Universul, august 1919 (Anul 37, nr. 247-277)
1919-08-05 / nr. 251
NU MUNCIMAI Constatam în numărul 429 al banului nostru că, în afară de munca câmpului, nu vedem muncă productivă. In al doilea rând după agricultură venea în preocupările noastre industria. Ducem lipsă de atâtea și atâtea lucruri. Unele nu le putem încă face, treime să aducem din străinătate și aci ne istam de greutățile transportului , dar re altele le fabricăm în țară. Era deci de văzut, din primul moment al liberării, în ce stare se găsesc fabricele și uzinele noastre, ce mașinării sau stricat ori său furat și cum stăm cu materiile prime trebuitoare industriei. Cătând să împlinim lipsurile, trebuia să ne apucăm cât mai repede de lucru spre a ușura astfel traiul! Făcut-si a ceva ? Avem o „uniune a industraților“, avem fel de fel de societăți și de corporații. Ce muncă practică au făcut în direcțiunea aceasta ? Avem un ministru al industriei și comerțului, care pe lângă alte multe are și o direcție a refacere). Ministerul acesta avea datoria să îmboldească pe industriași, să-i călăuzească, să le netezească calea sp de a învinge mai repede greutățile situației. Ce a făcut, ce a lucrat până acum ? Reclamă prin gazete câtă poftiți, întruniri, comitete și paracomitete, circulari, etc. Muncă serioasă însă, lucrare rodnică nu. . Câte și cari fabrici au reînceput lucrul? Cât produc ? Nu veți avea nici un răspuns la întrebările astea. Altă grijă de căpetenie, din capul locului, trebuia să fie readucerea transporturilor la starea normală, sau cât mai aproape de ea. Presa și-a făcut datoria să îmboldească pe guvernanți, atrăgând mereu atenția asupra neajunsurilor stării de azi a mijloacelor de comunicație și transport. Ce s-a făcut în privința asta ? Puțin, foarte puțin, aproape de nețiut în seamă. Și vremea trece; și greutățile traiului sporesc și se înrăiesc ; și noi. Stat și particular, stăm cu brațele încrucișate și cu ochii holbați spre Paris, așteptând minunea. Ei bine, așa nu poate să meargă treaba. Știm, ne lipsesc multe ; suntem siliți să ținem atâția oameni sub araie și să ne batem. Pe când alte popoare au ajuns de mult la liniște. Dar tocmai pentru că ne aflăm în condiți excepțional de grele, tocmai de aceea trebue să ne încordăm toate puterile. Scuturați amorțeala particulari, funcționari și guvernanți. Scuturați amorțeala și munciți dacă vreți să ne fie bine. bbvmmbbbbwmrhnembbb Ședințele Mei Siet Sápénál — Ziua. IV-a — Sibiu. 2 August. — Ședința se deschide la orele 10 dimineața, sub președinția d-lui Mihali. Se citește următoarea telegramă de răspuns a d-lui Brătianu : Guvernul a primit ca adâncă emoție expresia simțimintelor marelui sfat. Unitatea națională înfăptuită sub glorioasa conducere a regelui Ferdinand, prin vitejia soldatului român, nu se poate hotărî decât prin unirea cât mai desăvârșită a tuturor ținuturilor cu patria mumă, printr’o muncă încordată și rodnică pe calea hotărât democratică și prin cumințenia firească a poporului nostru. Nu ne îndoim că reforma electorală și cea agrară pe care marele stat le întocmește după aceleași principii ca și în restul regatului, vor contribui la această mare operă de consolidare națională și vor permite astfel României care își apără cu atâta, bărbăție nouile hotare, să îndeplinească cu strainicire menirea sa civilizatoare în această parte a lumei. Personal sunt fericit că voi putea străbate zilele acestea frumoasele două ținuturi scumpe aricărei inimi. I. I C. Brătianu. D- MANIU rostește o cuvântare de elogii pentru memoria lui Gheorghe Pop de Băsești, fost președinte al marelui sfat și propune ca scaunul prezidențial să rămână liber în această sesiune, funcțiile prezidențiale fiind îndeplinite de vicepreședinți. Se admite PREOTUL SAFTU citește raportul comisiunei electorale prin care se admite ca membrii marelui sfat, care sunt și funcționari, să aibă drept de vot cu excepția chestiilor personale și încrederea în guvern. D. BUCȘAN, raportor, dă citire raportului comisiei reformei electorale. La discuție vorbește d-na Nora Lemeny care amintește de angajamentul formal al Adunărei de la Alba Iulia de a se introduce votul femeilor și reprezentarea proporțională; marele sfat nu e decât organul executiv al acelei Adunări, deci nu poate părăsi aceste principii democratice, care sunt principiile cardinale ale oricărei democrații adevărate- Dacă nu vă țineți cuvântul în această chestie, cine ne garantează că veți îndeplini celelalte făgădueli? Arată munca depusă de femei in timpul războiului, la câmp, în fabrici și acasă. Prin dreptul de vot nu se va schincina instinctul de mamă, care e un instinct primordial. Mult mai mult sunt zdruncinate bazele familiei, războiul și capitalismul. Declară că respinge proiectul. Preotul POP cere să se revie asupra restricțiunei introdusă în proiect la intrarea preoților în adunarea legiuitoare. D. JUMANCA, ministru socialist, spune că procetul nu corespunde hotărârilor de la Alba-Iulia și nici cerințelor democratice deoarece a înlăturat două din principiile cardinale de la Alba-Iulia: votul femeilor și reprezentarea minorităților, la care partidul socialist nu poate renunța. Nu trebue să lăsăm reformele pentru Constituantă, ci să le realizăm acum spre a da o pildă celorlalți. In proect este o contrazicere, s-a renunțat la votul femeilor pe motiv că nu este în legea din regat, dar nu se introduce ,nici reprezentarea, proporțiosală, ăstrgjirile ÎB va legea din regat. Declară că luptai până la ultima picătură de sânge pentru acest stat nou constituit, dar va lupta și pentru principiile partidului socialist. D. LAURENȚIU OANA declară că primește procesul de lege. Dr ROMAN, socialist, vorbește in sensul d-nei Lemeny și d-lui Jumanca. D. profesor MATEI prezintă o propunere referitoare, la elegibilitatea corpului didactic. D. PATACESCU cere drept de vot pentru femei. Ședința se ridică la ora 1 și se redeschide după amiază la ora 4 Părintele CONSTANTIN LUCACI vorbește de suferințele neamului românesc din trecut și de importanța actului de la Alba- Iulia, declarându-se pentru proiect. Țăranul BORHUȚA susține cele două puncte de vedere ale socialiștilor. D. OCTAVIAN GOGA răspunde obiecțiunilor partidului socialist, punând în evidență punctul de vedere național care a prezidat la întocmirea proiectului de lege elctoral. Acuză pe socialiști că în trecut n’au luat niciodată parte la mișcarea națională și spune că în urma colaborării lor cu partidul național după votul de la Alba-Iulia, socialiștii au fost aceia cari au tras foloase afirmându-se partid politic în Transilvania și galvanizând mișcarea socialistă din vechiul regat care fusese compromisă prin actele de trădare ale fostului șef, doctorul Rakowsky. Se declară contra votului femeii pe motiv că « nu este oportun. In ce privește reprezentarea minorităților, dreptul lor este respectat în proiectul de față deoarece nu părțile cu majoritate ci pot să.și trimită reprezentanți neîmpedicați de nimeni. Acelaș lucru și pentru minoritățile politice Face apel l« păstrare» și consolidarea blocului politic național. Țăranul UROS PATEANU susține proiectul, combătând pe socialiști care cer drepturi de vot pentru femei. Ședința se ridică la ora 8 seara. Hiio CeiHMia Prezidentul republicei cehoslovace de Massaryk, a ordonat ca toate procesele politice în legătură cu delicte împotriva republicei să fie suspendate. € © t € BAQ • n'a fost recunoscut de toți atei? •«.••■Citim în ,*Le Matin“: : D. Harmworth, subsecretar de stat la externe în Anglia» a informat Camera Comunelor că bolșevicii ruși au plătit Germaniei suma de 320 milioane ruble în aur, conform tratatului de la Brest-Idtovsk. Acest aur a fost depus ulterior la banca Franței în contul aliaților. Ministrul englez a adăugat că nu e exact că guvernul Colceag a fost recunoscut oficial de toți cliații, după cum nu e exact că aurul depus la Banca Franței a fost pus de aliați la dispoziția lui JBatecpiLSi țț lui Denikin. Proclamația noului guvern maghiar socialist — ■IU* -C--CU'1»“" Bela Kuhn TRUPELE NOASTRE INAIRTEAZA a demisionat Suntem la 12 km. de Budapesta Paris. 3. — O telegramă din COMUNICAT OFICIAL din 3 August sț. s. BmWt« CU data de_1 An jj. FRONTUL DE EST.—Nimic important de gust anunță că Bela Kuhn a demisionat, iar o telegramă din Băle de la 2 August dă următoarele amănunte: In ședința de Vineri d. a. a consiliului central al snrnctorilor, consiliul guvernamental al republicei a demisonat. Puterea guvernamentală a fost asumată de un guvern pur socialist, compus din reprezentanții sindicatelor sub președinția lui Julius Reydl. Noul guvern maghiar a lansat o proclamație in care spune că prima lui datorie va fi să mențină ordinea in interior și să înceapă tratative cu Antanta. semnalat. 2). mim m vest.dmzíky romint continue în bune conditiini înaintarea la Vest de.Tisa. Cavaleria a ajuns In dust amtsixs züei de 2 lăușuri la 12 fefin. de Budapesta. Marele Cwtier General. Chestia răspândirilor în Parlamentul german Adunarea națională din Weimar continuă desbaterec in chestia răspunderilor războiului. Ministrul de externe Mueller acuză pe cancelarul dr. Mic Kaclis că nu a comunicat șefilor de partide scrisoarea nunțiului Paccili din 30 August 1911 și că n'a dat un răspuns precis, in chestia Belgiei care era nodul chestiunei. Vorbind de conducerea războiiului de către Ludendorf, Muclor declară :• ,,Consider pe Ludendosrf $i pe von Tirpitz ca uni cari au exercitat acțiunea cea mai funestă asupra poporului german“. Deputatul Schulze, din partidul național, aduce mari învie nuiri socialiștilor strigându-le și „Să vă fie rușine“. Primul ministru, Bauer, constată că politica criminală a clacselor diriguitoare este răspunzătoare de urmările războiului până la revoluție. Citește două documente : o scrisoare adresată lui Hindenburg de către dr. Michaelis la 12 octombrie 1917, în ziua consiliului de coroană de la Berlin, și, răspunsul mareșalului. Din ele se vede clar că GermOania înțelegea să păstreze orașul Liege cu un hinterland și săi ocupe militărește Belgia pe un timp determinat. După citirea acestor documente, Bauer a spus, rndicând vocea: „Și Michaelis numea acesteaî scopuri de război moderate". .■ Primul ministru citește, apoi, fragmente din memoriul lui Ludendorf, memoriu anexat la răspunsul lui Hindenburg. Conferința Pacii COMISIUNEA DE PACE DIN CAMERA FRANCEZA: A APROBAT TRATATUL Lyon. 3. «— Membrii comisiunii de pace din Camera franceză, în urma lămuririlor clare și precise ale guvernului, s-au pronunțat ori cu 31 voturi contra 1 pentru ratificarea tratatului. A votat contra d. Louis Marin, iar d-nii Daniel Vincent și Gradet s-au abținut de la vot. * Comisiunea senatorială, pe de altă parte, a examinat clauzele politice și teritoriale, ascultând rapoartele d-lor Comyba, Doyelle și Noel. SÂRBII EVACUIAZA KLAGENFURT Lyon. 3. Consiliul suprem interaliat a asigurat evacuarea basinului Klagenfurt de către iugoslavi, basin care, după cum se știe, este contestat de Austria. La cererea regatului sârbocroato-eloven, consiliul a luat măsuri provizorii in comitatul Baranya, între Drava și Dunăre, până la delimitarea definitivă frontierei sârbo-maghiare. * Consiliul s-a ocupat, apoi, de chestia Galiției orientale. POLONIA A RATIFICAT tratatul Lyon. 3. — Din Varșovia . Dieta poloneză a ratificat, în ședința de la 30 iulie, tratatul de pace cu Germania cu 2S5 voturi1 contra 41. De asemenea, a ratificat și Convenția specială dintre Polonia și principalele Puteri, relativ%au drepturile minorităților. A vorbit d. Paderewski. ’ Dieta a făcut manifestații de sine-, Vitic aliaților și mai ales Franței,. COMPUNEREA „SFATULUI NAȚIONAL' Citim în Renașterea Română Modul cum s’a format Marele Sfat la Alba Iulia a stârnit o mare nemulțumire mai ales între invățători și între acei membri ai adunării naționale, cari conduși de adevăratele principii democratice, ar fi voit ca țăranii să" fe reprezentați intr’un număr mai mare. Glasul celor nemulțumiți a ajuns în sfârșit și, la urechile celor chemați așa, că Marele Sfat s’a întregit în urmă,intre albi cu 11 țărani și 13 învățător Presa americană contra Bulgariei Lyon, 3. — „New York Herald“ publică un lung articol în care ia apărarea principiului că Tracia treime dată Greciei-Dacă credem ce spune lumea, scrie marele rtax american, părerile la Conferință sunt împărțite cu privire la chestia Traciei. Acest villaiet al fostei Turcii a fost dat Bulgariei—probabil ca recompensă pentru atacul ei mârșelesc copita Greciei și Serbiei in 1913—și pierdut de bulgari ca urmare a trădării lor, luând parte la război contra aliaților. Conferința pare decisă să desființeze regimul turc; lumea trebue să-i fie recunoscătoare pentru acest gest; se pare însă că deși acei cari știu ceva despre Tracia susțin că trebue dată Greciei sunt alții cari voiesc să o dea Bulgariei D. Titani, continuă ziarul, propune să se împartă în două, dând Bulgariei partea de Est, iar d. Henry White nu e convins că majoritatea în Tracia o au grecii. Ni se spune că Bulgaria nu trebue să fie lipsită de o © șinei la marea Egee. Dar pentru ee î E o rațiune ca Bulgaria, mai mult ca România, să aibă o *■șirei Bulgaria are două porturi foarte bune: Varna și Burgas la marea Neagră. Câte porturi 11 trebue Bulgariei ca să fie fericită? Ce înseamnă această solicitudine pentru Bulgaria, care prin trădarea ei diabolică a pierdut orice drept la simpatia noastră? De ce că aibă dreptul la atâtaa ieșiri la mare, când Austria, Ungaria și Ceho-Slovacia nu ar niciuna? pe ce se bazează acest principiu? De ce să se ezite ca Tracia să revină Greciei ? Dacă lăsăm la o parte pe turci, Grecii sunt în majoritate. Și apoi, nu se micșorează întru nimic cultura bulgară, dacă o clasăm mai prejos de cea greacă. Grecia a fost aliata noastră, pe când Bulgaria ne-a fost dușman și încă un dușman nedemn. In consecință, dacă Conferința e bazată pe umanitate și dreptate, Tracia trebue restituită Greciei. Știri Din străinătate Delegația bulgară a trimis Conferinței un nou memoriu cu privire la Tracia* * Sâmbătă s-a întrunit comisiunea Însărcinată cu examinarea clauzelor tratatului cu Austria.• Ministrul de finanțe din Polonia, Karpinski, a demisionat.« Spania a aderat la Liga națiunilor. O expedițiune condusă de Perry Riffany a pornit din New-york , ca destinație pentru Guyna germană, pentru a lucra la exploatarea unui depozit de aur pe care Tiffany l a decoperit acum 18 ani. Expediția se compune din 50 de oameni, cari duc cu ei aparate miniere în valoare de 1 milion dolari.* Un ciclon violent s'a abătut in noaptea de 27 iulie asupra New Yorkului. Furtuna a ținut patru ore. Un om a fost uciși trei răniți. Pagubele materiale sunt considerabile. * Ziarul „Vorwärts“ din Berlin atrage atenția guvernului german asupra negocierilor secrete ce se fac acum între ofițerii unora dintre regimentele gardei, care nu organizează în scopul de a ațâța sistematic pe soldați contra guvernului, făcându-i să creadă că, după tratatul de pace, vor fi lăsați pe drumuri fără nici un ajutor. Ofițerii fac propagandă în favoarea unui guvern naționalist, a căruia preocupare principală să fie salvgardarea' drepturilor soldaților. • Bătrânul om de stat italian ’ Giolitti va rosti în curând un mare discurs asupra războiului și asupra răspunderii diferitelor partide, Í Mmpreseit „Seraid“ și Bulgaria Se știe că delegații bulgari la Conferință au găsit sprijin până la un punct în Statele Unite. Cu toate astea ziarul bucureștean ..Herald’’, care reprezintă opiniunea americană, examinând situația Bulgariei, arată că țaza de la sudul Dunărei a contribuit chiar la isbucnirea războiului european prin aprobarea și încurajarea ultimatului dat de Austria Serbiei; apoi a comis cunoscutele acte de trădare față de Aliați; în sfârșit a dus războiul și a săvârșit fapte în teritoriile ocupate, în condițiuni care exclud orice drept la indulgență. „Herald’’ conchide că Conferința nu poate nesocoti aceste considerațiuni-Citim în ,"Român;mea" , „Vitorul“ s‘a păcălit el singur. ^ Vorbind despre declarația noastră, după care d. Take Ionescu ar fi fost partizan de a se face Bulgariei concesiuni de către România, Serbia și Grecia, cu condiție ca bulgarii sâ intre în război alături de noi, în contra Puterilor Centrale, atacă pe d. Take Ionescu pentru această părare. Somăm „Viitorul“ să întrebe pe d- Ion Brătianu dacă d-a nu a fost partizan al acestei propuneri și dacă nu a comunicat la vreme Puterilor Antantei că este gata la un sacrificiu,dacă se face și de Grecia și de Serbia și dacă prin sacrificiul comun se poate atrage Bulgaria de partea noastră. Noi știm că d. Ion Brătianu a făcut-o, căci știm chiar ce porțiune de teritoriu d. Brătianu era gata să jertfească. Dacă d. Brătianu ar îndrăsni în public să declare că nu a primit o asemenea politică, drsa și-ar da certificat de absolută incapacitate politică și de lipsă de patriotism luminat. Nu este român care eăorează că o înaintare a noastră victorioasă în Transilvania, evitarea invaziei și a Turtucaielor, precum și evitarea păcei separate și a guvernelor germano-române, ar fi lucruri care nu ar avea nici un preț“. Dacă Statele unite nu ratifică ocupându-se de opoziția acelora cari în Statele Unite nu aprobă tratatul pentru viitoare apărare a Franței și întrebându-se ce s’ar întâmpla dacă el nu s’ar ratifica „Steagul” conchide astfel; ,Anglia care a aderat la alianță cu condiția ca și America să facă parte din ea, s’ar degaja de obligațiunea de a ajuta Franța în caz de agresiune germană. •Ar, urma oare de aci ,ci Germania ar profita de ocazie pentru ■a-și lua o grabnică revanșă ? Desigur că nu. Obligațiunile de dezarmare impuse German,ci, sunt impuse de toate marile puteri și apoi experiența făcută de germani pe calea armelor e destul de concludentă pentru ca Germania să nu mai încerce încă odată cu aceleași mijloace. Orice încercare de refacere, a armatei și a armamentului german ar reconstitui Antanta. Neratificarea tratatului de către Americă sau cel puțin refuzul Americei de a adera la o alianță europeană ar avea însă un efect indirect, ar stânjeni influența franceză în centrul și răsăritul Europei, , și ar zădărnici planurile de organizare a Europei în funcțiune de victorie franceză asupra germanilor’’. Și atunci: „In noua luptă economică care începe acum, Germania intră in condițiuni favorabile din cauza deprecierei monedei pe continent, ceea ce face ca Mărfurile germane să fie neasemănat mai oftine ca cele engleze sau americane și din cauză că Germania a eșit din războiu cu uzinele și căile ferate intacte. Dar dacă Anglia și America pot rezista în noul războiri economic Franța și împreună cu ea toate statele ruinate de război nu vor trebui să-și caute siguranța într’o nouă și solidă organizare economică, în intensificarea producției și a transporturilor’’. Telegrame Misiunea militară francezâ pleacă După o decisiune pe care am anunțat-o din vreeme, misiunea militară franceză a început de eri să părăsească țara noastră. Recunoștința și iubirea noastră va însoți mereu — oricât de departe —pe bravii ostași cari au leptrtat pentru triumful libertății și al dreptului. Nimeni nu va uita la noi dragostea care a unit pe soldații celor două neamuri surori, România și Franța. Strânsa legătură,—pe care ceasurile de durere și de sacrificiu au consfințit-o prin uriașe sforțări sângeroase—este mai puternică azi decât oricând. Adresăm salutul nostru entusiast și plin de gravtitudine nobilei națiuni franceze, ostașilor ei conduși de marele general Berthelot și de generalul Grazziani, distinșii prieteni ai României ca și tuturor, acelor suflete mari cari n’au șovăit să întindă o mână amicală sentinelei latinității la Dunăre. țin Străinătate RUPEREA RELAȚIUNILOR INTRE BOLȘEVICII RUȘI ȘI UNGURI Lyon. 3. — Se comunică din Viena că guvernul sovietist rus a rupt orice relație cu bolșevicii din Ungaria. Cicerin reproșează lui Bela Kulm că a precipitat evenimentele prin ofensiva contra României, arătând prin aceasta netemeinicia organizației comuniste maghiare. PRETENȚIILE NOULUI GUVERN MAGHIAR Lyon. 3.__ Socialiștii majoritari maghiari au prezintat misiunei Ințeligerei, la Viena, un memoriu prin care cer aprovizionarea Ungariei. Mai mult, ei vor să nu se impună Ungariei nici o indemnizație, să nu i se ridice materialul de drum de fier și să i se lase frontiere cari să-i asigure vitalitatea economică. Ei mai cer ca un membru din viitorul guvern maghiar să fie un comunist. Misiunea ințeligerei a refuzat aceste propuneri. CONGRESUL SOCIALIST INTERNAȚIONAL Paris. 3. — Congresul socialist a hotărît, după propunerea delegației socialiștilor olandezi, ca fiecare stat să aibe dreptul la un vot pentru fiecare 250 mii de sindicalizați, 2 pentru 500 mii, 3 pentru 1 milion și un vot adițional la 50 mii. Acest compromis a fost votat cu 18 voturi contra 5 și 6 abțineri. Amsterdam va fi sediul nouei Internaționale sindicaliste, căderea lui dela KITIN ȘI OPINIA GERMANA Nauon. 3. __Răsturnarea republicei sovietiste ungurești e primită favorabil în Germania de către socialiștii majoritari și partidele burgheze, pentru că va avea un efect de desmeticire asupra independenților, făcând dificilă în Germania o agitație pentru sistemul sovietist. Se așteaptă o repercusiune și în Rusia sovietistă, care a făcut grele sacrificii pentru guvernul lui Bela Kuhn, acum când se desvăluește risipirea inutilă a banilor statului rusesc, pentru unguri. Vorwherts spună ‘că Rusia sovietistă politicește e complet izolată, pentu că sunt absolut fără nici o importanță curentele bolșevice din Bulgaria, în speranța unei așa zise „revoluțiuni mondiale”. KAIZERUL ȘI FAMILIA SA ÎMPOVĂRAU bugetul Nauon. 3. — In ședința de ieri a Adunării naționale, față de ietacurile germanilor-naționali, ministrul David a declarat că de la căderea marilor liste civile pentru kaiser și prinții din Germania, se guvernează mult mai eftin decât sub vechiul regim. MANIFESTAȚIE NAȚIONALA FRANCEZA Lyon. 3. — Sâmbătă d. a. a fost la Sorbona o ceremonie de recunoștință națională a tinerimei pentru soldatul francez. Au vorbit: președintele Poincaré, Deschanel, mareșalul Foch, Clemenceau și Lavisse. NOUA COMBINAȚII BOULEVISTE IN RUSIA Naton. 3. — Cu privire la consfătuirile din Moscova pentru realizarea unei înțelegeri, mai întâi între bolșevismul rusesc și Rusia nebolișevică, apoi o înțelegere între Rusia și restul lumei, se raportează următoarele Gazetei de Voos: Prima țintă ar fi un guvern de coaliție compus din bolșevici, nebolșevici, social revoluționari și social democrați ortodox! Lenin ar fi gata să înlesnească prin retragerea sa îndrumarea bolșevismului în spre socialismul democrat, în caz că ar rămânea Cicerin la direcția politicei externe și Trotzki organizator al armatei. FOSTUL MOȘTENITOR BAVAREZ DESPRE JUDECAREA SA halen. 3. — Fostul principe de coroană al Bavariei a adresat prin mareșalul Curței sale, o adresă președintelui Landtagului bavarez din Hamburg în care spune : Până astăzi am așteptat să se înființeze în Germania tribunale ale statului german, care să judece răspunderea conducătorilor poporului german, răspunderea politică militară din anii de război și. Prin instituirea unor astfel de tribunale, s-ar putea stabili totalitatea răspunderilor. „Dacă s‘ar fre predarea mea, nu m’ar închina de voie bună unei hotărâri ca aceasta și a-și refuza sub orice Împrejurări care răspund unui tribunal care nu ar fi german”. Fostul principe de coroană se declară gata a sta la dispoziția poporului și tribunalului bavarez..In caz dacă, continuă extrego prințul. Landtagul bavarez ar fi făcut răspunzător pentru predarea mea unui tribunal internațional, urmând ca acest Landtag să poarte consecințele unui refuz atunci m‘ași supune unui ordin ca acesta. In cazul acesta eu personal nu a‘și mai fi răspunzător de legarea suveranității guvernului bavarez O PE CALE PARTICULARA AM PRIMIT ASEARA VESTEA CA,ERA LA ORA 1 D. A., TRUPELE ROMANE AU INTRAT IN BUDAPESTA. STIREA ESTE VEROSIMILA, CONSIDERÂND CA COMUNICATUL DIN 2 AUGUST — PUBLICAT AZI ANUNTA CA SE GASEAU LA 12 KM. DE BUDAPESTA. ♦ Comandamentul trupelor franceze, mutându-se definitiv la Sofia, d. general Grazziani împreună cu întreg statul major va părăsi astăzi Capitala. Ofițerii francezi vor pleca de la Athenée Palisee la orfela 8 dim., cu automobile în Preoția Giurgiu. Populațiunea Capitali a procetat o călduroasă inutflă testație distinșilor aliați,, carii vor fi salutați chiar la Athenee Palace de o mxnținut imensă. ? > 1,10 îndemnăm publicul Capitalei să nu lipsească de la această înaltă datorie. ♦ Eri, la 8 și 30 dim. Regelei și Regina au sosit in Capitalăl venind din Transilvania. “ 1 ] ♦ Adunarea națională din Weimar a adoptat, cu 2S2 voituri contra 75 constituția re jpublicasa. 1 & D-na și d. Take Ionescu au plecat din Capitală, dacă aurul de la Sinaia, unde se vor staabili pentru scurt timp. A fost arestat întregul personal al clinicei orașului Cluj, dovedit că a provocat moartea,prin inaniție a pacienților din spîțal. ♦ Aflăm că mai mulți capitaiiști din tăriile cu care am fost în război au format o sprietante pentru cumpărarea mai multor firme românești. Ei intenționează ca, imediat după semnarea păcei, să inundeze Capitala cu mărfuri aduse din Germania și Austria. ♦ Ele cu trenul de Roman au sosit în Capitală d-nii miniștri Al. Constantinescu și Buzdugan. ♦ Sâmbătă ora 10 dimineața s’a oficiat la catedrala românescă un parastas pentru odihna sufletelor lui Gh. Pop din Băsești, fostul președinte al sfatului național, Ciordaș și potropopul Damian, membrii și, celor căzuți pe câmpia Tisei în luptă cu bolșevicii. ♦ Marele Cartier General, serv. sanitar, invită pe medicul locot. rez. Dumitrescu V. Ion, fost cu domiciliul în str. Vaselor Nr. 60, să se prezinte de urgență la acest serviciu spre a primi ordin, contrariu va suferi consecințele legilor de război. ♦ Guvernul a oprit pe socialiștii români să ia parte la conferința internațională de la Amsterdam. In consecință, reprezentanții partidului socialist român nu vor mai lua parte la sus zisa conferință. ♦ Preoții catolici aduc în disarmțiune o chestie care nu e lipsită de interes și care a mai constituit și în trecut obiectul unor îndelungate desbateri. Ei au cerut desființarea celibatului. Preoții din Ceho- Slovachia sunt cei dintâi cari au adresat Papei o cerere in acest sens♦ Prefectura de Lugoj a deschis o listei de subscripție publică Pentru ridicarea unnui monument al libertate* în amintirea hitrărei trupelor române în Banat. ♦ In cancelaria președinției consiliului de miniștri s’au făcut următoarele înaintări pe 1 iulie a. col. V. Dimitriade actual registrator arhivar în postul de contabil; Iulian D. Antonescu actual subșef de biurou în postul de registrator arhivar șef; Gh. Ginea actual impiegat în postul de subșef de biurou; D-ra Elena Teodorescu actuală dactilografă în postul de impiegată; ♦ S’a aprobat deschiderea unui credit de un milion pe seama ministerului de interne pentru plata indemnizațiilor de locuință funcționarilor pe 1916—1917-1918 [UNK] D. Angelo Pogliani administratorul delegat al băncii italiene a fost numit pe ziua de 1 August consul general onorific la Roma. ♦ D. Clemenceavu a făcut cunoscut comisiunii bugetului editare de gând să fixeze alegerii*.1 la 26 Octombrie. ♦ La 12 August. n. printriun pas rastae pe Muntele Cireșoaia se vor, comemorarea de către secțiunea Ligii Culturale Tg Ocna, luptele* de la 30 Iulie (12 August st. n) șii zilele următoare. Sunt stăruitor rugate a luat parte delegații din unitățile care au luptat la Cireșoaia. — precum și familiile eroilor căzuți pe Cireșoaiav Măgura la Poen și Tg. Gena. «"Participanții sunt rugați a în* știința secția Ligei Culturale Tg.„ Delia "pentru a se lua măsuri <3,e găzduire. . Jkihivernul din Bernn a publuicat o Carte Albă asupra condi lțiiiilor în cari s-a încheiat armatyiul in Noembrie. »^.Mitropolitul Blajului a plecat la Roma spre a se prezenta Papei la Vatican, și spre a diacula cunalul Scaun și asupra situației dresată bisericei unite din Transil. ^vkâ Air prin desmembrarea fostei infarmrerii austro-ungare, £ .Marela Cartier general a vitat, la o recepție pe membrii yubuyei militare franceză, cari părăsesc azi Capitala. )ft Regepția s'a făcut ier» te oriceA,4. a. in sala cea mare a hartelui Bulevard, aiitfel rostit discursuri InflăcA ■ircuițe pentru M. S. Regele și pem,țțb prosperitatea celor două țări. La sfârșit, orchestra a cântat imnul regal și Marselleza. ■ ■ & Membrii corpului didactN secunndar Sta București subin VuigMti să ia parte la ședința mâine, Maxii, 5 Aopst, o* rele ő d- a., la ^Cercu] profesoritar «ecuad«un‘‘, ,când va vorbi d. Gr. Nicolescu, profesor, despre „Atitomia școlară“. ♦ Se anunță că regele Albert și regina Elisabeta a Bellicei, vor fi oaspeții președintelui și d-nei Wilson la Casa Albă, cu ocazia vizitei Statelor Unite în Octombrie. Data exactă a vizitei nu a fost încă publicată. ♦ In urma înțelegerii între inspectoratul român și comandamentul din Recaș, trenurile vo circula în mod regulat până la Timișoara, de unde a doua Li țșă vor înapoia la Lugoj. Pe liniile Lugoj__Orșova și Lugoj.—Ria s'a mai pus in circularție încă un tren pe zi. ♦ Liceul din istorica localitate Turda a fost preluat de autoritatea școlară română, care a numit acolo ca director pe valorosul profesor Petre Suciu, fost la liceul din Blaj. ♦ Primăria Capitalei Insemi, nașe pe bomnre eliberate panitru lemne de la depozitar ..Argeșul“ ziua de 2 August pentru plată. O sumă de oameni erau duse la bhiroul socicetății, dar a« găsit ghișeni închis., fendiba ; era sărbătoare, își poarte închipui arconic orservarea publicului. Apărând un impiegat al societății „Argeșul“, lumea a tăbărât pe el și s-a produs scandalul. E locul să arătăm de asemenea că ceea ce se întâmplă cu bonurile rmimăriei e o bătae de joc. Bonuri eliberate de o jumătate de an nu se satisfac, pentru acelaș veșnic motiv, că „nu sunt lemne“. Asta o știm. Dar de ce nu sunt, de ce nu ne aduc lemne ?. MUNCITOREȘTI Uniunea lucrătorilor în piele 1 convoacă la o întrunire pentru Luni 4 August orele 7 seara în str. Sf. Ionică pe toți lucrătorii tabăcari, curelari, cismari,articole de voiagiu etc. * Greva din regiunea petroliferă continuă. Reprezentanții societăților țin ■ actualiîturte consfătuiri la ministerul de de industrie. NFORMATIUN1