Universul, noiembrie 1919 (Anul 37, nr. 339-349)
1919-11-01 / nr. 339
••CREDITUL TECHNIC“ Prima Soc. Română pentru încurajarea întreprinderilor technici ți industriale dă consultațiuni asupra întreprinderilor technice și industriale. Participă la organizarea și conducerea întreprinderilor technice-industriale existentte. Studiază, creiază și participă la întreprinderi noni technice-industriale existente, încurajează, susține și orientează munca technică utilizând personal technic după cunoștinți și aptitudini. Încurajează și pune în valoare invențiile technico-industriale. Aprovizionează cu articole technice, materii prime și semi-fabricate din țară și străinătate întreprinderile technice și industriale. Se ocupă cu reprezentanțe industriale. Finanțează întreprinderi technice-industriale și face orice operațiuni de bancă în legătură cu aceste. Sediul Soc. București str. Marconi No. 3 (Palatul Agricola) Telefon 291 Aceleași operațiuni face în Transilvania, Banat și Maramureș, Creditul Tehnic Transilvănean, cu sediul la Sibiu, localul Băncei „Albina”. 195 : . PROSPECT SOCIETATEA ANONIMA. „CURIERUL JUDICIAR" Un însemnat grup de juriști: Profesori universitari, Magistrați și Avocați au hotărât formarea unei Societăți Anonime Îie acțiuni sub denumirea „Carierul Judiciar“, cu seiul Central n București. Scopul Societăței va fi: a). De a creia reviste și biblioteci juridice cari să servească ca organe pentru desvoltarea și răspândirea studiilor juridice în toate ținuturile României Mari.j b). De a exploata tipografia și fondul comercial al actualei reviste „Curierul Judiciar". c). De a înființa tipografii, insitutute de editură și arte grafice. d). De a creia ziare zilnice profesionale și a înființa librări etc. e). De a forma o casă de retragere și Societate de asigurare mutată pentru magistrați, avocați și personalul grafelor. Capitalul social este de un milion lei împărțit în 4000 de acțiuni, dintre cari 50 la sută nominative și 50 la sută la purtător a 206 lei fiecare. Consiliul de Administrație se compune din : Președinte : Dem. I. Dobrescu, Decanul Baroului de Ilfov, mare proprietar: Vice-Președinți: Stelian Popescu, avocat Directorul Ziarului „Universul“, mare proprietar, G. G. Mironescu, avocat Profesor Universitar, mare proprietar. Membrrii: Era. Antonescu, Profesor Universitar, avocat, mare proprietar., Paul Negulescu, Profesor Universitar, avocat, mare proprietar., Aristide Blank, avocat, mare proprietar., N. Salta, avocat, mare proprietar., I. A. Vasilescu, avocat, mare propr., Gr. Călinescu, Direct. Băn. de Scont a României, mare propr., D. R. Ioanițescu, Profesor la academia Comercială, avocat, mare proprietar., Iosif G. Cohen, avocat, proprietar., Ion S. Codreanu, avocat, proprietar. Cenzori activi: Petre Vasilescu, avocat, proprietar., Th. N. Mândrea, avocat, proprietar., M. Paleologu, avocat, proprietar., Lt. Col. Zăvoianu, avocat, Directorul Ziarului „Dacia" și N. Stănescu, fost magistrat, avocat. Cenzori Supleanți: Anghel Dumitrescu, avocat, George Schina, avocatul Statului, Al.Velescu, Conferențiar la Universitate, avocat și Fiorea Chioveanu, grefier-ajutor la Curtea de Apel București. Membrii fondatori au subscris întregul capital social și întrucât la convocare nu a putut răspunde toți magistrații și avocații din țară, au hotărât a ceda o parte din acțiuni acelora ce ar dori să subscrie. Subscrierile se vor face la Banca de Scont a României în București, Bulevardul Academiei colț cu Calea Victoriei, la toate sucursalele ei din țară, în Banca Marmorosch Blank A Co. din str. Paris și la toate sucursalele ei din țară, cum și la ziarul „Curierul Judiciar“ Calea Prahovei No. 5 București. Primul vărsământ e de 40 la sută și lei 10 spese de construire. COMITETUL DE FONDATORI UNIVERS UI. Pensionari Uniunea Democrației Naționale (Partadele Naționaldemocrat și Țărănist), recunoscând și pensionarilor dreptul de a fi reprezentați in parlament, a dispus înscrierea în lista candidaților la Senat, pentru județul Ilfov, din partea pensionarilor militari pe dt. general P. Frunza, iar din partea pensionarilor civili pe d. loan Antonescu, membru in consiliul de administrație al Societăței Centrale a pensionarilor unul din cei mai activi luptători pentru cauza noastră și prin urmare cel mai indicat a ne apăra interesele In parlament. In vremurile grele prin care trecem, mai ales noi pensionarii, această binevoitoare atențiune din partea Uniunei naționaliste, ne incumbă ca o datorie de recunoștință, să dăm tot concursul acestei Uniuni, votând la apropiatele alegeri pentru constituantă, lista de candidații partidelor Democrat-national și Țărănist, a căror emblemă electorală, sunt două mâini unite. Votați la SENAT: N. Iorga, prof. univ., președ. Ligii Cult., membru al Acad. Române, V. M. Hogălniceanu, publicist, fost deputat, al țăranilor; Econ. Stavrofor Alexandru Popescu (Comica); Veneral P. Frunză, din rez.; loan Antonescu, pens. tetegr.post.; Ene Demetrescu Mirea, mare comerc., fost dep., etc.; Sara Tatu, sătean com. Ciocănești; Eftimie Dinu, sătean, com. Crețulești; Mihail Ianculescu, profesor univ.; loan Hera advocat. Votați la CAMERA : V. M. Kogălniceanu, publicist, fost deputat al țăranilor; G. D. Scraba, publicist, mator did., etc.; Octav Lugojanu, prof. de liceu; C. T. Dumitrescu, prof. la liceul Sf. Sava; Maior G. Brăescu, inv. de răzb.; Juarez Movilă, nn șt., preșect. sindicat, gen. muzical; Ion Diaconescu, mare propr.;. Ionescu-Boteni, prof., fost depurt al țăranilor; Gh. Miculescu-Picheru, negustor; Janen Voiculescu, neguri, de fructe și leg., membru coresp. al Camerei de com.; Const. V. Pensa, advocat; Ștefan Manale, lucr. tipograf; Marin M. Postelnicu, publicist, advocat; Traian Dumitriu (Șoimii), advocat; Nicoldiță Dumitrescu, cultiv.; Preotul loan D. Petrescu, (Visarion); Ștefan Cosămbescu, învăț.; Herăstrău; Dumitru Mociornița, mare indust.; Tănase B. Pintilie, cismar; Dumitru Teodosiu, ceferist; Heraus Caracaș, prof. Mincu Tudor, sătean, com. Băneasa; Niță Iosif, sătean, com. Cernica. Mai muli pensionari De arendat din toamna anului 1920 moșia Plopi.Colarez. Gara Tâmna, Mehedinți. Are adresa : Elena Poenari, str. Dionisie 40. București sau la moșie până finele Noembrie. 203 Banca Țărănească - SOCIETATE ANONIMA CAPITAL SOCIAL Lei 60.000.000 -PRIMA EMISIUNI m 30.000.000 Sediul Social București, sucursale și agenții în principalele orașe din țară PROSPECT Subsemnații în dorința de a înlesni prin toate mijloacele fi aivoltarea agriculturei, comerțului și industriei și în special de a favoriza desvoltarea tuturor întreprinderilor cari sunt în legătură directă cu industria agricolă românească, am hotărât înființarea unui institut de credit, care să fie un braț puternic pentru propășirea economiei naționale în toate ținuturile României Noi. In acest scop am pus bazele unei societăți anonime cu denumirea BANCA TARANEASCA Cr an capital ia lei 60.000.030 împărțite in 120.000 acțiuni a câte și 531)are de scop în afară de operațiunile de credit, să îndrumeze activitatea miilor de împroprietăriți, către industrializarea produselor agricole. Acest scop îl va realiza fie prin creditul ce le va pune la dispoziție, fie prin participarea efectivă la întreprinderile de acest gen pe care le vor putea crea sau finanța. BANCA TARAMEASCA va urmări canalizarea disponibilităților țărănime către activitatea economiei naționale, fie prin depuneri spre fructificare, fie ajutându-i să creeze ei insuși acele industrii rurale de cari țara noastră duce atâta lipsă. Capitalul social de 60.000.1KK Lei (șeasezeci milioane) este împărțit in două emisiuni a câte 30.000.Util (treizeci milioane) fiecare. Emisiunea a doua va fi hotărâtă de consiliul de administrație care va decide asupra cursului modului de emisiuni. Acțiunile sunt la purtător și pot fi transmise prin simpla predare a titlului. . Fondatorii având convingerea, că marele public înțelege scopul înalt ce și-au propus, și în dorința de a asocia la această operă economică pe toți aceia cari doresc ridicarea noastră economică, oferă subscripției publice 20.000 (două zeci mii) acțiuni a câte SO0 lei (cinci sui) fiecare sau în total lei 10.000.000 (zece milioane). Subscrierile vor începe dela 29 octombrie 1919 și vor dura 10 zile. Subscriitorii vor depune la subscriere 30 la sută (treizeci la tată) adică de fiecare acțiune subscrisa 150 lei (una sută cincizeci) plus 15 lei (cinsprezece) pentru cheltueli de constituire. Restul vărsămintelor se vor efectua la cererea consiliului de administrație, în condițiunile actului constitutiv și ale statutelor de cari subscriitorii pot lua cunoștință la locul unde se fac subscrierile Toate dispozițiunile din statute și actul constitutiv sunt obligatorii pentru subscriitorii prin însăși actul subscrierii considerându-se că au luat cunoștință de ele. Comitetul de fondatori își rezervă dreptul de a închide subscripția și înainte de termen. De asemenea își rezervă dreptul de a face repartiția acțiunilor. In caz când sumele subscrise vor depăși capitalul de 10.000.000 lei oferit subscripției publice. Comitetul de fondatori nu va acorda subscripției publice decât zece milioane lei ori care ar fi suma subscrisă. Subscrierile se pot face la : Banca Marmorosch Blank et Co. B. A. — cu sucursalele ei, Banca de Scont. — cu sucursalele ei, Banca Agricolă. — cu sucursalele ei, Banca Comercială. — cu sucursalele ei. C. I. Argetoianm, fost ministru, mare proprietar., Dr. lama filondor, fost ministru, mare proprietar., Aron Schuller, mare proprietar, comerc., Dr. Dinu Brătianu, fost deputat, mare proprietar., D. M. Buriceanu, fost deputat, mare proprietar., Carol A. Davila, mare proprietar., Max Jerdan, comerciant., G. IEtălăceanu, profesor, inginer, administrator delegat al Buncei îViticole Dr. Toma Ionescu, prof. univ. fost senator, proprietar., D. R. Ioanițescu, profesor la Academia comercială, avocat., 10. iteration, avocat., A. Popovici Tașcă, profesor Universitar, avocat. C. Ropovici, mare proprietar., General O. Vălcam, mare prooprietar., Mihail Valerianu, mare proprietar, avocat. Pădure de Gorj 5 kilometri departe gara Cârbunești, întindere 200 hectare, din care aproximativ 20 hectarabile, se vinde. Adresa proprietatarului: Maior Tito Balaciiu _________Slatina 202 Splendid Apartament Partom*. Bulevard. 4 camere stăpân, bucătărie, băe, parchet, electricitate, tout à l’egnist. spicul did mobilat Se închiriază din cauza plecărei numai până la Sft. Gheorghe 1920 la o pereche fără copii Informațiuni la Agenția de Publicitate D. Adania, str. Sărindar 4 sub .,Splendid Apartament“. 200 Grâu de sămânță Dorind să cumpărăm grâu din cel mai bun pentru sămânță, rugăm a ni se trimite probe și oferte pe adresa de mai jos. Oferta va indica prețurile, condițiile de predare și pe cât posibil NUMELE VARIETATEI. Adiția Domeniilor Principelui Basarab- Brăncoveanuu, Str. Scaune 22, București. 198 Elin MtM aduce la cunoștința tuturor societarilor a se întruni în Adunarea Generală care va avea loc in ziua de 202 Noemb. între ora 9—12 dim. în str. Polonă No. 47 colț cu str. Romană. In această adunare se va lua hotăriri definitive cu oricâți membri vor fi. COMITETUL 183 De vânzare .CASELE din bulevardul Marla No. 4S, SO, sonapuse din «Aff ® St a par» tamente fie sar ® gf €&» SELS din calea Rahovei Mo. 31, toate formează un bloc cu 4500 m. p. teren. Venit anual 3S83 © iei Doritori la d, avocat N. Voinescu, str. Transilvaniei 8, deia 6—8. IM GEAMURI 351 Calea Moșilor 331 A sosit un sismp tipic de gesmetri de diferite dimensioni cu convenabile. ” H. BRÜCHAR Citiți ziarul „Universul Literar“ 9É britamii din Capitală Tutumi Tulii-se Miercuri in. adunare generală sub președinția d.lui N Zame, membrii Camerei de comerț din Capitală, eu ilutat act de donațiunile făcute. In timpul din urmă, pentru clâdirea unui loc al școalei practice înființată de această cameră de comerț, au aprobat raportul comisiunei instituite spre a referi asupra sporirei salariilor funcționarilor Camerei, stabilnd că aprobă nu o sporire de salarii propriu zisă, ci indemnizații vremelnice pentru scumperea traiului. D. Enăchiță Georgescu, atrăgând atențiunea Camerei asupra insultelor ce au fost aduse acestei Instituții de „Vocea Poporului“, organul oficial al ,,Ligei comercianților săteni“, a cerut ca adunarea generală să avizeze. După propunerea d-lui T. V. Orghidan, Camera a hotărât să întrebe printr’o adresă pe d. V. Dumitrescu, președintele „togei comercianților săteni“, eareu și membru corespondent al Camerei de comerț, dacă se solidarizează cu atitudinea ziarului Ager, rămânând că, în urmă, cu priejul unei alte adunări generale, d. Orghidan să discute această chestiune. Adunarea generală a aprobat apoi raportul comisiunei însărcinate a modifica deereun lege Privitor la înfrânarea speculei. A fost modificată dispozițiunea privitoare la patronizarea prețurilor mărfurilor, admițându-se ca bază valuta. A fost modificată de asemeni constituirea comisunilor cari vor extimpa contravențiunile. Conform delegațiunei dată de Cameră, comisiunea va prezenta un raport, în această privință, d-nui ministru al comerțului* •înainte de ridicarea ședinței d. Orghidan a ținut să atragă atențiunea Camerei asupra unui grav efect pe care l-a avut campania dusă împotriva comerțului: numărul inseriorilor la școalele de comerț a scăzut anul acesta, în chip alarmant. „Tineretul nu -ai ara curajul să se îndrumeze spre_comerțA^^^^^^ iseialișiii vor prasiaaa grava gsasralâ Consßiul comun și consultativ al partidului socialist, împreună cu vinii Flueraș și Grigorevici» ca, delegați ai socialiștilor ardeleni și bucovineni» discutând atitudinea partidului în vederea alegerilor, a hotărât: , Retragerea candidaturilor socialiste, întruniri fie protestare în toată țara și DECLARAREA GREVEI GENERALE. Conform acestor hotărâri, toți candidații socialiști se vor prezenta mâine, Sâmbătă, la președinții tribunalelor unde și-au înscris candidaturile și vor depune o declarație că „neputându-se solidariza cu alegerile ilegale, își retrag candidatura“* Declarațiile se vor face individualCandidații« cari domiciliază în alte localități» își vor anunța retragerea candidaturei prin telegrame urgente și scrisori recomandate adresate președinților de tribunal. Tot în legătură cu aceasta, alegătorii socialiști se vor abține de la vot. Toate organizațiile socialiste din țară au fost invitate să pregătească amănunțit greva generală, care se va declara, numai când comitetul executiv va da semnalul. Comitetul executiv s-a declarat în permanență pentru tot timpul cât va ținde „situația excepțională“ de azi. Diseară și mâine seară, se vor ține întruniri socialiste la Dacia* Sângeroasa Irani din Dorohoi — Un mort și doui răniți — O sguduitoare dramă s’a petrecut ori seară, pe la orele 8, în com. Havârna, din județul nostru. La casa lui Iosub Daniloff— unde se află și o cârciumă—se găseau la acea oră, între alții, și jandarmul caporal Ion Gâdga din postul Havârna, săteanul Dumitru Ciocoi și ginerele său Dumitru Varzarin. Ia un moment dat o ceartă isbneni între toți. Jandarmul Gâdoi, fără a sta mult la gânduri, îndreptă oar rabina asupra aceluia din casă și începu să tragă focuri. O panică indescriptibilă cuprinse pe toți. Au fost momente de groază nebună. Gâdei trăgea înainte focuri de armă. Rezultatul: f Vasile T. Zgandău, un băiat în vârstă de 21 ani, fu împușcat mortal și mult după câteva minute. Un alt băiat, A’zig Moscovio, de fel du Dare,bani, care întâmplător se găsea în casa lui Dani Hoff, a fost rănit la mâna dreaptă. A treia victimă este Dumitra Ciocoi, rivalul jandarmului. El a fost rănit în mâna stângă. Cu mare greutate jandarmul Gâdei a putut fi desarmat și potolit." Fiind arestat, el a declarat că a făcut, uz de armă fiindcă Dumitru Ciocoi și Dumitru Varzariu, ginerele celui dintâi. Far fi insultat și amenințat. De nefiat este faptul că în timpul crimei, jandarmul Gândei se găsea singur în Havârna, întrucât toți ceilalți jandarmi ai sectei și ai Poßtuluil de jandarmi de acolo erau precați în urmărirea unei bande de tâlhari. Drama a produs o puternică impresie printre locuitorii din Havârna și din împrejurimi. SüiilÜM Recursuri contencioase Curtea de Casație s. III a respins recursul făcut de dr. Al. Măcelaru, medicu 1 comunal din Galați, împotriva deciziei ministrului de interne prin care fusese suspendat pe cale disciplinară pe timp de 3 luni, pentru că refuzase să se supue ordinului de a pleca în altă localitate. Pedeapsa s'a dat pe baza legii excepționale din 1917. —. Miercuri Curtea a judecat recursul făcut de d. N. M. Sotir, judecător de ocol din R. Vâlcea, contra deciziei prrin care fusese dispensată serviciu, în urma avizului medicilor și al consiliului superior al magistraturii. Motivul recursului era că nu fusese ascultat de consiliul superior. Curtea a făcut divergență. T Tâlhărie Jurații județului Soroca condamnaseră la 10 ani recluziune pe Pricopie Gr. Chetraru, care la ziua de 28 Februarie 1919 săvârșise două jefuiri la interval de 3 ore, in dreptul pădurii Rubleniții. Condamnatul făcu recurs care a fost respins Miercuri de Curbă „de Casalia, ri ... ?, [cipiiii sit a ciirecflalelor. Din partea unui ctior primim următoarele : La direcția căilor ferate, în loc să se ia măsuri menite să ușureze circuJtația trenurilor și să aducă înlesniri publicului, se iau, dîn contra, dispozițiuni care te uimesc prin inutilitatea lor. Astfel, printre alte multe: pentru stațiunile de la București până la Ploești, nu se dau bilete decât la un singur tren, acel de Predeal de la 5,20 după amiazi, iar la încoarcere se dau bilete din aceste stații, tot numai la trenul de Predeal de la 9,25 dimineața, deci, cine are o afacere de câteva ore la Chitilș, Buftea, Periș, etc., neputând pleca decât cu trenul de 5:20, trebue să rămână o noapte în aceste comune, ca să se întoarcă a doua zi dimineața ; și cum nu văd ce afacere se poate face noaptea, căci sosești .«vara, și nu te poți înapoia decât dimineața, trebue să mai rămâi încă o zi în aceste comune» ca să te poți întoarce tocmai a treia zi dimineața ! Totuși, lumea care are nevoi, 3 fi și alte trenuri de dimineață pentru stațiile până la Ploești, luând însă bilet până la Teîeajeni chiar de mai opri la Chitjna, iar la întoarcere, se urcă și în altte trenuri fără bilete, cu sau fără voia șefilor de tren. *. * »Și atunci ne întrebăm: care mai este rostul acestei dispozițiuni ? Ca să mai rugăm direcția cf. să revină asupra acestei dispozițiuni, ar fi inițial și ■naiv, căci perseverența în rău la această direcțiune, se vede că este o necesitate organică. '"/'is.-Ajutorarea familiilor mobilizaților și văduvelor de război In urma reclamațiunilor mai multor văduve din război și soții ale mobilizaților din com. Tâncăbești (Ilfov), că nu primesc la timp ajutoarele și ttnurile de pensii, că nu au lemne pentru iarnă, vite de muncă» etc.» d* prim-ministru, de acord cu ministru de război, au ordonat o anchetă în localitate prin d. Miodolea, subdirectorul administrației generale. D-sa constatând că plângerile femeilor sunt în parte în termeinte, s-a spus: Să fi se ^jna în ajutor prin cooniziunile comunale, compuse din preot, învățător, primar, notar și un locțiitor dintre cei mai greu, impus în comună, spre a primi la timp ajutoarele, a-și strânge productele, a face arăturile și transporturile lemnelor. S’a pus în vederea, cercului de recrutare Ilfov să fie trimeață carnetele de înlesnire de trai și sitel uriî« de pensie , dar au fost obligate și femeile să ajute la muncile »grecoJe pe cei cari le vin în ajutor, iar în iarnă la clacă. Cum președinția, consiliuilui de miniștrii dorește să vină cât mai grabnic și elene în ajutorul familiilor mobilizaților, văduvelor, orfanilor și părinților săraci, rămași in urma celor m morți în război, se vor face în curând asemenea inspecțiuni în toată țara, prin delegați ai ministerului de interne, ajutați de șefii cercurilor de recrutare, pentru control și măsurile generale , ce trebuesc luate. A - Abonamentele în ziarele Universul costă: Lei 60 pe 12 luni Lei 30 pe S luni Lei 15 pe 3 luni Veselia lei 26 pe an. Universul Literar lei 10 pe an. "..rte BaTCl pot îi expediați prin mandat poștei, Bănci t>au -mărdin, Poem reiamandat«, Sâmbătă 1 Noembrie l(lî) ȘTIRI DI ȚARA Prin tilegraf și fslafon -BRAILA — Tadeumi. — Condamnarea asasinilor industriașului Cairacato. — Diverse — Eri. Miercuri s’a celebrat la catedrala Sf. Nicolae, un tc.deum pentru cei căzuți în luptele de pe Tisa. După terminare d. general Gorski a rostit o cuvântare arătând dovezile de eroism ale soldaților noștri. Azi fiind și aniversarea M. S. Regina d. general Gorski a relevat meritele Suveranei, care și-a câștigat, dreptul ]a recunoștința tuturor românilor. D. general Gorski a trecut in revistă trupele, după care a urmat defilarea Ofițerii și soldații au luat, la ora 12 masa la cazarma reg. 3 artilerie Seara a fost un banchet în sala Trocadero, oferit de primărie autorităților militare și civile. Curtea cu furi a condamnat azi pe Teodor Mihăilescu la munca silnică pe viață și Vasile Manu la 15 ani închisoare pentru că la 2 ianuarie 1915 au asasinat pe marele industriaș Nicolaese Caliacato. — In portul nostru a sosit vaponiaada sub pavilion francez aducând diferite mărfuri.. — D. Al Periețeanu directorul c. f. r. se află de, două zile în inspecție în gara Muftiu. — D. Ion Vasi]e Niculescu. Baltag, candidează ca independent în actualele alegeri. . . — Prin poștă — TULCEA Vite pentru dăunaț’i—La Măcin a sosit un nou transport de 524 vite comute, ce vor fi distribuite sătenilor dăunați de război. Plata, despăgubirilor. __ Administrația financiară din lopalitate a început plata primului avans de 5 la sută din acontul de 20 la sută asupra daunelor ■ de război. Contrabandă. — D. Ch. Mihail, șef al dep. R. M. S. Tulcea a confiscat o cantitate de 3000 kg. sare ce urma să fie transportată în mod clandestin la Sulina. T.MAGURELE D'L_ninîca 26 Octombrie partidul liberal a ținut o întrunire publică la clubul liberal. Au vorbit d-nii Niculae Racottă, fost prefect al jud. Teleorman, Stelian Ivanovici, primar al orașului, I. Pandelescu, avocat și Ion Scutaru, fost cons.ilar agricol; sa vreaun fiu... Ducesa . Celebra, artistă americană Gaby Deglus a fost cerută în căsătorie de tânărul duce de Crussel. Gaby a refuzat, sub cuvânt că nu vrea să fie ducesă. Cu toate acestea Gaby a făcut călătoria. Pe un transatlantic împreună cu ducele de Crussel. Intrigați, ziariștii americani — care sunt foarte indiscreți— a întrebat pe faimoasa artistă cum se acordă »,refuzul“ cu „voiajul“ cu un zâmbet gâlte?, Gaby Desilys, a răspuns: — Ducele de doi ani mă curtam vuna din urmă în fiecare zi ducele mi-a cerut ,,mâna“. L’am refuzat, deoarece nu vreau să fiu ducesă, ci artistă. Când m’am suit în vagon am uitat să’mi i-au bagajele. N am știut că ducele e pe vapor. L’am zărit seara, după plecare. Eu, împreună cu ducele am călătorit împreună și am descins la New York, la acelaș hotel. Cred că, nu e nimic extraordinar. Tot timpul am pledat cauza mea și ducele Pe atei. Nu prea nu am înțeles. Acum a sosit mama ducelui să-l ia pe fiul ei acasă. Consfătuirea de la dubou liberal — Declarațiile d-tei Brătianu asupra politicii interne și externe — bcral, în fața unei numeroasa asistență, d. I. C. BRATIANU, a expus activitatea d-sale politică ca reprezentant al aspirațiunilor și prin cir.’lor unui neam întreg. D-sa — după ce a prevenit pe cei de față să-i asculte papa un vorbitor de consfătuire intimă — spune că în existența politică sunt perioade cari hotărăsc acțiunile și faptele oamenilor cari conduc acea existență. Aceste acțiuni și fapte nu au nevoie de a fi apărate de însuși autorul forțele, prâi Iele niște, sunt cea mai elocventă apărare. „Suntem în ajunul alegerilor" — continuă d-sa —când parlamentul ce va fi ales nu este chemat să efectueze legi, dar are suprema menire, în aceste isterice împrejurări, să decidă asupra situației țării față de politica internațională și să asigure pentru totdeauna viața Statului român în prezent și viitor. Cu privire la retragerea dela putere a guvernului liberal, d-sa arată că motivele sunt de ordin pur politic, spre a înlesni alegerile, potrivit voinței poporului, adică: libertate electorală, nesupusă înrâuririi sau presiunilor guvernului — după cum el afirmă. In privința propagandei ce o fac acele două formațiuni politice — democrat și Liga popiorului — d. Brătianu spune că, în esență, sunt otrava care amenință constituirea României Mari. B. Take Ivescu, care, la fiecare 6 l ani își schimbă fațada politicei și d. general Averescu care a pactizat cu inamicul și care s-a dovedit că a trădat năzuințele poporului român se înfățișează ca apărători ai conștiinței naționale, ca oameni ai României de azi. Lămurește, în legătură cu această caracter»»*«cu os d-sa a refuzat să colaboreze, să întocmească um guvern în împrejurările mărețe și decisive de azi. Asupra felului cum d-sa a reprezintat țara în Conferința păcii spune că e fost călăuzit de principiul intereselor Statului român pe cari le-a susținut energic. In chestiunea Tomutalului, d. Brătianu spune că consideră frontiera „marelui fluviu, Dunărea, tras de Dumnezeu“ ca singura chezășie pentru menținerea amiciției între sârbi șî români Este unica siguranță că între rasa slavă și cea latină va fi de a pururi mimă înțelegere în toate. Acelaș lucru și cu privire la Bucovina. Relativ la politica noastră față de Aliați, d. Brătianu a spus: „Suntem hotărîți să continuăm politica de pe urma căreia România s-a întregit, — politica de alianță, însă pe bazele democrației“. Terminând, d„sa apelează la cei de față să conlucreze la luminarea conștiințelor. Curtea marțială Procesul locot. Rasovîceanu Curtea manial, s. ÎI, prezidată de d. colonel Călinescu, e judecat Miercuri procesul loc. di rez. Gx*. Riacoviceanu, din reg. 6 artilerie, acuzat că în lupta dela Dmmitrești, în Septembrie 1916, a dezertat lă inamic, lăsându-se a fi prins de nemți. După ce s-a ascultat o sere de martori, d. căpit, R. Pruteanu, comisarul regal, a desvoltat rechizitorul prin care © a condhia în vinovăția locotenentului din faptul» că din bateria respectivă toți oamenii au reușit să, se retragă, chiar și răniții, astfel că nu căzuse nici unul mort sau prizonier, afară de acuzatul. D-nii avocați .C. Cernescu și col. Homoriceanu au apărat pe locot. Racoviceanuu, pe lipsa, concretă de dovezi, pe posibilitatea mai multor ipoteze și în fine pe atestării șefilor cu privire la atitudinea bravă a ofițerului în luptele anterioare. Curtea a pronunțat pe la orele 6 sentința prin care achită ța locot. Racoviceanu. VIAȚA LA FARM Bazargic. 28 Octombrie O doamnă, sorită din Varm îmi povestește că viața în ace oraș ,a ajuns de nesuferit. Portil pustiu. Majoritatea magazinele au obloanele trase, din lipsă d mărfuri, iar puținele ce au răma deschise vând pepeni. Pâinea, fabricată din făină , orz și grâu, se distribue cu cartel câte 200 gr. de om pe zi. .O portie de mâncare la restaurant costă 8 leva, iar o cafea 2 leva Peitm un corset. — uitat întru raft, — care în trecut costa 1 leva. 1 s’au cerut 400 leva. O căciulă ordinară de oae costă ă leva. Damele umblă cu picioare goale în ghete de pânză cu tăli de lemn (amintiri frumoase de nemți). Halul de murdărie al orașului îngrozitor. Grămezile de gunoi stau aruncate chiar în centru orașului , iar cadavrele de câini , pisici, pe cari nu le ridică amea completează tabloul. Cerșitorii, bărbați, femei copii, te întâmpină la orice pas plângând după o bucată de pâini Bulgarii refugiați din Cadrilater, se plâng că ru au ce mânca au ispravit și banii e, nu se pot at Mrca acasă la elf " '