Universul, iunie 1919 (Anul 37, nr. 187-216)
1919-06-11 / nr. 197
im mm-ho. 197 FONDATORI 2ä fiam euațlttll unei cazzavillan UNIVERSUL CELE DIN URMĂ ȘTIRÎ DIN LUMEA’INTREAGĂ TELEGRAFÎCE ȘI TELEFONICE Redacția și Administrația, București, str. Brezoianu, 11 UN DOCUMENT Am relevat, după un rezumat transmis telegrafic, însemnătatea cuvântării ținute de cancelarul Renner, cu prilejul înmânării tratatului preliminar de pace cu Austria. Ziarele parisiene au adus textul părții celei mai importante a discursului, așa că putem să nu dăm acum și mai bine seama. Observatiune premergătoare: primul delegat austriac a citit discursul, prin urîrnare toate cuvintele sale sunt bine cântărite, nu țâșnite din graba inspirațiunii. Ceeace a spus, cancelarul Renner a voit să spuie: E o deosebire colosală între tonul discursului cu care primul delegat german a întâmpinat la 7 Maiu tratatul preliminar și tonul cancelarului austriac, nici în formă, nici în fond, aliații de anul trecut nu se potrivesc, ba chiar se ciocnesc. Primul delegat austriac mărturisește că războiul din 1914 a fost o crimă teribilă, „crima vechilor guvernanți, nu a popoarelor“. El recunoaște că faimosul dualism din 1867, sub care au suferit atât de mult frații noștri de peste munți, a fost „dezastros“; iar despre foasta monarhie austro-ungară spune că era „închisoarea popoarelor sale“. Mai desăvârșită recunoaștere a păcatelor și crimelor trecutului nu se poate cere, și când te gândești că atâți fruntași Români din foasta monarhie au fost osândiți la peste o sută de ani de temniță, la un loc, și la amenzi colosale pentru că spuneau și dovedeau cele mărturisite acum de cancelarul Renner! Pentru ca să se opereze această minunată schimbare a trebuit însă un războiu groaznic, care să evidențieze și pentru cei din Viena putreziciunea monarhiei habsburgice. In ce privește prezentul, principala grijă a primului delegat austrac e să ușureze cât mai mult cu putință sarcinele zdrobitoare ce amenință țara sa de pe urma războiului. Republica austrică nu este moștenitoarea monarhiei hagsburgice — spune și insistă d. Renner: toate Statele noui formate din trupul Austro-Ungariei sunt moștenitoare și prin urmare trebuie să împartă pasivul între ele precum și-au împărțit activul. Cancelarul austriac face apel la rațiunea și la spiritul practic al lumii, cari nu pot dori nici admite prăbușirea economică a Austriei germane. . In afară de punctul acesta, care formează preocuparea de căpetenie a delegației austriace, în toate privințele celelalte guvernul Austriei germane își pune soarta în mânile puterilor aliate și asociate. Despre impresia pe care a făcut-o cuvântarea Cancelarului austriac la popoarele foastei monarhii, nu cunoaștem până acum decât părerea Cehilor. Ziarele din Bohemia resping cererea guvernului din Viena ca toate Statele nouformate să se înjuge la plata datoriilor imperiului habsburgic. Desigur că tot așa vor face și Polonii. Răspunsul amiralului Kolceag către aliați Paris. 9. — Amiralul Kolceag A trimis aliaților o notă, ca răspuns la cererea ce-i ,^u adresat. Amiralul declară că recunoaște principiile expuse de aliați și confirmă din nou nestrămutata sa dorință de a proceda la alegerea unei constituante. Aliații ceruseră convocarea constituantei din 1917 în caz dacă alegerea unei noui adunări ar întârzia prea mult. Amiralul a făcut, în răspunsul său, câteva rezerve cu privire la această constituantă care s’a ales în condițiuni normale Cu privire la nouăle state limitrofe cu Rusia, nu există nici o dificultate pentru Polonia, a cărei independență a recunoscut-o. Independența Finlandei nu va fi definitivă decât după ce va fi recunoscută și de constituanta rusă. Amiralul primește protectoratul Ligei Națiunilor asupra minorităților etnice, și recunoaște toate datoriile Rusiei, contractate până în 1917. Răspunsul amiralului a făcut foarte bună impresie în cercurile politice din Paris. Teritoriile pe cari le pierde Austria Paris. 8. __ Delegatul austriac Lamasch a declarat unui redactor al zianului Daily Telegraph că AUSTRIA NU REGRETA DE LOC PIERDEREA BUCOVINEI, FIINDCĂ NU PĂGUBEȘTE DE LOC AUSTRIA, împotriva alipirii germanilor în Boemia insă la noul Stat cehoslovac, guvernul austriac va protesta invitând Conferința de pace să aplice și in Boemia principiul wilsonian. Asupra aspirațiunilor iugoslave, profesorul Lamasch a declarant că sunt exagerate. Iugoslavii pretind și teritorii curat germane, cari nu au aparținut niciodată Iugoslaviei și asupra co- totu n'au avut și nu pot avea nici un drept. Germania vrea război? Chestionarul lui flindenburg Se tenografiază din Zürich la Hintenburg a lansat în milioane de exemplare un chestionar, în care întreabă populația • dacă e dispusă să se lupte, chiar în afară de Germania; dacă un apel la arme ar avea sorți să fie ascultat: dacă poate avea încredere în voluntari;dacă e dispusă să îndure privațiuni; dacă se vor ave dezordine în caz că văz,OMUL ar. mH BULGARIA Partidul comunist Socialiștii doctrinari (extremiștii), așa numiții socialiști înguști, au ținut un congres la Sofia, unde au hotărât că gruparea lor se va numi: 1),Partidul comunist muncitoresc bulgar; 2) au alcătuit sovietul (consiliul) partidului; 3) au alcătuit comitetul districtual ca să conducă propaganda și agitația în județe. La congres s-a desbătut chestiunea dacă trebuie sa ia parte la campania electorală. Cea mai mare parte din oratori au arătat că principiile partidului comunist sunt împotriva vieței parlamentare, care a dat faliment, dar atâta timp cât funcționează acest regim nu poate să o rupă cu parlamentarismul. Cu mare majoritate s-a hotărât să se participe la lucrările parlamentului. Agitații în minele Pernic Socialiștii înguști (comuniști), nu admit să se facă propagandă printre muncitorii de la Pernic. Socialiștii largi (moderați) au trebuit să renunțe la trimiterea de propagandiști, spre a evita scandaluri. Ofițeri bulgari în retragere O serie de ofițeri superiori și inferiori din armata bulgară au fost trecuți în rezervă. Plebiscit pentru Macedonia Ziarul Bulgaria” al d-rului Daneț cere să se facă plebiscit în Macedonia și Tracia, ca să se vadă dorința populației. Procesul cabinetul lui Sculudis S‘a început procesul împotriva fostului cabinet grec Sculudis. Pe banca acuzaților se află Sculudis, Hiracos, Mihilidachis, Ianachitzas, Ralis și Dragumis. Gunaris lipsește, dar va fi judecat mai târziu. Spre refacere — Ce impozite noi vor plăti francezii — Printre noile impozite creiate prin legea depusă în parlamentul francez sunt: taxa de înregistrare pentru vânzările de mobile se va spori de la 2 la 5 la sută, redusă la jumătate pentru animale și produse agricole, pentru imobile de la 7 la 10 la sută; pentru chirii se va dubla, cea de 25 bani la sută. Se vor dubla toate celelalte taxe de înregistrare. Se va plăti: 20 franci la hectolitru de vin, 10 pentru cidru, 3.40 pentru bere, 10 bani la litru de ape minerale și 5 bani la cele gazoase, 65 lei în loc de 40 ti suta de kgr. zahăr, 10 pentru cafea. Facturile luminatului vor fi impuse cu 10 la sută. Toate amenzile fiscale vor fi trasprat» ».« 2 Siiaația dis Ungaria IZBUCNIREA CONTRAREVOLUȚIEI Turnul Eifel 9. — din Viena se amrață că populația din Ungaria occidentală și o parte din armată au luat poziție contra bolșevicilor. Răscoala a pornit din Murasomnetz. Comisarii poporului au fost alungați și înlocuiți cu autoritățile dinainte. Până acum 35 sate au luat parte la răscoală.O mare parte din armata roșie a trecut de partea contrarevoluționarilor. PROCLAMAȚIA GUVERNULUI MAGHIAR DIN SEGHEDIN Zonele din Seghedin publică o proclamație a guvernului maghiar, care se constituise la Arad sub prezidenția contelui Iuliu Karolyi șiși mutase reședința la Seghedin. Proclamația arată nevoia formării unui guvern care să restabilească ordinea legală, fiind condus de spiritul democratic al Apusului. Guvernul din, Seghedin declară nule toate măsurile guvernului sovietist din Budapesta, și cere deja toți respectarea tuturor ordinelor sale. Acest guvern e sprijinit de conții Andrássy, Bethlen și, alți politicienii marcanți din viața politică maghiară. Steile solde ale ofițerilor francezi In 1814, la sfârșitul epocei napoleoniane, colonelul primia 418 franci lunar, căpitanul 200, sublocotenentul 85. , S’a făcut socoteala și s'a constatat că de atunci viața s’a scumpit cel puțin înșeșit. Printr’o lege nouă, soldele vor fi sporite, așa ca mareșalii să primească 3480 franci lunar și sublocotenenții 501. Plecarea d-lui Wopicka dri dimineață, cu Simplonul, a plecat din Capitală d. Wopicka, ministrul Statelor Unite la București. D-sa a fost condus la gară de d-nii Al. Constantinescu, ministrul industriei, Al. Cantacuzino, general Aslan, I. Grădișteanu, etc. D. Wopicka, pleacă în America, unde i se va încredința alt post, întreaga țară regretă plecarea ministrului Americei, care a adus servicii intense românismului în tot timpul războiului. întrevederea între generalii d’Esperey și Pressan Giurgiu. 9 Iunie Azi a sosit în localitate d. general Pressan, venind de la București cu automobilul și a descins direct în portul Ramadan. La orele 12 a sosit în localitate vaporul Alexandru, sub pavilion sârb, venind de la Rusciuc. Cu acest vas a sosit generalul francez d'Esperey, care a avut o lungă întrevedere cu d. general Presson. Apoi d. general Presson a plecat la București, iar generalul francez s-a înapoiat la Rusciuc. BISERICA MONUMENTALA la Mărășești *■" I. P. S. s. Mitropolitul Pimen a propus Societăței ortodoxe a femeilor române, care a admis, să se ridice o biserică la Mărășești în cinstea eroilor căzuți pentru România Mare. S’a subscris imediat: 10.000 lei de către d-na Alexandrina G. Cantacuzino; 10.000 lei d-na Olga Sturza, președinta filialei din Iași; 20.000 lei d. Mârzescu, ministru de interne, din partea guvernului; 5.000 lei P. S. Episcop Theodosie al Romanului. Comitatul central al Societăței ortodoxe a femeilor române va distribui în curând liste de subscripție în cuprinsul întregei Românii Mari pentru adunarea mijloacelor bănești, cu care să se zidească biserica de la Mărășești, cu o formă monumentală, corespunzătoare însemnătății ce această biserică va avea mai ales pentru generațiile viitoare. CONGRESUL INVALIZILOR DIN RĂZBOI Ziua și Ședința se deschide la oreie 10 dim. sub preșidenția, d-lui I C. Negoescu, câine în numele invalizilor muntumite ziarelor și în specia Universului, de sprijinul ce-l dau acestora. Au vorbit apoi d-lui C. Ioirgulescu care se plânge contamioc. invalizilor Gulia“, Síi- Lang (Craiova), Savu Gheorghe (Constanta) care arată starea de plâns in care se află invalizii din Constanța și Jean Vassilescu, capierul societistlui. D. STOENESCU, căpitan invalid spune că M. S. Regina iubește și ocrotește pe invalizi ca pe toti cari și-au dat viața pentru țară și speră că dreptele cereri ale invalizilor se vor realiza.^ Pace cunoscut că s’a înființa și o societate a ofițerilor invalizi în care pot intra și gradele inferioare. D. SARBU, vice-președintele societății, cere pentru invalizi pământ, comerțul liber, brevete pentru băuturi, alimente și îmbrăcăminte din depozitele armatei și înființarea unui azil pentru creșterea copiilor invalizilor, orfani de mamă, precum și alte înlesniri. D. REGOESCU, președinte declară discuțiunile închise, după care se votează următoarea • MOȚIUNE Invalizii din război- grade inferioare, întruniți în primul lor congres, în sala băilor Eforiei din București în zilele de 8 și 9 Iunie 1919. Aprobă în total proectul de propuneri adus în discuție de consiliul de administrație al soccooperativei,General Averescu“ și deleagă pe d-nii E. Popescu și Jean Vasilescu, ,să intervină pe lângă autoritățile constituite, ca îndeplinirea lor să fie executată în urma memoriului ce-l vor prezenta. In acelas timp congresul roagă autoritățile să ia măsuri ca cei care nu sunt invalizi din război să fie împediucați de a se da sub acest nume f M. L. Știri din străinătate La Peking s’a constituit o societate de radio-telegrafie cu 17 milioane capital, din care jumătate aparținând companiei Marconi și jumătate guvernului chinez. * " Guvernul german a cerut darea în judecată pentru înaltă trădare a prezidentului nouei republici renane, proclamată odată cu desfacerea ei de Prusia. Cu prilejul dezbaterilor dacă Germania poate plăti despăgubirile, cerute s’au citat din Franckfurier Zeitung următoarele cifre: în 1913 depunerile de la bănci erau de 4 miliarde mărci; după patru ani, dintre cari 3 de război, în 1917 ele cifrau 11 miliarde jumătate. Conturile creditoare din băniei, de lia 5 miliaridie și un sfert în 1913, ajunseseră la aproape 12 miliarde în 1917- Micile economii de 20 miliarde în 1914, cifrau 31 miliarde în 1918- Deci Germania are de unde plăti. 28 deputați francezi au depus la Cameră un proeot de lege penttuu naționalizarea hotelurilor. Numai francezii și Societățile cari au în ceruisiliciul de administrație majoritatea franceză pot stăpâni și administra hoteluri. * Instrucția afacerii Caillaux s’a terminat Peres, prezidentul comisiunei de instrucție a Curții de Justiție lucrează raport. Personalul tramvaior și autobuselor din Paris punându-se în grevă spre a li se mări salariul, cerere motivată de scumperea traiului, societatea a dat un comunicat prin care arată că deja 165 lei lunar cât era în 1914, salariul a fost sporit în Iulie 1918 la 350 lei și în Februarie 1919 la 400 lei. ^ Aviatoml francez căpitan Fonck s’a ridicat la 9000 metri înălțime, unde a dat de o temperatură de minus 60 grajde, din care cauză motorul a suferit și el a trebuit să se coboare. * Guvernul Statafor-Nuite f acordat Italiei..un nou credit de 50 milioane dolari. * — D. Poincaré a asistat la serbările de gimnastică ^ din Telegrame din Străinătate PROTESTĂRI CONTRA PĂCII LA VIENA Nauen. 9. — Marea întrunire națională austro-germană a organizat un meeting, în unire cu toate fracțiunile naționale contra condițiunilor de pace din St. Germain și pentru unirea cu Germania. Mulți oratori au cerut, imediat, rechemarea reprezentanților austro-germani din St. Germain ; toți oratorii au pledat pentru o Germanie mare. S-a votat, in unanimitate, moțiunea care numește condiții mnile de pace ale Antantei pentru Germania și Austro-Ungaria, ca o înșelătorie monstruoasă, unică în istorie, și cerând ca reprezentanții Austriei germane la St.Germain să respingă această pace. GREVA GENERALA LA BERLIN Rauen. 9. — După știrile sosite până acum se pare că greva generală din Berlin nu s-a executat în întregime. Pe alocuri se lucrează pe când în instalațiile mai mari lucru a încetat de Vineri la prânz, în parte chiar de Vineri dimineață. Mijloacele de comunicație, in cea mai mare parte tramvaiele, au suspendat circulație. Comunicația a fost menținută pe calea ferată a orașului și a suburbiilor. Mai multe ziare nu au putut să apară Sâmbăta de dimineață. Greva a ținut de Vineri, orele 3 după amiază până Sâmbătă la orele 6. 1lui SUCCESE ALE AMIRALULUI KOLCEAG Tuiunul Eifel, 9.—Lin Omsk. Cartieruii general al amiralului Kolceag anunță trupele acestuia au înaintat la nord de calea ferată de la Kazan unde au luat mai multe orașe. Lângă Simbirsk au respins un puternic atac ai bolșevicilor. CONGRESUL SOCIALIȘTILOR GERMANI 5 avea, 9. — Dela 20—23 luni .se va ține la Bomami congresul socialiștilor germani, convocat de centrala uniunei social-democrației germane. In acest congres se va asigura un to ®, lucratorilor socialiști întrun partid mai strâns, fără însă a se atinge de organizarea de până acum a partidului. UN PROTEST AL GERMANILOR Nauen. 9. — Ministrul Erzberger a transmis prin generalul Hammierstein din Spaa, o notă de protestare a guvernului hessian contra expulzărei prezidentului de Cameră, Adeling și a altor trei deputați. S’a mai protestat contra arestarei deputatului din Landagul bavarez, Clemenic din Kaiseriautern. Protestul comisiunei germane de armistițiu se mai referă și la interzicerea procegiului ei din Sâmbăta morților de căi scrie autoritățile ocupante belgiene, din circumscripția ția Kempen. BUGETUL ARMATEI AMERICANE Paris. 9. — Din Washington se anunță că bugetul armatei americane a fost depus zilele trecute pe biroul Camerei de către comisiunea armatei. Noul buget prevede 810 milioane dolari cu 307 milioane dolari mai puțin ca bugetele anterioare. Conferința păcii AUTONOMIA PORTULUI FIUME Paris. 9. __ D. Orlando, președintele consiliului de miniștri italian, a plecat Sâmbătă la Quix, unde se vra tediat cu d. Colosimo, vicepreședintele consiliului de miniștri, ca să discute in chestia Fiume. Le Petit Parisien spune că soluția propusă de Orlandoo pentru Fiume ar fi crearea unui Stat autonom,, urmând ca mai târziu să se hotărască prin Klebiscit soarta orașului. Orlando mai propune ca insulele strategice de lângă Zara să Se dea Italiei, iar cele din Legenici Iugo-Slaviei. punctul definitiv al Constituției germane — întreprinderile economice vor deveni bunuri comune? — D>n Berlin se anunță că proectul definitiv de constituție a fost terminat. Se prevede că supușii germani nu vor putea fi extrădați pentru urmăriri în justiție; se prevăd drepturile de coaliție, de întruniri și electoral. Privilegiille de naștere și profesionale sunt abolite; titlurile nu vor fi permise decât spre a desemna funcțiunile.Nu s’a votat încă articolul după care „imperiul poate, sub rezerva despăgubirilor și făcând uz de stipulațiunile referitoare la socializare, să transforme întreprinderile economice în bunuri comune". Viața museiisreaseg ă1 GREVA. DELA C. F. R. Lucrătorii ceferiști continuă greva. La ministerul de interne au fost eri tratative între delegații greviștilor și d. ministru Mârzescu. Tratativele vor continua și azi. « Toate comitetele se vor întruni 4ași§.șfer ă’in șal& .sindicatelor. *rw- REVIZUIREA TRATATULUI DIN 1839 Lyon, 9. — D. Van Karnebeck, miniestru de externe al Olandei, a expus în fata Parlamentului olanda« tratativele la cari a ratau parte la Paris cu privire la revizuirea tratatului din 1839. După ce a arătat că s-a luat hotărârea ca o comd&limc să studieze această revizuireministrul a conclus că Olanda poate sâ participe la procedura internațională. ÎNTRUNIRILE de samBATA Paris. 9. — Consiliul de trei (d. Orlando fiind plecat la Oulx) s’a întrunit la președintele Wilson și a continuat examinarea contrapropunerilor germane. Consiliul s’a ocupat mai cu seamă de frontierele germano-polone. Dimineața s’au întrunit comisiunile pentru desbăgubiri, a afacerilor Belgiei, financiară, a statelor ceho-slbyrice, Poloniei, etc. D. Clemenceau a primit pe d-nii Pichon, Loucheur, Klotz, Tardieu și Vestinei, iar după amiază a conferit cu d-reii Pichon, Tardieu, Leon Bourgeois, Autrand și Jules Cambon. locuri de medici in Basarabia Sunt vacante următoarele locuri de medici de spitale: Locurile de medic primar al secției chirurgicale, de medic primar al secției de boale interne, de medic primar al secției de boale venerice și de piele și cel de medic primar al secției genicologice toate la spitalul central din Chișinău; locul de medic bacteriologic de la acel spital; locul de medic șef de secție la spitalul de alienați Costiujeni. Medicii doritori să ocupe aceste locuri, vor trimite cererile la inspectoratul sanitar al Basarabiei din Chișnău, până în ziua de 15 Iunie. Cererile vor fi însoțite de toate actele și anume: Diploma univeristară , actul de supușenie română, curriculum vitae (memoriul) asupra serviciilor ce a îndeplinit până în prezent, lucrările tipărite ce ar avea, acte probând că cunoaște specialitatea pentru care face cererea. Alegerea se va face dintre candidați, de un juriu numit de delegatul guvernului în Basarabia în înțelegere cu direcția generală sanitară, așa ca să se dea celor numiți stabilitatea legală. Informații se pot lua de la inspectorat, în Chișinău și de la serviciul sanitar al marelui Cartier general, în București (spitalul militar Regina Elisabeta). Candidații să trimită actele la serviciul sanitar al marelui cartier spre a fi trimise la Chișinău prin curier special. De la Societatea „Ajutorul copiilor ". Sâmbătă după amiazi a ținut ședință comitetul nouii societăți pentru ajutorul copiilor, de sub înalta președinție a M. S Regina. D. lt. dr. Frejean, unul din reprezentanții misiunei americane pentru aprovizionarea țărei a făcut o scurtă dare de seamă asupra activității societății, arătând că deocamdată funcționează în țața 1 ® cantine, care hrănesc un număr de 47.000 copii. Se lucrează acum la întinderea alimentarei în județele din Moldova și din Dobrogea. D. Ion Comărășescu, fost prefect, a fost cooptat ca membru în comitetul de direcțiune și împuternicit pentru administrarea societății, pentru încasarea fondurilor și pentru ordonanțarea chelttielilor. Comitetul a decis ca să se întrunească regulat în fiecare Luni, la 5 d. a., în casa Wachmării, cu Etift. Bălaiului Regal* Miercuri ii Me 1911 DIRECTOR* STELAN POPESCU RECEPȚIA miSIUNEI universitare franceze Misiunea universitară franceză, compusă din cei mai iluștri reprezentanți, ai Universităților franceze, a fost primită ori la orele 4 jum. d. a, cu deosebiită solemnitate. Fațada, intrarea, scările și sala Senatului erau înghirlandate cu verdeață și fiori Erau de față d. ministru dr. Angheirescu, d-nii Tomta Stellian, C. Arion Chiesescu, M. Vlădescu, profesori universitari, foști miniștri, numeroși profesori universitari. Personalități din anii efectuai litatea românească- studente și studenți și un public numeros. Discursul d-rului Anghelescu D. dr. Anghelescu, ministrul instrucțiunei, într’o entuziastă cuvântare, urează bună venire misiunei universitare franceze; întreaga țară, spune di sa, fericită de a fi luptat alături de Franța, pentru înalte principii de dreptate și umanitate, vede realizarea unităței sale naționale. Legată de Franța,pe lângă afinitatea de rasă și prin leegături puternice de inimă, întreaga noastră cultură- progresul nostru, se întocmesc cu ochii țintă la ea și după crezul ei. De aceea, în ceasurile grele prin care trecem, încrederea tuturora în prietenia și sprijinul Franței este nestrămutată. < t Vorbesc apoi d-nii I. Atanasin rectorul Universităței Plissir, dietcanul facultăței de drept, dr. Obreja, decanul facultății de medicină, Ovid Densușeanu, decanul facultăței de litere. Țiteiea- decanul locuit de științe, salutând în fumeile Universitatea în termenii cei mai călduroși misiunea universitară franceză. Răspunsul fi-lui Poiscart In numele misiunei a răspuns d. Lucien l’oncaré: Menitm printre dv. sți vă dovedim iubirea pe care Franța întreagă v’o poartă, venim să vă acordăm sprijinul nostru eficace. Nu prin vorbe ci prin fapte vom proba aceasta. Universitățile au menirea de a fonna generațiunile viitoare, cari vor consolida victoria strălucită de azi. Vom lucra cu dv din toată inma. Țara dv. ne este scumpă, prin luptele etroice, prin vaftă și prin viitorul care nu este comun. România alcâtueșttip una din misiunile cele mai mari ale omenirei. Amenințată, de când românii se găsesc pe pământul acesta, de barbari și neamuri vrăjmașe, ea a putut să-și păstreze neatins spiritul latin. Vă mulțumim tuturor pentru sentimentele de ni le-ați arătat și de a căror sinceritate suntem convinși. Vom face schimb de somități. Ne vom cunoaște astfel mai bine și cunoscându-ne, ne vom iubi mai mult. Adresându-se apoi studenților, d-sa spune: Vă aduc salutul camarazilor dv. francezi cari s’ău luptat vitejește ca și dv., pentru triumful democrației și dreptătței. Cuvântarea distinsului profesor a deslantuit un ropotd aplauze. * După recepție a avut la <ri< poziția asistenței un bogat bifet. IT. Opera „Crucei Roșii americane IM ROMANflĂ Distribuția de alimente și îmbrăcăminte. — Imtreținerea spitalelor, combaterea epidemiilor. — Ajutoare pentru Transilvania și Basarabia Crucea roșie americană pentru România a sosit în țara dela 18 Februarie cor. prin Constanța, lăsând acolo pe locot. Wildmann și Botori cu o mare cantitate de alimente și îmbrăcăminte, iar vaporul „împăratul Traian”, pe care era îmbarcat restul personalului ,în număr de 60 și-a urmat cursul la Galați. La Galați au fost deschise două cantine. Pe lângă acestea la Galați au fost distribuite mii de articole diferite, între cari peste 1000 perechi de ghete americane. In București „Crucea Roșie” a lucrat 2 luni, înființând trei cantine, care funcționează. Cantina militară a misiunei dă mâncare zilnic la peste 800 soldați români și le procură distracții. Celelalte două cantine sunt pentru săraci, bolnavi și copii. Căpitanul medic Keefe și Miss Poor, soră de caritate, dau consultațiuni la spitalul Colței pentru cei cu boli de gură. Căpitanul Mc Neal, doctor militar american, făcea în fiecare zi vizite la spitalul de copii și aziluri iar în urmă a fost mutat la Potlogi, spre a combate teribila epidemie de tifos exantematic. In București au mai fost împărțite aproape trei mii perechi de ghete americane, vreo 10000 alte articole, afară de rațiile zilnice de mâncare la 3—400 de familii. Dr. Bayne și dr. Farrell, doctoriță Americană, combat epidemia de tifos exantematic și variolă la Bilciurești. Misiunea dă îngrijire acolo la vreo 200 de bolnavi pe zi, vizitând mulți alți bolnavi din împrejurimi. La sud și est de București o altă centrală sub conducerea lui Miss Weir a distribuit alimente și îmbrăcăminte în peste o sută de sate și orașe. Acum împarte peste ■7000 de porții de mâncare pe zi și într’o singură săptămână au fost împărțite 3800 costume de haine. Spitalele au fost găsite acolo fără cearceafuri și plăpumi, cu câte 4—5 oameni într’un pat, materialele fiind rechiziționate de către ocupanți. Aceste instituțiuni dau acum tot ajutorul medical, îmbrăcăminte, mâncare și locuință, așa că multe din ele sunt complet refăcute. ~~Miss Holmes, soră de caritate, a fost însărcinată cu împărțirea alimentelor, îmbrăcămintei și medicamentelor din Focșani și împrejurimi. Centrele de felul acesta lucrează la Buzău și Pitești. La Buzău Crucea Roșie americană și română a deschis o cantină militară, care dădea de mâncare la 3620 de soldați români într-o singură săptămână; cei mai mulți din aceștia erau in drum spre Transilvania, spre a lupta pentru viitorul țarei lor. La Buzău, misiunea a găsit o situație disperată: singurul spital. ..era amenințat să se închidă, ?'U putea să primească toți bolnăvii de boli molipsitoare. Cu ajutorul și cooperarea americanilor, situația s’a îmbunătățit considerabil Toți bolnavii au fost internați imediat. La Pitești până la 12 April* au fost împărțite 8087* articole de îmbrăcăminte și s’au servit 21.85* porții de mâncare. Starea de plâns în care se gîrsesc satele de pe malul Dunărei a fost ameliorată printr’o metodă nouă. Vaporul „Domnița Florica”, fostuul yacht al regelui Serbiei, a fost pus la dispoziția misiunei americane de către marina remft»nă. Având o cantitate mare haine, alimente, medicamente și rufărie într-o barcă mare luată în remorcă, iachtul a făcut drumul de la Galați la T.Măgurele ți In înapoi oprindu-se la fiecare oraș spre a împărți ajutoare. Bulgarii au prefăcut orașele aceste aproape în grămezi de pietre și cenușe, prin bombardare și prin devastări și foc. Mărfurile Crucei Roșii americane sosesc aproape cu fiecare vapor la Galați. Transilvania a fost vizitată de către colonelul Wells, comisar, cu scopul de a studia ce trebue făcut acolo și ce s’ar putea face pentru spitale, necesare acum prin ofen[siva victorioasă. S’a constatat că Transilvaiia este partea cea mai bună a Romââniei. Negăsindu-se însă nimic acolo, ea are nevoie de mai mar«’, sprijin, ca celelalte. In Moldova, colonel Wells a aranjat trimiterea unei consedferabile cantități de medicamente, săpun, stofe, lapte condensat, «1% mai cu seamă pentru spitaluri și aziluri de orfani. • A fost ajutată și partea sud-vestică a Basarabiei, din Galați Ajutoarele împărțite sunt d*n*« țiunile benevole ale poporului american, care subscrie bani sprit a ajuta pe toți aliații, cari ,»a su ferit pe urma războiului victorios contra Puterilor Centrale. Suma strânsă și cheltuită *1 poate evalua la 39.000.000 lei. fi Congresul apicultorilor In zilele de 15 Sebrie se va ține la lațiul de congres apicol și prima exp*zîie apicolă organizată de înecțit națională de apicultura. Sunt rugați să participe la Congres și expoziție toți apicultorii din vechiul regat precum și cei din Ras Bucovina, Transilvania și Banat, anunțând din timp societatea. Pentru orice informațiuni, am adresa direct Șientrarei la Iași, str. Păcurari 18/sau secțiunilor faliiitate care vor avea instrucțiuni complete