Universul, august 1919 (Anul 37, nr. 247-277)
1919-08-02 / nr. 248
Pretutindeni aproape opinia publică se plânge de scumperea traiului și presa dă tot concursul spre a se îmbunătăți starea de lucruri. Tot așa Și la noi — mai ales la noi, unde viața s-a scumpit cel puțin de 10 ori, pe când aiurea sporul este cu mult mai mic. De aceea presa franceză, engleză, italiană, etc., expun zilnic idei, soluții, dispoziții. Cari ar putea contribui mai mult sau mai puțin la atingerea scopului- Suferința e generală, deci sforțarea trebue să fie comună. Ziarele noastre fac la fel. Coloane întregi își iau sarcina să dea la lumină abuzurile, să atragă atenția administrației, să facă propuneri Pentru stârpirea sau cel puțin reducerea răului In toate părțile oficialitatea se mișcă vârtos, arătând că un adevăr reprezintă opinia publică și e simțitoare la greutățile ei. Se fac legi și regulmente — și mai ades se veghează la aplicarea lor, căci cu literile moarte nu se lecuește nimic. In Franța ministrul Boret, care de douăzeci de luni se stătea la aprovizionare, a fost dat peste bord numai pentru că parlamentului i s-a părut că ofensiva contra speculei merge încet, și cu siguranță că dacă n'avea te frunte pe Clemenceru, guvernul întreg era răsturnat Și la noi oficialitatea studiază, avizează și legiferează pe cale de decrete. „Monitorul Oficial“ atârnă rupt greu ca totdeauna. Când e vorba insă la aplicare, eludarea tuturor dispozițiilor se răsfață în toată voia. La noi s-a luat în serios gluma lui Napoleon : ,,comme les belles fules, les ]ois sont ere es pour être viollées“. Insă e ceva care aiurea se face, dar la noi deloc, — nici măcar atât cât în materie de reglementare platonică. Așa de pildă, suntem gata să venim cu mea culpa, dacă se va putea publica în ce ne privește o informație în felul acesteia: „In cursul primului semestru al anului curent, secția 8-a a tribunalului corecțional al Seriei, prezidată de d. Richard,, a condamnat 526 Speculatori, 801 falsificatori, 403 infractori la decretele referitoare la aprovizionare; s-au pronunțat pedepse de la o zi la 15 luni închisoare și «dela 100 la 30.000 amendă“. Să mai reproducem una : „Strasburg, 25 iulie. Cinci negustori cari au speculat zahăr, au fost condamnați da la o lună la 3 închisoare, și amendați dela 1000 la 8000 franci“. Ai dacă s-ar semnala tribunalelor noastre destule cazuri de acestea și dacă judecata nu i-ar trata ca pe luptagii —cari plătesc amenzi mici, căci le răscumpără cu prisos din botezarea continuă a laptelui —■ poate că k‘ar sgudui nițel pirații pieței. Dar căutăm și nu găsim informații de acestea. Ne resemnăm și așteptăm. JL n. ml .3 arjfiatal »și maghiara — Guvernul sovietfsi vrea sa se retragă — Turnul Eifel, 31. —Din Bile, la îînfrâng erii armadei y&și ma* filar ® ds către trupele femime* slus&fia guvernului maghiar este schrbbi*&. Luni, un comisar bolșevic s’a prezentat la reprezentantul Antantei din Viena, propunându-i să deschidă tratative pentru retragerea guvernului sovietist și formarea unui nou guvern. "■ Propunerea a fost transmisă la Paris de către colonelul englez Cuningham. Presa franceză pentru o acțiune româneștige- Lyon. 31, — ..Morning Post“ relevă atitudinea rezolută adoptată de consiliul suprem cu privire la regimul bolșevic în Ungaria. Ziarele speră că comunicatul oficial trimis prin radiogramă și pe care cei din Pesta ar trebui să-l privească ca o prevenire serioasă, va cauza o considerabilă impresie prin regiunile fostului regat al Ungariei. Ziarul „Petit Journal” spune : Nota consiliului suprem a venit la timpul oportun, va încuraja nu numai opoziția în Budapesta și în provinciile ungare, dar și toate grupările politice anti-bolșeviste care s-au constituit la Viena, în Elveția și în alte țări, unindu-i pentru o acțiune comună contra lui Bella Ivuhn„Petit Journal’’ se exprimă privitor la Béla Kulm și tovarășii săi după cum urmează : Puterile aliate și asociate au desfășurat o mărinimie față de dictatorul ungar pe care acesta a interpretat-o ca o lipsă de putere. Bela Kulm însuși a rupt armistițiul. „Le Matin’’ spune: Aliații noștri, polonii, ne-a probat că nimic alt decât un atac poate reduce bolșevismul, căci nici un rezultat*bun nu poate fi așteptat din strategia așteptărei a notelor din Bars, a ordinelor de retragere. Polonii au urmat a se lupta pe frontul din Lemberg și Pusk, producând înfrângerea cu ușurință a trupelor sovietice, probând că nimic, decât o acțiune îndrăzneață și ofensivă nu poate opri înaintarea bolșevistă. ..Echo de Paris’’ spune următoarele : Nu poate fi chestiunea despre trimiterea unor puternice contingente aliate în Ungaria, căci nici una din marile puteri nu este în situația de a se angaja într’o aventură de acest fel, insă acțiunea guvernelor aliate va fi destul de eficace dacă va convinge pe români și pe iugoslavi, de a uni sforțările lor și dacă îi sprijină cu ofițeri, material și munițiuni de cari au nevoie CONFERIITA PĂCII Trupele noastrei MunțeaEi MSEMCĂT“ OFICIUl din 31 iulie stil nou. 1919 Frontul de Est.—Nimic important da semnalat. Frontul de Vest..— Continuând urmărirea inamicului, trupele au trecut Tisa pe tot frontul și se găsesc în plină înaintare. Marele Cartier General le prere É pe Tisa O telegramă Regelui și un ordin de zi Generalul Mărdărescu, fostul șef de stat, major al Armatei II, comandată de generalul Averescu, și azi comandant al trupelor de operație din Transilvania, a trimis Regelui o telegramă în care raportează următoarele : „Trupele noastre, cari vegheau țărmul Stâng al Tisei au fost atacate de inamic pe tot frontul, în dimineața zilei de 20 iulie 1919. Vrăjmașul fiind bine utilat, a reușit să împingă perdeaua noastră de acoperire pe toată întinderea frontului, să execute o trecere în massă în regiunea Solnoc și să înainteze în direcțiunea Solonic-Debrețin-Oradia mare pe o adâncime de circa 50 kilometri. Dușmanul fiind însă pretutindeni manevrat energic și la timp, după lupte crâncene și neîntrerupte de 7 zile, bravele noastre trupe au reușit să-l arunce pe dreapta Tisei, in tot lungul frontului, în complectă debandadă”. Telegrama termină cu un călduros omagiu pentru Rege și Dinastie. Generalul Mărdărescu a dat și următorul ordin de zi cu data de 27 Iulie : „Strajă fiind pe țărmul stâng al Tisei, pentru a apăra vatra strămoșească și pentru a asigura viața, cinstea și avutul întregei populațiuni dinn regiunile ocupate de voi, fără deosebire de neam și de credință,inamicul trecând Tisa, s'a năpustit asupra voastră atacându-vă furiș în tot lungul frontului. După lupte crâncene și neîntrerupte de 7 zile, dușmanul lovinduse de zidul format de piepturile voastre de bravi, a fost zdrobit și aruncat peste Tisa în completă debandadă. Prin acest nou fapt strălucit de arme, falnicile divizii românești au făcut dovadă încă odată sumei întregi de neîntrecutele virtuți ostășești și neclintitul spirit de disciplină, cu care sunt înzestrate. Credința, că prin sforțările făcute v'ați îndeplinit o datorie sfântă față de Neam, Țară și Tron, este cea mai desăvârșită Ușurare pentru toate greutățile, prin care ați trecut. Sunt neîntrecut de mulțumit și mândru, că m'am găsit în ud'tecui vostru și fam comandai intr-o întreprindere atât de mare, ații. Mulțumindu-vă la fiecare în parte, vă zic : Sănătate și voie bună, bravi ostași ai Armatei din Ardeal 1 TRATATUL CU BULGARIA — Revendicările Greciei ■ Lyon. 31.— Consiliul suprem aliat a întrunit Miercuri după amiază, continuând cu studierea clauzelor teritoriale din tratatul cu Bulgaria. Discuția s-a întins mai mult asupra argumentelor ce de Veni zelos le desvoltase în ședința de Marți, cu privire la revendicări grecești în Tracia. Venizelos a protestat contra atrocităților bulgare din Macedonia. Consiliul a adoptat, apoi, clauzele economice. SENATUL FRANCEZ DISCUTA TRATATUL Paris. 31. — Comisiunea senatorială a afacerilor externe a aprobat: Marți, chestionarul ce-la adresa guvernului asupra clauzelor navale din tratat-Comisiunea a ascultat apoi raportul asupra clauzelor economice, comerciale și vamale pe cari le-a aprobat. CÂND VA VOTA SENATUL american tratatul Lyon, 31. — Din Washington : Comisiunea pentru afacerile externe din Senat a terminat citirea tratatului de pace cu Germania și senatorul Lodge a reînoit asigurarea că tratatul va fi gata pentru Senat pe la mijlocul lunei August. TRATATUL FRANCO-AMERICAN LA SENATUL STATELOR UNITE Turnul Eifel, 31.—Din Washington , Senatul a înapoiat tratatul franco-american, fără dezbatere,omisiunii afacerilor externe. In mesagiul său către Senat, Wilson declară că scopul acestui tratat este ca Statele Unite să dea imediat ajutor Franței în caz de agresiunenejustificată din Partea Germaniei. Wilson adaugă că tratatul franco-american nu este un tratat independent de „LigaNațiunilor"’. Președintele reamintește că fără ajutorul Franței, Statele Unite nu ar fi câștigat niciodată independența națională. Astăzi, spune Wilson, Franța vrea cu ajutorul american să o asigure contra unei viitoare agresiuni. ______ _ SITUAȚIA RUSIEI se va clarifica Lyon. 31. .— din Neu-York: Boris Bakhmettff, ambasadorul rus în Statele Ujnite, care reprezintă guvernul lui Coloceag și celelalte guvernăminte ruse, reîntorcându-se de la conferința păcei din Paris, și-a exprimat increderea că situația Rusiei va fi în curând, clarificată, și că se va stabili un guvern stabil. Belgia lui scriind culorile naționale ,,New York Heraclt" anunță că guvernul belgian este decis, spre a evita o confuzie între culorile naționale belgiene cu noul drapel german, să adauge o bandă albastră cu o stea de aur la mijloc, simbolizând astfel și drapelul Gongului belgian ♦ <Sas*ra~- mm smmmimI AUSTRIACII CRITICA POLITA A LUI BAUER Pars. 31. — Cercurile parlamenetare consideră demisia lui Bauer ca o destindere a Politicei externe și interne din Austria. Creștinii sociali îl acuză că din cauza politicei sale de a alipi Austria de Germania, a provocat neîncrederea Antantei. Pangermani știa nu-i iartă faptul că a menajat prea mult pe bolșevicii unguri-Ziarele de scară recunosc necesitatea unei orientări precise a politicei austriace către Antanta, conform dorinței imensei majorități a națiunei. STATUTUL GALIȚIEI ORIENTALE Lyon. 31. — Din Varșovia se anunță că Paderewski a primit pe deputații polonezi din Gailiția, care i-au expus punctul lor de vedere cu privire la viitorul statut politic al Galiției Gtrjentaile. Această provincie, după punctul de vedere al deputaților polonezi, nu trebme să se bucure de o autonomie teritorială, ci de una națională, din cele mai largi. Programul acesta va servi lui Paderewski ca punct de plecare în apropiate de negocieri din Paris. LEGATURA RADIOGTAFICA intre Germania ȘI AMERICA Kauen. 21. — Privitor la deschiderea stațiunei radiografice dintre Germania și America se observă în presa germană că comercianții americani ar fi declarat: Germania rămâne stânjenită prin deriziunile admise ce către representanții diplomatici ai Americei prin tratatul de pace, după care comunicația tablelor dintre America și Germania trebuie să treacă prin Anglia. Linia Hamburg-Amerika este dispusă pentru o asociație comercială cu linia din New-York, pentru serviciul său de vapoare dintre porturile Americei de nord și Hamburg, deoarece din cauza merelor dificultăți șL. .cheltrui, Linia Iamburg -Americanu ].iute cumpără sau închiria deocamdată navlul după vapoarele neuîncetarea grevei te» LEGII A FISTILOR IN GERMANIA Nauen. 31. — Greva lucrătorilor de telegraf din Berlin s’a terminat. A survenit o înțelegere între direcțiunea superioară a Poștelor și presidentul organizațiilor jucătorilor de telegraf, în urma căreia aceștia au hotărît reluarea lucrului. Marți de dimineață. Străduințele pentru aplanarea mișcărei greviste în industria metalică din Berlin continuă. Comitetul de aplanare a hotărât ca fiecare lucrător care câștiga până acum, în termen mediu trei mărci, 60 pfenici pe oră, trebuie să obțină o mărire de salarii. Afară de aceasta s-a hotărît ca contractul lor de lucru să rămână și mai departe în vigoare, neschimbat. DEMISIA CABINETULUI FINLANDEZ Paris. 31. — Din Helsingfors se anunță că ministerul Găsire s-a retras Sâmbătă- Președintele republicei finlandeze, StraMberg, a cerut guvernului să rămână la putere ca să convingă țările străine ,că direcția politicei actuale va fi menținută. Guvernul va răspunde îndată ce se vor termina terțiativele cu generalul Mannerheim-Dacă generalul rămâne la postul său, atunci unii din miniștri își vor retrage demisia. TRATATUL DE COMERȚ FRANCO BELGIAN Lyon, 31 — Din Bruxelles: Opinia publică belgiană se preocupă mult de relațiunile economice cu Franța, regatului cari se discută între cele două state. D. de Margerie, ambasadorul Franței, a declarat, într'un discurs, că dorința Franței este să facă să dispară barierele vamale dintre Belgia și Franța. CONGRESUL EVREILOR DIN POLONIA Lyon. 31. — Din Cracovia Se anunță că congresul evreilor din toate unghiurile Poloniei s-a deschis la 28 iulie. !n ckslia Csífilatírülfli — Traí»t>vo între România 6« Bulgaria ? Guvernul nostru nu admite — Comentând telegrama, din Lyon, pe care am publicat-o și care anunță că Consiliul suprem al Aliaților a hotărât ca chestia Dobrogei meridionale să sie trateze direct între România și Bulgaria, oficiosul .,’L‘Indépehidance Roumane“ critică procedeul și-l consideră ca o nouă greșală a Aliaților față de România., Chestiunea Traciei n‘a fost lăsată să fie tranșată între greci și bulgari; marile puteri se silesc s‘o rezolve. Franța, Anglia, Japonia susținând energie pe greci, contra bulgărilor, ajutați de Statele Unite- In această chestie s’a "zis că nu se trat pune pe același plan un învingător cu un învins. Ei bine, cum s’a putut deroga de la acest principiu când e vorba de România ? ,,LTndependance Roumaine“ conchide că România nu va sta de vorbă cu Bulgaria decât, din momentul când aceasta va recunoaște incangibilitatea teritoriului nostru. - Sediul ijifof átlonál — atwish Telegrama către Rege Sibiu, 30 iulie. — In ședința de dimineața d. Mihail Popovici secretarul adunărei, dă Jetire următoarei telegrame către rege: „Marele Sfat Național, ales din adunarea neamului dein Alba-Iulia, întrunit astăzi pentru desbaterea reformei exceforale și agrare, exprimă M. di. Regelui Ferdinand omagiile de respectoasă supunere a poporului român , din Ardeal, Banat și părțile ungurene, lîîmâriul desrobit și apărat de vile..- .i armată română sub înțelerea și glorioasa conducere a M. IV.. Se consolidează azi într-o viață națională de stat, clădită pe temelia trainică a energiilor populare descătușate. România, întregită în hotarele ei firești, mergând înainte pe drumul muncei, cinstei și dreptăței, va binecuvânta domnia aceluia care a înțeles și ascultat voința nestrămutată a poporului său în zile de grea cumpănă. Să trăiți, Sire, pentru strălucirea viitoare a neamului românesc! Să trăiască M. S. Regina, Augusta Doamnă a tuturor românilor! Să trăiască dinastia națională a României marii“ Șeffința 68 după amiază Deoarece mulți delegați au fost împiedecați de revărsarea apelor să vină la Sfat, si a suspendat prima ședință până la 5 dună amiază. Ședința se deschide la ora în seara. D. Victor Bontescu, șeful de resort al agriculturei, depune procesul de reformă agrară, propunând alegerea unei comisii de 25, care să examineze procetul. .Se admite D. dr. Suciu depune proectul de reformă electorală, cerând o comisie de 25 Se admite D. V. Goldiș citește raportul comisiunei alcătuite din episcopii Miron Christea și Hossu, d-nii Vaida și Goldiș, însărcinați să prezinte nege. 1 ni declarația de unire de la Alba-Iulia. Arată Primirea entusiastă făcută comisiei, de populație și oficialitatea din regat. Citește discursurile ros t 3a — dite de d-sala palat cu acest punct și răspunsul regelui. Când s‘a citit pasajul prin‘■are regele declară înfăptuirea unirei tutcilor românilor de la Nistru până la Tisa, toată adunarea, isbucnește în aplauze și călduroase ovațiuni D. Andrei Bârsan cere trecerea acestui raport în procesul-verbal al ședinței și să se mulțumească delegației pentru felul cum și-a îndeplinit inshipea. D. O..nea cere admiterea urgentei pentru procetul reformei electorale. In deduși timp, în vederea situației externe și interne, se decide să nu se mai admită sub nici o formă sau pretext amânarea alegerilor fixate pentru 15 Septembrie. D. Iuliu Maniu se raliază la propunerea de urgență pentru reforma electorală, declarând însă că în ce privește data alegerilor, ca să fie lăsată la aprecierea regelui și guvernului regal. Se admite ll IEFIS i 1miri — O soluție contra crizei financiare din Franța — Un grup de deputați din toate partidele au depus în Camera franceză un proiect menit să combine avantajele impozitului și ale împrumutului fără neajunsurile amândurora. F l consistă într-o loterie națională de 30 miliarde, în bonuri a 20 franci. Câștigurile vor fi da ,6 miliarde, statul va rămâne cu 21. Vor fi 60 trageri lunare timp de 5 ani, fiecare de 100 milioane, cu loturi foarte multe, însă relativ mici, cele mai mari netrecând de 100.000 lei, ca să fie cât mai mulți câștigători. Inițiatorii cred că biletele se vor plasa în 5 ani, câte o jumătate miliard pe lună. Financiarii fac opoziție proectului, pe motiv că dacă loteria va pompa o sumă așa enormă, cevor face băncile? Partizanii loteriei răspund ca este admirabilă, căci pa când impozitul produce nemulțumiri iar împrumutul o păgubitor (30 miliarde emise cu 4 la sută la o cotă de 70, rambursabile în 25 ani al pari, însemnează să iei 21 miliarde ca să debursezi 60), loteria are toate avanagele. Revista presei Un vicleim politic Ziarul conservator-naționalist .,Românimea“ scrie : ,,Se joacă azi în România un vicleim politic care nu are nici un precedent, în nici o țară și la nici o epocă. De săptămâni de zile guvernul spune că nu primește opera Conferinței de pace din Paris, și totuși delegații României stau la Paris și laa parte—nu știm ce fel de parte—la lucrările Conferinței din Parte. In acelaș timp, presa guvernului înjură pe opoziție, fiindcă ar vrea să primească opera de la Parte. Un grăunte de bun simț. Opera de la Paris, este sau nu desăvârșită ? Dacă lip este desăvârșită, adică dacă guvernul tratează încă și nădăjduește alte rezultate, pentru ce întreabă pe opoziția ce este de făcut și pentru ce spune că el nu va semna, o lucrare care («te încă în gestrittene ! D., că opera dea Paris este terminată și guvernul, nu numai că o crede inacceptabilă, dar și crede că România poate să nu o accepte, pentru ce delegații României de la Parte nu sunt rechemați la București ? Cine a mai văzut incoherența ca un guvern să spue că el nu primește lucrările unei Conferințe la care el continuă să participe ? Pentru care folos ferebue România sigură să aducă nota veselă in tragedia mondială ? Oricât am trăi sub lovitură de Stat, umiri! r, întrebuința vorba din „Steingul“, puțină indă de reputația României nu ar fi de prinS, * Moartea îhn V. Morțun D. I. G. Duca scrie în :,"Viitorul“ un articol, în care spune între altele: „Și Morțun ca și alții au crezut că vor aduce mai mari, mai adevărate foloase în deosebi țarânimei, sacrificând idealurile unui viitor îndepărtat îmbunătățiri neîntârziate a vremurilor de astăzi. Știu cu gresiul tei și al prietenilor lui n'a scanat eternei controverse a lucrurilor omenești, că a provocat aprobări entusiaste și critici acerbe. Dar m-ai știu ceva: mai știu că atunci când Aatun a văzut în jurul msi nu surpânduse împărații, prăbușindu-se întocmiri sociale seculare, fiindcă oameni de acolo, în agățarea sa îndărătnică de trecut sau în goana tot oarbă după formule abstracte, n’au știut nici unii nici alții, să facă la timp atotputerniciei realităților concesiile cuvenite și când și-a văzut în schimb țara dominând furtunile ce o împresurau și îndeplinind în mod pașnic pe cale evolutivă cea mai radicală și cea mai îndrăzneață transformare socialit ce s‘a săvârșit vreodată fără zguduirile unei revoluții mai știu că în acel ceas Morțui nu s‘a mai putut îndoi de partea cui era dreptatea și că s‘au coborât astfel în mormânt cu conștiința împăcată a omului ce și-a făcut datoria între vii“. IMM MISITAREA lui V. G. MUNtTOR Iamormântari rămășițelor pământești ale regretatului V. G. Morțun se va zice mfâne Sâmbătă după amiazi, în cavoul familiei de la moșia Broșteni (Roman) D-nii miniștri Al. Constantinescu, I. G. Duca, G. Mârzescu, D. Buzdugan și Ion Inculeț vor pleca azi cu un tren special la Broșteni, spre a asista la ceremonia funebră. D. Al. Constantinescu va ține o cuvântare in numele guvernului, iar d. G. Mârzescu va vorbi în numele partidului liberal. Se vor depune coroane din partea guvernului, a ministerelor de interne, și lucrări publice, departamente în fruntea cărora a fost defunctul; din partea Adunărei deputaților, al cărei președinte a fost până la dizolvarea ei de către guvernul Martdoman’; dîn partea clubului liberal din Capitală; din partea Creditului rural și a diferitelor instituțiuni culturale și cooperative pe care Morțune n Încurajat și le-a ajutat in tot cursul vietii sale. Partidul liberal din Roman, care încearcă o mare durere prin pierderea președintelui său, va lua parte în corpore la ceremonia înmormântării. Vor asista de asemenea numeroase obligațiuni din partea cooperativelor, obștiilor și de săteni din județul Roman și din județele învecinate. Manuscrisele Republicate nu se înapoiază. Persoanele, cari ne trimit articole, să*sî păstreze copie. Un caz de rea credință ■"sau de inconștiență — Cu orifieiul ssrsei gsretmse discuții i . „Viitorul“ persistă in atitudinea lui specială, mușcând în dreapta și în stânga. Oficiosul guvernului persistă în atitudinea pe care a inaugurat-o în momentul în care nemulțumirea publică nu mai cunoaște margini. El ne dă încă odată prilejul să constatăm că ne găsim sau în fața unor oameni de o rea credință vădită, sau în fața unor oameni călăuziți de o concepțiune atât de absurdă încât frizează inconștiența. Nimic nu-i mai absurd, în adevăr, decât să vezi că ziarul „Viitorul apucat de o furioasă și persistentă criză de... independență, țipă zilnic, văzând împrejuru i numai lipsă de... independență. Durerea aceasta a „Viitorului“, desigur, e o indicațiune că el „Viitorul“ — oficiosul guvernului — numai el singur are o ținută independentă. Pretențiunea, dacă n'ar fi de un tragic care te pune pe gânduri, le-ar face să ucizi... "s-Numitul ziar introduce în discuțiune un element de o importanță secundară, însă care pentru el e hotărâtor: a aparține unei alte grupări politice __ oricare ar fi ea — înseamnă a săvârși o „crimă împotriva intereselor mari ale națiunei, ele, etc.“ Și cum sunt atâtea ziare cari nu sunt scrise de liberali, acele ziare săvârșesc crima de a nu fi „independente“. Pentru că „singurul ziar independent e „Viitorul. în această împrejurare, coborând ad hominem pretinsa și discuțiune de principii, „Viitorul“ reeditează o calomnie, ri fe portându-se la anumite „ruble rusești“. Protestăm împotriva acestei insinuări și declarăm că nici un singur om, de la „Universul“ din cei de azi nu s-a găsit ■și nu se găsește in situațiunea arătată de „Viitorul“, și nimeni nu poate dovedi contrariul. Sistemul insinuării — adoptat de *<maculatul nostru confrate __ e dovada unei rele credințe care nu merita osteneala unei discuțiuni. Intr'o vreme in care populația* nea nenorocită e spoliată fără rușine și lăsată de oficialitatea noastră la bunul plac al tuturor necinstiților, într'o vreme in care însăși străinătatea se sperie de furnicarul dr. păcătoșenii cari mișună la noi. „Viitorul", oficina acelora cari prezidează cea mai nenorocită situațiune, reînvie vremurile de întristătoare tragicomedie ale lui Caragiale : „Re ce nu sunteți liberali? Scăparea e în sânul partidului liberal... E o crimă că nu toți românii sunt liberali...“ Aceasta e, după cum, am spus, sau o scandaloasă rea-credință dovedită sau inconștiență. Și — facă de acum ce-or pofti, ți pe cât ar vrea, — cu asemenea oameni nu se stă de vorbă. FILME La direcția teatrelor era d. Ștefan Sihleanu. Se întrunise" Comitetul, răposații Wachj^ifníi,’ ,fs| Stăncescu, d-nii Malla,. roStu, M să citească piesele prezentate spre aprobare. D-l Gusty", citise, nostimul act all d-lui G. Robetti Săracul Dumitrescu, autorul găsind că n‘are destulă dicțiune ca să scoată toate efectele în relief«.' In lipsa unui concurs atât derivat soros, ca al vechiului regisor al Teatrului Național, a trebuit sa da” ping’U citire unui poem Ura, medie. Păcatele tinereții: cine n'a debutat în viață cu versuri iluzii concretizate:... Abia ajunsesem la mijlocul actului. Descrierea unei dimineți, la, țară, cadrul în care se desfășura acțiunea. Ușa se deschide șî tipare cineva cu pardesiul pe umeri. Se oprește în prag și după primul vers auzit mă înterupe:— Am stat mult la țară? Și fără să aștepte răspunsul, începu o serie de lămuriri despre chipul cum s-ar putea reda cu maximum de poezie reflexul soarelui în două dimineții. Piesa a fost aprobată, cu condiția ca Morțun — el era — să revizuiască manuscrisul la colțul artistic din strada Sf. Constantin, unde locuia atunci am avut câteva ședințe. Era o plăcere să-l asculți pe Morțun,care odată intrat în discuțiuni de artă, dădea întinselor sale cunoștințe poleiala unei interesante note originale. Lucrările ce-i cădeau în mână erau puse la punct până în cele mai mici amănunte. Mi-aduc aminte albumurile cu castele feudale pe care mi le înfățișa, spre a motiva versurile ce-mi cerea să introduc undeva, căci „specialiștii ar fi putut obiecta că, așa cum erau organizate imobilele seniorilor din evul mediu, nu se putea pătrunde înăuntru cu ușurința cu care intri in scenă". Numeroși autori datoresc lui numeroase imbolduri folositoare și sunt în teatru elemente de mâna întâi cărora el și-a descoperit scânteia talentului, încurajându- se și ajutându-se să se înalțe. A dar pictorii. Nu era expozant, care să nu-i adreseze lui prima invitație, și la deschidere cea dintâi carte de vizită care se așeza la colțul uneia sau maimultor pânze, purta numele lui V. G. Morțun, scris de mână, apăsat, cu energia unui suflet în care hotărîrea cea mai neînduplecată se înpăca atât de frumos cu firea de artist de rasă. Ani de zile a zăcut la Muntele de Pictate Vârful cu Darcapodopera lui Mirea, premiată la Salonul din Paris, una din cele mai mari pânze românești, poetizarea cea mai subtilă a păstorului, până când a cumpărat-o Morțun, care, pe când alții iau tablourile după mărimea încăperilor, a comandat halil-ul noii sale case după dimensiunile Vârfului cu Dor, la fel cu neamțul care spunea că tunul se face luând o gaură și punând metal împrejur.. Arta pierde în Morțun un pasionat îndrăgostit, artiștii un priceput și folositor prieten. Don Jose Abonamentele la ziarul UNIVERSUL costă: Lei 15 pe 3 tenl „ 60 „ 12 „ 30 M 6 „ Banii pot fi expediați prin mandat poștal Bănci sau mărci în bilocuri recomandate. Protest nou au Guvernul Muntenegrului a adresat Conferinței păcii și primii lor delegați ai marilor Puteriieprestare amănătoare: „Având în vedere că tratatul Wus delegaților austriaci a fost alcătuit fără participarea reprezentanților autorizați ai guvernului muntenegrean, am onoarea a va_ adresa cu ocazia aceasta, în numele guvernului regal al Muntenegrului, expresia adâncei sale numiri. Muntenegrul, ca Stat allbH în războiu, are de valorat drepturile sale vitale netăgăduite la încheierea păcii victorioase. Unii permit a vă întreba prin ce argument va putea Conferința să justifice atitudinea sa față del Muntenegru, atitudine pe care guvernul regal al Muntenegrului • l consideră contrară tuturor regulelor dreptului internațional și principiului de înaltă moralitate pe care Conferința, în actele sale, nu încetează a-l invoca in fata lumii civilizate. Unele Puteri mari, urmând asemenea cale față de Muntenegru, au tendința manifestă de a satisface în paguba lui oarecare interese speciale și imperialismul despotic sârbesc, lăsând să se creeze astfel, în disprețul justiției și al moralei regatul spoliator, care, niciodată nu va putea fi altceva decât un conglomerat artificial de Sârbi, Croați și Sloveni și care va fi un focar continuu de anarhie și un izvor de contla 1 grații noui în Orientul apropiat. Dat fiind că până acum toate apelurile guvernului regal, întemeiate pe regulele dreptului internaționali și pe obligațiile speciale ale aliaților către dânsul, precum și pe drepturile legitime ale cetățenilor muntenegreni, au rămas fără urmare la Conferința Păcii, mă văd obligat a face din nou acest apel care e o protestare din cele mai energice a guvernului muntenegrean contra procedeelor nedrepte ale Consiliului suprem al aliațiilor și voi mai adăuga declarația solemnă că guvernul regal al Muntenegrului își rezervă dreptul de a pretinde satisfacerea tuturor revendicărilor sale formulate la timp în diferitele sale memoranda și note adresate Conferinței păcii", ^ ielafiiíe ciiiao-jjponczc Lyon, 21 — Din Washing* s ton. — 1). Dobuchi1, consilier la ambasada japoneză, a dejclarat, într'un interview acordat presei, că Japonia este I ferm hotărâtă sa înapoieze ] Chinei suveranitatea cel puțin asupra teritoriului Kiauhdu ; de asemenea ea este gata să deschidă negocieri în acest scop cu China, et, mai curând Posibil. Linia dinre T'ngtam- Tiessin, care înainte era sub exclusiva administrație germană, va fi pusă &n b an control unit de opereîțiuni între China și Japonia , de sua amenea Și portul fortifica Using- Itas, care mai înainte se găsea exclusiv sub controlul Genuai nici, și astfel de fapt era închis» va fi deschis comerțului străin fără deosebire. Japonia este însă ferm hotărâtă să retragă toate trupele care staționează la Shantung, aceasta cât mai curând posibil j. «kiss— n ’ /