Universul, septembrie 1919 (Anul 37, nr. 278-307)

1919-09-15 / nr. 292

România și politica aliaților Evenimentele externe trebue sa atragă serioasa noastră ar­tenti­un­e. Prin acțiunea diplomatică a fostului guvern Brătianu, Ro­mânia se găsește astăzi intr'o situație din cele mai gingașe. Cele două documente — tex­tul­ demisiunei guvernului Bră­­tianu și întâmpinarea adresată Conferinței de la Paris — lumi­nează aproape pe deplin, în ce limite a înțeles să desfășoare acțiunea sa diplomatică fostul guvern și după ce principii și comandamente s-a condus el ca să apere interesele României în­tregite. i. Din ambele documente se des­­prind punctele cardinale ale ac­­țiunei diplomatice de până ozi, care a condus la un dezacord grav cu Conferința păcei. Respectarea tratatului de a­­li­antă din 4 August 1916 a fost axa în jurul căreia s-a învârtit acțiunea ciplom­atică a fostului guvern și faptul că s-au intro­dus metode și clauze contrarie în tratatul menținut, a provo­cat, cunoscutul dezacord. In­­tâmpinarea adresată Conferinței de pace, cuprinde, sub forma de reproș adresat Conferinței teza de mai sus. Situația creată României as­tăzi prin refuzul ei, precum și consecințele ce se poate avea a­­cest refuz preocup, pe drept cu­vânt opiniunea publică dela noi și din străinătate România nu poate în frămân­tările prin care trece Europa, să rămână izolată, după cum marile puteri occidentale nu pot disprețui sau ignora însem­nătatea factorului român în­ privința restabilirei echilibrului în Orient. Iată probl­ema generală și capitală. Interesele superioare ale Ro­mâniei îi comandă pentru noua lor așezare, în limitele ce-i sunt dictate de drepturi firești și le­gitime, o acțiune armonioasă cu puterile care dictează pacea lu­­mei. Noul regulament ce se pre­pară, cu atâta greutate, nu poate fi perfect, nu poate satis­face drepurile participanților la marea epopee. Nemulțumiri s-au ridicat și se ridică de pretutin­deni. Societățile omenești nu sunt alcătuiri ideale, în­cât să facă posibil jocul­ naturale al principiile ce onorează și carac­terizează civilizația. Nu trebue să uităm consecin­țele stărei de război: grozava zdruncinare a răsturnat unele date și chiar comandamente po­litice și morale. Problema eco­nomică și anumite considera­­țiuni politice, par a dicta unor puteri sc­ uțiuni, care dacă con­trariază principiile politicei i­­dealiste, sunt dictate de prin­cipiile politicei pozitiviste. Se desprinde din lucrările Confe­rinței lupta între cele două po­litici. Ar fi o naivitate nepermisă din partea noastră să ne închi­puim că noul regulament euro­pean ar fi produsul specific al politicei idealiste. Elementul­ pozitivist va intra în cuprinsul său, după cum vor intra și unele principii scumpe idealiștilor. Toată opera diplo­maților se reduce la un conti­nuu compromis între principiile celor două politici. România poate constata cu regret unele atitudini și fapte, dar nu poate pierde din vedere unele rațiuni și comandamente, care dictează azi, cum au dictat în­totdeauna, compromisurile politice. Fapt este că așa cum se de­senează curentele și cum se des­prind viitoarele închegări de state, România va trebui să meargă în acord cu Aliații spre a putea întreprinde greaua o­­peră de refacere și consolidare. Suntem convinși că Marile Puteri, recunoscând legitimele noastre drepturi și imensele sa­crificii făcute pentru cauza civi­lizației, vor sfârși prin a da sa­tisfacția cuvenită României. R. Seișanu ry Tratatul germano-rus din 1887 Nauen. 13. — Ziarul Deut­­schellgemeine Zeitung din 12 Septembrie publică textul origi­nal in limba franceză și tradu­cerea în limba germană a trata­tului germano-rus, tratat așa numit de reasigurare, încheiat în anul 1877. Con linitul acestui tratat nu a fost dat publicității până acum, decât numai odată ci aceasta numai sub forma u­­nei notițe în Hamburger Nach­richten, notiță publicată de principele Bismark la 24 Octom­brie 189f­. Tratatul poartă data de 18 Iu­nie 1887. Ca anexă nedespărțită a fost semnată în aceiași zi un protocol anexă, tot in Berlin. De partea guvernului rus a semnat contele Paul Schuwa­­low; de partea guvernului­­ ger­man semnează fiul fostului can­celar al imperiului de atunci, contele Herbert Bismark, care pe vremea aceia era Secretar de Stat la Ministerul de Externe. Tratatul a fost încheiat cu o du­rată de 3 ani. Articolele mai de seamă sunt: 1) In caz când una din marele puter semnatare ale tratatului s'ar găsi un război cu a treia mare putere, cealaltă putere semnatară va păstra o binevoi­toare neutralitate, dându-și toa­tă oseneala să localizeze diferen­dul. Aceste dispozițiuni nu vor fi însă aplicabile față de Austria și Franța, în cazul când ar acea loc un atac din partea uneia din marele puteri semnatare ale trat­­atului față de una dintre aceste două puteri adică Franța și Austria. 2) Germania recunoaște drep­tul câștigat prin istorie al R­u­­siei asu­pra Peninsulei Balcanice și în deosebi influența sa hotă­râtoare, precumpănitoare și în­dreptățită asupra Bulgariei și partea de est a României.. Ambele. Curții, atât germană cât și rusă, se obligă să nu în­­vădue nici o schimbare terito­rială a statului quo în numita Peninsulă Balcanică, fără o în­țelegere prealabilă; în cazul u­­nei încercări de schimbare a a­­­cestui statu quo fără, învoiala uneia din aceste două puteri, Rusia și Germania se vor o­­pune. %) Ambele Curți­, rusă și ger­mană, recunosc caracterul de legătură reciprocă și european, al principiului închiderei strămu­tărilor Bosforului și Dardanele­­lor. Acest principiu este fondat și bazat pe dreptul popoarelor, și confirmat prin tratate. Acest principiu este conceput în șe­dința congresului din Berlin de la 12 iulie (protocolul 19). Ambele puteri semnatare vor îngriji ca Turcia să nu ia vre-o măsură care să se abată de la acest articol în favoarea intere­selor vre­unui guvern oarecare, acordând o parte din imperiul său, parte în care se găsesc su­ceste două strâmtori, unei pu­teri care dar afla in război, și care ar folosi aceste străm­tori ca bază de operațiune^ mAHtarf. In caz când Turcia ar fi ame­nințată și forțată să se supună unei alte puteri care ar forța-o să calce acest articol, ambele puteri semnatare se vor declară de partea Turciei acordându-i protecțiunea garantată prin tra­tatul din Berlin. Protocolul­ anexă secret, arată că Germania va ajuta ca și până acuma Rusia,­­ ca să reinsta­leze în Bulgaria un guvern or­donat și legal, și în nici intr’un caz nu vor da aprobarea pentru reintronarea principelui de Ba­­tenberg. Germania va păstra o neutra­litate binevoitoare, acordând chiar sprijinul moral și diplo­matic măsurilor ruse, pe care imperiul rus le socotesc necesare ca să mențină în bună stare cheia imperiului său, în cazul când Rusia va fi nevoită pentru păstrarea și apărarea drepturi­lor sale să ia asupră­ și sarcina de apărare a intrărilor în marea Neagră. Pacea In Orient depinde de România — La Paris se speră într’o re­venire a României — Declaraț­ile­­ lui Antonescu asupra clauzelor minorităților Lyon. 13. — „Le Matin" vorbind despre refuzul dele­gațiilor română și sârbă de­ a semna tratatul de pace cu Austria — își exprimă încre­derea că acest refuz nu va fi definitiv. D. Antonescu, ministrul Ro­mâniei la Paris, a făcut ur­mătoarele declarațiuni susnu­­mitului ziar: „Guvernul român consideră contrară demnității României ■ ■e X­ePtarea controlului marilor puteri asupra legislației inte­rioare, căci prin aceasta s'ar Permite statelor din cari a­­cesta minorități sunt ieșite, să creieze în interiorul Româ­niei o periculoasă agitație. E vorba de unguri, bulgari și chiar de minoritățile germane, ca­ri s'au arătat în ultimul timp active și amenințătoare; m­­i­noritatea evreiască este Pr­ cina și Putem adăuga la aceste de­clarații — zice ziarul — că nu trebue să pierdem din ve­dere rolul considerabil pe ca­re România l’a jucat în O­­rient, precum nici chestiunile cari Pentru ea sunt de un in­teres vital, cea a Basarabiei, Transilvaniei și Banatului, care n’au fost rezolvate de A­­liați Rezoluțiile pe care Româ­nia le va lua vor fi deci de o extremă importantă pentru Pacea orientală. Conferința Păcii PLECAREA DELEGAȚIEI ceho-slovace Lyon. 13. — Membrii și secre­tarii delegației cehoslovace, precum și reprezentanții presei la Conferința păcii au părăsit Parisul cu un tren special. D-ntz Kramarecz și­ Benes ministrul a­­facerilor străine cehe vor pleca săptămâna viitoare. D. Ștefan Csusky ministru plenipotențiar al Lóbndra va fi însărcinat să reprezinte repu­blica cehoslovacă la Conferință. PROTESTUL MUNTENE­­GRULUI Paris. 13. — Guvernul mun­tenegrean a adresat un Pro­test Conferinței de Pace pen­tru lipsa Muntenegrului de la semnarea tratatului de Pace și roagă marele Puteri să in­tervină contra acestei violări a onoarei obținută cu atâtea sacrificii. CFESTTTTNE a ttcw.Vttt ttj Lyon. 13. — Comisia însărc­na­­tă cu exam­inarea plebiscitului în districtul Teșen a ținut prima șe­dință Vineri dimineața la Quai d'Orsay-REVIZUIREA CONSTITU­ȚIEI GERMANE Lyon. 13. — Nota adoptată Joi de către Cons­liul suprem, conți­nând răspunsul aliaților asupra surprimărei art. 61, a fost înmâ­nată d-lui Lersner șeful delega­­tiei germane la Versailles. 1^VIITORUL DLUI BALFOUR In cazul când Conferința de pace va decide continuarea lucră­rilor, e probabil ca d. Balfour să fie înlocuit la Paris de către lor­dul Curzon actualmente însă c'nat cu interimul la Î’oreign-Ofic› Armata maghiară se organizează (De la trimisul nostru special) — Evreii sunt complet ex­cluși — Budapesta. 10. — La minis­­terul de război se lucrezaă pentru reorganizarea armatei naționale ungare. Principiul ministrului de război Snetzer este de a se în­rola voluntari creștini foști o­­fițeri în activitate, ofițeri de rezervă și grade inferioare. Evreii sunt excluși din arma­tă. Lagărul acestei armate este în jurul lacului Balaton, unde a fost­ evacuată și armata na­țională ungară din Seghedin. ■Vice-amiralul Horthy este comandantul acestei armate, care nu trece de 7 mii oameni. Amănunte prin poștă. M. C. Din Jup-Slavia Biroul Presei din Belgrad, comunică: In­ ședința Parlamentului sârb din 29 August, a fost ci­tit decretul, prin care minis­terul justiției este autorizat a prezenta Camerei, Proeptul de lege electorală pentru alege­rile de Constituantă. In toate grupurile politice se depune o mare activitate, pentru concentrarea tuturor forțelor Parlamentare în acest scop. — Din Cattaro se anunță: Ca Partizani ex-Regelui Nic­o­­lai­, un număr de 600 s’au de­cis a părăsi localitatea Gaetta din Italia, unde rezidau, — pentru a încerca o invaziune pe teritoriul muntenegrean cu scopul de a reîntrona fosta di­nastie. Se afirmă ca șeful a­­cestei expediții este Principe­le Petru de Muntenegru. KOLCEAG căzut in disgratia Antantei Guvernul nostru a fost pus în cunoștință de faptul că consi­liul suprem interaliat a retras recunoașterea pe care o dăduse generalul Kolceag Căderea a­­cestuia în disgrația Antantei se da­tor­eș­te împrejurării că un delegat englez în urma unei an­chete făcute în Rusia, a ajuns la convingerea că acesta nu lu­crează în vederile Antantei. SITUAȚIA POLITICA TERMENUL ACORDAT RO­MÂNIEI și SERBIEI PRE­LUNGIT Contrar celor anunțate prin radiogramele de afalgeri, con­siliul suprem nu a ținut șe­­dință Vineri. El se va întruni Marti, 16 c. Nici tratatul cu Bulgaria nu a fost remis de­legației bulgare. Termenul acordat delega­­tiunilor­­ și iugo­slave a fost prelungit de Consiliul suprem. Se așteaptă la Paris rezolvirea celor două crize — de la__­ , Belgrad -precum și rezultatul misiunei d-lui C­erk la București. NE RETRAGEM TRUPELE DIN UNGARIA? „Viitorul“ de aseară. ocu­­pându se de politica României afirmă următoarele: „...România are să-și exami­neze deci de aci înainte numai propriile interes­e fără a'n ra­port cu interesele cauzale co­mune, cum a făcut-o spre pil­dă în acțiunea de la Buda­pesta, unde noi am servit cau­za Aliaților. Ori, examin­ân­­du-și situația din punctul de vedere al propriilor interese, nu vedem care ar mai fi în cazul acesta interesul Româ­niei să-și mențină trupele în Ungaria și la Budapesta. Logic ar fi deci ca România să-și retragă trupele pe o frontiera sigură d­e apărare și să lase astfel Cons­ului su­prem toată răspunderea con­secințelor pe care le-ar putea avea în Ungaria retragerea trupelor românești în acest moment“. CHETIA PLEBISCITULUI IN BANAT­­ Acum câteva zile s’a anun­țat că sârbii ar fi admis ple­biscitul pentru Banat. Primim un comunicat din partea biuroului presei din Belgrad» transmis prin lega­ția sârbo-croato-slovenă din București, prin care se afirmă că ..aceasta este o imposibili­tate la care nimeni nu trebue să se gândească“. După cum se vede sârbii continuă să păstreze punctul lor de vedere în chestia Bana­tului. Observăm că până acum câteva zile, părțile int­eresete­in chestia Teschen-ului cre­deau în realizarea împărțirei acestei provincii, bazândupse pe hotărârea luată de Con­fe­ri­nța păcei, care fixase chiar linia de desp­arcatiune. Cu toa­te acestea, Consiliul suprem a revenit și a admis plebiscitul­ CONSFĂTUIREA FRUNTA­ȘILOR OPOZIȚIEI UNITE El d­­a. s’a­­ ținut o consfătui­re acasă la d. general Averescu, la care a luat parte d. Take Io­­­nescu și mai mulți fruntași poli­tici. S’a exam'nat situația poli­­tiscându-se atitudinea ce o va lua opoziția­ unită față de noul guvern D-nii Take Ionescu și general Averescu mențin hotărârea furtă, relativă la abținerea de la alegeri, în cazul când nu vor exista ga­ranțiile necesare că ele vor fi fă­­cute în deplină libertate. ATITUDINEA ardeleni­lor Ziarul, „Patria“ — organul par­­tidului național român din Sibiu — ocupându-se de situaț­a politi­că, face următoarele declarațiuni: „Singura soluție este ca, făcând abstracție de interesele de partid, din împrejurările da astăzi să iasă un guvern național, care reprezin­­tând toate provinciile României, să formeze, în fața Conferinței, un adevărat bloc, care înfaț­ș­­ază voința țărei și nu a unui club. Către guvernul național de con­centrare, trebue să tindă toate forțele morale ale neamului no­stru". DECLARAȚIILE d-lui MANIU Ziarele de peste munți publica următoarele declarații pe care le-a făcut președintele consiliului di­­rigent ziar știlor imedi­at ce a sosit la Sibiu, în to­­ul crizei mi­nisteriale : „Cu­ privire la deosebitele zvonuri lansate în jurul per­soanei mele punctul meu de vedere este cunoscut și nu s'ar schimba întru nimic. E abso­lut necesar ca criza politică ce dăinuește de m­ai multe săptă­mâni să se rezolve în cel mai apropiat termen. Orice întâr­ziere îngreuiază și complică situația. Tratatul și clauzele așa precum sunt nu pot fi semnate. Cât mă privește eu sunt și azi pentru concentra­rea tuturor forțelor politice în­­tr-un guvern național, care să lupte pentru schimbarea con­dițiilor oneroase ale tratatu­lui, și in caz de nevoie să or­ganizeze o acțiune de rezisten­tă. Alte zvonuri lansate în le­gătură cu persoana mea sunt cu desăvârșire eronate". Di­n cele­ de mai sus reiese că d. Maniu a început la București tratative pentru constituirea unui guvern național, având ca pro­gram reluarea raporturilor cu A­­liații, o aci­une diplomatică pen­tru schimbarea condițiilor grele ale tratatului cu Austria — pri­vitoare la Român­i — și în caz de nereușită, adoptarea politicei de „rezistență", acceptată­­ și reco­­­mandată de membrii fostului gu­vern Brătianu,m Eri d. a. Președintele con­siliului dirigent a avut­ o nouă întrevedere cu fruntașii arde­leni și câțiva oameni politici din vechiul regat. • Suntem informați că viito­­rul guvern s’ar constitui din foști miniștri ai t­ounurilor a­­lipite, cari vor avea portofolii, și în el vor intra d­­in­: Tom­a Ștefian, la interne, Mișu, la externe,­ Matei Cantacuzino (instrucție publică) și I. Gră­­dișteanu (lucrări publice). In cursul zilei de cz­ d. Ma­niu nu a avut nici o întreve­dere cu șefii opoziției-Azi d. I. Maniu va fi primit în audiență de M. S. Regele. Probabil că până astă seară se va constitui noul cabinet. Așezarea punctelor vamale Va­ma Predeal a f cir dat com­plect. In acel punct nu se va mai face nici un control vamal călă­torilor. Aceasta cu începere de eri. Vama de la Verciorova a fost mutată la Orșova, unde e punct vamal dunărean. Pe noua frontieră, spre Serbia, s’au mai înf­ințat oficii vamale la Drancova, Moldova , veche și Baziaș. Pe Tura de demarcație, spre Nord s’au înființat of­cii vamale la M­icovăț, Clopodia și Morav­ia. Peste câteva zile se va desființa vama Câineni. In scurt timp vor fi fixate toate punctele vamale, necesare pe noile noastre frontiera Alegerile din Ungaria (De la trimisul nostru special) Budapesta, 13. — Alegerile pentru constituanta Ungariei au fost fixate pentru ziua de 5 Octombrie. Cabinetul Frederich István speră să prezideze aceste ale­geri. Cercurile socialiste sunt ne­mulțumite de fixarea alegeri­lor la o dată așa de apropiată și sub un regim reacționar. M. C. „Times”* și ultimaiul adresat Germaniei In privința ultimatulii adresat Germaniei de către Antantă zia­rul „Times" scrie: Fără îndoială articolul 61 din constituția germană este incompa­­tibil cu tratatul de pace. Redac­tarea acestui articol scoate la i­­veală dorința de a esc­ade prin­­tr’un amendament, al constituției obligațiunile tratatului de pace. Avertismentele serioase date prin această notă și delegaților austriaci, probează că aliați sunt deciși să nu se lase a fi păcăliți și a face ca tratatul de pace să fie respectat imuni­tatea aparentă de care s’a bucurat Germania până astăzi, a fost un exemplu prost pe­tru vecinii săi, însă" tonul d­e nota­­ ultimatuluî arată că Antanta este de acum înainte ferm dec’s­ să nu mai permită nici un bluff. ♦ D-nii abonați sunt rugați ca la reînoirea abonamentelor să lipească pe cupon una din benzile cu care primesc zbirul Știri Din străinătate Să­pămâna trecută, municipa­litatea Veneției a înmânat gene­ralului Diaz, generalisimul arma­tei italiene în război, o sabie de onoare, cu mulțumire că a scăpat orașul de invazia dușmană. Intre proprietarii fabricilor de oțeil din Silezia germană și reprezentanții lui „American Steel Truist“ urmează nego­cieri pentru formarea unui trust germano-american al o­­țelului .* Ministrul alimentației di­n Anglia, Roberts, a declarat că la iarnă scumpetea va atinge maximum. .»Iarna viitoare va trece la posteritate ca una din cele mai rele din istorie“ a înche­iat ministrul. • Ziarele din Roma, după o grevă de 57 zile, au reapărut în dimineața zilei de 5 Sep­tembrie. Importul englez în August s-a ridicat la 148,832,393 lire Sterlinge, cu 38,652,892 mai mult ca anul trecut. Exportul a fost de 74,773,278 adică cu 31,251,041 mai mult ca în August 1918-cu 174 voturi . Pentru și 55 contra, Camera italiană a ad­mis dreptul femeilor să voteze la alegerile administrative. Se crede că i se va da și dreptul de vot pentru parla­ment.• Un hidrovolant italian a în­treprins raidul Sesto-Ca’ende- Amsterdam, fără a poposi. A­­paratul a trecut Alpi­i la înăl­­ț­i­mea num"plus Spu Gotthard,­­ traversând Elveția» Lupte intre Petliura și Denikin — Trupele lui Petl­ura scoase din Kiev — Iași. 12 Septembrie Refugiate de peste Nistru sosiți ]a Hotin spun că trupele lui Denikin» conduse de gene­ralul Bredov au atacat Kie­­vul, alungând din oraș trupele petl­ariste. Acestea s-au retras în direcția Fastov. Imediat după ocuparea ora­șului trupele lui Den­kin s’au dedat la Inari progromuri con­tra, evreilor și bogătașilor u­­crainieni. FILME Mare lucru e democrația! Și dacă a avut ceva bun războiul a­­cesta, este că a afirmat cu o pu­tere invincibila princip­ile de­mocratice până în meleagurile cele mai depărtate. Incartea noi ținem recordul. Iată un fapt dintr'o sută, ca să vă dovedesc că spui adevărul, nimic alt decât adevărul, fără ură și fără părtinire. Domnul Calim­achi se crede ne­­îndreptățit de atacurile unui ziar. Constituția spune că nimeni nu poate fi sustras de la judecătorii săi legali, iar Casalla a hotărât că plângerea pentru calomnie se poate adresa oricărui tribunal, presupunându-se că ziarele se ci­tesc pretut­ndeni și delictul se comite peste tot. Deci ar fi tre­buit să dea în judecată ziarul­ui ar fi putut s-o facă la tribunalul județului său, fără să sufere ne­plăcerile călător­ilor de azi. De­mocrat până în vârful unghiilor, d. Galimachi recurge la duel, des­pre care unii naivi se’ncăpățânea­­ză să susție. întâi că e una din ultimele rămășițe ale feudalismu­lui reacționar, și al doilea, că nu prea are darul să­­ stabilească dacă ești­ vinovat sau nu de ce ți se pune în spinare. Va să zică, primul gest, demo­crat c. Adversarii ca pe teren și d. Calimachi e înțepat destul de bine, ca să se retragă din luptă și să se cheme în viis. Am putea zice că din moment ce admiți jurisdicțiunea spadei, căderea în proces stab­lește veracitatea acu­zațiilor. Trecem peste asta, ca să ne oprim la procesul-verbal, de unde aflăm că mai există prinți în țara românească, în afară de ai familiei regale, deși Constitu­ția spune categoric că s'au des­ființat toate titlurile, pe cari cre­deam că azi le mai iau, fără pro­testul legii, numai Kanner și Ciu­­curette în operetele v­eneze­ Va­ să-zică­ a doua manifestație democratică. La coada procesului verbal, trei doctori cari au pansat PC princi­pe — în acelaș moment când în­tr'un spital încărcat de bolnavi a fi fost mare nevoe de un medi­c. A treia. Procesul verbal unde urma să se publ­ic ? De­sigur într'un z­ar democrat. Și de aceea a apărut în oficiosul fostului guvern.... A pa­tra deci... Și, în sfârșit, ca democratismul să fie consacrat oficial, nimeni n'a zis nici pas, deși legea oprește duelul. Nu se poate spune că lumea nouă nu se ridică într'o lumină cu totul, cu totul deosebită de cea veche... _ Don Jose 0 Martie PENTRU M. S. REGINA Din inițiativa d-nei Cristina P. Petrescu, directoarea școa­lei de fete Nr. 1 din T.­Măgu­­rele, au subscris următoarele persoane : Cristina P. Petrescu 20.— Puiu Vlădescu 10.— Maria dr. Georgescu 10.— Câte 5 lei, N. Sfereto, P. P. Repanovici, Con­stanta dr. Abramovici, Maria Popescu Voevoda, Matilda M. Popescu, Zoe I. An­geleseu și Gabrie­la Malcoci 35­— Câte 2 lei ; Ivancea Petroff. S. Gheciu «1 Jean Albin 6.— Total Lei 81- Suma din urmă Lei 26.214.— Total general Lei 26-295.­ m­­î ky^ai­intat* consecințele TRATA­TULUI DE PACE PENT­­U AUSTRIA —­ Declarat ale cancelarului Renner — Nauen. 13 _ Cancelarul aus­triac Renner s’a exprimat astfel către un reprezentant al presei, asupra efectului tratatului de pa­ce : „Pe nedrept ni s’au impus grele sarcini de război. Actualul război a fost condus de Austria pentru interesele maghiarilor, po­­lonilor și iugo­slavilor, cari au ur­mărit o pol­tică imper­ala cu ar­mele și ban­i noștri. Acum lumea vrea să afirme că noi am f­­i­n­­gurii provocatori ai acestui război. Cond­iții­le de pace ne fac să depindem de toți vecinii noștri , și dacă nu vom găsi sprij­n în Liga Popoarelor, nu vom putea exista. Ideia alipir­ii la Germa­nia este prezentată de străii ca expresiune a pan-germanismului, în realitate însă este exprimarea desnădejdei noastre. Către un alt reprezentant al presei, Renner a exprimat nădej­dea că chest­unea T­rolului de sud­ va căpăta o soluț­une care să co­­­respundă i­beralismului clasi al Italiei, și să facă cu putință re­lat­ii­le amicale între Austria și Italia-Austria se va abține acum de la orice politică externă. Ea se va dedica numai clădirea di­năun­­tru, lăsând L'gei Popoarelor gr­ea să 36 sbată cu vecinii Austriei. BOLȘEVICII RUȘI INGER­CUITI DIN TO­­TE PAR­TILE Paris. 13. — Agenția Ren “er­antuita că, în regiunea dru­mului de fier din Vologda, trupele guvernului din nordul Rusiei continuă să înainteze. O coloană rusească înaintează în acelașș timp și spre sud. In sudul Rusiei, generalul Denikin ocupă toată regiunea liniei drumului de fier Kiev- Odesa, prin OMapol și Ver­­nevsky. Cavaleria lui Deni­kin, la estul și la nordul Kie­vului, înaintează spre Cerni­­grad, de care e despărțit nu­mai de o distanță de mai pu­țin de zece mile. Contra-ofensiva bolșevistă spre Harcov, cu intențiunea d’a face o ruptură între dreapta armatei și stânga ar­matei d­e la Don, n’a isbutit. Ofensiva nouă a­­­ amiralului Kolceag pe front se urmează. Lupte vielen­e s’au dat pe li­nia drumului de fiert de la est de Ișim, cu pierderi grele. A treia armată a lui Kol­ceag a înconjurat flancul bol­­șevist printr’un atac spre nord-vest- Sită a ti­a­­ pe front s’a îmbunătățit mult. RUSIA BOLȘEVICA BLO­CATA Lyon (Transocean). 13. — Denikin deține acum controlul regi­unei din Rusia europeană» cea mai productivă în grâne, cărbuni și petrol. Conferința păcei în repetate rânduri a studiat planul de a lipsi pe bolșevișii de alimen­te, fără a institui o blocadă» la care se opunea Americă. Acum blocada există de fapt, de­oarece vasele engleze care operează în Baltica, apă­ră Statele baltice împotriva flotei bolșeviste. Iarna va a­­duce o blocadă naturală a Pe­trograd­ului dinspre mare. Marea Neagră este închisă bolșeviștilor. Germania nu poate trimite proviziuni în Moscova din cauza barierei polone. Siberia este tăiată prin ar­­­mata lui Kolceag, și toate mijloacele de transport le de­­t­a Aliații. In consecință este imposibil de a se aduce vre­ o cantitate de proviziuni în Ru­sia. AMERICANI SI CHESTIU­NEA FIUME San Paolo. 13. — „Messagerii“ publica o corespondență din New­­York datată 9 Septembrie conform care­a expunerea făcută de dele­gaț­inea italo-americană asupra motivelor care vorbesc în favoa­rea italienilor în­­ chestiunea Fiu­me a impresionat mult com­­i­uu­­nea senatorială- Senatorul Lod­­geba a dat asigurarea că în ex­punerea privitoare la­ tratatul de pace cu Germania el va înscria în mod clar op­i­n­­ea f­avorab­lă aspirați­un­lor ital­ene în Ad­ria­­tica, adăugând că atunci câ­nd va intra în discuțiine tratatul de pace cu Austr­a partidul rep­ubli­­can va lua partea Italiei pentru a face să triumfe aspiratiunile a­­cesteia. PRODUCȚIA PE ZAHAR IN TIMPUL RĂZBOIULUI Nation. 13. — Conform unor statistice engleze produsul zahă­rului din sfeclă în toată lumea pe t­ipul războiului european a scă­zut cu 4700 milioane kilograme , pe de altă parte produsul zahăru­lui colonial din trest­e de zahăr a crescut cu 2150 miloane kil­gra­me. In genere produsul mondial a scăzut cu 2300 milioane kilograme. MARE EXPLOZIE LA NEUWIED — Mulțt morți; 290 răniți — Horșea, 13. —­­coresponden­­tul agenț­ei Reuter »din Colo­­n*a, anunță că au fost răn­ți 209 de lucratori și un mare nu­măr omorâți, în urm«a explo­­z­ei la depozitul de mun­ ț­uni d­a Neuwied, lângă Coblenz. CUM SUNT TRATAȚI PRI­­ZONIERI. GE­­tt­MANN IN FRANȚA Nauon. 13. — Maiorul german Draudt, președintele com­­siunei principale germane pentru pr­­o­­ni­eri la delega­ți­unea papei în Ver­­sailles, a făcut astăzi, pentru în­­tâia dată o v­zită lagărului de prizonieri di­e Boulogne sur Mer. Această viz tă a avut loc în pre­­zența căp­itanului englez H­ nckley Cooke, din misiunea militară alia­­tă în Versailles-Maiorul Draudt, a găsit prizo­nierii germani în stare bună ară­tând bine și îmbrăcați mulțumi­­tor. O CARTE ASUPRA BOLȘE­VISMULUI Paris. 13. — Din Zürich se comunică apariția unei cărți scrisă de Kautsky asupra bol­șevismului. Se compară cu te­­roarea revoluțiunei mari. De­­clară însă că bolșevismul nu are nici un amestec cu comu­na simpatică lui Marx. Bolșevismul—zice scriitorul numit—poate că a avut inten­­țiuni bune la început, dar a făcut greșeala să disolve Adu­narea poporului, care era con­rarie, și a întronat dictatura­ comunală. De atunci regimul bolșevic este numai o desfă­­șur­are de terori­sile și de co­­runziuni care l-a condus la cu­noscutele metode vechi- Bol­­șeveștii au efectuat tocmai contrariul scopului lor , ad­versari ai pedepsei cu moar­tea, au căzut în milita­rism. Au cons­derat pe inte­lectuali ca pe niște paria, ca­sa i cheme apo, și să le dea puteri dictatoriale, posturi de direcțiune «și că consiliile, de fapt, desfi­ntate» au rămas nu­mai cu o i­imrie D?n bolșevism nu va eși o societate faict deosebiri de­ clase, ci un nou capitalism. Bolșevismul merge ca­zacii, dându-se înapoi. /trafic vii ru­t asupra pogromurilor evreești tU Ukraina In vederea știrilor ivite privi­toare la progromurile evreiești în Ucraina, din cercurile Ukrai­­nene ni se comunică . Sub presiunea armatelor­ u­­krainiane, văzându­se nevoiți a evriri? Ukraine, bolșevici, în fuga lor, jefuiesc populația și organizează pogromuri. . Foarte des, boievicii rămași în staatel­e armatei, fac agitații pen­tru pogromuri pentru a răs­pândii astfel dușmănie printre pitulație și a desorganiza ar­mata Ukrainians. Guvernul Ukrainian, spre a pune capăt acestor­ fapte, a de­cretat o lege spe­cialâ prin care acei ce iau parte­­ la nog­omuri sunt pedepsiți cu moartea. Armata națională, e primită de populația evrească cu entu­­siazm și cu încredere. ConU Uele profesionale e­­vreiești lucrează pentru arma­mentul armatei ukrainiene în rândurile care a se înscriu mul­ți tineri evrei. Sunt azi chiar re­gimente speciale evreiești. Pe l­ângă guvernul Ukrainian este și ministerul special pentru afacerile evreiești. Pe lângă cor­purile de armată se găsesc re­prezentanții ai acestui­ minister și un judecător pentru a obser­va relațiunile armatelor ukrai­­niene către populația­ evreiască. Știrile cum că armata ukrai­­nia­nă ar săvârși pogromuri e o urmare a prevorației bolșevice, având ca țeii să răspândească dușmănia între populația U­­krainei și evrei. f­icu­lui cuib de hoții și contrabande Iași, 12 Septembrie Se svenește că făcându-se, descindere la b­iserica Sf. Ioan din Botoșani, fu găsit înăun­­tru bijuterii, L­­uni și numeroa­se blănării în valoare de un milion. Se spune că e vorba de o mare contrabandă ce se făcea peste Nistru. ­ia­las] Crimă. — Săteanul Gheor­­ghe Buza din com. Crucea de lângă Iași și-a asasinat sotia cu lovituri de topor. Omorât de tramvai. — Tramvaiul a omorît în str. Brătianu ne­comerciantul A­­vram Istreifaer

Next