Universul, august 1919 (Anul 37, nr. 247-277)

1919-08-05 / nr. 251

NU MUNCIM­AI Constatam în numărul 429 al banului nostru că, în afară de munca câmpului, nu vedem muncă productivă. In al doilea rând după agri­cultură venea în preocupările noastre industria. Ducem lipsă de atâtea și a­­tâtea lucruri. Unele nu le pu­tem încă face, treime să a­ducem din străinătate și aci ne­ istam de greutățile trans­portului , dar r­e altele le fa­bricăm în țară. Era deci de văzut, din pri­mul moment al liberării, în ce stare se găsesc fabricele și u­­zinele noastre, ce mașinării sau stricat ori său furat și cum stăm cu materiile prime trebuitoare industriei. Cătând să împlinim lipsuri­le, trebuia să ne apucăm cât mai repede de lucru spre a u­­șura astf­el traiul! Făcut-si a ceva ? Avem o „uniune a industr­a­­ți­lor“, avem fel de fel de so­cietăți și de corporații. Ce muncă practică au făcut în direcțiunea aceasta ? Avem un ministru al indus­triei și comerțului, care pe lângă alte multe are și o di­recție a refacere). Ministerul acesta avea datoria să îmbol­dească pe industriași, să-i că­lăuzească, să le netezească ca­lea sp d­e a învinge mai repede greutățile situației. Ce a fă­cut, ce a lucrat până acum ? Reclamă prin gazete câtă poftiți, întruniri, comitete și paracomitete, circulari, etc. Muncă serioasă însă, lucrare rodnică nu. . Câte și cari fabrici au reîn­ceput lucrul? Cât produc ? Nu veți avea nici un răs­puns la întrebările astea. Altă grijă de căpetenie, din capul locului, trebuia să fie­ readucerea transporturilor la starea normală, sau cât mai a­­proape de ea. Presa și-a făcut datoria să îmboldească pe guvernanți, a­­trăgând mereu atenția asupra neajunsurilor stării de azi a mijloacelor de comunicație și transport. Ce s-a făcut în privința asta ? Puțin, foarte puțin, aproape de neț­iut în seamă. Și vremea trece; și greută­țile traiului sporesc și se în­­răiesc ; și noi. Stat și particu­lar, stăm cu brațele încruci­șate și cu ochii holbați spre Paris, așteptând minunea. Ei bine, așa nu poate să meargă treaba. Știm, ne lipsesc multe ; sun­tem siliți să ținem atâția oa­meni sub araie și să ne batem. Pe când alte popoare au ajuns de mult la liniște. Dar tocmai pentru că ne a­­flăm în condiți excepțional de grele, tocmai de aceea t­rebue să ne încordăm toate puterile. Scuturați amorțeala parti­culari, funcționari și guver­nanți. Scuturați amorțeala și munciți dacă vreți să ne fie bine. bbvmmbbbbwmrhnembbb Ședințele Mei Siet Sápénál — Ziua. IV-a — Sibiu. 2 August. — Ședința se deschide la orele 10 dimineața, sub președinția d-lui Mihali. Se citește următoarea telegra­mă de răspuns a d-lui Brătianu : Guvernul a primit ca adâncă emoție expresia simțimintelor ma­relui sfat. Unitatea națională în­făptuită sub glorioasa conducere a regelui Ferdinand, prin vitejia soldatului român, nu se poate ho­­tărî de­cât prin unirea cât mai de­săvârșită a tuturor ținuturilor cu patria mumă, printr’o muncă în­cordată și rodnică pe calea hotă­rât democratică și prin cumințe­nia firească a poporului nostru. Nu ne îndoim că reforma electo­rală și cea agrară pe care marele stat le întocmește după aceleași principii ca și în restul regatului, vor contribui la această mare ope­ră de consolidare națională și vor permite astfel României care își apără cu atâta, bărbăție nouile ho­tare, să îndeplinească cu straini­cire menirea sa civilizatoare în această parte a lumei. Personal sunt fericit că voi putea străbate zilele acestea frumoasele două ți­nuturi­ scumpe ari­cărei inimi. I. I C. Brătianu. D- MAN­IU rostește o cuvânta­­re de elogii pentru memoria lui Gheorghe Pop de Băsești, fost președinte al marelui sfat și pro­pune ca scaunul prezidențial să rămână liber în această sesiune, funcțiile prezidențiale fiind înde­plinite de vice­președinți. Se ad­mite PREOTUL SAFTU citește ra­portul comisiunei electorale prin care se admite ca membrii mare­lui sfat, care sunt și funcționari, să aibă drept de vot cu excepția chestiilor personale și încrederea în guvern. D. BUCȘAN, raportor, dă citi­re raportului comisiei reformei e­­lectorale. La discuție vorbește d-na Nora Lemeny care amintește de anga­jamentul formal al Adunărei de la Alba Iulia de a se introduce votul femeilor și reprezentarea proporțională; marele sfat nu e de­cât organul executiv al acelei Adunări, deci nu poate părăsi a­­ceste principii democratice, care sunt principiile cardinale ale ori­cărei democrații adevărate- Dacă nu vă țineți cuvântul în această chestie, cine ne garantează că veți îndeplini celelalte făgădueli? Arată munca depusă de femei in timpul războiului, la câmp, în fa­brici și acasă. Prin dreptul de vot nu se va schincina instinctul de mamă, care e un instinct primor­dial. Mult mai mult sunt zdrun­cinate bazele familiei, războiul și capitalismul. Declară că respinge proiectul. Preotul POP cere să se revie asupra restricțiunei introdusă în proiect la­ intrarea preoților în a­­dunarea legiuitoare. D. JUMANCA, ministru socia­list, spune că procetul nu cores­punde hotărârilor de la Alba-Iulia și nici cerințelor democratice de­oarece a înlăturat două din prin­cipiile cardinale de la Alba-Iulia: votul femeilor și reprezentarea minorităților, la care partidul so­cialist nu poate renunța. Nu tre­­bue să lăsăm reformele pentru Constituantă, ci să le realizăm a­­cum spre a da o pildă celorlalți. In proect este o contrazicere, s-a renunțat la votul femeilor pe mo­tiv că nu este în legea din regat, dar nu se introduce ,n­ici reprezen­­tarea, proporțiosală, ăstrgjirile ÎB va legea din regat. Declară că luptai până la ultima picătură de sânge pentru acest stat nou constituit, dar va lupta și pentru principiile partidului socialist. D. LAURENȚIU O­AN­A de­clară că primește procesul de lege. Dr­ ROMAN, socialist, vorbește in sensul d-nei Lemeny și d-lui Jumanca. D. profesor MATEI prezintă o propunere referitoare, la elegibili­­tatea corpului didactic. D. PATACESCU cere drept de vot pentru femei. Ședința se ridică la ora 1 și se redesch­ide după amiază la ora 4 Părintele CONSTANTIN LU­­CACI vorbește de suferințele neamului românesc din trecut și de importanța actului de la Alb­a- Iulia, declarându-se pentru pro­iect. Țăranul BORHUȚA susține cele două puncte de vedere ale socialiștilor. D. OCTAVIAN GOGA răspunde obiecțiunilor partidului socialist, punând în evidență punctul de vedere național care a prezidat la întocmirea proiectului de lege e­­lctoral. Acuză pe socialiști că în trecut n’au luat nici­odată parte la mișcarea națională și spune că în urma colaborării lor cu parti­dul național după votul de la Al­­ba-Iulia, socialiștii au fost aceia cari au tras foloase afirmându-se partid politic în Transilvania și galvanizând mișcarea socialistă din vechiul regat care fusese com­promisă prin actele de trădare ale fostului șef, doctorul Ra­­kowsky. Se declară contra votului femeii pe motiv că «­ nu este o­­portun. In ce privește reprezenta­rea minorităților, dreptul lor este respectat în proiectul de față de­oarece nu părțile cu majoritate ci pot să.și trimită reprezentanți ne­­împedicați de nimeni. Acelaș lu­cru și pentru minoritățile politi­ce­ Face apel l« păstrare» și con­solidarea blocului politic național. Țăranul UROS PATEANU sus­ține proiectul, combătând pe so­cialiști ca­re cer drepturi de vot pentru femei. Ședința se ridică la ora 8 seara. H­i­io CeiHMia Prezidentul republicei ceho­slovace de Massaryk, a ordo­nat ca to­ate procesele politice în legătură cu delicte împo­triva republicei să fie suspen­date. € © t € BAQ • n'a fost recunoscut­­ de toți at­ei?­ •«.••■Citim în ,*Le Matin“: : D. Harmworth, subsecretar de stat la externe în Anglia» a informat Camera Co­munelor că bolșevicii ruși au plătit Germaniei suma de 320 mili­oane ruble în aur, conform tratatului de la Brest-Idtovsk. Acest aur a fost depus ulte­rior la banca Franței în con­tul aliaților. Ministrul englez a adăugat că nu e exact că guvernul Colcea­g a fost recunoscut oficial de toți cliații, după cum nu e exact că aurul depus la Banca Franței a fost pus de aliați la dispoziția lui JBatecpiLSi țț lui Denikin. Proclamația noului guvern maghiar socialist — ■IU* -C--CU'1»“" Bela Kuhn TRUPELE NOASTRE INAIRTEAZA a demisionat Suntem la 12 km. de Budapesta Paris. 3. — O telegramă din COMUNICAT OFICIAL din 3 August sț. s. BmWt« CU data de_1 An­ jj. FRONTUL DE EST.—Nimic important de gust anunță că Bela Kuhn a demisionat, iar o telegramă din Băle de la 2 August dă urmă­toarele amănunte: In ședința de Vineri d. a. a consiliului central al snrncto­­rilor, consiliul guvernamental al republicei a dem­isonat. Puterea guvernamentală a fost asumată de un guvern pur socialist, compus din re­prezentanții sindicatelor sub­ președinția lui Julius Reydl. Noul guvern maghiar a lan­sat o proclamație in care spu­ne că prima lui datorie va fi să mențină ordinea in interior și să înceapă tratative cu An­tanta. semnalat. 2). mim m vest.­dm­­zíky r­o­­mint continue în bune conditiini în­­aintarea la Vest de.Tisa. Cavaleria a ajuns In du­­st amtsixs züei de 2 lăușuri la 12 fefin. de Budapesta. Marele Cwtier General. Chestia răspândirilor în Parlamentul german Adunarea națională din Wei­mar continuă desbaterec in ches­tia răspunderilor războiului. Ministrul de externe Mueller acuză pe cancelarul dr. Mic­ K­a­clis că nu a comunicat șefilor de par­­­tide scrisoarea nunțiului Paccili din 30 August 1911 și că­ n'a dat un răspuns precis, in chestia Bel­giei care era nodul chestiunei. Vorbind de conducerea război­iului de către Ludendorf, Muc­lor declară :• ,,Consider pe Ludendosrf $i pe von Tirpitz ca uni cari au exercitat acțiunea cea mai fu­nestă asupra poporului ger­­man“. Deputatul Schulze, din parti­dul național, aduce mari învie­ nuiri socialiștilor strigându-le și „Să vă fie rușine“. Primul ministru, Bauer, con­­­stată că politica criminală a clac­­selor diriguitoare este răspunză­toare de urmările războiului­ până la revoluție. Citește două documente : o scrisoare adresată lui Hinden­­burg de către dr. Michaelis la 12 octombrie 1917, în ziua consiliu­­­­lui de coroană de la Berlin, și, răspunsul mareșalului. Din ele se vede clar că GermO­a­­nia înțelegea să păstreze orașul Liege cu un hinterland și săi ocupe militărește Belgia pe un­ timp determinat. După citirea acestor documen­te, Bauer a spus, rndicând vocea: „Și Michaelis numea acesteaî scopuri de război moderate". .■ Primul ministru citește, apoi, fragmente din memoriul lui Lu­­­dendorf, memoriu anexat la­­ răspunsul lui Hindenburg. Conferința Pacii COMISIUNEA DE PACE­ DIN CAMERA FRANCEZA: A APROBAT TRATATUL Lyon. 3. «— Membrii comisiunii de pace din Camera franceză, în urma lămuririlor clare și pre­cise ale guvernului, s-au pro­nunțat ori cu 31 voturi contra 1 pentru ratificarea tratatului. A votat contra d. Louis Marin, iar d-nii Daniel Vincent și Gra­­det s-au abținut de la vot. * Comisiunea senatorială, pe de altă parte, a examinat clauzele politice și teritoriale, ascultând rapoartele d-lor Comyba, Doyelle și Noel. SÂRBII EVACUIAZA KLA­GENFURT Lyon. 3. Consiliul suprem interaliat a asigurat evacuarea basinului Klagenfurt de către iugo­slavi, basin care, după cum se știe, este contestat de Austria. La cererea regatului sârbo­­croato-eloven, consiliul a luat măsuri provizorii in comitatul Baranya, între Drava și Dunăre, până la delimitarea definitivă frontierei sârbo-maghiare. * Consiliul s-a ocupat, apoi, de chestia Galiției orientale. POLONIA A RATIFICAT tratatul Lyon. 3. — Din Varșovia . Dieta poloneză a ratificat, în șe­dința de la 30 iuli­e, tratatul de pace cu Germania cu 2S5 voturi1 contra 41. De asemenea, a ratificat și Con­venția specială dintre Polonia și principalele Puteri, relativ%­­au drepturile minorităților. A vorbit d. Paderewski. ’ Dieta a făcut manifestații de sine-, V­­itic aliaților și mai ales Franței,. COMPUNEREA „SFATULUI NAȚIONAL' Citim în Renașterea Română Modul cum s’a format Marele­ Sfat la Alba Iulia a stârnit o ma­re nemulțumire mai ales între in­vățători și între acei membri ai adunării naționale, cari conduși­ de adevăratele principii d­emocra­tice, ar fi voit ca țăranii să" f­e reprezentați intr’un număr mai mare. Glasul celor nemulțumiți a­ a­­juns în sfârșit și, la urechile celor chemați așa, că Marele Sfat­ s’a întregit în urmă,intre albi cu 11­­ țărani și 13 învățător Presa americană contra Bulgariei Lyon, 3. — „New­ York He­rald“ publică un lung articol în care ia apărarea principiu­lui că Tracia treime dată Greciei-Dacă credem ce­ spune lu­mea, scrie marele rtax ameri­­can, părerile la Conferință sunt împărțite cu privire la chestia Traciei. Acest villaiet al fostei Turcii a fost dat Bulgariei—­probabil ca recompensă pentru atacul ei mârșelesc copita Greciei și Serb­iei in 1913—și pierdut de bulgari ca urmare a trădării lor, luând parte la război con­tra aliaților. Conferința pare decisă să desființeze regimul turc; lu­mea trebue să-i fie recunoscă­toare pentru acest gest; se pare însă că deși acei cari știu ceva despre­­­ Tracia susțin că trebue dată Greciei sunt alții cari voiesc să o dea Bulga­riei D. Titani, continuă ziarul, propune să se împartă în două, dând Bulgariei partea de Est, iar d. Henry White nu e convins că majoritatea în Trac­ia o au grecii. Ni se spune că Bulgaria nu trebue să fie lipsită de o © șinei la marea Egee. Dar pentru ee î E o rațiune ca Bulgaria, mai mult ca România, să aibă o *■­șirei Bulgaria are două porturi foarte bune: Varna și Burgas la marea Neagră. Câte porturi 11 trebue Bulgariei ca să fie feri­cită? Ce înseamnă această solici­tudine pentru Bulgaria, care prin trădarea ei diabolică a pier­dut orice drept la simpatia noa­stră? De ce că aibă dreptul la a­­tâtaa ieșiri la mare, când Aus­tria, Ungaria și Ceho-Slovacia nu ar­ niciu­na? pe ce se bazează acest principiu? De ce să se ezite ca Tracia să revină Greciei ? Dacă lăsăm la o parte pe turci, Grecii sunt în majoritate. Și apoi, nu se micșorează întru nimic cultura bulgară, dacă o clasăm mai prejos de cea greacă. Gre­cia a fost aliata noastră, pe când Bulgaria ne-a fost dușman și încă un dușman nedemn. In con­secință, dacă Conferința e ba­zată pe umanitate și dreptate, Tracia trebue restituită Greciei. Știri Din străinătate Delegația­ bulgară a trimis Conferinței un nou memoriu cu privire la Tracia* * Sâmbătă s-a întrunit comi­­siunea Însărcinată cu exami­narea clauzelor tratatului cu Austria.• Ministrul de finanțe din Po­lonia, Karpinski, a demisio­nat.« Spania a aderat la Liga na­țiunilor.­ O expedițiune con­dusă de Per­­­­ry Riffany a pornit din New-york , ca destinație pentru Guyna ger­mană, pentru a lucra la exploa­tarea unu­i depozit de aur pe care Tiffany l a de­coperit acum 18 ani. Expediția se compune din 50 de oameni, cari duc cu ei aparate miniere în valoare de 1 milion dolari.* Un ciclon violent s'a abătut in noaptea de 27 iulie asupra New­ Yorkului. Furtuna a ținut patru ore. Un om a fost uci­și trei ră­niți. Pagubele materiale sunt considerabile. * Ziarul „Vorwärts“ din Berlin atrage atenția guvernului ger­man asupra negocierilor secrete ce se fac acum între ofițerii uno­ra­­ dintre regimentele gard­ei, care nu organizează în scopul de a ațâța sistematic pe soldați con­tra guvernului, făcând­u-i să creadă că, după tratatul de pace, vor fi lăsați pe drumuri fără nici un ajutor. Ofițerii fac propagandă în fa­­­­voarea unui guvern naționalist,­­ a căruia preocupare principală­­ să fie salvgardarea' drepturilor­­ soldaților. • Bătrânul om de stat italian ’ Giolitti va rosti în curând un­­ mare discurs asupra războiului și asupra răspunderii diferitelor­­ partide, Í Mm­preseit „Seraid“ și Bulgaria Se știe că delegații bulgari la Conferință au găsit sprijin până la un punct în Statele­ Unite. Cu toate astea ziarul bucureș­­tean ..Herald’’, care reprezintă o­­piniunea americană, examinând situația Bulgariei, arată că țaza de la sudul Dunărei a contribuit chiar la isbucnirea războiului­ eu­ropean prin aprobarea și încura­jarea ultimatului dat de Austria Serbiei; apoi a comis cunoscutele acte de trădare față de Aliați; în­ sfârșit a dus războiul și a săvâr­șit fapte în teritoriile ocupate, în condițiuni care exclud orice drept la indulgență. „Herald’’ conchide că Conferin­ța nu poate nesocoti aceste con­­siderațiuni-Citim în ,"Româ­n;mea" , „Vi­torul“ s‘a păcălit el sin­gur. ^ Vorbind despre declarația noastră, după care d. Tak­e Io­­ne­scu ar fi fost partizan de a se face Bulgariei concesiuni de către România, Serbia și Grecia, cu condiție ca bulgarii sâ intre în război alături de noi, în contra Puterilor Cen­trale, atacă pe d. Take Ion­es­cu pentru această părare. Somăm „Viitorul“ să între­be pe d- Ion Brătianu dacă d-­a nu a fost partizan al aces­tei propuneri și dacă nu a co­municat la vreme Puterilor Antantei că este gata la un sacrificiu,­­dacă se face și de Grecia și de Serbia și dacă prin sacrificiul comun se poa­te atrage Bulgaria de partea noastră. Noi știm că d. Ion Brătianu a făcut-o, căci știm chiar ce porțiune de teritoriu d. Bră­tianu era gata să jertfească. Dacă d. Brătianu­ ar îndrăs­­ni în public să declare că nu a primit o asemenea politică, drsa și-ar da certificat de ab­solută incapacitate politică și de lipsă de patriotism lumi­nat. Nu este român care eă­orea­­ză că o înaintare a noastră victorioasă în Transilvania, evitarea invaziei și a Turtuca­­ielor, precum și evitarea păcei separate și a guvernelor ger­­mano-române, ar fi lucruri care nu ar avea nici un preț“. Dacă Statele­ unite nu ratifică ocupându-se de opoziția acelo­ra cari în Statele­ Unite nu apro­bă tratatul pentru viitoare apă­rare a Franței și întrebându-se ce s’ar întâmpla dacă el nu s’ar ra­tifica „Steagul” conchide astfel; ,Anglia care a aderat la alian­ță cu condiția ca și America să facă parte din ea, s’ar degaja de obligațiunea de a ajuta Franța în caz de agresiune germană. •Ar, urma oare de aci ,ci Germa­nia ar profita de ocazie pentru ■a-și lua o grabnică revanșă ? De­sigur că nu. Obligațiunile de de­zarmare impuse German,ci, sun­t impuse de toate marile puteri și apoi experiența făcută de ger­mani pe calea armelor e destul de concludentă pentru ca Germa­nia să nu mai încerce încă odată cu aceleași mijloace. Orice încer­care de refacere, a armatei și a armamentului german ar reconsti­tui Antanta. Neratificarea tratatului de că­tre Americă sau cel puțin refuzul Americei de a adera la o alianță europeană ar avea însă un efect indirect, ar stânjeni influența franceză în centrul și răsăritul Europei, , și ar zădărnici planurile de organizare a Europei în func­țiune de victorie franceză asupra germanilor’’. Și atunci: „In noua luptă economică care începe acum, Germania intră in condițiuni favorabile din cauza deprecierei monedei pe continent,­ ceea ce face ca Mărfurile germa­ne să fie neasemănat mai oftine ca cele engleze sau americane și din cauză că Germania a eșit din războiu cu uzinele și căile ferate intacte. Dar dacă Anglia și Ame­rica pot rezista în noul războiri economic Franța și împreună cu ea toate statele ruinate de război nu vor trebui să-și caute siguranța într’o nouă și solidă organizare e­­conomică, în intensificarea pro­ducției și a transporturilor’’. Telegrame Misiunea militară francezâ pleacă După o d­ecisiune pe care am anun­țat-o din vree­­me, misiunea militară franceză a început de eri să­ părăsească țara noastră. Recunoștința și iubirea noastră va însoți mereu — ori­cât de departe —pe bravii ostași cari au leptr­tat pentru triumful libertății și al dreptului. Nimeni nu va uita la noi dragostea care a unit pe soldații celor două neamuri surori, România și Franța. Strânsa legătură,—pe care ceasurile de du­rere și de sacrificiu au consfințit-o prin uriașe sfor­țări sângeroase—este mai puternică azi de­cât ori­când. Adresăm salutul nostru entusiast și plin de grav­­titudine nobilei națiuni franceze, ostașilor ei con­duși de marele general Berthelot și de generalul Grazziani, distinșii prieteni ai României ca și tuturor, acelor suflete mari cari n’au șovăit să întindă o mână amicală sentinelei latinității la Dunăre. țin Străinătate RUPEREA RELAȚIUNILOR INTRE BOLȘEVICII RUȘI ȘI UNGURI Lyon. 3. — Se comunică din Viena că guvernul sovietist rus a rupt orice relație cu bol­șevicii din Ungaria. Cicerin reproșează lui Bela Kulm că a precipitat eveni­mentele prin ofensiva contra României, arătând prin aceas­ta netemeinicia organizației comu­niste maghiare. PRETENȚIILE NOULUI GUVERN MAGHIAR Lyon. 3.__ Socialiștii majori­tari maghiari au prezintat mi­­siunei Ințeligerei, la Viena, un memoriu prin care cer aprovizio­narea Ungariei. Mai mult, ei vor să nu se impună Ungariei nici o indemnizație, să nu i se ridice materialul de drum de fier și să i se lase frontiere cari să-i asi­gure vitalitatea economică. Ei mai cer ca un membru din viitorul guvern maghiar să fie un comunist. Misiunea ințeligerei a refuzat aceste propuneri. CONGRESUL SOCIALIST INTERNAȚIONAL Paris. 3. — Congresul socialist a h­otărît, după propunerea de­­legați­ei socialiștilor olandezi, ca fiecare stat să aibe dreptul­ la un vot pentru fiecare 250 mii de sindicalizați, 2­ pentru 500 mii, 3 pentru 1 milion și un vot adițio­nal la 50 mii. Acest compromis a fost votat cu 18 voturi contra 5 și 6 abți­neri. Amsterdam va fi sediul nouei Internaționale sindicaliste, căderea lui dela KITIN ȘI OPINIA GER­MANA Nauon. 3. __Răsturnarea re­publicei sovietiste ungurești e primită favorabil în Germania de către socialiștii majoritari și par­tidele burgheze, pentru că va a­­vea un efect de desmeticire asu­pra independenților, făcând difi­cilă în Germania o agitație pen­tru sistemul sovietist. Se așteaptă o repercusiune și în Rusia sovietistă, care a făcut grele sacrificii pentru guvernul lui Bela Kuhn, acum când se des­­văluește risipirea inutilă a bani­lor statului rusesc, pentru un­guri. Vorwherts spună ‘că Rusia so­vietistă politicește e complet izo­lată, pentu că sunt absolut fără nici o importanță curentele bol­șevice din Bulgaria, în speranța unei așa zise „revoluțiuni mon­diale”. KAIZERUL ȘI FAMILIA SA ÎMPOVĂRAU bugetul Nauon. 3. — In ședința de ieri a Adunării naționale, față de ie­tacurile germanilor-naționali, ministrul David a declarat că de la căderea marilor liste civile pentru kaiser și prinții din Ger­mania, se guvernează mult mai eftin decât sub vechiul regim. MANIFESTAȚIE NAȚIO­NALA FRANCEZA Lyon. 3. — Sâmbătă d. a. a fost la Sorbona o ceremonie de recunoștință națională a tineri­­mei pentru soldatul francez. Au vorbit: președintele Poin­caré, Deschanel, mareșalul Foch, Clemenceau și Lavisse. NOUA COMBINAȚII BOU­LEVISTE IN RUSIA Naton. 3. — Cu privire la consfătuirile din Moscova pentru realizarea unei înțelegeri, mai întâi între bolșevismul rusesc și Rusia nebolișevică, apoi o înțele­gere între Rusia și restul lumei, se raportează următoarele Ga­zetei de Voos: Prima țintă ar fi un guvern de coaliție compus din bolșevici, nebolșevici, social revoluționari și social democrați ortodox! Lenin ar fi gata să în­lesnească prin retragerea sa în­drumarea bolșevismului în spre socialismul democrat, în caz că ar rămânea Cicerin la direcția politicei externe și Trotzki orga­nizator al armatei. FOSTUL MOȘTENITOR BA­VAREZ DESPRE JUDECA­­­­REA SA halen. 3. — Fostul principe de coroană al Bavariei a adresat prin mareșalul­ Curței sale, o adresă președintelui Landtagului bava­rez din Ham­burg în care spune : Până astăzi am așteptat să se în­ființeze în Germania tribunale ale statului german, care să jude­ce răspunderea conducătorilor po­porului german, răspunderea poli­­tică­­­ militară din anii de­ răz­boi și. Prin instituirea unor astfel de tribunale, s-ar putea stabili tota­litatea răspunderilor. „Dacă s‘ar fre predarea mea, nu m­’ar închina de voie bună u­­nei hotărâri ca aceasta și a-și re­fuza sub orice Împrejurări care răspund unui tribunal care nu ar fi german”. Fostul principe de coroană se declară gata a sta la dispoziția poporului și tribunalului bavarez­­..In caz dacă, continuă ex­trego prințul. Landtagul bavarez ar fi făcut răspunzător pentru preda­rea mea unui tribunal internațio­nal, urmân­d ca­ acest Landtag să poarte consecințele unui refuz a­­tunci m‘ași supune unui ordin ca acesta. In cazul acesta eu personal nu a‘și mai fi răspunzător de le­garea­­ suveranității guvernului bavarez O PE CALE PARTICULA­RA AM PRIMIT ASEARA VESTEA CA,­ERA LA ORA 1 D. A., TRUPELE ROMANE AU INTRAT IN BUDAPES­TA. STIREA ESTE VEROSI­MILA, CONSIDERÂND CA COMUNICATUL DIN 2 AU­GUST — PUBLICAT AZI­­ ANUNTA CA SE GASEAU LA 12 KM. DE BUDAPESTA. ♦ Comandamentul trupelor franceze, mutându-se defini­tiv la Sofia, d. general Graz­­ziani împreună cu întreg sta­­tul major va părăsi astăzi Ca­pitala. Ofițerii francezi vor pleca de la Athenée Palisee la orfela 8 dim., cu automobile în­­ Preo­ția Giurgiu.­­ Populațiunea Capitali a procetat o călduroasă inu­tflă testaț­ie distinșilor aliați,, carii vor fi salutați chiar la­ Athenee Palace de o mx­nținut imensă. ? > 1,10 îndemnăm publicul Capita­­lei să nu lipsească de la acea­stă înaltă datorie. ♦ Eri, la 8 și 30 dim. Regelei și Regina au sosit in Capitalăl venind din Transilvania. “ 1 ] ♦ Adunarea națională­­ din Weimar a adoptat, cu 2S2 voi­turi contra 75 constituția re­ j­publicasa. 1 & D-na și d. Take Ionescu au plecat din Capitală, dacă aurul de la Sinaia, unde se vor sta­­a­bili pentru scurt timp. A fost arestat întregul perso­­nal al clinicei orașului Cluj, dove­­dit că a provocat moartea,­­prin­ inaniție a pacienților din spîțal. ♦ Aflăm­ că mai mulți capi­­tai­iști din tăriile cu care am fost în război au format o­ sp­rietante pentru cumpărarea mai multor firme românești.­ Ei intenționează ca, imediat după semnarea­ păcei, să inun­­d­eze Capitala cu mărfuri a­­duse din Germania și Austria. ♦ Ele cu trenul de Roman au sosit în Capitală d-nii miniștri Al. Con­stan­tinescu și Buzdugan. ♦ Sâmbătă ora 10 dimineața s’a oficiat la catedrala românes­­că un parastas pentru odihna su­fletelor lui Gh. Pop din Băsești, fostul președinte al sfatului­ nați­onal, Ciordaș și potropopul Da­mian, membrii și, celor căzuți pe câmpia Tisei în luptă cu bolșe­vicii. ♦ Marele Cartier General, serv. sanitar, invită pe medicul locot. rez. Dumitrescu V. Ion, fost cu domiciliul în str. Vaselor Nr. 60, să se prezinte de urgență la a­­cest serviciu spre a primi ordin, contrariu va suferi consecințele legilor de război. ♦ Guvernul a oprit pe socia­liștii români să ia parte la con­ferința internațională de la Am­sterdam. In consecință, repre­zentanții partidului socialist ro­mân nu vor mai lua parte la sus zisa conferință. ♦ Preoții­ catolici aduc în disarmțiune o chestie care nu e lipsită de interes și care a mai constituit și în trecut obiec­tul unor îndelungate desba­­teri. Ei au cerut desființarea celibatului. Preoții din Ceh­o- Slovachia sunt cei dintâi cari au adresat Papei o cerere in acest sens­♦ Prefectura de Lugoj a deschis o listei de subscripție publică Pentru ridicarea unnui monument al­ libertate* în a­­min­tirea hitrărei trupelor ro­mâne în Banat. ♦ In cancelaria președinției consiliului de miniștri s’au făcut următoarele înaintări pe 1 iulie a. col.­­ V. Dimitriade actual registra­tor arhivar în postul de contabil; Iulian­ D. Antonescu actual subșef de biurou în postul de registrator arhivar șef; Gh. Ginea actual im­piegat în postul de subșef de biu­rou; D-ra Elena Teodorescu ac­tuală dactilografă în postul de impiegată; ♦ S’a aprobat deschiderea unui credit de un milion pe seama mi­nisterului de interne pentru plata indemnizațiilor de locuință func­ționarilor pe 1916—1917-1918­ [UNK] D. Angelo Pogliani adminis­tratorul delegat al băncii italiene a fost numit pe ziua de 1 August consul general onorific la Rom­a. ♦ D. Clemenceavu a făcut cu­­noscut comisiunii bugetului edit­are de gând să fixeze alegerii*.1 la 26 Octombrie. ♦ La 12 Augu­st. n. printriun pa­s rastae pe Muntele Cireșoaia se vor, comemorarea de către secțiunea­ Ligii Culturale Tg­­ Ocna, luptele* de la 30 Iulie (12 August st. n­) șii zilele următoare. Sunt stăruitor rugate a luat parte delegații din unitățile care­ au luptat la Cireșoaia. — precum­ și familiile eroilor căzuți pe Cire­­­șoaiav Măgura la Poen și Tg.­­­ Gena. «"Participanții sunt rugați a în­* știința secția Ligei Culturale Tg.„ Delia "pentru a se lua măsuri <3,e găzduire. . Jkihivernul din Bernn a publui­cat o Carte Albă asupra condi­ l­țiiiilor în cari s-a încheiat ar­­matyiul in Noembrie. »^.­Mitropolitul Blajului a plecat la Roma spre a se prezenta Papei la Vatican, și spre a diacula cu­­­nal­ul Scaun și asupra situației dresată bisericei unite din Transil. ^vkâ Air prin desmembrarea fostei­­ infarmrerii a­ustro-ungare, £ .Marela Cartier general a vita­t, la o recepție pe membrii­­ yu­b­uyei militare franceză, cari­­ părăsesc azi Capitala. )ft Regepția s'a făcut ier» te o­­­riceA,4. a. in sala cea mare a har­­telui­­ Bulevard, aiitfel rostit discursuri InflăcA ■ircuițe pentru M. S. Regele și pem­­,țțb­ prosperitatea celor două țări. La sfârșit, orchestra a cântat imnu­l regal și Marselleza. ■ ■ & Membrii corpului didactN secunndar Sta București sub­i­n VuigMti să ia parte la ședința mâine, Maxii, 5 Aopst, o* rele ő d- a., la ^Cercu] profeso­­ritar «ecuad«un‘‘, ,când va vor­bi d. Gr. Nicolescu, profesor, despre „Atitomia școlară“. ♦ Se anunță că regele Albert și regina Elisabeta a Bellicei, vor fi oaspeții președintelui și d-nei Wilson la Casa Albă, cu ocazia vizitei Statelor­ Unite în Octom­brie. Data exactă a vizitei nu­ a­ fost încă publicată. ♦ In urma înțelegerii între ins­­pectoratul român și comanda­mentul din Recaș, trenurile vo­­ circula în mod regulat până la­ Timișoara, de unde a doua Li țșă­ vor înapoia la Lugoj. Pe liniile Lugoj__Orșova și Lu­goj.—Ria s'a mai pus in circular­ție încă un tren pe zi. ♦ Liceul din istorica localitate Turda a fost preluat de autori­ta­­tea școlară română, care a numit acolo ca director pe valorosul pro­fesor Petre Suciu, fost la liceul­ din Blaj. ♦ Primăria Capitalei Insem­i, nașe pe bomnr­e eliberate­ panitru lemne de la depozitar ..Argeșul“ ziua de 2 August pentru plată. O sumă de oameni erau dus­e la bhiroul socicetății, d­ar a«­­ găsit ghișeni închis­., fendiba ; era sărbătoare, își poarte închipui arconic or­serv­area publicului. Apărând un impiegat al so­­ci­etății „Argeșul“, lumea a­ tăbărât pe el și s-a produs scandalul. E locul să arătăm de asem­e­­nea că ceea ce se întâmplă cu­­ bonurile rmimăriei e o bătae­­ de joc. Bonuri eliberate de o­­ jumătate de an nu se satisfac,­­ pentru acela­ș veșnic motiv, că „nu sunt lemne“. Asta o știm. Dar de ce nu sunt, de ce nu ne aduc lemne ?. MUNCITOREȘTI Uniunea lucrătorilor în piele 1 convoacă la­ o întrunire pentr­u Luni 4 August orele 7 seara în str. Sf. Ionică pe toți lucrătorii tabăcari, curelari, cismari,­­artico­­le de voiagiu etc. * Greva din regiunea petro­­­­liferă continuă. Reprezen­tanții societăților țin ■ actual­­iîturte consfătuiri la ministe­rul de de industrie. NFORMATIUN1

Next