Universul, noiembrie 1919 (Anul 37, nr. 339-349)

1919-11-01 / nr. 339

••CREDITUL­ TECHNIC“ Prima Soc. Română pentru încurajarea întreprinderilor technici ți industriale dă consultațiuni asupra întreprinderilor technice și in­dustriale. Participă la organizarea și conducerea întreprinderilor technice-industriale existentte. Studiază, creiază și participă la întreprinderi noni tech­­nice-industriale existente, încurajează, susține și orientează munca technică utili­zând personal technic după cunoștinți și aptitudini. Încurajează și pune în valoare invențiile technico-indus­triale. Aprovizionează cu articole technice, materii prime și semi-fabricate din țară și străinătate întreprinderile technice și industriale. Se ocupă cu reprezentanțe industriale. Finanțează întreprinderi technice-industriale și face orice operațiuni de bancă în legătură cu aceste. Sediul Soc. București str. Marconi No. 3 (Palatul Agricola) Telefon 2­91 Aceleași operațiuni face în Transilvania, Banat și Mara­mureș, Creditul­ Teh­nic Transilvănean, cu sediul la Sibiu, lo­calul Băncei „Albina”. 195 : . PROSPECT SOCIETATEA ANONIMA. „CURIERUL JUDICIAR" Un însemnat grup de juriști: Profesori universitari, Ma­gistrați și Avocați au hotărât formarea unei Societăți Anonime Îie acțiuni sub denumirea „Carierul Judiciar“, cu se­­­iul Central n București. Scopul Societăței va fi: a). De a creia reviste și biblioteci juridice cari să servească ca organe pentru desvoltarea și răspândirea studiilor juridice în toate ținuturile României­ Mari.j b). De a exploata tipografia și fondul comercial al actualei reviste „Curierul Judiciar". c). De a înființa tipografii, insitutute de editură și arte gra­fice. d). De a creia ziare zilnice profesionale și a înființa li­­brări etc. e). De a forma o casă de retragere și Societate de asigu­rare mutată pentru magistrați, avocați și personalul grafelor. Capitalul social este de un milion lei împărțit în 4000 de acțiuni, dintre cari 50 la sută nominative și 50 la sută la pur­tător a 206 lei fiecare. Consiliul de Administrație se­ compune din : Președinte : Dem. I. Dobrescu, Decanul Baroului de Ilfov, mare proprietar: Vice-Președinți: Stelian Popescu, avocat Directorul Ziarului „U­­niversul“, mare proprietar, G. G. Mironescu, avocat Pro­fesor Universitar, mare proprietar. Membrrii: Era. Antonescu, Profesor Universitar, avocat, mare proprietar., Paul Negulescu, Profesor Universitar, avocat, mare proprietar., Aristide Blank, avocat, mare proprietar., N. Salta, avocat, mare proprietar., I. A. Vasilescu, avocat, mare propr., Gr. Călinescu, Direct. Băn. de Scont a Români­ei, mare propr., D. R. Ioanițescu, Profesor la academia Comercială, avocat, mare proprietar., Iosif G. Cohen, a­­vocat, proprietar., Ion S. Codreanu, avocat, proprietar. Cenzori activi: Petre Vasilescu, avocat, proprietar., Th. N. Mân­drea, avocat, proprietar., M. Paleologu, avocat, proprietar., Lt. Col. Zăvoianu, avocat, Directorul Ziarului „Dacia" și N. Stănescu, fost magistrat, avocat. Cenzori Supleanți: Anghel Dumitrescu, avocat­, George Schina, avocatul Statului­, Al.­Velescu, Conferențiar la Universi­tate, avocat și Fiorea Chioveanu, grefier-ajutor la Curtea de Apel București. Membrii fondatori au subscris întregul capital social și în­trucât la convocare nu a putut răspunde toți magistrații și avo­cații din țară, au hotărât a ceda o parte din acțiuni acelora ce ar dori să subscrie. Subscrierile se vor face la Banca de Scont a României în București, Bulevardul Academiei colț cu Calea Victoriei, la toate sucursalele ei din țară, în Banca Marmorosch Blank A Co. din str. Paris și la toate sucursalele ei din țară, cum și la ziarul „Curie­rul Judiciar“ Calea Prahovei No. 5 București. Primul vărsământ e de 40 la sută și lei 10 spese de cons­truire. COMITETUL DE FONDATORI UNIVERS UI. Pensionari Uniunea Democrației Naționale (Partadele Naționaldemocrat și Țărănist), recunoscând și pensio­­narilor dreptul de a fi reprezen­tați in parlament, a dispus în­scrierea în lista candidaților la Senat, pentru județul Ilfov, din partea pensionarilor militari pe dt. general P. Frunza, iar din par­tea pensionarilor civili pe d. loan Antonescu, membru in con­­siliul de administrație al Societă­­ței Centrale a pensionarilor unul din cei mai activi luptători pentru cauza noastră și prin urmare cel mai indicat a ne apăra interesele In parlament. In vremurile grele prin care trecem, mai ales noi pensionarii, această binevoitoare atențiune din partea­­ Uniunei naționaliste, ne incumbă ca o datorie de recu­noștință, să dăm tot concursul a­­cestei Uniuni, votând la apropia­tele alegeri pentru constituantă, lista de candidații partidelor De­mocrat-national și Țărănist, a că­ror emblemă electorală, sunt două mâini unite. Votați la SENAT: N. Ior­ga, prof. u­ni­v., preș­ed. Ligii Cult., membru al Acad. Române, V. M. Hogălniceanu, publicist, fost deputat, al țărani­lor; Econ. Stavrofor Alexandru Popescu (Comica); Veneral P. Frunză, din rez.; loan Antones­cu, pens. tetegr.­post.; Ene De­­metrescu Mirea, mare comerc., fost dep., etc.; Sara Tatu, sătean com­. Ciocănești; Eftimie Dinu, sătean, com. Crețulești; Mihail Ianculescu, profesor univ.; loan Hera advocat. Votați la CAMERA : V. M. Kogălniceanu, publicist, fost deputat al țăranilor; G. D. Scraba, publicist, m­ator did., etc.; Octav Lugojan­u­, prof. de liceu; C. T. Dumitrescu, prof. la liceul Sf. Sava; Maior G. Brăescu, inv. de răzb.; Juarez Movilă, nn­ șt., preș­ect. sindicat, gen. muzical; Ion Diaconescu, mare propr.;­­. Ionescu-Boteni, prof., fost depurt al țăranilor; Gh. Miculescu-Pi­­cheru, negustor; Janen Voicu­­lescu, neguri, de fructe și leg., membru coresp. al Camerei de com.; Const. V. Pensa, advocat; Ștefan Manale, lucr. tipograf; Marin M. Postelnicu, publicist, advocat; Traian Dumitriu (Șoi­­mii), advocat; Nicoldiță Dumi­­t­rescu, cultiv.; Preotul loan D. Petrescu, (Visarion); Ștefan Co­­sămbescu, învăț.; Herăstrău; Du­mitru Mociornița, mare indust.; Tănase B. Pintilie, cismar; Du­mitru Teodosiu, ceferist; Heraus Caracaș, prof.­ Mincu Tudor, sătean, com. Băneasa; Niță Io­sif, sătean, com­. Cernica. Mai mu­li pensionari De arendat din toamna anului 1920 moșia Plopi.Colarez. Gara Tâmna, Me­hedinți. A­re adresa : Elena Poe­­nari, str. Dionisie 40. București sau la moșie până finele Noem­­brie. 203 Banca Țărănească - SOCIETATE ANONIMA­­­ ­ CAPITAL SOCIAL Lei 60.000.000 -PRIMA EMISIUNI m 30.000.000 Sediul Social București, sucursale și agenții în principalele orașe din țară PROSPECT Subsemnații în dorința de a înlesni prin toate mijloacele fi aivol­tarea agriculturei, comerțului și industriei și în special de a favoriza desvoltarea tuturor întreprinderilor cari sunt în legă­tură directă cu industria agricolă românească, am hotărât înfiin­țarea unui institut de credit, care să fie un braț puternic pentru propășirea economiei naționale în toate ținuturile României Noi. In acest scop am pus bazele unei societăți anonime cu denumirea BANCA TARANEASCA Cr an capital ia lei 60.000.030 împărțite in 120.000 acțiuni a câte și 531)­are de scop în afară de operațiunile de credit, să îndrumeze ac­tivitatea miilor de împroprietăriți, către industrializarea produ­selor agricole. Acest scop îl va realiza fie prin creditul ce le va pune la dispoziție, fie prin participarea efectivă la întreprinde­rile de acest gen pe care le vor putea crea sau finanța. BANCA TARAMEASCA va urmări canalizarea disponibilităților țărănime­ către activi­tatea economiei naționale, fie prin depuneri spre fructificare, fie ajutându-i să creeze ei insu­și acele industrii rurale de cari țara noastră duce atâta lipsă. Capitalul social de 60.000.1KK­ Lei (șeasezeci milioane) este îm­părțit in două emisiuni a câte 30.000.Util (treizeci milioane) fiecare. Emisiunea a doua va fi hotărâtă de consiliul de administrație care va decide asupra cursului modului de emisiuni. Acțiunile sunt la purtător și pot fi transmise prin simpla pre­dare a titlului. . Fondatorii având convingerea, că marele public înțelege scopul înalt ce și-au propus, și în dorința de a asocia la această operă e­­conomică pe toți aceia cari doresc ridicarea noastră economică, oferă subscripției publice 20.000 (două zeci mii) acțiuni a câte SO0 lei (cinci sui) fiecare sau în total lei 10.000.000 (zece milioane). Subscrierile vor începe dela 29 octombrie 1919 și vor dura 10 zile. Subscriitorii vor depune la subscriere 30 la sută (treizeci la tată) adică de fiecare acțiune subscrisa 150 lei (una sută cinci­zeci) plus 15 lei (cinsprezece) pentru cheltueli de constituire. Restul vărsămintelor se vor efectua la cererea consiliului de administrație, în condițiunile actului constitutiv și ale statutelor de cari subscriitorii pot lua cunoștință la locul u­nde se fac sub­scrierile Toate dispozițiunile din statute și actul constitutiv sunt obli­gatorii pentru subscriitorii prin însăși actul subscrierii conside­­rându-se că au luat cunoștință de ele. Comitetul de fondatori își rezervă dreptul de a închide subs­cripția și înainte de termen. De asemenea își rezervă dreptul de a face repartiția acțiunilor. In caz când sumele subscrise vor de­păși capitalul de 10.000.000 lei oferit subscripției publice. Comitetul de fondatori nu va acorda subscripției publice de­cât zece milioane lei ori care ar fi suma subscrisă. Subscrierile se pot face la : Banca Marmorosch Blank et Co. B. A. — cu sucursalele ei, Banca de Scont. — cu sucursalele ei, Banca Agricolă. — cu sucursalele ei, Banca Comercială. — cu sucursalele ei. C. I. Argetoianm, fost­­ ministru, mare proprietar., Dr. lama filondor, fost ministru, mare proprietar., Aron Schuller, mare proprietar, comerc., Dr. Dinu Brătianu, fost deputat, mare pro­prietar., D. M. Buriceanu, fost deputat, mare proprietar., Ca­­rol A. Davila, mare proprietar., Max­­ Jer­dan, comerciant., G. IEtălăceanu, profesor, inginer, administrator delegat al Buncei îViticole D­r. Tom­a Ionescu, prof. univ. fost senator, proprie­tar., D. R. Ioanițescu, profesor la Academia comercială, avocat., 10. iteration, avocat., A. Popovici Tașcă, profesor Universitar, avocat. C. Ropovici, mare­ proprietar., General O. Vălcam, mare prooprietar., Mihail Valerianu, mare proprietar, avocat. Pădure de Gorj 5 kilometri departe gara Câr­­bunești, întindere 200 hectare, din care aproximativ 20 hect­­arabile, se vinde. Adresa proprietatarului: Maior Tito Balacii­u _________Slatina 202 Splendid Apartament Partom*. Bulevard. 4 camere stăpân, bucătărie, băe, parchet, electricitate, tout à l’egnist. spicul did mobilat Se închiriază din cauza plecărei numai până la Sft. Gheorghe 1920 la o pereche fără copii Informațiuni la Agenția de Publicitate D. Adania, str. Să­rindar 4 sub .,Splendid Aparta­ment“. 200 Grâu de sămânță Dorind să cumpărăm grâu din cel mai bun pentru sămânță, rugăm a ni se trimite probe și oferte pe adresa de mai jos. O­­ferta va indica prețurile, condi­țiile de predare și pe cât posibil NUMELE VARIET­ATEI. Adiția Domeniilor Principelui Basarab- Brăncoveanuu, Str. Scaune 22, București. 198 Elin­ MtM aduce la cunoștința tuturor so­cietarilor a se întruni în Adu­narea Generală care va avea loc in ziua de 20­2 Noemb. între ora 9—12 dim. în str. Polonă No. 47 colț cu str. Romană. In această adunare se va lua hotă­­riri definitive cu ori­câți mem­bri vor fi. COMITETUL 183 De vânzare .CASELE din bulevardul Marla No. 4S, SO, sona­­pu­se din «Aff ® St a par» tamente fie­ sar ® gf €&» SELS di­n calea Rahovei Mo. 31, toate formează un bloc cu 4500 m. p. te­ren. Venit anual 3S83 © iei Doritori la d, avocat N. Voinescu, str. Transilva­niei 8, deia 6—8. IM GEAMURI 351 Calea Moșilor 331 A sosit un sismp tipic de gesmetri de diferite dimensioni cu convenabile. ” H. BRÜCHAR Citiți ziarul „Universul Literar“ 9É br­it­amii din Capitală Tut­umi Tulii-se Miercuri in. adu­nare generală sub președinția d.lui N­ Zam­e, membrii Ca­merei de comerț din Capitală, eu ilutat act de donațiunile fă­cute. In timpul din urmă, pen­­tru clâdirea unui loc al școalei practice înființată de această cameră de comerț, au aprobat raportul comisiunei instituite spre a referi asupra sporirei salariilor funcționarilor Ca­merei, stabiln­d­ că aprobă nu o sporire de salarii propriu zi­să, ci indemnizații vremelnice pentru scumperea traiului. D. Enăchiță Georgescu, a­­trăgând atențiunea Camerei asupra insultelor ce au fost a­­duse acestei Instituții de „Vo­cea Poporului“, organul ofi­cial al ,,Ligei comercianților săteni“, a cerut ca adunarea generală să­ avizeze. După propunerea d-lui T. V. Orghidan, Camera a hotărât să întrebe printr’o adresă pe d. V. Dumitrescu, președintele „togei comercianților săteni“, eareu și membru corespondent al Camerei de comerț, dacă se solidarizează cu atitudinea zi­­arului Ager, rămânând că, în urmă, cu priejul unei alte a­­dunări generale, d. Orghidan să discute această chestiune. Adunarea general­ă a apro­bat apoi raportul comisiunei însărcinate a modifica deere­­un lege Privitor la înfrânarea speculei. A fost modificată di­­spozițiunea privitoare la patr­onizarea prețurilor mărfurilor, admițându-se ca bază valuta. A fost modificată de asemeni constituirea comis­­uni­lor cari vor extimpa contravențiunile. Conform delegațiunei dată de Cameră, comisiunea va pre­zenta un raport, în această privință, d-nui ministru al co­merțului* •înainte de ridicarea ședinței d. Orghidan a ținut să atragă atențiunea Camerei asupra u­­nui grav efect pe care l-a­ a­­vut campania dusă împotriva comerțului: numărul inserior­ilor la școalele de comerț a scăzut anul acesta, în chip a­­­larmant. „Tineretul nu -ai a­­ra curajul să se îndrumeze spre_com­erțA^^^^^^ iseialișiii vor prasiaaa grava gsasralâ Consßiul comun și consult­a­­­tiv al partidului socialist, îm­preună cu vinii Flueraș și Gri­­gorevici» ca, delegați ai socia­liștilor ardeleni și bucovineni» discutând atitudinea partidu­lui în­ vederea alegerilor, a ho­tărât: , Retragerea candidaturilor socialiste, întruniri fie protes­tare în toată țara și DECLA­RAREA GREVEI GENERA­LE. Conform acestor hotărâri, toți candidații socialiști se vor prezenta mâine, Sâmbătă, la președinții tribunalelor unde și-au înscris candidaturile și vor depune o declarație că „ne­­putându-se solidariza cu ale­gerile ilegale, își retrag candi­datura“* Declarațiile se vor face in­dividual­Candidații« cari domiciliază în alte localități» își vor anun­ța retragerea candidaturei prin telegrame urgente și scri­sori recomandate adresate pre­ședinților de tribunal. Tot în legătură cu aceasta, alegătorii socialiști se vor ab­ține de la vot. Toate organizațiile socialiste din țară au fost invitate să pre­gătească amănunțit greva gene­rală, care se va declara, numai când comitetul executiv va da semnalul. Comitetul executiv s-a­ decla­rat în permanență pentru tot timpul cât va ținde „situația excepțională“ de azi. Diseară și mâine seară, se vor ține întruniri socialiste la Dacia* Sângeroasa Irani din Dorohoi — Un mort și doui răniți — O sguduitoare dramă s’a pe­trecut or­i seară, pe la orele 8, în com­. Havârna, din județul nostru. La casa lui Iosub Daniloff— unde se află și o cârciumă—se găseau la acea oră, între alții, și jandarmul caporal Ion Gâ­­dga din postul Havârna, sătea­nul­­ Dumitru Ciocoi și ginerele său Dumitru Varzarin. I­­a un moment dat o ceartă isbneni între toți. Jandarmul Gâdoi, fără a sta mult la gânduri, îndreptă oar rabina asupra­ aceluia din casă și începu să tr­agă focuri. O panică indescriptibilă cu­prinse pe toți. Au fost momen­te de groază nebună. Gâdei trăgea înainte focuri de armă. Rezultatul: f Vasile T. Zgan­­dău, un băiat în vârstă de 21 ani, fu împușcat mortal și mu­lt după câteva minute. Un alt băiat, A’zig Moscovio­, de fel d­u Dare,bani, care întâmplă­tor se găsea în casa lui Dani­ Hoff, a fost rănit la mâna dreaptă. A treia victimă este Dumitra Ciocoi, rivalul jan­darmului. El a fost rănit în­ mâna stângă. Cu mare greutate jandar­mul Gâdei a putut fi desarmat și potolit." Fiind arestat, el a declarat că a făcut, uz de armă fiindcă Dum­itru Ciocoi și Du­mitru Varzariu, ginerele ce­lui dintâi. Far fi insultat și a­­menințat. De nefiat este faptul că în timpul­ crimei, jandarmul Gân­dei se găsea singur în Havâr­na, întru­cât toți ceilalți jan­darmi ai sect­ei și ai Poßtuluil de jandarmi de acolo erau pre­­cați în urmărirea unei bande d­e tâlhari. Drama a produs o puternică impresie printre locuitorii din Havârna și din împrejurimi. SüiilÜM Recursuri contencioase Curtea de Casație s. III a res­pins recursul făcut de dr. Al. Măcelaru, medic­u­ 1 comunal din Galați, împotriva deciziei ministrului de interne prin care fusese suspendat pe cale disci­plinară pe­ timp de 3­­ luni, pen­tru că refuzase să se supue or­dinului de a pleca în altă loca­litate. Pedeapsa s'a dat pe baza legii excepționale din 1917. —. Miercuri Curtea a judecat recursul făcut de d. N. M. So­­tir, judecător de ocol din R.­ Vâlcea, contra decizie­i prrin care fusese dispensat­ă s­­erviciu, în urma avizului medicilor și al consiliului superior al magistra­turii. Motivul recursului era că nu fusese ascultat de consiliul su­perior. Curtea a făcut divergență. T Tâlhărie Jurații județului Soroca con­damnaseră la 10 ani recluziune pe Pricopie Gr. Ch­etraru, care la ziua de 28 Februarie 1919 să­vârșise două jefuiri la interval de 3 ore, in dreptul pădurii Ru­­bleniții. Condamnatul făcu recurs care a fost respins Miercuri de Curb­ă „de Casalia, r­i ... ?, [­c­ipiiii sit a ciirecflal­e­­lo­r. Din partea unui c­ti­or pri­mim următoarele : La direcția căilor ferate, în loc să se ia măsuri menite să ușureze circuJtația trenurilor și să aducă înlesniri publicu­lui, se iau, dîn contra, dispozi­­țiuni care te uimesc prin inu­­tilitatea lor. Astfel, printre a­lte multe: pentru stațiunile de la Bucu­rești până la Ploești, nu se dau bilete de­cât la un singur tren, acel de Predeal de la 5,20 după am­i­azi, iar la în­coarcere se dau bilete din aceste stații, tot numai la trenul de Predeal de la 9,25 dimineața, deci, cine are o afacere de câteva ore la Chitilș, Buftea, Periș, etc., ne­putând pleca de­cât cu trenul de 5:20, trebue să rămână o noapte în aceste comune, ca să se întoarcă a doua zi diminea­ța ; și cum nu văd ce afacere se poate face noaptea, căci so­sești .«vara, și n­u te poți îna­poia de­cât dimineața­, trebue să mai rămâi încă o zi în aces­te comune» ca să te poți în­­toarce tocmai a treia zi dimi­neața ! Totuși, lumea care are ne­voi, 3 fi și a­lte trenuri de dimi­neață pentru stațiile până la Ploești, luând însă bilet până la Teîeajeni chiar de m­ai opri la Chitjna, iar la întoarcere, se urcă și în altte trenuri fără bilete, cu sau fără voia șefilor de tren. *. * »Și atunci ne întrebăm: care mai este rostul acestei dispo­­zițiuni ? Ca să mai rugăm direcția c­f. să revină asupra acestei dispozi­țiuni, ar fi inițial și ■naiv, căci perseverența în rău la această direcțiune, se vede că este o necesitate organică. '"/­'is.­-­Ajutorarea familiilor mobilizaților și văduvelor de război In urma reclamațiunilor mai mu­ltor văduve d­in război și soții ale mobilizaților din com. Tâncăbești (Ilfov), că nu pri­mesc la timp ajutoarele și t­t­­nurile de pensii, că nu au lemne pentru iarnă, vite d­e muncă» etc.» d* prim-ministru, de acord cu­­ ministru de război, au or­donat o anchetă în­­ localitate prin d. Miodolea, subdirectorul administrației generale. D-sa constatând că plângeri­­le femeilor sunt în parte în ter­meinte, s-a spus: Să fi se ^jna în ajutor prin cooniziunile comunale, compu­se din preot, învățător, pri­mar, notar și un locțiitor din­tre cei mai greu, impus în co­mună, spre a primi la timp a­­jutoarele, a-și strânge produc­­tele, a face arăturile și trans­porturile lemnelor. S’a pus în vederea, cercului de recrutare Ilfov să fie tri­­meață carnetele de înlesnire de trai și sitel­ uriî« de pensie , dar au fost obligate și femeile să ajute la muncile »grecoJe pe cei cari le vin în ajutor, iar în iarnă la clacă. Cum președinția, consiliuilui de miniștrii dorește să vină cât mai grabnic și el­en­e în ajutorul familiilor mobilizați­lor, văduvelor, orfanilor și pă­­rinților­ săraci, rămași in u­rma celor m morți în război, se vor face în curând asemenea in­­specțiuni în toată țara, prin d­elegați ai ministerului de in­­terne, ajutați de șefii cercuri­lor de recrutare, pentru con­trol și măsurile generale , ce trebu­esc luate. A - Abonamentele în ziarele Universul costă: Lei 60 pe 12 luni Lei 30 pe S luni Lei 15 pe 3 luni Veselia lei 26 pe an. Universul Literar lei 10 pe an. "..rte BaTCl­ pot îi expediați prin mandat poștei, Bănci t>au -m­ărd­in, Poem reiamandat«, Sâmbătă 1 Noembrie l(lî) ȘTIRI DI ȚARA Prin tilegraf și fslafon -BRAILA — Ta­deumi. — Condamnarea a­­sasinilor industriașului Caira­­cato. — Diverse — Eri. Miercuri s’a celebrat la ca­­tedrala Sf. Nicolae, un tc.deum pentru cei căzuți în luptele de pe Tisa. După terminare d. general Gorski a rostit o cuvântare ară­tând dovezile de eroism ale sol­daților noștri. Azi fiind și aniversarea M. S. Regina d. general Gorski a rele­vat meritele Suveranei, care și-a câștigat, dreptul ]a recunoștința tuturor românilor. D. general Gorski a trecut in revistă trupele, după care a ur­mat defilarea Ofițerii și soldații au luat, la ora 12 masa la cazarma reg. 3 ar­­tilerie Seara a fost un banchet în sala Trocadero, oferit de primărie au­torităților militare și civile.­­ Curtea cu furi a condamnat azi pe Teodor Mihăilescu la mun­ca silnică pe viață și Vasile Ma­nu la 15 ani închisoare pentru că la 2 ianuarie 1915 au asasinat pe marele industriaș Nicolaese Caliacato. — In portul nostru a sosit va­­ponia­ada sub pavilion francez aducând diferite mărfuri.. — D. Al Periețeanu­ directorul c. f. r. se află de, două zile în in­­specție în gara Muftiu. — D. Ion Vasi]e Niculescu. Baltag, candidează ca indepen­­dent în actualele alegeri. . . — Prin poștă — TULCEA Vite pentru dăunaț’i—La Mă­­cin a sosit un nou transport de 524 vite comute, ce vor fi distri­buite sătenilor dăunați de război. Plata, despăgubirilor. __ Ad­ministrația financiară din lopa­­­litate a început plata primului avans de 5 la sută di­n acontul de 20 la sută asupra daunelor ■ d­e război. Contrabandă. — D. Ch. Mi­hail, șef al dep. R. M. S. Tulcea a con­fi­scat o cantitate de 3000 kg. sare ce urma să fie trans­portată în mod clandestin la Sulin­a. T.­MAGURELE D'L_ninîca 26 Octombrie parti­dul liberal a ținut o întrunire publică la clubul liberal. Au vor­bit d-nii Niculae Racottă, fost prefect al jud. Teleorman, Ste­lian Ivanovici, primar al orașu­lui, I. Pandelescu, avocat și Ion Scutaru, fost­ cons.­ilar agricol; sa vreau­n fiu... Ducesa . Celebra, artistă americană Gaby Deglus a fost cerută în căsătorie d­e tânărul duce de Crussel. Gaby a refuzat, sub cuvânt că nu vrea să fie ducesă. Cu toate acestea Gaby a fă­cut călătoria. Pe un transat­lantic împreună cu ducele de Crussel. Intrigați, ziariștii americani — care sunt foarte indiscreți­— a întrebat pe faimoasa artistă cum se acordă »,refuzul“ cu „voiajul“ cu un zâmbet gâlte?, Gaby Desilys, a răspuns: — Ducele de doi ani mă curta­m­ vuna din urmă în fiecare zi ducele mi-a cerut ,,mâna“. L’am refuzat, de­oarece nu vreau să fiu ducesă, ci artistă. Când m’­am suit în vagon a­m uitat să’mi i-au bagajele. N am­ știut că ducele e pe va­por. L’am zărit seara, după plecare. Eu, împreună cu du­cele am călătorit împreună și am descins­ la New­ York, la a­­celaș hotel. Cred că, nu e nimic extra­ordinar. Tot timpul am pledat cauza mea și ducele Pe a­tei. Nu prea nu am înțeles. Acum a sosit mama ducelui să-l ia pe fiul ei acasă. Consfătuirea de la dubou liberal — Declarațiile d-tei Brătianu asupra pol­iticii interne și ex­terne — bcral, în fața unei numeroasa a­­sistență, d. I. C. BRATIANU, a expus activitatea d­-sale poli­tică ca reprezentant al aspira­­țiunilor și prin cir.’lor unui neam întreg. D-sa — după ce a prevenit pe cei de față să-i­ asculte pa­pa un vorbitor de consfătuire inti­mă — spune că în existența po­­litică sunt perioade cari hotă­răsc acțiunile și faptele oame­nilor cari conduc acea existență. Aceste acțiuni și fapte nu au ne­voie de­ a­ fi apărate de însuși autorul forț­­ele, prâi I­ele niște, sunt cea mai elocventă apărare. „Suntem în ajunul alegerilor" — continuă d-sa —când parla­mentul­ ce va fi ales nu este chemat să efectueze legi, dar are suprema menire, în aceste iste­­­rice împrejurări, să decidă a­­supra situației țării față de po­litica internațională și să asi­gure pentru totdeauna viața Statului român în prezent și vii­tor. Cu privire la retragerea dela putere a guvernului liberal, d-sa arată că motivele sunt de ordin pur politic, spre a înlesni alege­rile, potrivit voinței poporului, adică: libertate electorală, ne­supusă înrâuririi sau presiuni­lor guvernului — după cum el afirmă. In privința propagandei ce o fac acele două­ formațiuni poli­tice — democrat și Liga popio­rului — d. Brătianu spune că, în esență, sunt otrava care a­­menință constituirea României­ Mari. B. Take Ivescu, care, la fiecare 6 l ani își schimbă fațada politicei și d. general A­ver­escu care a pactizat cu inamicul și care s-a dovedit că a trădat nă­zuințele poporului român se în­fățișează ca apărători ai conș­tiinței naționale, ca oameni ai României de azi. Lămurește, în­ legătură cu a­ceastă caracter»»*«­­­c­u os d-sa a refuzat să colaboreze, să întocmească um guvern în îm­prejurările mărețe și decisive de azi. Asupra felului cum d-sa a re­­prezintat țara în Conferința păcii spune că e fost călăuzit de principiul intereselor Statu­­lui român pe cari le-a susținut energic. In chestiunea Tomutalului, d. Brătianu spune că consideră frontiera „marelui fluviu, Du­nărea, tras de Dumnezeu“ ca singura chezășie pen­tru menți­nerea amiciției între sârbi șî români Este unica siguranță că între rasa slavă și cea la­tină va fi de a pururi mimă înțe­legere în toate. Acelaș lucru și cu privire la Bucovina. Relativ la politica noastră față de Aliați, d. Brătianu a spus: „Suntem hotărîți să continuăm politica de pe urma căreia Ro­mânia s-a întregit, —­ politica de alianță, însă pe bazele demo­crației“. Terminând, d„sa apelează la cei de față să conlucreze la lu­minarea conștiințelor. Curtea marțială Procesul locot. Rasovîceanu Curtea manial, s. ÎI, prezi­­dată de d. colonel Călinescu, e judecat Miercuri procesul loc. di rez. Gx*. Riacoviceanu, din reg. 6 artilerie, acuzat că în lupta dela Dmmitrești, în Septembrie 1916, a dezertat lă inamic, lăsân­­du-se a fi prins de nemți. După ce s-a ascultat o sere de martori, d. căpit, R. Prutea­­nu, comisarul regal, a desvoltat rechizitorul prin care © a condhia în vinovăția locotenentului din faptul» că din bateria respectivă toți oamenii au reușit să, se re­tragă, chiar și răniții, astfel că nu căzuse nici unul mort sau prizonier, afară de acuzatul. D-nii avocați .C. Cernescu și col. Homoriceanu au apărat pe locot. Racoviceanuu, pe lipsa, con­cretă de dovezi, pe posibilitatea mai multor ipoteze și în fine pe atestării șefilor cu privire la a­­titudinea bravă a ofițerului în luptele anterioare. Curtea a pronunțat pe la orele 6 sentința prin care achită ța locot. Racoviceanu. VIAȚA LA FARM Bazargic. 28 Octombrie O doamnă, sorită din Varm îmi povestește că viața în ace oraș ,a ajuns de nesuferit. Porti­l pustiu. Majoritatea magazinele au obloanele trase, din lipsă d mărfuri, iar puținele ce au răma deschise vând pepeni. Pâinea, fabricată din făină , orz și grâu, se distribue cu cartel câte 200 gr. de om pe zi. .O por­tie de mâncare la restaurant cos­tă 8 leva, iar o cafea 2 leva Pei­tm un corset. — uitat întru raft, — care în trecut costa 1 leva. 1 s’au cerut 400 leva. O că­ciulă ordinară de oae costă ă­ leva. Damele umblă cu picioare­ goale în ghete de pânză cu tăli de lemn (amintiri frumoase de­ nemți). Halul de murdărie al orașului îngrozitor. Grămezile de gunoi stau aruncate chiar în centru orașului , iar cadavrele­ de câini , pisici, pe cari nu le ridică a­mea completează tabloul. Cerș­itorii, bărbați, feme­­i copii, te întâmpină la orice pas plângând după o bucată de pâini Bulgarii refugiați din Cadrila­ter, se plâng că ru au ce mânca au ispravit și banii e, nu se po­­t at­ Mrca acasă­ la elf " '

Next