Universul, iulie 1919 (Anul 37, nr. 217-246)
1919-07-22 / nr. 238
ANUL XXXYlIteJ fr. 238 FONDATOR» ICICI C/72 AVILLAN 7s m exemiliarm mívesbel CELE DIN URMĂ STÎRl DIM LUMEA ÎNTREAGĂ Redacția și Administrația: București, str. Brezotatju, 11 TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE BlăTil 22 Iulie 1919 DIRECTORS STEUAM PQPES Gtl Ea este manifestația pașnică a miilor de muncitori .V.Vî i ‘ 5 » * - Mi, inseroșați după dreptate ' • ..." K*" Necontestabil, singura realitate de care se cuvine să se țină azi seama este glasul mulțimii, al acestei mulțimi conștiente, muncitoare și demne. In avânturile ei este adevărat că uneori ea înlătură și multe lucruri bune, pe lângă cele cari trebuiau excluse ca dăunătoare. Datoria celor cari au conducerea poporului este limpede și simplu, —, Și dreptatea este respectul pentru legalitate, interes pentru nevoile celor mulți și trudiți, cinste și conștientă deplină a rolului fiecăruia, și ’ i prefacerea trebue să se producă, datoria omului de conducere este să ia măsuri ca v să se elimine tot ce constitue putregai și pricină de stricăciune. Știm că elemente străine de clasa muncitorească se agită în umbră și lucrează cu ardoare, simțind că din ceea ce e nenorocirea altora nu poate eși decât oarecare fericire pentru ele. Știm pe de altă parte cât de adâncă e setea de dreptate." Să căutăm să cunoaștem răul și pricinile lui, să intrăm în legalitate. Acesta e sensul grandioasei demonstrațiuni la care asistăm. TELEGRAME Ofü STRILIMATATA APLANAREA CONFLICTELUI ITALO-OREC IN ASIA MICA Paris, 20. — Eridim. consiliul suprem aliat a ascultat pe d-nii Tittoni și Venizelos cu privire la delimitarea ocupațiunei grecești In Asia mică. Le Matin spune că consiliul suprem și delegații puterilor alate au căzut de acord ca să fixeze in Asia mică o linie de demarcație, care nu va fi trecută de trupele celor două state. Daily Mail spune că Clemenseau a repurtat un mare succes diplomatic, aplanând diferendul dintre Italia și Grecia. Intr'adevăr, după o întrevedere de o oră cu Venizelos, rol. Clemenceau a anunțat consiliului suprem că orice divergență de vederi între Grecia și Italia, în Asia mică a fost aplanată. S-a hotărât ca generalul Atemby să fie numit comandant șef al tuturor trupelor de ocupație în Asia mică, trupe franceze, engleze, grecești și italiene, CLEMENCEAU ȘI SOCIALIȘTII englezi Paris, 20. — D. Kennedy, secretarul partidului, socialistnațional englez, a adresat d-lui Clemenceau un mesaj cu ocazia zilei de 14 Iulie. In mesaj, partidul socialist englez trimite salutul său poporului francez și face urări ca Franța și Anglia să rămână mult timp unite prin democrație și libertate, în timp de Pace ca și în război. D. Clemenceau, în răspunsul său, a spus că aliații cari au câștigat victoria prin sforțările lor solidare, vor ști să asigure — prin unirea lor —pacea și dreptul, ex-imparateasa germaniei INTERVINE PENTRU IAIZER ,,Westphanischer_ Anzeiger“ Anunță că ex-împărăteasa Germaniei a adresat o scrisoare reginei Olandei cu rugămintea ca aceasta să internvină pe lângă regina Angliei ca să nu se dea curs cererei de extrădare a ex-kaizerului. AUTONOMIA GALIȚIEI ORIENTALE Nauon. 20. — După ziarele din Cracovia, Galiția orientală va primi autonomia în așa formă că parlamentul propriu va regula afacerile culturale, comunicația, auto-administrația locală cea polonă. DECLASAREA FORTARETELOR FRANCEZE Paris. 50. — D. Clemenceau, prim ministru și ministru de război al Franței,, a depus Vineri pe biroul Camberei deputaților un procct de lege care prevede declasarea fortăretelor: Brest, Toulon, Belfort Verdun si Sidi-bep- Abbot. ~ POLONEZII OCUPA TARNOPOL Nation. 20. — După ziarele din Lemberg, trupele polone au ocupat Tarnopol, iar trupele lui Denikin au înaintat spre răsărit, spre a ocupa, încă înaintea toamnei, întreaga Ucraină. Armata sa, compusă actualimente din 200 mii oameni, creștern permanentă. SITUAȚIA E CRITICA ASIA MICA Paris. 20.__ Corespondentul din Asia mică al ziarului Le Matin spune că situația în Asia mică este foarte critică. Bande turcești, al căror efectiv trece de 70 m, sunt susținute de guvernul otoman și mai ales de ministrul de război. IN SENATUL FRANCEZ nu recunoaște drepturi femeilor Paris. 20. — Comisiunea Senatului pentru dreptul de vot al femeilor a hotarît, cu 20 voturi pentru, 3 contra și o abținere, să respingă propunerea legii votată de Cameră, lege care acordă femeilor drept de a alege și a fi alese DIN ABUZURILE administrației maghiare Ziarul „Patria“ primește din Cluj o interesantă corespondență care dă la iveală o sumedenie de abuzuri săvârșite de administrația maghiară din Cluj, în dauna bolnavilor, de prin spitalele de acolo. Așa, poliția a pus mâna pe administratorul clinicilor, Orbán, furnisorul Macskasy, călugărița Colomban, Ludovic Bala, măcelar și alții cari jefuiau sistematic spitalele, lăsând 1i bolnavi să moară de foame.Toți acești hrăpăreți, oameni cu leafă de 80 coroane pe lună, sunt azi proprietari de vite. ^ . Corespondentul ziarului citează un caz din carie se poate vedea mizeria în care erau lăsați bolnavii. La clinica de nervi e un paralitic bătrân, căruia îi picura mâncarea pe haine.Ceilalți bolnavi alergau pe întrecute și lingeau mâncarea de pe hainele lui, într’atâta erau de lihniți de foame. La autopsia făcută cadavrelor s’a constatat, de multe ori, că bolnavii muriseră de foame, în înțelesul cel mai aderStftraff al Bunraa-ulu’. mmmi& nu va fi grevă generală la 21 iulie Lyon. 20__principalii membri ai Confederatei generale a muncii au avut Vineri seară o întrevedere cu d. Clemenceau,. In urma consfătuirei avute, eot misiunea administrativă a Confederației s'a întrunit și a hotărit să amâne mișcarea plănuită pentru ziua de 2/ Iulie. Comisiunea a declarat că având în vedere măsurile ce s’au luat pentru grăbirea demobilizăirii și pentru amnistie, precum și atitudinea adoptată de Cameră in chestia scumpirii traiului, e nevoe de o nouă examinare a chestiuei. Se pare că confederația generală a muncii a fost viu impresiontă, pe de altă parte, și de manifestația foarte netă a opiniei publice, care condamnă greva generală. Conferința păcii CÂND SE VA REMITE AUSTRIEI TRATATUL Paris, 20. — Textul integral al tratatului cu Austria va fi înmânat delegației austriace Luni sau Marți la St- Germain. Nu va fi nici o solemnitate. COMERȚUL AUSTRIEI CU ALIAȚII Paris, 20. — D. Clemenceau a trimis delegației austriace o notă cu privire la comerțul Austriei. In notă se spune că Puterile aliate și asociate doresc ca exportul Austriei să nu fie deloc expus la restricțiuni dușmănoase și că pe de altă parte interesul esențial al noulor state să fie respectat în așa fel ca acestea să poată pe timp de 5 ani,, cel puțin, să asigure introducerea produselor lor pe piețele austriace in conditiuni raționale. Aceste circumstanțe care rezultă direct din război exclud In schimb, în mod absolut posibilitatea pentru nouile state de a se angaja să deschidă piețele lor produselor austriace în condițiuni tot așa de favorabile-OCUPAREA ȚĂRMULUI STÂNG AL RINULUI Lyon. 20. — Consiliul suprem a ratificat răspunsul comisiunii țărmului stâng al Rinului la un memoriu german. Răspunsul precizează atribuțiunile înaltelor Comisiuni civile aliate și definește puterile autorităților militare, precum și gradul de competență al administrației germane. Marți consiliul va fixa planul de ocupare, militărește, a țărmului stâng al Rinului, adică importanța efectivelor necesare și repartiția lor între Puterile aliate. Pedeapsă americană „Crucea roșie americană” a împărțit obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte și alimente orfanilor și văduvelor din mai multe comune ale județului Ialomița. In Dichiseni aceste obiecte au fost încredințate notarului Gheorghe Voiculescu care a găsit de cuviință să sustragă câteva articole de îmbrăcăminte Faptul a fost observat de ofițerul american. Notarul a fost atunci amendat cu 75 lei amendă ce s’a încasat imediat de către ofițer și s’a distribuit orfanilor și văduvelor, cărora li se amintea că e de la notarul necinstit Iată o pedeapsă cu adevărat americană. Nu știm ce măsuri vor lua autoritățile noastre, însă e de sperat că nu vor lăsa acest fapt fără urmare Știri din străinătate Colceag a numit, printr-un ucaz special, pe generalul Denikin ajutor al generalisimului suprem, păstrând totodată și titlul de comandant șef al armatelor din Rusia de sud. Consiliul suprem interaliat a luat măsuri pentru aprovizionarea prizonierilor ruși din Germania. * D. Doro, ministrul agriculturei din Franța și-a dat demisia, în urma unui vot al Camerei care condamnă politica sa de aprovizionare In locul lui a fost numit, d. Noulens, fostul ministru la Petrograd. • Comisiunea de pace a Camerei franceze a stabilit că Germania datorește Frântei 200 miliarde Ce va cuprinde tratatul cu Bulgaria Lyon, 20. — Sâmbătă s’a întrunit comisiunea afacerilor Bulgariei. Le Temps dă următoarele relațiuni cu privire la această chestie : Membrii comisiunii consideră sarcina lor terminată, rămânând ca consiliul suprem să tranșeze definitiv problema frontierelor bulgare. In anul comisiunei sunt două tendințe: Una vizează excluderea completă a Bulgariei de pe coasta mării Egee, iar a doua vrea să lase Bulgariei un acces teritorial la această mare. Tratatul care va trebui semnat de plenipotențiarii bulgari va conține, pur și simplu, o renunțare din partea Bulgariei la toate teritoriile situate dincolo de o linie care se va fixa, fără ca repartizarea acestor teritorii să fie înscrisă în tratat. * S&mbodă d. a. s’a întrunit comisiunea despăgubirilor, ocupându-se de clauzele relative la despăgubirile ce treime înscrise in tratatul cu Bulgaria. Bulgaria va ceda mari teritorii.marea Egee .Accesul la CONSILIUL NAȚIONAL socialist francez contra tratatului de pace Citim în ,,Le Temps“ din 16 Iulie: „Consiliul național socialist și-a încheiat dezbaterile — începute Duminică — abia azi dimineață. Scopul convocării consiliului a fost: examinarea tratamentului de pace și atitudinea aleșilor partidului, în Cameră. D. Grambach, delegatul Alsaciei, socotește că tratatul este inacceptibil, fiind contrar primicipiilor whilsoniene. Roagă pe deputații socialiști să nu o ratifice. I. Bedouee deputat, critică mai ales dispozițiile economice și financiare ale tratatului, conchizânnd la abținere. D. Marcel Sembat, fost ministru, este de aceeași părere. El crede că Europa care va i eși din acest tratat va fi o »Europă de războau“. D. Renaudel este și el pentru abținere. Protestează contra luării coloniilor germane. D-nii Fernando Faure, Mistrel, Jean Longuet, Marcel Cachin, deputați și alții se pronunța de asemenea contra ratificării. D. Albert Thomas spune că în sufletul și conștiința lui crede că tratatul trebue ratificat în interesul chiar al socialismului.Dacă s’ar citi cu atenție articolele tratatului, apune Albert Thomas, se pot vedea părțile pozitive » Această declarație a fostului ministru al munițiunilor dă naștere la vii discuții. Se trece la vot. D. Jean Longuet pune chestia prealabilă a votului imediat cu privire la acceptare, respingere sau abținere de la ratificare, pe când d. Renaudel preferă sa se voteze pe moțiuni. Chestia prealabilă pusă de Jean Longuet dă următorul rezultat: 1200 mandate contra, 600 pentru propunerea Renaudel și 91 abțineri. D. Grumbach, care dispune de 200 mandate în numele Allsaciei și Lorenei, declară că va vota contra tratatului Nou vot, al cărui rezultat a fost: 54 mandate pentru, 1420 contra, 114 abțineri și 387 mandate manifestă o nouă formă de abținere: refuzul de a vota, înainte de a se trece la vot, d Albert Thomas a declarat că-și rezervă libertatea de acțiune, oricare ar fi hotărîrea consiliului național și ca va vota pentru, dacă în momentul votării va crede că această e datoria socialistului. lliri din Mia Din Ucraina se află că bolșevicii au fost înfrânți între stațiile Cuciurgan și Razdelnaia. Delegații cu steaguri albe vin la Tighina și cer pace, arătându-și lipsurile i.. Moghăul a fost ocupat la 3—16 iulie de Ucrdînieni care coboară Nistrul. Bolșevicii au flugit în debandadă după ce încercaseră o apărare disperată mobilizând pe oricine. După ocuparea de către ucrainieni au avut loc mari serbări în care s'a manifestat pentru România Mare. S-a ocupat apoi și Iampolil, mai jos de Moghilău, tot pe Nistru în dreptul Sorocei. Bolșevicii, între cari mulți unguri, au fugit unii spre Odessa și alții spre Baltă, unde s'au retranșat. — La Soroca s’au deschis cursurile de învățători cu deosebită solemnitate. — Directoratul de instrucție a organizat la Iași în cursul lunei August cursuri pentru profesori secundari și învățători de la școalele medii din Basarabia. — Campania dramatică Iov Popici a dăruit 1000 lei pentru monumentul uirei. — Au sosit câteva sute de prizonieri români basarabeni prin București din Germania. fTIftț POLITICS Citim în „Viitorul"1 de ori. Ziarul francez „la Patrie", din Iulie, vorbind despre nemulțumirile românilor, publică următoarele: " „Dar românii?,. Cei mai nemulțumiți dintre nemulțumiți se găsesc azi în România. D. Brătianu A TREBUIT SAȘI DEAR EMISIUNEA, exasperat de reana credință pe care a întâlnit-o“. Trebuie să constatăm că străinătatea sau e cu desăvârșire greșit informată, sau că anticipecsză... interesant este în orice caz faptul că guvernul încuviințează o asemenea confusiune. Stamțele slasice cu Serbia Citim în Renașterea: Printr’un fericit concurs de împrejurări, suntem în măsură să publicăm în mod amănunțit hotărârile Consiliului suprem interaliat, cu privire la granițele noastre cu Serbia în ce privește Banatul. Granița pornește de la nord, la 9 km sud vest de Macău, de unde urmează o linie spre sud, tăind râul Aranka la est de Varkany. Granița merge apoi paralel, cu linia ferată Seghedin Chichinda mare, se întoarce spre sud până la un punct situat la 6 km de Zsombolya (Jimbolea) și trece la vest de Pardani și Modoș, cari rămân României Linia hotarului urmează apoi direcțiunea nord vest__sud est, taie râul Temeș pe linia ferată Vârșeț, între Vatina și Moravița, trece la 3 km. nord de Markoveț, taie râul Caraș la 3 km. de Vărădia și linia ferată Karajeszewo- Oravița, la vest de gara Mircoviți. Se întoarce apoi spre sud paralel cu râul Vidiniu la 2 km. de acest râu, urmează valea afluentulului Nerei până la confluența cu Dunărea. Pentru o mai limpede înțelegere ,a lucrurilor, adăugăm că de la Tisa până la râul Temeș, se lasă României următoarele anime de graniță: Porgany, Bulgari, Vulcani, Marienfeld, Comloșul Banatului, Ozstern, Jețul mare (Nagy Jecz), Teleciul vechi, Horvatkecsa, Jánosfold, Pardani, Modoș. Serbiei revin comunele: Kér észter, Median, Mocron, Nakofalva, Hatzfeld, Klári. Temesfalva, Ittebe, Istvanfold, Torontal-Szccsany. « Intre râul Temeș și Nera, următoarele comune rămân României: Surian, Crivabara, Gai, Moravița, Zaul mare (Nagy Zsam), Ladumaș, Comoriște, Varadia, Vrany, Mircovaț, Nicolinț, Nadaș Sârbilor li se lasă: Horvatboca, Kanak, Zichifalva, Vatina, Zamul mic (Kis Zsam), Temiskutas, Marcoveț, Solona, Ciorda, Jam, Cruș’ta și Rebenberg. Această ultimă hotărâre a Consiliului de patru a fost comunicată, d-lui Brătianu înaintea plecărei d-sale din Paris și de atunci n’a mai fost examinată Granița, așa cum e însemnată mai sus, lasă Temișoara în partea României, dar atât Vârșețul cât și Biserica Albă rămân Serbiei. • O »ase ®«»—------ Intrigi germane Mastrif Sub titlul acesta .le Temps” scrie: Din Varșovia se anunță că trupele prusiene, care trebue să evacueze Lituania, întârzie să se retragă și jefuiesc sistematic în guvernămintele Suwalki și Augustovo Faptele acestea sunt confirmate de misiunea militară franceză ce se află la Libau. De altă parte, s’au primit la Paris, informațiuni că la Danzig germanii ridică stocurile de materii prime și mașinele uzinelor. Ei au suspendat sosirea alimentelor Sunt de temut tulburări din cauza Ansei, Mita fe mlam ■ în sesiunea de Septembrie — Ministerul instrucțiunii publice a admis ca elevii cari dela Noembrie 1916 au promovat două clase, să poată da examen intergral de clasa următoare, în sesiunea de Septembrie. Elevii declarați corigenți la examenul integral din Iunie, pot da examen în Septembrie. Elevilor cari au vârsta de 15 ani in clasa II-a, li se admite să dea examen In Septembrie, indiferent de câte clase au promovat deja Noembrie 916. Elevii cari au promovat cu media 7.50 sunt de asemenea admiși la al treilea examen in Septembrie. Dispozitiunile acestea se aplică la băeți și la fete, la liceu și școli comerciale. Elevii care au promovat clasa VII sunt admiși în Septembrie să dea examen da cl. VIII-a, dacă au întrunit media 6 la examenul precedent, indiferent de câte clase au promovat anterior. FILME Aprodus de la tribunal dete buzna— V’ajduce și procesul tramvaelor Știți câte ședințe au fost atunci... Până’n Casație au pledat avocații societății că dacă legea nu se potrivește cu constituția, tribunalele pot s’o pue la coș... D. ministru Marghiloman prin avocații săi, răspundea: nu e adevărat; justiția e datoare s’aplice legea; când s’o amesteca una în treburile celeilalte, se încurcă puterile statului, care trebue să fie separate. Avocații tramvaelor, ca să rămân pe ministru, aduseseră și părerile profesorilor străini. Ii am notați pe o hârtie căzută din dosar la citiți: — „Larnande, Esmein, Wahl, Colin, Barthélémy...” Și ? Ce vrei acuma ? — D- Marghiloman mai zicea prin avocații săi că profesorii nu știu ce spun... Vax toate consultațiile lor... — Ei și ? — Acu vreau să vă întreb: sunt doi Alexandru Marghiloman, ori numai unul?... Căci uitați-vă ce s’a întâmplat.. D. Alex. Marghiloman a dat de curând statul în judecată cerând prețul recoltei unor pământuri expropriate, și cum avocații statului au răspuns că un decret-lege se opune la ce pretinde dumnealui, iată cum l-a Înfruntat dumnealui. Și aprodul îmi întinse o testea de hârtie. In cap scria: ,,Concluziuni din partea d-lui Alex. Marghiloman”. Și mai jos : , ,,Așadar, fiind stabilit că atât ca formă, cât și ca fond art. 44 este neconstituțional urmează ca vedem care este rolul justiției într’un asemenea caz. Tribunalele române au incontestabil dreptul să refuze' aplicarea legilor neconstitutionale'*. Aprodul mă întrerupe: — Știți că atunci d. ministru veșterea Casația că s’amestecă în afacerea legilor și zicea Că n’are acest drept. Sa citiți mai jos. N ascult și urmez concluziile: ..Textul Constituției nu ridică tribunalelor puterea și datoria de a verifica constituționalitatea legilor ordinare — și prin urmare cu drept cuvânt înalta Curte de casație a recunoscut încă din anul 1912, acest drept tribunalelor române de orice grad”. Aprodus iar mă întrerupe: — Știți că înjura profesorii străini ... Citiți mereu ! Mă execut și savurez finalul capitolului din concluzii. ..Teoria de mai sus, a fost susținută cu o mare profuziune de argumente juridice de către cei mai eminenți profesori ai facultății de drept din Paris — în cap cu Lamnaude, Esmeri, Wahl, Colin, Jéze, Barthélémy, etc. precum și de școala italiană — care și-au dat avizul acesta un proce unul . Era tur~. Se boacănă afacerea» încât, negăsind răspunsul hotărât, am îndrumat în doi peri : — Ai nițică răbdare... Poate sunt doi... Dacă e numai unul, să știi două lucruri: că moralitatea cea mai pură permite unele deosebiri între omul public și om privat, — și că d. Marghiloman atunci lucra în România veche, pe când acum lucrează în România nouă —■ unde pe semne c’a fost ursit să intrăm tot învechiți în năravurile pe cari la cunoști! Don Jose caj, tu ! : FUNERARIILE GENERALULUI EREMIA GRIGORESCU — Discursurile domnilor I. Brătianu, general Văitoianu și Take Ionescu — Coroazier e. — Asistenta Ordinul de zi al M. S. Regele Eri au fost transportate cu o ceremonie deosebită rămășițele pământești ale generalului Grigorescu, eroul de la Mârișești. Corpul mult regretatului general a fost depus, încă de dimineață, după dorința M S. Regelui la biserica Mihai Vodă Un adevărat pelerinaj s’a făcut în cursul diminetei, la biserica unde publicul Capitalei a ținut să revada pentru cea din urmă oară pe unul din eroii noștri naționali. Sâmbătă, la orele 7 seara, M. S. Rebele, împreună cu d. aghiotant regal, col. Stârcea, a fost la locuința defunctului.* La orele 11 dim., M. S. Regina, însoțită de d-na de onoare Simona Lahovary, a venit la biserică , a depus o splendidă jerbă de flori pe sicriul defunctului. O gardă de 4 ofițeri din garnizoana Capitalei era postată de ambele părți ale sicriului. La orele 5 jum. s'a început serviciul divin, de către arhiereul Evghenie Piteșteanu, asistat de un numeros cler. Biserica era arhiplină de persoane oficiale, misiuni aliate, notabilități politice, ofițeri superiori și invitați. După serviciul divin s-au fi rostit următoarele discursuri: Discursul d-lui prim-ministru Ion I. C. Brătianu Se duce dintre noi, în strălucirea slavei militare .cptăλ% comandantul de la Mărășești ,j —de la Mărășești unde el și tovarășii lui de luptă, în zilele marilor încercări în care se hotăra viitorul neamului, i-au asigurat credința neclintită în sine și asspectul lumei de la Mărășești, unde vitejia lor a croiat astfel un izvor neîntrecut de energie națională. Pentru această comoară vie cu care ei au înzestrat conștiința națională, suntem datori pe veci recunoștință amintearoilor glorioase. Suntem datori toțiodată nu lăsăm să se piardă ,ori fette da ogoarelor pe care eu ațâță bărbății și cu atâta sânge se au brăzdat și le-au semănat, cei mai vrednici fii ai României. La orice greutate, în orice încercare, să nu uităm pilda lor și datoria, ce o avem către opera ce au sădit. Ca și dânșii să fim cu credință și cu tărie și oricare ar fi încercările să nu lăsăm să se știrbească nimic din demnitatea, din siguranța, din ceea ce constitue comuiții]ie vitale ale desvoltărei naționale. Eroii de la Mărășeuti ne-au arătat că puterea nemuritor stă în energia conștiinței lor. In numele guvernului am dureroasa datorie să aduc la mormântul generalului Grigorescu prinosul de recunoștință al românimei întregi pentru a cărei mântuire el a luptat cu atâta strălucită bărbăție. Fie că în aceste simțiminte, îndurerata familie a gloriosului general să poată găsi o alinare în ciuda ei sale. Discursul d-lui general Văitoianu, ministru de război Coleg de clasă și ministru al războiului fie-mi îngăduit ca prin graiu viu să voibeasc despre gloriosul dispărut. Generalul Grigorescu eșit de pe băncile școalei militare din București, ca sublocotenent în stil tramvaelor comunale din arg84, ajunge la treapta de general 1912 și a fost adoptată în total de înalta Curte de Casație secția I și III la remarcabila sa deciziune dată în acest proces și care este publicată în „Dreptul” Nr. 32 din anul 1912”. Când am sfârșit, aprodul încremenise, Aleea a putut să îngâne : „_Ei sunt doi, ori e numai rar la 28 Noembrie 1915 Am fost colegul său de bancă, încă de pe vremea copilăriei noastre, îl socoteam toți de bun camarad, blând și adesea un sfătuitor al nostru. Artileria armatei noastre îi datorește mult. La trupă, în școlile superioare ca profesor, în minister la direcțiunea artileriei, în misiune specială în străinătate — el munci cu toată râvna pentru binele acestei arme. « Războiul pentru întregirea neamului îi găsește la comanda unei divizii. Din clipa aceasta încep să ia flintă roadele care astăzi îl fac să fie atât de regretat de camarazii săi, de ostași, de țară, de regele său. Grea sarcină a avut pe umerii săi, în acele clipe — dar a știut să impună dușmanului, l’au dat peste cap, l’a pironit. „ Numele său va fi pe veci legat de veto.Yi de la Mărășești, îmi reamintesc apoi ochii săi însăcrămați și sufletul său plin de amărăciune, în zilele de grea încercare ce urmară. Dar zilele senine reveniră și atunci la*înși, iarăși ne întâlnirăm și ne dadiyam cuvântul de ostași, luptători. Era ministru al războiului Se făcu din nou mobilizare*Dușmanul părăsi țara. Astăzi ne-ai părăsit. Mergi, iubite camarad, eoarf* te-a ales de vestitor, spune celor de sus, care au acoperit cu trupuurile lor plaiurile României Maria spuse-ie că încă suntem demni de ei că purtăm încă sus steagul țării, că sacrificiul lor este răsplătiți și nu ne temem de judecata de apoi, de judecata lor.î Discursul d-lui Take Ionescu „ ■ ’7' ‘ j Jalnică Adunare,■ De niciun om să nu zici că este fericit înainte de a muri, spune înțelepciunea antică. De generalul Grigorescu putem să zicem azi, că a fost un om fericit. Bun soldat și bun român, a trăit că vază realizându-se celer două idealuri: unitatea națională și renașterea gloriei străbune. Grigorescu nu ar fi fost mulțumit cu una fără cealaltă. Poala' el mar,că dacă i s-ar fi dat să aleagă ar fi preferat gloria armelor, fără realizarea unităței nariționale, decât unitatea naționalefăfâră război. ‘ f ‘ 1>7 grigorescu a murit fericit. . . fericit nu numai pentru că i a fost dat să vază ceea ce de o mia de ani aștepta poporul rutoman de pe ambele poale a Cirpaților, fericit nu numai pene, știu că a văzut tricolorul românin tisp încununat de lauri, dar și pentru că a avut conștiință că aj jucat și el un rol în această ült • dpiă realizare a visurilor de aur ' ,ale neamului lui Jigorescu avea dreptate." ^ălucitei victorii dela Mări*, Șpafi, care împreună cu cea mai I Mărăști va rămânea dn apus, Furea pagina cea mai frumoasă a:', Istoriei noastre, se datorește izbânda aspirațiilor noastre nari Jiopale. România nouă. România întregită acolo pe Siret prin sângele soldaților și prin mintea ca«.mandanților s'a Înfăptuit. Națiunea română și-a luat locul ei i se cuvine în lumea cea nouă trib iaima virtuților ei. Nicăirivirtutea românească nu s’a arătat în mai multă lumină ca in bătăliile din Moldova. „Pe aici nu se va trece1' au spus soldații noștri cum spusesei la Verdun frații lor de arme de apus, frații da arme de ori, dar azi, de mâne și de poimâne. Sunt legături pe cari nimic nu le poatte slăbi, necum rupe. Legătura«' dospite în sânge dintre Români și marii lor Aliați din apus, șn acest fel sunt: Drepturile României la Unitatea Națională se bizuiau pe cei m mai rare dintre temelii: voini Românilor de pretutindeni, de la toate stăpânirile, să trăiască împreună, să muncească împreună ca să aducă contribuția lor la opera comună a civilizației. Nici o dată însă aceste drepturi n’au rut mai legitime decât atunc când poporul nostru a dovedit el nu numai are drepturi, dar și că este în stare să le impună prin vitejia lui. Ce fericire mai mare pentru un soldat decât să fi comandat o ,armată care a luat o așa de maraf parte în cea mai strălucită viete», fie a patriei lui? Ce fericire mai mare pentru un muritor decât să poată să-și spună lui însuși: ai* închinat țarei mele toate puterile mele? Ce fericire mai mare pentru un român decât să știe că a avut norocul să fie din generația cea chemată să înfăptuască minunea, că a avut norocul să fie dintre cei cari au înțeles din ceasul dintâi care era datoria de onoare a României, datoria ei față de generațiile care dorm în pământul de peste tot locul unde ?și vorbește românește, datoria față de generațiile cari au să vină dar pă noi și care amar ne-ar £ blestemat dacă lăsam să treacă ceasul ursitei, că a avut norocul să ia $î el parte activă la îndeplinirea datoriei ? Grigorescu a simțit această tertulie, a simțit-o pe deplin. Am avut puține ocazii să întâlnesc pe Grigorescu. De mult de când era ofițer inferior, îmi vorbea cu elogii despre dânsul, soldatul cu care am fost legat mai de aproape, omul superior, care nu mai era printre cei vii când ,a bucnit războiul mondial L’am văzut mai de aproape în Moldova, acolo unde ne retrăse«sem bunii români, militarii ca și soldații civili — soldații civili sunt oamenii politici în vreme de război — ca să stăm lângă steag și Rege. Acolo s’a zugrăvit în mintea mea icoana lui Grigorescu. Un general popular, iubit de soldații lui încrezător în vitejia lor, gata ți orice îndrăzneală, oricât de ne. Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază. Persoanele, cari ne trimit o argóié, să-si păstreze