Universul, februarie 1921 (Anul 39, nr. 30)

1921-02-10 / nr. 30

im Mill—Hr. 30 4 _ Pagini rOaOATDKi uncii oazzâvilla» 50 bani exemplarul in toată țara 4 Pagini UN­IVERSUL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Redacția și Administrația: București, str. Brezoiario. O TELEFON! DIRECȚIA 13/72 REDACȚIA 2/98 ADMINISTRAȚIA 13/71 Joi 10 Fermaria 1921 Munca pământului — Cuvinte pentru țărani — Greu, fiind de înlăturat multe piedici, «fer totuși cu stăruință- Împroprietărire» să­tenilor se infaptueste­ Grija c«a mure e acum, iată cu nevoile obștești dinăuntru și iată cu creditul slab al ță­rii in sfară, ca munca Pămân­tului să se săvârșească. Price­pută și cu trai­ere de inimă pe tot întinsul micii proprie­tăți,­­— nu numai pentru în­destularea nevoilor noastre de hrană și gospodărești de azi pe mâne, ci și pentru export. Prețul banului unei țări în străinătate — valuta — e mă­sura creditului pe care-l are țara pe meleaguri, străine, cu alte cuvinte­ aceasta-i măsura încrederii pe, care o are străi­nătatea în belșugul și bună rânduiala dinăuntrul unei țări, în vrednicia, în puterea de muncă și în încredințările de bun platnic ale unui popor. Oricare ar fi pricinele ce o fac astăzi ca valuta noastră să se găsească într-o stare nenoroci­tă, e mai presus de oine. În­doială că singură putința de a exporta — Pe măsură ce a­­ceastă putință va crește —­ ne Putem aduce o îmbunătăți­re spornică și trainică a va­lutei. Mulțimea banilor puși de o Parte, la Păstrare, ca și a ce­lor Pe cari îi cheltuim zilnic, nu poate fi nimănui de mare folos- câtă­ vreme banul nu are de­cât o neînsemnată putere de cumpărare. Mulți dintre țăranii noștri, mai cu seamă cei din jurul și din apropie­­rea orașelor, au adunat destul băneț- Dar ceea ce țin la Păs­trare, ca și ceea ce cheltuesc, n’are preț pentru că puterea de cumpărare a lem­ni nostru. Pe piețele străinătății e astă­zi de pildă fată cu francul frâu C*z, numai cât a pricea parte ,di» cp er­a înainte de răpbni. Pricinile scad­erei leul­ui simt m«lte, cea mai de seamă, însă­ e aceasta: adur-rm­ prea mule mărfuri în țară- scoa­tem adică prea mulți bani pentru tot felul de mărfuri trebuincioase și netrebuincioa­­se. Să trimitem Prtto granițe prea puține mărfuri dintre ale noastre — mai ales prea pu­ține bucate­ — cu alte cuvin­te, exportăm, mult mai puțin de­cât împortăm­ Prețuind lu­­crurile in lei, noi am importat de doi ani de zile, de la în­cheierea războiului până *~ cum. — mărfuri de Pac­e $an­­te miliarde­ si am exportat di­ferite Produse — mai mult petrol __ de abia pentru o sumă de unii trei sute de mi­lioane. De aci­ mai cu seamă lipsa de CfPd't destul in stră­inătate si sr­idm-Oj, puterii do Cjtmn^rare a le plpi. Gospodăria popoarelor e ju­decată ca și aceia a fiecărui om în parte, când cheltuelile unei gospodării sunt mai mari decât câștigul pe care-l poate aduce. Prin muncă, vrednicia gospodarului — nu numai în­tâmplarea, — și când gospo­darul mai are și datori pe care nu le poate plăti la vre­me, gospodăria n’are nume bun, nici destulă trecere fată de aHi gospodari. O altă pricină a scăderii leului, care dăinuește din vi­na noastră­ e și îndărătnici­ srea, de neeriat, de a mări me­reu noi între noi, în vânzările de tot felul și în întrebuință­rile de muncă pe care le fa­cem zi cu zi, prețul lucrurilor, n­echipuindu-ne că ne mărim foloasele- dar de fapt. _ scum­pind și mai mult traiul­ in vremea asta­ alături de leul nostru, peste îngăduință slă­bit, stau. Parcă ’n ciudă, banii Serbiei și Greciei, cu mult m­ai mari puteri de cumpărare decât le aveau prilnte de răz­boiu­. Banii pretu­osc atât cât Pre­tui este Vrednicia și puterea de muncă și cumințenia celor cari l- au. Bogățiile adunate au fi­­cel­a s­tem­ei u. Țara noastră și-­a sporit în­tinderea­ cu mai mult de­cât odată față de ce era în trecut pământul ni-i bogat și rodnic. Propășirea țării și trapul ușor dinaintea războiului au fost dovezi ale unei mari destoi­nicii și ale unei neobosite pu­teri d­e muncă. Izbânda în răz­boiu­ ne-a arătat unde ne poa­te duce voința hotărîtă de a merge spre plai bine-Pământurile pe se dau ță­­r­anilor iste,ansă să fie mâna­te pe toată întinderea lor, e­­e a dovedi că și ’n mâinie târănirov Pot fi tot atât de mari bogătii pentru tară, ca și ’n mâinile marilor proprie­tari. Interese maritale tării aș­teaptă ca țărănimea, c­e fi’* jertfit vitejește pentru întregi­rea Pământului strâmoșesc, să dovedească și deplina Înțele­gere a marelu­i ei rost in gos­podăria țârii, făcând ca rod­­nicia țarinelor noastre — prin înlesnirea exportării unui cât mai mare prisos de cereale— să dea din nou, în scurtă vre­me­ banul­­ românesc puterea de cumpărare ce­­ i se cuvine. Până când exportul nostru nu va întrece importul, până când nu vom ajunge ca — îm­­păcându-ne toate nevoile — ceia ce vom trimite in străină­tate, din rodnicia muncii noas­tre, să întreacă în preț ceea ce trebuie să cumpărăm de a­­colo. Până atunci leul nostru nu va «vea destul preț și, din pricin» asta, nici Păstrarea lui nu va fi cu putință- așa cum ar trebui-Mândria noastră, de neam destoinic și înțelegător al îm­prejurărilor, cere și ea ca sta­rea de lucruri de acum să nu mai dăinuiască. Avem de îmbunătățit prețul leului nostru, avem de Plătit în străinătate datorii dinainte de războiu și pe cele din tim­pul războiului, avem de reclă­dit ceea ce a prăpădit războiul, avem de dat tării toată în­­­semnătatea ce trebuie s’o aibă-Suntem aproape de începu­tul primăverei. E în firea zi­lelor de Primăvară să ne a­­ducă voie bună și dor de mun­că, înțelegerea nouei chemă TM va găsi temeinic sprijin sufle­tesc. Potrivă vremii, munca pământului v« să înceapă fă­ră preget, după rostul fiecă­ruia, întru împlinirea datoriei celei mari de acum, să folo­sim Puterile tuturor spre bi­nele țării. CU Isppu­rilir PRESA FRANCEZA ȘI NE­MULȚUMIRILE GERMANI­LOR Lyon, S.­Figaro subliniază că germanii nu vor să mear­gă la Londra decât spre a răs­turna rolurile și a impune con­­dițile lor, după cum a consta­nt recent Illoyd George- Guvernul Fehrenbach-Si­mons, conduce Oamenii din 914, cei mai împăciuitori ai W­ingli și prin urmare Figaro spune că ar consimți să facă câteva concesiuni în privința dezarmării, iar dreapta refuză cu totul. In Bavaria agitația e foarte violentă. Ziarul Le Masse însemnând dispoziția presei germane, de­clară că trebuie c­a germanii să știe că guvernul f­ancez a merg până la ultima Urmită a c­oncesiunlor. I­. Briand a­firmat chiar ori că nu se va mișca ca un milimetru, din pozitia pe care a luat-o. AUatil Conchid? Le Matin,­­ziu ce vor fi unde vor mer­ge și intent­i­unea lor în caz do­­rea voință vădită din par­tea Germaniei, înseamnă su­primarea avarti ariilor pe ca­re a vrut să le acorde. PREDAREA AURULUI DE GERMANI Lyon, S. — Banca Franței a primit, de la Reich­sbang, o sumă importantă de aur (dru­gi și manete), care a sosit în­­tr’u­n vagon pluciuit și închi­să un saci de mătase. Aurul a­­cesta îndată ce va fi cântărit de Bancă. Va fi predat c °misi­­unii reparatiunilor care va dispune de el-Predarea aurului com­situnii reparatorilor se fere prin a­­plicarea Paragrafelor 1 și 3­­ ale art. 29 al tratatului din­­ Versailles. Incendia les, Galați — Un județ în flăcări Galați, 7 Februarie 'Astăzi pe seară a izbucnit un incendiu la hotelul „,Sofia” din localitate. Focul, almentat, de vântul ce bate neîncetat de cu ziua încă, a cuprins o în­treagă clădire, amenințând și clădirile învecinate. Postul de Pompieri și aju­toarele sosite la fața locului se străduesc să localizeze in­cendiul, care până la ora 9 în momentul când telefonez con­tinuă să ardă­­șl a se știe dacă precis cmuP.­­V4 Consiliul de miniștrii Libert­at­ea comerțului ce­­­­realelor.— Participarea lucrătorilor la benefi­cii. — Grăbirea I și er­arh­cilor de împroprietări­re. — SepareJe speciale. Eri la amiază s’a ținut un construtt de miniștrii, sub Pr­e­­zidentia d-lui ffeneral Averes­en. S’a discutat î n primul rând Problema comp.’,.uni cercale­­l ° r. Avându-se în vedere greută­țile de aprovizionare al trans­port, s’a luat hotărârea ca co­­rppîele să nu m­ai fie rechizi­ționate, «a.- autoritățile însâr­cinate cu aprovizionarea să facă muma: cumpărături prin bană învoială * Consiliul a luat apoi în stu­diu Un procet al d­vii Tranca­­•ari, ministri mimeri. Privi­tor la participarea la bemeri CR a munultori­ora industriali. Proectul prevede obligativi­tatea Pentru societățiie anoni­­m­e pe acțiuni de a cr­ea ac­țiuni de muncă pentru lucră­tori. io. Pentru celelalte firme de proprietate industrială se va acorda participarea directă la beneficii a lucrătorilor. « Consiliul a autor­izat pe d. Garo­­d, ca împreună cu d. M. Antonescu, ministrul justiției să î­i măsurile necesare pentru grăbirea lucr«rilor de împro­­prietăriri­ care sunt foarte în­târziata în unele județe. * S’a discutat apoi chestiunea școalelor cari apartin diferite­lor departamente, și s’a hotă­rât ca ele să rămână mai de­ Parfa ministerelor cărora a­­partin. Se va cre ©a însă la ad­­mister­ul instrucțiunei publice o com­isiun­e care să efectueze unitatea de conducere a ace­stor ședii. » Viitorul cons­­iu de­ntîiniștri, se va ține Jo|. Hala iiiü DECLARAȚIILE d-lui BRIAND Bordeaux, 7. — D. Brian­d a primit Sâmbătă pe ambasado­rii Angliei, Faliei și Japoniei, cărora lea facut următoar­ea comunicare: Cu ocazia viziei în Franța a șefului statului polonez, gu­vernele francez și al Poloniei au hotărit următoarele:­Cele 2 guverne, doritoare sa salvgardeze siguranța lor și pacea Europei, au recunoscut încă odată comun’tatea ele in­terese ce le unește, au fost de acord ca să confirme Voința lor, să coordoneze­ Sforțările și în acest scop să fie­ în contact strâns pentru apărarea aces­tor interese superioare. * t’ilsnHsbi a riffns din Paris Sâmbătă se a­ra pe câmpul de luptă de la Champagne, Reims și Verdun, însoțit dei ministru de război și de m­areșalul Pe­­tain. ^ , Trsistoia între Constant­BspoI și Angora Lyon 7. Ziarul ,,Lo Templi* « informat Că tratativele continuă intre Constantinopol și Angora dar fără rez­is­are apreciabile. Angora n­­enține intransigența ei, ca toate sfaturi’« de moderațiune ce i se dă Constant­inopolul. Marele vizir, într’o ultimă telegra­ «mă arată guvernului din Angora, necesitatea imperioasă de a trimite reprezentanți la conferința din I­­n­­dra. Aș­eaptă răspunsul. FELURITE Odinioară contesa Sotee soția mor­ganatică a arhiducelui F­rantz- Perd­naiui uciși amândoi la Sarajevo a îndurat multe neajunsuri la Curte, iar când a m­urit sicriul n’a fost pus alături de al soțului, ci mai jos. Copiii ei n’au fost admiși să-și vadă mama decât după sfârșitul cere­moniei. , Aspasia Mănos, văduva regelui ** Alexandru al Greciei a văzut și ea cât de delicată e situația de soție morganatica a unui potentat al lu­miei. Pe lângă celelalte mizerii pe cari le-a îndurat, se gândește la soarta ce-i așteaptă pe fiul ei, pe care câți­va partizani ai fostului rege ar vrea* sa’l vadă pe hanul Gh­ei­i. Prosai­il ia această c­entualitate s’a gândit pe ele­­­onst­atin, când a cerut ca ali­nia fiului său eu d­na Mănos să fie declarată nulă. Altoiul face adevă­rate minuni. ‘ * Dapă faropul îseljude care a altoit într’o ranin­ă de gătingea roșie un mugur de cartof, un tramai . Da­niel a reușit prin altoire să obțină pe aceiaș râdăcină pătlăgele vinite de culoare roșie și pătlăgele roșii de culoare violetă. CRONICA ZILEI — 3 Februarie — SITUATIA EXTERSA SITUATIA MILITARA. _ Condițiile fixate de aliați,­­a conferunta de la Paris, relative la dezarmarea Germaniei, pre­văd : legislatia germana asu­pra reducerei reichsver-u­ri fre­­bite sa fie pusa in vigoare la 15 Martie a. c. ; ofițerii supra­nu­­merari vor fi licențiați la 15 A­­prilie a. c.; toate textele privi­toare la dizolvările corpurilor zise de :,Pr0i a.c.(­une­' vor trebui să fie promulgate la îS Martie a. c. și aplicate la 30 Iunie .­ Armele grele și două treim­A din armele portative urmează să fie predate la 31 Martie a. c. Dezarmarea vaselor de război în rezervă vor fi efectuate la 31 Aprilie a. c. și desfacerea Unită­ților in con­strucție la 31 Iulie a. c. ; toate submarinele vor fi distruse imediat. Germania va distruge toate motoarele de aviație. confirm clauzelor fixate la Spa , va plă­ti o despăgubire pentru toat­e re­­pelinurile distruse de la semna­rea tratatului și se va confor­ma regulamentelor stabilite de aliați referitoare la constructi­­uni de avioane, hidroavioane și dirijabile civile, precum, și­­ la poliția inter­na d­e nord a aerului.­­După ultimele statistici răz­boiul din 1014—1018 a costat pe Germania 126 miliarde de mărci aur. Daca mai punem la soco­teală și cele 226 miliarde mărci aur, pentru rep.watism, ajun­gem la 332 miliarde mărci dar. ACȚIUNEA DIPLOMATICA. Presa din occident da mare im­portantă acordului încheiat la Paris sire Franța și Polonia. Comunicatul dat de guvernul francez accentuează importanta acordului stabilit in sensul că el va garanta pacea. Sa va m­edteca fi, un acord comercial franco­­polon. Ziarele dezmint o înțelegere de ordin mixtW. — Guvernul germ­an nu a răs­puns încă invitatiunei făcută de aliați de a trimite delegați calificați la conferința de la Londra, rezervată examinării problemelor orientale. Această conferință se va întrun la 1 Martie a. c. — Conferința ambasadorilor a făcut cunoscut comis­ nr­ei re­­para­țiilor să execute clauzele financiare, ale tratatului de la Versailles, in legătură cu hotă­­râl­­e luate de ultima conferin­ță din Paris. Germania a expediat în Fran­ța un vagon încărcat cu aur. Acest transport este conse­cința începutului de aplicare a art. 29 din tratatul de la Versa­illes. — Tratativele între guvernul otoman din Constantinopol și guvernul naționalist din Ango­ra merg greu. Mustafa Kemal pașa își menține punctul său de vedere, că la conferința de la Londra, guvernul din Angora să aibă reprezentanți oficiali ai Turciei, iar nu cei din Constan­­tinopol. EVENIMENTE POLITICE. _ Cabinetul grec s'a constîtat sub președinția d-lui Kalo­gropul­os, c­are a avut portofoliul finanțe­lor in trecutul minister. Afa­ră de d. Rhalys, toți ceilalți miniș­tri și-au păstrat portofoliile. Dacă d­ounaris va reprezenta Grecia la conferința din Londra, inte­resele acestui stat vor fi serios amenințate, din cauza lipsei de încredere, a aliaților în acest Personaj. DezordiniIe din Italia — Declarațiile contelui Tosti di Ysi înainui a­msarcânat de afaceri al liației — Zorele de alaltăcri au pu­blicat o radiogramă din Ro­ma, după care ‘ Italia s’ar fi ivit mișcări, pe cale să se transforme intr’un război ci­vil, între socialiști și naționa­liști­ Ne-am adresat, spre a lă­­muri această chestiune, în ju­rul căreia s’au brodat zvonuri din cele mai alarmante­ d­îui conte l­osti di Valminuta, ca­­re, cu cea mai mare bunăvo­ință, ne-a făcut următoarele declarațiuni: Cu toate zvonurile răs­pândite în zilele d‘n urmă *n presa românească» vă pot a­­sigura, că situația din Ital e cât se Poate mai normală- Ceea ce s’a petrecut zilele a­­cestea în patru orașe ale Ita­liei, e o urmare a celor petre­cute în luna Noembrie a anu­lui trecut în industria itala­­nă. Se știe, că atunci munci­torii au voit să pună mâna pe­­ industria italiană. Guvernul i-a lăsat să ocupe fabricele și uzinele­ ,dar, după scurtă vreme, muncitorii au fost ne­voiți să cadă de acord cu pa­tronii pentru că industriile nu puteau funcționa normal sub conducerea muncitorilor din mai multe cauze, între care cele mai principale erau : lipsa de direcțiune și de ele­mente teh­nice; lipsa materi­ilor prime; greutatea de a vinde mărfurile, a căror pro­­­ri­etate era îm­­oeinica, și lipsa de disciplină in idustri­­ile conduse numai de mun­citori. Aceste lipsuri lucrăto­rii le-au constatat în scurtă vreme, și de aceea au căzut de acord cu Patronii în așa fel că astăzi grevele și agita­țiile sunt foarte rare in Italia, iar industria italiană- pose­dând azi muncitori conștienți, e mai înfloritoare ca oricând­ Țin deci să se știe că în agi­tatele de zilele trecute pro­blema min^Uorească nu a u­ucat nici un rol-are numai 18 deputați din cei 130 deputați socialiști. In ur­ma acestei sciziuni au avut loc în patru centre, Bo­logna, Modena, Fernara și Florența conflicte între­ comu­niști și naționaliștii italieni— fasciști,—cari sunt partizani lui d’Annuunzio. Naționaliștii reacționează astăzi împotriva exceselor socialiste cu ace­leași arme cu cari acționau mai înainte socialiștii, și din această cauză au Provenit conflictele de stradă­ cari s’au mărginit, cum era și firesc sângelui latin,, la câțiva morți și câțiva răniți în fiecare din cele patru orașe. MASURILE GUVERNULUI împotriva agitatorilor gu­vernul nostru a luat cele mai riguroase măsuri, organizând servicii speciale de siguranță și interzicând civililor portul armelor, ceea ce ne face să credem că până în momentul acesta agitațiile au și luat sfârșit Țin­e adaugă d. Tosti, să accentuez faptul că miș­cările acestea­­ s’au petre­cut nu numai în orașe, popu­lația de în țară ca și majori­tatea celei orășenești de altfel­­rămânând indiferentă­ și pe­dep­sa liniștită. După cum se vede din de­­clarațiunile însărcinatului de afaceri al Italiei, revoluția­ din Italia nu are proporțiile unui război civil, ci mai mult al u­­nui reportaj de senzație al zi­arului „Seco­lo”, care a alar­mat mai mult decât trebuia pe corespondenții ziarelor străine­ din Italia. Se vede clar din declarațiile de mai sus că mișcarea aceasta nu e re­voluționară, ci dmnpotrivă reacționarâ,și că în orice caz ea nu are proporțiile care i s-au dat. SCIZIUNEA. INTRE SOCIA­LIȘTI Luptele de stradă sunt însă în parte consecința sc­ziun­ei ivită între socialiștii italieni în urna recentului congres so­cialist ținut la Livorno. Par­tidul socialist italian întru­nea până la C1 trei curente : al socialiștilor­ reform­iști, evo­­lutioniști, al unitarilor­ care admit numai în anumite ca­zuri v­olenii de acțiune, și al bolșevișt­lor. Cu prilejul a­­cestui congers au întrunit cel mai mare număr de voturi reformiștii și unitarii, iar co­­muniștii s’au separat de soci­aliști, formând un grup a­­parin, care editează­­ ziarul milacea *-U Commtmii* ‘ ai ÎNTRUNIREA Comisiunei îs matarg La min­iatorul de finanțe s‘a îb_ imnit­eri comisiunea bugetară a ministerului de finanțe spre a sa«, dispoziț­ mil cu privire la întocmirea bugetului acestui minister Comisiunea a fost prezidată de d. minis­ru N. Tim­­escn S-a hotărât înfocmairea bugetului pe baz­a reducerilor proiec­ți» In legătură cu «Coa­na putem da știrea că ministerele au făcut ca­­«uscut ce­nt de finanțe »», la în­«c­ mi­rea bugetelor perspectiv«, nu pot găsi modalitatea de a face redu­so­­rile de 20 la sută cerute întru cât și «la ch­eltuejire sunt restrâsa față de nevoțte m­ile »sp­ețcelor ml. o. ’ Guvernul grec a demisionat Roma. 7. — Ziarele din A­te­­na spun că Gunaris în adevăr nu vrea să ia acum președin­ția consiliului incredintată lui Karlogeropulos, dar că se va duce la conferința de la Lon­­­dra ca reprezentant al Gre­ciei. Gunaris ar avea de gând să-și asume puterea, după re­­zolvarea problemei orientale. Pe de altă parte, biroul presei grecești de pe lângă legațiunea din Capitală ne comunică ur­mătoarele : D. Rallis, primul ministru a făcut în Cameră următoarea declarație : Survenind divergente de ve­deri printre membrii guvernului asupra unor chestiuni de mare importanță, mai ales asupra formării delegației grecești la conferința de la Londra,­­ am prezintat regelui demisia mea și pe a mnistrului de război Gunaris, îmi rezerv dreptul de a face declarații asupra motivelor de­misiei mele îndată ce se va forma noul guvern. NOUL CABINET GRECESC Lyon. 8. —­ Katoghero Puloș ministru de finanțet a consti­tuit noul guvern cu colegi săi care rămân in posturile 0cu­i­va,e­ Dintr- o*eșt­a nu face par­te negreșit fostul Rezident al consiliului denie Dhallys. Gynayis Păstrează portofo­­liul ^ Aőhiíam fesajsi ás 40o/* In urm­a conferinței despre ca­re am dat Știrea că s-a ținut la Banca Națională, cu participa­rea d-lor I. Angelescu, subsecre­tar fin stat ia finanțe, și Mangi­­lă, secretar general de finanțe în Ardeal, s‘a luat hotărârea ca achitarea diferenței de 40 la su­tă la coroane să se facă la 11 Februarie a. c. în întreaga țară și fară clasificările prescrise a­­cum câtva timp. Instituțiuni financiare, oficii de stat și particulari vor fi achi­tați în ordinea prezentării, întrebând, la ministerul de fi­nanțe dacă această dispozițiune este irevocabilă, ni s-a comuni­cat că numai Banca Națională ar putea să revină asupra aces­tor dispozițiuni care s-au luat în acord cu ea. D. Mănă­lu pleacă azi în Ar­deal spre a lua măsurile nece­sare pentru executarea ultimei dispozițiuni care sperăm că va­ fi ultima lirtr‘adaV&r. FILME penunțându-se liniile generale din­­ viitorul proces de lege p­entru re­glementarea raporturilor dintre pro­prietari și chiriași s’a menționat ex­ceptarea văduvelor și orfanilor de război, proprietari, rari locuesc în casele lor, de la obligațiunea prelun­girea contractelor la apartamentul sau apartamentele ce mai posedă, spre a le putea închiria în­ondițiuni cari să compenseze pierderea încer­cată prin moartea soților și părinți­lor, cari îi întrețineau­­ bună dispoziția pentru văduvele și orfanii proprii­tari. Ce se fac însă văduvele și orfanii de război, chiriași ? Mulți d­in aceștia dur o existență mizera­­lă. Cel căzut pe câmpul de război muncea câștiga, plătea chirie și­ și întreținea familia. N­i nu mai există ; câștigul lui e su­primat ; familia n’are avere; copii sunt miei, mama trebuind să-l îngri­jească, n’ar­e vr­eme să lucr­eze aiurea, dar chiar dacă lucre­ază are oare pu­tința să câ­tige atâta cât reclamă chiria, lemn, le. îmbrăcămintea­ au­ montele, educația tot ce trebue unei familii ? Puneți-vă întrebarea și con­­chideți vă răspunsul e penibil. De a­­ceea, veți găsi la marginea orașului in b­ordee, ducând o stârc anim­­ică — te-ai crede în centrul Afric­­i — familii, cari se pot făli cu un soț ori cu un părinte mort la Jiu, la Mâ­­rășești.. .... Știu ca sunt proprietari cu dare de mână sau cu inimă lună, cu­i ar pune un apartament din mai multe, în mod gratuit, la dispoziția fe­meei sau copiilor unui­ viteaz. De multe ori am primit scrisori în acest sens Această man­găere a conștiinței, care ar forma un adevărat imbold pentr­u luptătorii pe mâine și o speranță ca familiile lor nu vor rămâne în­ va­lurile nenorocir­ilor, nu se po­t satis­face, fiindcă prelungirea silită a con­tractelor, oblică pe proprietarii ge­neroși să merite în casa pe alții, rari au mijloace să plăt­ască chiar chirii mai mari, cari uneori în loc să numere eroi, se c­ompun din spe­culanți, din îmbogățiți, cari au trafi­cat cu sacr­ific­ul suprem al vitejilor... Ar fi, Cr­ed un aet de rec­unoșt­inț­i pentru morții glorioși să se treacă pr­ntre excepțiunale deja obligativi­tatea prelungirii, e ie locuințe, pe cari proprietarii le-ar pune la dispo­ziția ministerului de război spre a fi folosite iu ni<­d­ăr­tuit de văduvele­ orfani și eventual invalizii cam­paniei pentru întregirea neamului. Evident cu sancțiuni a în­­ sorii pentru cei cari ar a­uza de dispoz­iie iu al scop. Ră­u »ă-i e­ste li­pnie pe »tat s’ar d’ o dor dă straju.­iia­ră cei c­a ri au norocul să se mândrească mi o tară mare, nu se ma­i susp 11 clișeu Suri și­­ lori, ci troe 11 lupt. ca adevărat folositoare­, atunci e fiind e vor­ba să slăvească me­moria celor mai nobili fii ai neamului de fumii ale cărora trebue să îngrijim cu o sfințenie, care se impune ca cea dintâi i­n­­tre datorii la oamenii civilizați și prevăzători pentru ziua de maitie. — Ron Jose. Situația financiară și economică a Români­ei — Declarațiile d-lui M. Blank — „Financial Times’*, ca­re a publicat rezultatele anchetei făcută în România de d. Bran­dreth, asupra situației econo­­miice și financiar­e a tărei noastre, a publicat Și declara­tele d-lui Mauri«in Blank. In rezumat d. M. Blank a spus următoarele : adevăzra* Că România trece printr’o epocă tvrea, dar situația «i este departe de a fi așa de rea după cum și-o în­­chipuesc unii străini, „înainte de război. România era un a­de­vărat Paradis terestru“. — cu o sumă micä de bani are Pu* Jean cumpăra acolo o grăma­dă de lucruri trebuincioase vieței, dar Și atunci se spu­nea în străinătate că „Româ­nia este într’o foarte rea situa­ție financiară și Economică, iar băr­cile apusene, franceze și engleze, făceau dificultăți atunci când era vorba să a­corde împrumuturi Româ­­niei‘‘. In ce Privește proiectul de a se încredința repararea ma­terialului rulant unui grup anarlo-francez, d. B­ank a a­­rătat că aceia cari se opun pregetului o fac pfi baza fap­tului că înaiinte de război căi­­le ferate au funcționat foarte bine cu un personaj curat ro­mânesc. Aceștia­ spun că nu e nevoe de străini ca să repare materialul, ci de capital străin, ea sa pue pe români în situație de ai r­epara e^* Dar criza c. f. strangulează l-­teralment și țara. Din cauza <?îi România nu are experiență mai­­ puțin decât exporta mânia mică înainte de război. In chestia scăderei leului ci, Blank a declarat că s’au im­portat prea multe articole n’? necesare ?i puțin material uiii. Importul s’a făcut din Ap­­ irita, Franța, Elveția, Span, Olanda și ‘rebu­e Plătit cu le» la cursul monedelor străine. D. Blank a­ mai spus că dacă s’ar împied­ica importul, cur sul leulu' s’ar putea îmbuna* lăți. , După ce a expus în ce con­stă bogățiile naturale ale Ro­mâniei, care nu se pot cont* Para, cu ale altor țări, în ra­­port cu întinderea și popula»­i­a, d. B­ank a spus despre si­tuația financiară ca ,A>’au cor­mis greșeli dar nu era­ de a spune Că ori­câte extrava­­rianțe ar fi comi­s miniștrii de finalle ai României, ele im pot distruge baza noastră fi­nanciară, așa de c are e forța noastră de reacțiune, ca și elasticitatea noastra‘‘. De la 1902 la 1904 n’am avut nici un­ deficit bugetar. Impozitele a­­­tuale sunt­ rid­eci de neînsem­­nare. Dar toate acestea se vor schimba. Prin introducere 41 biruri noi, bazate pe Principii fiscale moderne“. fuels și IsöDdlp 8e hârt.e Necontestat că tariful nostru vamal, nu mai corespunde vre­­mu­­ie azi și că silințele ce se fac spre a fi pus în acord cu ea, sunt pe deplin justificate. Sta­tul are pe de o parte nevoie de venituri noi și multiple, iar in­dustria nationala pe de altă par­te are de asemenea nevoile ei, spre a se put­ea desvolta. Cu cât importul va fi mai mare, cu a­­tât și veniturile vor fi mai în­destulătoare dar protejarea in­dustriei naționale prin taxe va­male va m­icșora tn­ mod fatal a­­ceste venituri, destinate a fi în­locuite parțial Prin acele ce s’ar putea obține dela produsele in­dustriei protejate. Protecția a­­ceasta însă, trebue să aibă și ea o limită__peste care nu se poate trece fără a isbi în celelalte in­terese, tot așa de mari și de per­­manente ale unui neam. Ce folos ar trage Statul dacă sub pretextul protecțiunei unei industrii naționale, ar iibi prin taxe vamale aproape prohibitive importul acelor Produse, iar industria din interior cu toată protecția arătată nu poate satis­face nici pe departe trebuințele naționale, ba din contră parali­zează și alte ramuri de indus­trie ? Ar fi de­sigur o concepție greșită și o luptă necurmată ca efectele ei să înceteze. Tariful vamal deci, dacă tre­­bue să proteje anumite indus­trii, el trebue să țină seamă și de nevoile reale a­­ Statului și ale celorlalte ramuri de indus­trie, păstrând un echilibru bine chibzuit și care să împace pe toată­ lumea. Aceasta fiind linia de condui­tă, pe care trebue să o urmăm, s-a părut curioasă atitudinea fabricanților de hârtie, cari la congresul industrial, când a fost vorba de tariful vamal, au cerut taxe prohibitive pe hârtia adusă de ziare și librari din străinătate, sub pretextul prote­­jării industriei lor, fără să țină seamă, ce ©i nu pot satisface acum trebuințele țării și că fă­ră un import industria grafică este periclitată în existența ei necesară tuturor. Dacă această­ atitudine ar fi rămas numai la congres, n’ar mai fi meritat să nu ocupăm de ea însă­, ea continuă mai depar­te fată de ministerul de finante căruia i s’au prezentat memorii și față de care au depus stăru­­inti asidui, ca să se lovească cu taxe prohibitive ori­ce im­port de hârtie. Această atitudine, începând acum să fie condam­nabilă și să lovească în arta grafică și in presă, datori sun­tem sfii luăm și noi atitudinea corespunzătoare și facem apel la confrați și la cei interesați că ia aminte asupra soartei pe care le-o pregătește fabricele de hârtie. Pe de-o parte el nu fabrică cantitatea de hârtie de care a­­vem nevoe, câștigul fiindu-le a­­sigurat prin prețurile exercitan­­te Pe cari le pretind și cari se permite cu producție putină sâ căștige mult, iar pe de altă par­­te se silesc să ne Îm­p­edic­e de a «duce aceea ce fie este de lipsă, din afară, voind să trăiască nu­mai ei. Aceasta nu cs­ 0 o politică e­­conomică, ci o politică sălbatecă, egoistă și nu contra ei vom lup­ta din toate puterile. STELIAN EGOESCU Mminismă economisă a íIp Möyst Ujt consor­tiu american va lua în antrepriză construirea­ liniilor ferate Dăngeni-Bâ­­dAuti-Lipcani și Dorohotîn Cernăuți.' , / Dorohoi. B Fi­ bi­nait. Sunt ani de zile de când se a­­sfstă chestia construjrei liniei ra'e Dângenidau­ți-Lipcani caess fie vitală pentru întrog n­ordul Moldovei în general, și pentru ju­­dețul Dorohoi în special . Odată această Hulă ferată înfi­­ințată, aceas­ă întreagă regiune a tarei ar renaște la o viață nouă. In deosebi oropsitul județ Dorohoi, ar avea cel mai mult­ de câșă grgre, dar chestiunea aceasta amenința să nu eternizeze. Acum câțiva ani, fostu] prefect­­ a județului Dorohoi d. M­.Cu Stafi­lonovici obținuse ca­­ Opusu­­ni da miniștri de atunci să voteze un crisc. d‘t­re câteva milioane pentru ter­minarea construirea acești linii fe­­rate ,dar n’a trecut mult timp iar creditul vo­at a fost întreba]atâț pentru altă linie ferelă. ChestiC­­nea a fost lăsată iar în părăsire,. "[ Un alt proiect, rămas și acest­ iil în desuetudine este și construinga unei linii ferate directe Dorohorj Cernăuți, afară de linie DorotpÄ­­Noua Sulița.Bucovina Utilizatea acestor linii de drum de fier nu mai are nevoe să fie scoa­­să un relief Se pare însă că de astădată am­­bele chestiuni intră în faza lor de­­cisivă. D. locot._co!_ I Angereisen, prefect al județului nostru nu fi făcut următoarele importante declar, rațiuni: —­­,Un consorțiu american tra­­tează cu guvernul nostru ț­nerea în an­repriză a construirei (nu și a exploatărei) liniei ferate Dăngeni- Rădăuți-și Pruni, ca și aceea Boror­hoi-Cernăuți direct, care va avea legătura cu Galiția și Polonia. Pro­babil c ă tratativele vor fi în cu­­rând terminate și construirea va încape cât de curând“. Prin alipirea Basarabiei si Buco­­vinei ]a vechiul regat înființareai acestor linii ferate capătă o daj­portanță și mai mare ^ Bruna. ssasin Ust őrt« ferahi­aj! galați Galați, 7 Februarie Astăzi, Curtea cu juri­dic Covurlui a judecat procesul lui Gheorghe Darvassy si a Sta­ți­ei sale B­epa. asarinji ü­ivei Férnie—crimă despre care zi­­arul nostru a sc­ris la y?V­e* In­ cursul interogatoriului, u« cigii­ sul Darvassy-^--întrebat a­supra complicitarii soției salej tăgă­due$te cu asistentă evre^ amestec al acesteia În­făptui­­rea omoru­rii. Trecându-se apoi la ascu­lta­rea martorilor, unul dintre a­­ceștia B. Petrescu­ refuză să depună legiuitul jurământ pe motivul ca credința lui adven­t’s­ă îl oprește dela aceasta- Din această pricină se naște un ire­dent cu privire la liber­tatea conșt­intei, între' Kingîs^. frați si apărare (d. avocat O- tricou)­După ce acuzarea si apăra­­rea ¥*a terminat cuvântul,ju­rații și urm­a unei scurte dah­­beni­i, au adus un verdict a­­firmativ, în baza căruia Curtea condamnâ Pe soții Darva&să se muncă sa Mcâ­de­­ viață.

Next