizite la spitalul de copii și azi­luri iar în urmă a fost mutat la Potlogi, spre a combate teribila e­­pidemie de tifos exantematic. In București au mai fost îm­părțite aproape trei mii perechi de ghete americane, vreo 10000 alte articole, afară de rațiile zilnice de mâncare la 3—400 de familii. Dr. Bayne și dr. Farrell, doctoriță Am­ericană, combat epidemia de tifos exantematic și variolă la Bil­­ciurești. Misiunea dă îngrijire a­­colo la vreo 200 de bolnavi pe zi, vizitând mulți alți bolnavi din îm­prejurimi. La sud și est de București o altă centrală sub conducerea lui Miss Weir a distribuit alimente și îmbrăcăminte în peste o sută de sate și­ orașe. Acum împarte peste ■7000 de porții de mâncare pe zi și într’o singură săptămână au fost împărțite 3800 costume de hai­ne. Spitalele au fost găsite acolo fără cearceafuri și plăpumi, cu câte 4—5 oameni într’un pat, ma­terialele fiind rechiziționate de către ocupanți. Aceste instituț­iuni dau acum tot ajutorul medical, îmbrăcăminte, mâncare și locuin­ță, așa că multe din ele sunt com­plet refăcute. ~~Miss Holmes, soră de caritate, a fost însărcinată cu împărțirea a­­limentelor, îmbrăcămintei și medi­camentelor din Focșani și împre­jurimi. Centrele de felul acesta lucrea­ză la Buzău și Pitești. La Buzău Crucea Roșie americană și româ­nă a deschis o cantină militară, care dădea de mâncare la 3620 de soldați români într-o singură săp­tămână; cei mai mulți din aceștia erau in drum spre Transilvania, spre a lupta pentru viitorul țarei lor. La Buzău, misiunea a găsit o situație disperată: singurul spital. ..era amenințat să se închidă, ?'U putea să primească toți bolnăvii de boli molipsitoare. Cu ajutorul și cooperarea americanilor, situa­­ția s’a îmbunătățit considerabil Toți bolnavii au fost internați i­­mediat. La Pitești până la 12 April­* au fost împărțite 8087* articole de îmbrăcăminte și s’au servit 21.85* porții de mâncare. Starea de plâns în care se gîr­­sesc satele de pe malul Dunăre­i a fost ameliorată printr’o metodă nouă. Vaporul „Domnița Florica”, fostuul yacht al regelui Serbiei, a fost pus la dispoziția misiunei americane de către marina remft»­nă. Având o cantitate mare haine, alimente, medicamente și rufărie într-o barcă mare luată în remorcă, iachtul a făcut drumul de la Galați la T.­Măgurele ți In î­napoi oprindu-se la fiecare oraș spre a împărți ajutoare. Bulgarii au prefăcut orașele aceste aproape în grămezi de pietre și cenușe, prin bombardare și prin devastări și foc. Mărfurile Crucei Roșii america­­ne sosesc aproape cu fiecare va­por la Galați. Transilvania a fost vizitată de către colonelul Wells, comisar, cu scopul de a studia ce trebue făcut acolo și ce s’ar putea face pentru spitale, necesare acum prin ofen[­siva victorioasă. S’a constatat că Transilvaiia este partea cea mai bună a Romââ­­niei. Negăsindu-se însă nimic a­­colo, ea are nevoie de mai mar«’, sprijin, ca celelalte. In Moldova, colonel Wells a a­­ranjat trimiterea unei consedfera­­bile cantități de medicamente, să­pun, stofe, lapte condensat, «1% mai cu seamă pentru spitaluri și aziluri de orfani. • A fost ajutată și partea sud-ve­­stică a Basarabiei, din Galați Ajutoarele împărțite sunt d*n*« țiunile benevole ale poporului a­­merican, care subscrie bani sprit a ajuta pe toți aliații, cari ,»a su­ ferit pe urma războiului victorios contra Puterilor Centrale. Suma strânsă ș­i cheltuită *1 poate evalua la 39.000.000 lei. fi Congresul apicultorilor In zilele de 15­­ Se­brie se va ține la lați­ul de congres apicol și prima exp*zîie apicolă organizată de înecțit națională de apicultura. Sunt­ ru­gați să participe la Congres și ex­poziție toți apicultorii din vechiul regat precum și cei din Ras Bucovina, Transilvania și Banat, anunțând din timp societatea. Pentru orice informațiuni, a­m adresa direct­­ Șientrarei la Iași, str. Păcurari 18/sau secțiunilor faliii­tate care­­ vor avea instrucțiuni complete

Next