Universul, august 1919 (Anul 37, nr. 247-277)

1919-08-02 / nr. 248

Pretutindeni aproape opinia publică se plânge de scumpe­­rea traiului și presa dă tot concursul spre a se îmbunătăți starea de lucruri. Tot așa Și la noi — mai ales la noi, unde viața s-a scumpit cel puțin de 10 ori, pe când aiurea sporul este cu mult mai mic. De aceea presa franceză, en­gleză, italiană, etc., expun zilnic idei, soluții, dispoziții. Cari ar putea contribui mai mult sau mai puțin la atin­gerea scopului- Suferința e generală, deci sforțarea tre­­bue să fie c­omună. Ziarele noastre fac la fel. Coloane în­tregi își iau sarcina să dea la lumină abuzurile, să atragă atenția administrației, să facă propuneri Pentru stârpi­rea sau cel puțin reducerea rău­­lui In toate părțile oficialitatea se­ mișcă vârtos, arătând că un adevăr reprezintă opinia pu­blică și e simțitoare la greu­tățile ei. Se fac legi și regu­­l­­mente — și mai ades se ve­ghează la aplicarea lor, căci cu literile moarte nu se lecu­­ește nimic. In Franța minis­trul Boret, care de douăzeci de luni se­ stătea la aprovizio­nare, a fost­ dat peste bord nu­mai pentru că parlamentului i s-a părut că ofensiva contra speculei merge încet, și cu si­guranță că dacă n'avea te frunte pe Cleme­nceru, guver­nul întreg era răsturnat Și la noi oficialitatea studiază, avi­zează și legiferează pe cale de decrete. „Monitorul Oficial­“ atârnă rupt greu ca totdeauna. Când e vorba insă la aplicare, eludarea tutur­or dispozițiilor se răsfață în toată voia. La noi s-a luat în serios gluma lui Napoleon : ,,comme le­s belles fules, les ]ois sont ere es pour être viollées“. Insă e ceva care aiurea se face, dar la noi deloc, — nici măcar atât cât în materie de reglementare platonică. Așa de pildă, suntem gata să ve­nim cu mea culpa, dacă se va putea publica în ce ne pri­vește o informație în felul a­­c­este­ia: „In cursul primului semestru al anului curent, secția 8-a a tribunal­ului co­recțional al Seriei, prezidată de d. Richard,, a condamnat 526 Speculatori, 801 falsifica­tori, 403 infractori la decre­tele referitoare la aprovizio­nare; s-au pronunțat pedepse de la o zi la 15 luni închisoare și «dela 100 la 30.000 amendă“. Să mai reproducem una : „Strasburg, 25 iulie. Cinci ne­gustori cari au speculat za­hăr, au fost condamnați da la o lună la 3 închisoare, și a­­m­end­a­ți dela 1000 la 8000 franci“. Ai dacă s-ar semnala tribu­nalelor noastre destule cazuri de acestea și dacă judecata nu i-ar trata ca pe lupt­agii —­­cari plătesc amenzi mici, căci le răscumpără cu prisos din botezarea continuă a laptelui —■ poate că k‘ar sgudui nițel pirații pieței. Dar căutăm și nu găsim in­formații de acestea. Ne resemnăm și așteptăm. JL n. ml .3 arjfiatal »și maghiara — Guvernul sovietfsi vrea sa se retragă — Turnul Eifel, 31. —Din Bile, la îîn­frâng erii armadei y&și ma* filar ® ds către trupele femime* sl­us&fia guver­­nului maghiar este schrbbi*&. Luni, un comisar bolșevic s’a prezentat la repre­zentantul Antantei din Viena, propunându-­i să des­chidă tratative pentru retragerea guvernului sovie­­tist și formarea unui nou guvern.­­ "■ Propunerea a fost transmisă la Paris de către colonelul englez Cuningham. Presa franceză pentru o acțiune române­știge- Lyon. 31, — ..Morning Post“ relevă atitudinea rezolută adopta­tă de consiliul suprem cu privire la regimul bolșevic în Ungaria. Ziarele speră că comunicatul ofi­­­cial trimis prin radiogramă și pe care cei din Pesta ar trebui să-l privească ca o prevenire serioasă, va cauza o considerabilă impresie prin regiunile fostului regat al Ungariei. Ziarul „Petit Journal” spune : Nota consiliului suprem a venit la timpul oportun, va încuraja n­u numai opoziția în Budapesta și în provinciile ungare, dar și toate grupările politice anti-bolșeviste care s-au constituit la Viena, în­­ Elveția și în alte țări, unindu-i pentru o acțiune comună contra lui Bella Ivuhn­„Petit Journal’’ se exprimă pri­vitor la Béla Kulm și tovarășii săi după cum urmează : Puterile aliate și asociate au desfășurat o mărinimie față de dictatorul un­gar pe care acesta a interpretat-o ca o lipsă de putere. Bela Kulm însuși a rupt armistițiul. „Le Matin’’ spune: Aliații no­ștri, polonii, ne-a probat că nimic alt decât un atac poate reduce bol­șevismul, căci nici un rezulta­t*bun nu poate fi așteptat din strategia așteptărei a notelor din Bars, a ordinelor de retragere. Polonii au urmat a se lupta pe frontul din Lemberg și P­usk, producând în­frângerea cu ușurință a trupelor sovietice, probând că nimic, decât o acțiune îndrăzneață și ofensivă nu poate opri înaintarea bolșe­­vistă. ..Echo de Paris’’ spune urmă­toarele : Nu poate fi chestiunea despre trimiterea unor puternice contingente aliate în Ungaria, căci nici una din marile puteri nu este în situația de a­­ se angaja într’o aventură de acest fel, insă acțiunea guvernelor aliate va fi destul de eficace dacă va convinge pe români și pe iugo­slavi, de a uni sforțările lor și dacă îi spri­jină cu ofițeri, material și muni­­țiuni de cari au nevoie CONFERI­­ITA PĂCII Trupele noastre­i MunțeaEi MSEMCĂT“ OFICIUl din 31 iulie stil nou. 1919 Frontul de Est.—Nimic im­portant da semnalat. Frontul de Vest..— Conti­nuând urmărirea inamicu­lui, trupele au trecut Tisa pe tot frontul și se găsesc în plină înaintare. Marele Car­tier General le prere É pe Tisa O telegramă Regelui și un ordin de zi Generalul Mărdărescu,­ fostul șef de stat, major al Armatei II, comandată de generalul Averes­­cu, și azi comandant al­ trupelor de operație din Transilvania, a trimis Regelui o telegramă în care raportează următoarele : „Trupele noastre, cari vegheau țărmul­ Stâng al Tisei au fost a­­tacate de inamic pe tot frontul, în dimineața zilei de 20 iulie 1919. Vrăjmașul fiind bine utilat, a reușit să împingă perdeaua noas­tră de acoperire pe toată întin­derea frontului, să execute o tre­­­cere în massă în regiunea Solnoc și să înainteze în direcțiunea Solonic-Debrețin-Oradia­ mare pe o adâncime de circa 50 kilometri. Dușmanul fiind însă pretutin­deni manevrat energic și la timp, după lupte crâncene și neîntre­rupte de 7 zile, bravele noastre trupe au reușit să-l arunce pe dreapta Tisei, in tot lungul fron­tului, în complectă debandadă”. Telegrama termină cu u­n căl­duros omagiu pentru Rege și Di­nastie. Generalul Mărdărescu a dat și următorul ordin de zi cu data de 27 Iulie : „Strajă fiind pe țărmul stâng al Tisei, pentru a apăra vatra strămoșească și pentru a asigura viața, cinstea și avutul întregei populațiuni dinn regiunile ocupa­te de voi, fără deosebire de neam și de credință,­­inamicul trecând Tisa, s'a năpustit asupra voastră atacându-vă furiș în tot lungul frontului. După lupte crâncene și neîn­trerupte de 7 zile, dușmanul lo­­vinduse de zidul format de piep­turile voastre de bravi, a fost zdrobit și aruncat peste Tisa în completă debandadă. Prin acest nou fapt strălucit de arme, falnicile divizii româ­nești au făcut dovadă încă odată sumei întregi de neîntrecutele virtuți ostășești și neclintitul spi­rit de disciplină, cu care sunt în­zestrate. Credința, că prin sforțările fă­cute v'ați îndeplinit o datorie sfântă față de Neam, Țară și Tron, este cea mai desăvârșită Ușurare pentru toate greutățile, prin care ați trecut. Sunt neîntrecut de mulțumit și mândru, că m'am găsit în ud'te­­cui vostru și fam comandai in­­tr-o întreprindere atât de ma­re, ații. Mulțumindu-vă la fiecare în parte, vă zic : Sănătate și voie bună, bravi ostași ai Armatei din Ardeal 1 TRATATUL CU BULGARIA — Revendicările Greciei ■ Lyon. 31.— Consiliul suprem aliat­­ a­ întrunit Miercuri după amiază, continuând cu stud­i­ere­a clauzelor teritoriale din tratatul cu Bulgaria. Discuția s-a întins mai mult asupra argumentelor ce de Ve­ni zel­os le desvoltase în ședința de Marți, cu privire la reven­dicări­ grecești în Traci­a. Ve­ni­zelos a protestat­ contra atrocităților bulgare din Ma­cedonia. Consiliul a adoptat, apoi, clauzele economice. SENATUL FRANCEZ DIS­CUTA TRATATUL Paris. 31. — Comisiu­nea se­natorială a afacerilor externe a aprobat: Marți, chestionarul ce-l­­a adresa guvernului a­­supra clauzelor navale din tratat-Co­misiunea a ascultat apoi raport­ul asupra­ clauzelor eco­nom­ice, comerciale și vamale pe cari le-a aprobat. CÂND VA VOTA SENATUL american tratatul Lyon, 31. — Din Washington : Comisiunea pentru afacerile ex­terne din Senat a terminat citi­rea tratatului de pace cu Germa­nia și senatorul Lodge a reînoit asigurarea că tratatul va fi gata pentru Senat pe la mijlocul lunei August. TRATATUL FRANCO-A­ME­­RICAN LA SENATUL STA­TELOR UNITE Turnul Eifel, 31.—Din Was­hington , Senatul a îna­poiat tratatul franco-american, fără dezba­tere,­­­­omisiunii afacerilor ex­terne. In mesagiul său către Se­nat, Wilson declară că scopul acestui tratat este ca Statele­ Unite să dea imediat ajutor Franței în caz de agresiune­­nejustificată din Partea Ger­maniei. Wilson adaugă că tratatul franco-american nu este un tratat independent de „Liga­­Națiunilor"’. Președintele reamintește că fără ajutorul Franței, Statele­ Unite nu ar fi câștigat nicioda­tă independența națio­nală. Astăzi, spune Wilson, Fran­ța vrea cu ajutorul american să o­­ asigure contra unei vii­toare agresiuni. ______ _ SITUAȚIA RUSIEI se va clarifica Lyon. 31. .— din Neu­-Y­ork: Boris Bakhmettff, ambasadorul rus în Statele­ Ujnite, care repre­zintă guvernul lui Coloceag și celelalte guvernăminte ruse, re­­î­ntorcându­­-se de la conferința păcei din Paris, și-a exprimat in­crederea că situația Rusiei va fi în curând, clarificată, și că se va stabili un guvern stabil. Belgia lui scriind culorile naționale ,,New­ York Heraclt" anunță că guvernul belgian este de­cis, spre a evita o confuzie în­tre culorile naționale belgiene cu noul dra­pel german, să a­­dauge o bandă albastră cu o stea de aur la mijloc, simbo­lizând astfel și drapelul Gon­gului belgian­ ♦ <Sas*ra~-­ mm smmmimI AUSTRIACII CRITICA PO­LITA A LUI BAUER Par­s. 31. — Cercurile parla­men­etare consideră demisia lui Bauer ca o destindere a Po­liticei externe și­ interne din Austria. Creștinii sociali îl acuză că din cauza politicei sale de a alipi Austria de Germania, a provocat neîncrederea Antan­tei. Pan­germani știa nu-i iartă faptul că a menajat prea mult pe bolșevicii unguri-Ziarele de scară recunosc ne­cesitatea unei orientări precise a politicei austriace către Antanta, conform dorinței imensei majori­tăți a națiunei. STATUTUL GALIȚIEI ORIENTALE Lyon. 31. — Din Varșovia se anunță că Paderewski a­­ pri­mit pe deputații polonezi din Gailiția, care i-au expus punc­tul lor de vedere cu privire la viitorul statut politic al Gali­­ției Gtrje­ntaile. Această provincie, după punctul de vedere al­­ deputa­ților polonezi, nu trebme să se bucure de o autonomie terito­rială, ci de una națională, din cele mai largi. Programul acesta va servi lui Paderewski ca punct de plecare în apropiat­e de nego­cieri din Paris. LEG­ATUR­A R­A­DIOGT­­A­FICA intre Germania ȘI AMERICA Kauen. 21. — Privitor la des­chiderea stațiunei radiografice dintre Germania și America se observă în presa germană că co­mercianții americani ar fi decla­rat: Germania rămâne stânje­nită prin deriziunile admise c­e către representanții diplomatici ai Americei prin tratatul de pace, după care comunicația tablelor dintre America și Germania tre­buie să treacă prin Anglia. Linia Hamburg-Amerika este dispusă pentru o asociație comer­cială cu linia din New-York, pen­tru serviciul său de vapoare din­tre porturile Americei de nord și Hamburg, de­oarece din cauza merelor dificultăți șL. .cheltr­­ui, Linia Ia­mburg -America­­nu ].iu­te cumpără sau închiria deocam­dată navlul după vapoarele neu­încetarea grevei te» LEGII A FISTILOR IN GER­MANIA Nauen. 31. — Greva lucrători­lor de telegraf din Berlin s’a ter­minat. A survenit o înțelegere între direcțiunea superioară a Poștelor și presidentul organiza­țiilor jucătorilor de telegraf, în urma căreia aceștia au hotărît reluarea lucrului. Marți de dimi­neață. Străduințele pentru aplanarea mișcărei greviste în industria metalică din Berlin continuă. Comitetul de aplanare a hotă­rât ca fiecare l­ucrător care câști­ga până acum, în termen mediu trei mărci, 60 pfenici pe oră, tre­buie să obțină o mărire de sala­rii. Afară de aceasta s-a hotărît ca contractul­ lor de lucru să ră­mână și mai departe în vigoare, neschimbat. DEMISIA CABINETULUI FINLANDEZ Paris. 31. — Din Helsing­fors se anunță că ministerul Găsire s-a retras Sâmbătă- Președintele republicei fin­landeze, StraMberg, a cerut guvernului să rămână la pu­tere ca să convingă țările străine ,că direcția politicei actuale va fi menținută. Guvernul va răspunde în­dată ce se vor termina terția­­tivel­e cu generalul Manner­­heim-Dacă generalul rămâne la postul său, atunci unii­ din mi­niștri își vor retrage demisia. TRATATUL DE COMERȚ FRANCO BELGIAN Lyon, 31­ — Din Bruxelles: Opinia publică belgiană se preocupă mult de relați­unile e­­conom­ice cu Franța, regatului cari se discută între cele două state. D. de Margerie, ambasado­rul Franței, a declarat, în­­tr'un discurs, că dorința Fran­ței este să facă să dispară ba­rierele vamale dintre Belgia și Franța. CONGRESUL EVREILOR DIN POLONIA Lyon. 31. — Din­ Cracovia Se anunță­­ că congresul evreilor din toate unghiurile Poloniei s-a deschis la 28 iulie. !n ckslia Csífilatírülfli — Traí»t>vo între România 6« Bulgaria ? Guvernul nostru nu admite — Comentând telegrama, din Lyon, pe care am publi­cat-o și care anunță că Consiliul su­prem al Aliaților a hotărât ca chestia Dobrogei meridionale să sie trateze direct între Ro­mânia și Bulgaria, oficiosul .,’L‘I­nd­épehidance Roum­a­­ne“ critică procedeul și-l conside­ră ca o nouă greșală a Aliați­lor față de România., Chestiunea Traciei n‘a fost lăsată să fie tranșată între greci și bulgari; marile pu­teri se silesc s‘o rezolve. Fran­ța, Anglia, Japonia susținând energie pe greci, contra bul­gărilor, ajutați de Statele­ Unite- In această chestie s’a "zis că nu se trat pune pe ace­lași plan un învingător cu un învins. Ei bine, cum s’a putut deroga de la acest principiu când e vorba de România ? ,,LTndep­end­a­nce Roum­ai­­­ne“ conchide că România nu va sta de vorbă cu Bulgaria de­cât, din momentul când a­­ceasta va recunoaște in­cangi­­bilitatea teritoriului nostru. - Sediu­l ijifof átlonál — atwish Telegrama către Rege Sibiu, 30 iulie. — In ședința de dimineața d. Mihail Popo­vici secretarul adunărei, dă­­ Jetire următoarei telegrame către rege: „Marele Sfat Național, ales di­n adunarea neamului dein Alba-Iul­ia, întrunit astăzi pentru desbaterea reformei e­­xceforale și agrare, exprimă M. di. Regelui Ferdinand oma­giile de respectoasă supunere a­ poporului român , din Ar­deal, Banat și părțile ungu­­rene, lîîmâr­iul desrobit și apărat de vile.­.- .i armată română sub înțeler­ea și glorioasa condu­cere a M. IV.. Se consolidează azi într-o viață națională de stat, clădită pe temelia trai­nică a energiilor populare descătușate. România, între­gită în hotarele ei firești, mergând înainte pe drumul munce­i, cinstei și dreptăței, va binecuvânta domnia ace­luia care a înțeles și ascultat voința nestrămutată a popo­rului său în zile de grea cum­pănă. Să trăiți, Sire, pentru stră­lucirea viitoare a neamului românesc! Să trăiască M. S. Regina, Augusta Doamnă a tuturor românilor! Să trăias­că dinastia națională a Ro­mâniei m­arii“ Șeffința 68 după amiază Deoarece mulți delegați au fost împiedecați de revărsarea apelor să vină la Sfat, si a sus­pendat prima ședință până la 5 dună amiază. Ședința se deschide la ora în seara. D. Victor Bontescu, șeful de resort al agriculture­i, depune procesul de reformă agrară, propunând alegerea unei co­misii de 25, care să examineze procetul. .Se admite D. dr. Suciu depune proec­­tul de reformă electorală, ce­­rând o comisie de­ 25 Se admite D. V. Goldiș citește rapor­tul comi­siunei alcătuite din episcopii Miron Christea și Hossu, d-nii Va­id­a și Goldiș, însărcinați să prezinte nege.­ 1 ni declarația de unire de la­ Alba-Iulia. Arată Primirea entusiastă făcută comisiei, de populație și oficialitatea din regat. Citește discursurile ros­­ t 3a —­ dite de d-sa­l­a palat cu acest punc­t și răspunsul regelui. Când s‘a citit pasajul prin­­‘■are regele declară înfăptui­rea unirei tutcilor românilor de la Nistru până la Tisa, toa­tă adunarea, isbucnește în a­­plauze și călduroase ovațiuni D. Andrei Bârsan c­ere tre­cerea acestui raport în proce­­sul-verbal al ședinței și să se mulțumească delegației pentru felul cum și-a îndeplinit in­ship­ea. D. O..nea cere admiterea ur­gentei pentru procetul refor­mei electorale. In deduși timp, în vederea situației externe și­ interne, se decide să nu se mai admită sub nici o formă sau pretext amânarea alegerilor fixate pentru 15 Septembrie. D. Iul­iu Maniu se raliază la propunerea­ de urgență pentru reforma electorală, declarând însă că în ce privește data a­­legerilor, ca să fie lăsată la aprecierea regelui și guver­nului regal. Se admite­ ll IEFIS i 1miri — O soluție contra crizei financiare din Franța — Un grup de deputați din toate partidele au depus în Camera franceză un proiect menit să combine avantajele impozitului și ale împrumutului fără neajunsu­rile amândurora. F­ l consistă într-o loterie națio­nală de 30 miliarde, în bonuri a 20 franci. Câștigurile vor fi da ,6 miliarde, statul va rămâne cu 21. Vor fi 60 trageri lunare timp de 5 ani, fiecare de 100 milioane, cu loturi foarte multe, însă re­lativ mici, cele mai mari netre­­când de 100.000 lei, ca să fie cât mai mulți câștigători. Ini­țiatorii cred că biletele se vor plasa în 5 ani, câte o jumă­tate miliard pe lună. Financiarii fac opoziție proec­­tului, pe motiv că dacă loteria va pompa o sumă așa enormă, ce­vor face băncile? Partizanii loteriei răspund ca este admirabilă, căci pa când impozitul produce nemulțumiri iar împrumutul o păgubitor (30 miliarde emise cu 4 la sută la o cotă de 70, rambursabile în 25 ani al pari, însemnează să iei 21 mi­liarde ca să debursezi 60), lote­ria are to­ate avan­agele. Revista presei Un vicleim politic Ziarul conservator-naționa­list .,Românimea“ scrie : ,,Se joacă azi în România un vicleim politic care nu are nici un precedent, în nici o țară și la nici o epocă. De săptămâni de zile guver­nul spune c­ă nu primește ope­ra Conferinței d­e pace din Pa­ris, și totuși delegații Româ­niei stau la Paris și la­­a par­te—nu știm ce fel de parte—la lucrările Conferinței din Pa­rte. In acela­ș timp, presa guver­nului înjură pe opoziție, fiind­că ar vrea să primească opera de la Parte. Un grăunte de bun simț. Opera­­ de la Paris, este sau nu desăvârșită ? Dacă lip este desăvârșită, a­­dică dacă guvernul tratează încă și nădăjduește alte rezul­tate, pentru ce întreabă pe o­­poziția ce este de făcut și pen­tru ce spune că el nu va sem­na, o lucrare care («te înc­ă în gestrittene ! D., că opera de­a Paris este terminată și guvernul, nu nu­mai că o crede inacceptabilă, dar și crede că România poate să nu o accepte, pentru­­ ce de­legații României de la Parte nu sunt­ rechemați la Bucu­rești ? Cine a mai văzut incoheren­­ța ca un guvern să spue că el nu primește lucrările unei Conferințe la care el continuă să participe ? Pentru care folos ferebue Ro­mânia sigură să aducă nota veselă in tragedia mondială ? Ori­cât am trăi sub lovitură de Stat, um­iri! r, întrebuința vorba din „Steingul“, puțină in­dă de reputația României nu ar fi de prinS, * Moartea îhn V. Morțun D. I. G. Duca scrie în :,"Vii­torul“ un articol, în care spu­ne între altele: „Și Mor­țun ca și alții au crezut că vor aduce mai mari, mai adevărate foloase în deo­sebi țarânimei, sacrificând idealurile unui viitor îndepăr­tat îm­bun­ătățir­i neîntârziate a vremurilor de astăzi. Știu cu­ gresiul tei și al­ prie­­tenilor lui n'a scanat­ eternei controverse­ a lucrurilor ome­nești, că a provocat aprobări entusiaste și critici acerbe. Dar m­-ai știu ceva: mai știu că atunci când Aatun a vă­­zut în jurul msi nu surpându­­se împărații, prăbușindu-se întocmiri sociale seculare, fiindcă oameni de acolo, în a­­gățarea s­a îndărătnică de trecut sau în goana tot oarbă după formule abstracte, n’au știut nici unii nici alții, să facă la timp a­tot­puterniciei realităților concesiile cuveni­te și când și-a văzut în schimb țara dominând furtunile ce­ o împresurau și îndeplinind în mod pașnic pe cale evolutivă cea mai radicală și cea mai îndrăzneață transformare so­­cialit ce s‘a săvârșit vreodată fără zguduirile unei revoluții mai știu că în a­cel ceas Morțui nu s‘a mai putut în­doi de partea cui era drepta­tea și că s‘a­u coborât astfel în mormânt c­u conștiința împă­cată a omului ce și-a făcut da­toria între vii“. IMM MISITAREA lui V. G. MUNtTOR Iamormântar­­i rămășițelor pă­mântești ale regretat­ului V. G. Morțun se va zice mfâne Sâmbă­tă după amiazi, în cavoul fami­liei de la moșia Broșteni (Roman) D-nii miniștri Al­. Constantine­­scu, I. G. Duca, G. Mârzescu, D. Buzdugan și Ion Inculeț vor ple­ca azi cu un tren special la Broș­­teni, spre a asista la ceremonia funebră. D. Al. Constantinescu va­­ ți­ne o cuvântare in numele guvernului, iar d. G. Mârzescu va vorbi în numele partidului liberal. Se vor depune coroane din par­tea guvernului, a ministerelor de interne, și lucrări publice, depar­tamente în fruntea cărora a fost defunctul; din partea Adunărei deputaților, al cărei președinte a fost până la diz­olvarea ei de­ că­tre guvernul Mar­tdoman’; dîn partea clubului liberal din Capi­­tală; din­ partea Creditului rural și a diferitelor instituțiuni cultu­rale și cooperative pe care Morțun­­e­ n Încurajat și le-a ajutat in tot cursul vietii sale. Partidul liberal din Roman, care încearcă o mare durere prin pierderea președintelui său, va lua parte în corpore la ceremonia înmormântării. Vor asista de asemenea nume­roase ob­ligațiuni din partea coo­perativelor, obștiilor și de să­teni din județul Roman și din județele învecinate. Manuscrisele Republicate nu se înapoiază. Persoanele, cari ne trimit articole, să*sî păstreze copie. Un caz de rea credință ■"sau de inconștiență — Cu­­ orifieiul ssrsei gsretmse discuții i . „Viitorul“ persistă in atitudi­nea lui specială, mușcând în dreapta și în stânga. Oficiosul guvernului persistă în atitudinea pe care a inaugurat-o în momen­tul în care nemulțumirea publi­că nu mai cunoaște margini. El ne dă încă odată prilejul să con­statăm că ne găsim sau în fața unor oameni de o rea credință vădită, sau în fața unor oameni călăuziți de o concepțiu­ne atât de absurdă încât frizează incon­știența. Nimic nu-i mai absurd, în ade­văr, decât să vezi că ziarul „Vii­­toru­l apucat de o furioasă și persistentă criză de... indepen­dență, țipă zilnic, văzând împre­­juru­ i numai lipsă de... indepen­dență. Durerea aceasta a „Viito­rului“, desigur, e o indicațiune că el „Viitorul“ —­ oficiosul gu­vernului — numai el singur are o ținută independentă. Preten­­țiunea, dacă n'ar fi de un tragic care te pune­ pe gânduri, le-ar face să ucizi... "s-Numitul ziar introduce în dis­­cuțiune un element de o impor­tanță secundară, însă care pen­tru el e hotărâtor: a aparține unei alte grupări politice __ ori­care ar fi ea — înseamnă a săvârși o „crimă împotriva intereselor mari ale națiunei, ele, etc.“ Și cum sunt atâtea ziare cari nu sunt scrise de liberali, acele ziare săvârșesc crima de a­ nu fi „in­dependente“. Pentru că „singu­rul ziar independent e „Viitorul. în această împrejurare, cobo­rând ad hominem pretinsa și discuțiune de principii, „Viito­­rul“ reeditează o calomnie, ri fe portându-se la anumite „ruble rusești“. Protestăm împotriva a­­cestei insinuări și declarăm că nici un singur om, de la „Univer­sul“ din cei de azi nu s-a găsit ■și nu se găsește in situațiunea arătată de „Viitorul“, și nimeni nu poate dovedi contrariul. Sis­temul insinuării — adoptat de *<­maculatul nostru confrate __ e dovada unei rele credințe care nu merita osteneala unei discu­­­țiuni. Intr'o vreme in care populația* nea nenorocită e spoliată fără rușine și lăsată de oficialitatea noastră la bunul plac al tuturor necinstiților, într'o vreme in care însăși străinătatea se sperie de furnicarul dr. păcătoșenii cari mișună la noi. „Viitorul", oficina acelora cari prezidează cea mai nenorocită situațiune, reînvie vremurile de întristătoare tragi­comedie ale lui Caragiale : „Re ce nu sunteți liberali? Scăparea e în sânul partidului liberal... E o crimă că nu toți românii sunt liberali...“ Aceasta e, după cum, am spus, sau o scandaloasă rea-credință dovedită sau inconștiență. Și — facă de acum ce-or pofti, ți pe cât ar vrea, — cu asemenea oameni n­u se stă de vorbă. FILME La direcția teatrelor era d. Ște­fan Sihleanu. Se întrunise" Comi­tetul, răposații Wachj^ifníi,’ ,fs| Stăncescu, d-nii Malla,. roStu, M să citească piesele prezentate spre aprobare. D-l Gusty", citise, nostimul­­ act all d-lui G. Rob­etti Săracul Dumit­rescu, autorul gă­­sind că n‘are destulă dicțiun­e ca­ să scoată toate efectele în relief«.' In lipsa unui concurs atât deriva­t soros, ca­­ al vechiului regisor al­ Teatrului Național, a trebuit sa da” ping’U­ citire unui poem Ura, me­die. Păcatele tinereții: cine n'a debutat în viață cu versuri iluzii concretizate:... Abia ajunsesem la mijlocul ac­tului. Descrierea unei dimineți, la­, țară, cadrul în care se desfășura acțiunea. Ușa se deschide șî ti­pare cineva cu pardesiul pe u­­meri. Se oprește în prag și după primul vers auzit mă înterupe:­— Am stat mult l­a țară? Și fără să aștepte răspunsul, începu o serie de lămuriri despre chipul cum s-ar putea reda cu maximum de poezie reflexul­­ soa­­relui în două dimineții. Piesa a fost aprobată, cu con­diția ca Morțun — el era — să revizuiască manuscrisul la colțul artistic din strada Sf. Constantin, unde locuia atunci am avut câteva ședințe. Era o plăcere să-l asculți pe Morțun,­­care odată intrat în discuțiuni de artă, dădea întinselor sale cunoș­tințe poleiala unei interesante note originale. Lucrările ce-i că­deau în mână erau puse la punct până în cele mai mici a­­mănunte. Mi-aduc aminte albu­­murile cu castele feudale pe care mi le înfățișa, spre a motiva ver­surile ce-mi cerea să introduc un­deva, căci „specialiștii a­r fi putut obiecta că, așa cum erau organi­zate imobilele seniorilor din evul mediu, nu se putea pătrunde înăuntru cu ușurința cu care intri in scenă". Numeroși au­tori datoresc lui numeroase imbolduri folositoare și sunt în teatru elemente de mâna întâi cărora el și-a descoperit scânteia talentului, încurajându- se și ajutându-se să se înalțe. A­ dar pictorii. Nu era expo­zant, care să nu-i adreseze lui prima invitație, și la deschidere cea dintâi carte de vizită care se așeza la colțul uneia sau mai­­multor pânze, purta numele lui V. G. Morțun, scris de mână, a­­păsat, cu energia unui suflet în care hotărîrea cea mai neîndu­plecată se înpăca atât de frumos cu firea de artist de rasă. Ani de zile a zăcut la Muntele de Pictate Vârful cu Dar­capo­d­opera lui Mirea, premiată la Salonul din Paris, una din cele mai mari pânze românești, poetizarea cea mai subtilă a păstorului, până când a cumpărat-o Morțun, care, pe când alții iau tablourile după mărimea încăperilor, a coman­dat halil-ul noii sale case după dimensiunile Vârf­ului cu Dor, la fel cu neamțul care spunea că tunul se face luând o gaură și punând metal împrejur.. Arta­ pierde în Morțun un pa­­­­sionat îndrăgostit, artiștii un pri­ceput și folositor prieten. Don Jose Abonamentele la ziarul UNIVERSUL costă: Lei 15 pe 3 tenl „ 60 „ 12 „ 30 M 6 „ Banii pot fi expediați prin mandat poștal Bănci sau mărci în bilocuri recomandate. Protest nou au­ Guvernul Muntenegrului a a­­­dresat Conferinței păcii și primi­­i lor delegați ai marilor Puter­ii­eprestare a­mănătoare: „Având în vedere că tratatul Wus delegaților austriaci a fost alcătuit fără participarea repre­zentanților autorizați ai guvernu­lui muntenegrean, am onoarea a va­_ adresa cu ocazia aceasta, în­ numele guvernului regal al Mun­­ten­egrului, expresia­ adâncei sale numiri. Muntenegrul, ca Stat al­lbH în războiu, are de valorat­­ drepturile sale vitale netăgăduite l­a încheierea păcii victorioase. Unii permit a vă întreba prin ce argument va putea Conferința să justifice atitudinea sa față del Muntenegru, atitudine pe care guvernul regal al Muntenegrului • l consideră contrară tuturor re­­gulelor dreptului internațional și principiului de înaltă moralitate pe care Conferința, în actele sale, nu încetează a-l invoca in fata lumii civilizate.­­ Unele Puteri mari, urmând a­­semenea cale față de Muntene­­gru, au tendința manifestă de a satisface în paguba lui oarecare interese speciale și imperialismul despotic sârbesc, lăsând să se creeze astfel, în disprețul justiției și al moralei regatul spoliator, care, nici­odată nu va putea fi altceva decât un conglomerat ar­tificial de Sârbi, Croați și Sloven­­i și care va fi un focar continuu­­ de anarhie și un izvor de con­tla­ 1 grații noui în Orientul apropiat. Dat fiind că până acum toate apelurile guvernului regal, înte­meiate pe regulele dreptului in­ternaționali și pe obligațiile spe­ciale ale aliaților către dânsul­, precum și pe drepturile legitime ale cetățenilor muntenegreni, au­­ rămas fără urmare la Conferința Păcii, mă văd obligat a face din nou acest apel care e o­­ protes­tare din cele mai energice a gu­vernului muntenegrean contra procedeelor nedrepte ale Consi­liului suprem al aliațiilor și voi mai adăuga declarația solemnă că guvernul regal al Muntenegrului își rezervă dreptul de a pretinde­ satisfacerea tuturor revendicări­lor sale formulate la timp în di­feritele sale memoranda și note adresate Conferinței păcii", ^ ielafiiíe ciiiao-jjponczc Lyon, 21 — Din Washing* s ton. — 1). Dobuchi1,­ consilier­­ la ambasada japoneză, a de­­j­clarat, într'un interview acor­­­­dat presei, că Japonia este I ferm hotărâtă sa înapoieze ] Chinei suveranitatea cel pu­­ți­n asupra teritoriului Kiau­­hdu ; de asemenea ea este gata să deschidă negocieri în­ acest scop cu China, e­t, m­ai curând Posibil. Linia dinre T'ngtam- Tiessin, care înainte era sub exclusiva administrație ger­mană, va fi pusă &n b an con­trol unit de opereîțiuni între China și Japonia , de sua am­e­­n­ea Și portul fortifica Using- I­tas, care mai înainte se găsea­­ exclusiv sub controlul Genua­­i nici, și astfel de fapt era în­­­­chis» va fi deschis comerțului străin fără deosebire. Japonia este însă ferm hotărâtă să retragă toate trupele care staționează la Shantung, a­­­­ceasta cât mai curând posibil j. «kiss— n ’ /

Next