Universul, februarie 1921 (Anul 39, nr. 30)
1921-02-10 / nr. 30
im Mill—Hr. 30 4 _ Pagini rOaOATDKi uncii oazzâvilla» 50 bani exemplarul in toată țara 4 Pagini UNIVERSUL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Redacția și Administrația: București, str. Brezoiario. O TELEFON! DIRECȚIA 13/72 REDACȚIA 2/98 ADMINISTRAȚIA 13/71 Joi 10 Fermaria 1921 Munca pământului — Cuvinte pentru țărani — Greu, fiind de înlăturat multe piedici, «fer totuși cu stăruință- Împroprietărire» sătenilor se infaptueste Grija c«a mure e acum, iată cu nevoile obștești dinăuntru și iată cu creditul slab al țării in sfară, ca munca Pământului să se săvârșească. Pricepută și cu traiere de inimă pe tot întinsul micii proprietăți,— nu numai pentru îndestularea nevoilor noastre de hrană și gospodărești de azi pe mâne, ci și pentru export. Prețul banului unei țări în străinătate — valuta — e măsura creditului pe care-l are țara pe meleaguri, străine, cu alte cuvinte aceasta-i măsura încrederii pe, care o are străinătatea în belșugul și bună rânduiala dinăuntrul unei țări, în vrednicia, în puterea de muncă și în încredințările de bun platnic ale unui popor. Oricare ar fi pricinele ce o fac astăzi ca valuta noastră să se găsească într-o stare nenorocită, e mai presus de oine. Îndoială că singură putința de a exporta — Pe măsură ce această putință va crește — ne Putem aduce o îmbunătățire spornică și trainică a valutei. Mulțimea banilor puși de o Parte, la Păstrare, ca și a celor Pe cari îi cheltuim zilnic, nu poate fi nimănui de mare folos- câtă vreme banul nu are decât o neînsemnată putere de cumpărare. Mulți dintre țăranii noștri, mai cu seamă cei din jurul și din apropierea orașelor, au adunat destul băneț- Dar ceea ce țin la Păstrare, ca și ceea ce cheltuesc, n’are preț pentru că puterea de cumpărare a lemni nostru. Pe piețele străinătății e astăzi de pildă fată cu francul frâu C*z, numai cât a pricea parte ,di» cp era înainte de răpbni. Pricinile scaderei leului simt m«lte, cea mai de seamă, însă e aceasta: adur-rm prea mule mărfuri în țară- scoatem adică prea mulți bani pentru tot felul de mărfuri trebuincioase și netrebuincioase. Să trimitem Prtto granițe prea puține mărfuri dintre ale noastre — mai ales prea puține bucate — cu alte cuvinte, exportăm, mult mai puțin decât împortăm Prețuind lucrurile in lei, noi am importat de doi ani de zile, de la încheierea războiului până *~ cum. — mărfuri de Pace $ante miliarde si am exportat diferite Produse — mai mult petrol __ de abia pentru o sumă de unii trei sute de milioane. De aci mai cu seamă lipsa de CfPd't destul in străinătate si sridm-Oj, puterii do Cjtmn^rare a le plpi. Gospodăria popoarelor e judecată ca și aceia a fiecărui om în parte, când cheltuelile unei gospodării sunt mai mari decât câștigul pe care-l poate aduce. Prin muncă, vrednicia gospodarului — nu numai întâmplarea, — și când gospodarul mai are și datori pe care nu le poate plăti la vreme, gospodăria n’are nume bun, nici destulă trecere fată de aHi gospodari. O altă pricină a scăderii leului, care dăinuește din vina noastră e și îndărătnici srea, de neeriat, de a mări mereu noi între noi, în vânzările de tot felul și în întrebuințările de muncă pe care le facem zi cu zi, prețul lucrurilor, nechipuindu-ne că ne mărim foloasele- dar de fapt. _ scumpind și mai mult traiul in vremea asta alături de leul nostru, peste îngăduință slăbit, stau. Parcă ’n ciudă, banii Serbiei și Greciei, cu mult mai mari puteri de cumpărare decât le aveau prilnte de războiu. Banii pretuosc atât cât Pretui este Vrednicia și puterea de muncă și cumințenia celor cari l- au. Bogățiile adunate au ficela stemei u. Țara noastră și-a sporit întinderea cu mai mult decât odată față de ce era în trecut pământul ni-i bogat și rodnic. Propășirea țării și trapul ușor dinaintea războiului au fost dovezi ale unei mari destoinicii și ale unei neobosite puteri de muncă. Izbânda în războiu ne-a arătat unde ne poate duce voința hotărîtă de a merge spre plai bine-Pământurile pe se dau țăranilor iste,ansă să fie mânate pe toată întinderea lor, ee a dovedi că și ’n mâinie târănirov Pot fi tot atât de mari bogătii pentru tară, ca și ’n mâinile marilor proprietari. Interese maritale tării așteaptă ca țărănimea, ce fi’* jertfit vitejește pentru întregirea Pământului strâmoșesc, să dovedească și deplina Înțelegere a marelui ei rost in gospodăria țârii, făcând ca rodnicia țarinelor noastre — prin înlesnirea exportării unui cât mai mare prisos de cereale— să dea din nou, în scurtă vreme banul românesc puterea de cumpărare ce i se cuvine. Până când exportul nostru nu va întrece importul, până când nu vom ajunge ca — împăcându-ne toate nevoile — ceia ce vom trimite in străinătate, din rodnicia muncii noastre, să întreacă în preț ceea ce trebuie să cumpărăm de acolo. Până atunci leul nostru nu va «vea destul preț și, din pricin» asta, nici Păstrarea lui nu va fi cu putință- așa cum ar trebui-Mândria noastră, de neam destoinic și înțelegător al împrejurărilor, cere și ea ca starea de lucruri de acum să nu mai dăinuiască. Avem de îmbunătățit prețul leului nostru, avem de Plătit în străinătate datorii dinainte de războiu și pe cele din timpul războiului, avem de reclădit ceea ce a prăpădit războiul, avem de dat tării toată însemnătatea ce trebuie s’o aibă-Suntem aproape de începutul primăverei. E în firea zilelor de Primăvară să ne aducă voie bună și dor de muncă, înțelegerea nouei chemă TM va găsi temeinic sprijin sufletesc. Potrivă vremii, munca pământului v« să înceapă fără preget, după rostul fiecăruia, întru împlinirea datoriei celei mari de acum, să folosim Puterile tuturor spre binele țării. CU Isppurilir PRESA FRANCEZA ȘI NEMULȚUMIRILE GERMANILOR Lyon, S.Figaro subliniază că germanii nu vor să meargă la Londra decât spre a răsturna rolurile și a impune condițile lor, după cum a constant recent Illoyd George- Guvernul Fehrenbach-Simons, conduce Oamenii din 914, cei mai împăciuitori ai Wingli și prin urmare Figaro spune că ar consimți să facă câteva concesiuni în privința dezarmării, iar dreapta refuză cu totul. In Bavaria agitația e foarte violentă. Ziarul Le Masse însemnând dispoziția presei germane, declară că trebuie ca germanii să știe că guvernul fancez a merg până la ultima Urmită a concesiunlor. I. Briand afirmat chiar ori că nu se va mișca ca un milimetru, din pozitia pe care a luat-o. AUatil Conchid? Le Matin,ziu ce vor fi unde vor merge și intentiunea lor în caz dorea voință vădită din partea Germaniei, înseamnă suprimarea avarti ariilor pe care a vrut să le acorde. PREDAREA AURULUI DE GERMANI Lyon, S. — Banca Franței a primit, de la Reichsbang, o sumă importantă de aur (drugi și manete), care a sosit într’un vagon pluciuit și închisă un saci de mătase. Aurul acesta îndată ce va fi cântărit de Bancă. Va fi predat c °misiunii reparatiunilor care va dispune de el-Predarea aurului comsitunii reparatorilor se fere prin aplicarea Paragrafelor 1 și 3 ale art. 29 al tratatului din Versailles. Incendia les, Galați — Un județ în flăcări Galați, 7 Februarie 'Astăzi pe seară a izbucnit un incendiu la hotelul „,Sofia” din localitate. Focul, almentat, de vântul ce bate neîncetat de cu ziua încă, a cuprins o întreagă clădire, amenințând și clădirile învecinate. Postul de Pompieri și ajutoarele sosite la fața locului se străduesc să localizeze incendiul, care până la ora 9 în momentul când telefonez continuă să ardășl a se știe dacă precis cmuP.V4 Consiliul de miniștrii Libertatea comerțului cerealelor.— Participarea lucrătorilor la beneficii. — Grăbirea I și erarhcilor de împroprietărire. — SepareJe speciale. Eri la amiază s’a ținut un construtt de miniștrii, sub Prezidentia d-lui ffeneral Averesen. S’a discutat î n primul rând Problema comp.’,.uni cercalel ° r. Avându-se în vedere greutățile de aprovizionare al transport, s’a luat hotărârea ca corppîele să nu mai fie rechiziționate, «a.- autoritățile însârcinate cu aprovizionarea să facă muma: cumpărături prin bană învoială * Consiliul a luat apoi în studiu Un procet al dvii Tranca•ari, ministri mimeri. Privitor la participarea la bemeri CR a munultoriora industriali. Proectul prevede obligativitatea Pentru societățiie anonime pe acțiuni de a crea acțiuni de muncă pentru lucrători. io. Pentru celelalte firme de proprietate industrială se va acorda participarea directă la beneficii a lucrătorilor. « Consiliul a autorizat pe d. Garod, ca împreună cu d. M. Antonescu, ministrul justiției să îi măsurile necesare pentru grăbirea lucr«rilor de împroprietăriri care sunt foarte întârziata în unele județe. * S’a discutat apoi chestiunea școalelor cari apartin diferitelor departamente, și s’a hotărât ca ele să rămână mai de Parfa ministerelor cărora apartin. Se va cre ©a însă la admisterul instrucțiunei publice o comisiune care să efectueze unitatea de conducere a acestor ședii. » Viitorul consiu dentîiniștri, se va ține Jo|. Hala iiiü DECLARAȚIILE d-lui BRIAND Bordeaux, 7. — D. Briand a primit Sâmbătă pe ambasadorii Angliei, Faliei și Japoniei, cărora lea facut următoarea comunicare: Cu ocazia viziei în Franța a șefului statului polonez, guvernele francez și al Poloniei au hotărit următoarele:Cele 2 guverne, doritoare sa salvgardeze siguranța lor și pacea Europei, au recunoscut încă odată comun’tatea ele interese ce le unește, au fost de acord ca să confirme Voința lor, să coordoneze Sforțările și în acest scop să fie în contact strâns pentru apărarea acestor interese superioare. * t’ilsnHsbi a riffns din Paris Sâmbătă se ara pe câmpul de luptă de la Champagne, Reims și Verdun, însoțit dei ministru de război și de mareșalul Petain. ^ , Trsistoia între ConstantBspoI și Angora Lyon 7. Ziarul ,,Lo Templi* « informat Că tratativele continuă intre Constantinopol și Angora dar fără rezisare apreciabile. Angora nenține intransigența ei, ca toate sfaturi’« de moderațiune ce i se dă Constantinopolul. Marele vizir, într’o ultimă telegra «mă arată guvernului din Angora, necesitatea imperioasă de a trimite reprezentanți la conferința din Indra. Așeaptă răspunsul. FELURITE Odinioară contesa Sotee soția morganatică a arhiducelui Frantz- Perdnaiui uciși amândoi la Sarajevo a îndurat multe neajunsuri la Curte, iar când a murit sicriul n’a fost pus alături de al soțului, ci mai jos. Copiii ei n’au fost admiși să-și vadă mama decât după sfârșitul ceremoniei. , Aspasia Mănos, văduva regelui ** Alexandru al Greciei a văzut și ea cât de delicată e situația de soție morganatica a unui potentat al lumiei. Pe lângă celelalte mizerii pe cari le-a îndurat, se gândește la soarta ce-i așteaptă pe fiul ei, pe care câțiva partizani ai fostului rege ar vrea* sa’l vadă pe hanul Gheii. Prosaiil ia această centualitate s’a gândit pe eleonstatin, când a cerut ca alinia fiului său eu dna Mănos să fie declarată nulă. Altoiul face adevărate minuni. ‘ * Dapă faropul îseljude care a altoit într’o ranină de gătingea roșie un mugur de cartof, un tramai . Daniel a reușit prin altoire să obțină pe aceiaș râdăcină pătlăgele vinite de culoare roșie și pătlăgele roșii de culoare violetă. CRONICA ZILEI — 3 Februarie — SITUATIA EXTERSA SITUATIA MILITARA. _ Condițiile fixate de aliați,a conferunta de la Paris, relative la dezarmarea Germaniei, prevăd : legislatia germana asupra reducerei reichsver-uri frebite sa fie pusa in vigoare la 15 Martie a. c. ; ofițerii supranumerari vor fi licențiați la 15 Aprilie a. c.; toate textele privitoare la dizolvările corpurilor zise de :,Pr0i a.c.(une' vor trebui să fie promulgate la îS Martie a. c. și aplicate la 30 Iunie . Armele grele și două treimA din armele portative urmează să fie predate la 31 Martie a. c. Dezarmarea vaselor de război în rezervă vor fi efectuate la 31 Aprilie a. c. și desfacerea Unităților in construcție la 31 Iulie a. c. ; toate submarinele vor fi distruse imediat. Germania va distruge toate motoarele de aviație. confirm clauzelor fixate la Spa , va plăti o despăgubire pentru toate repelinurile distruse de la semnarea tratatului și se va conforma regulamentelor stabilite de aliați referitoare la constructiuni de avioane, hidroavioane și dirijabile civile, precum, și la poliția interna de nord a aerului.După ultimele statistici războiul din 1014—1018 a costat pe Germania 126 miliarde de mărci aur. Daca mai punem la socoteală și cele 226 miliarde mărci aur, pentru rep.watism, ajungem la 332 miliarde mărci dar. ACȚIUNEA DIPLOMATICA. Presa din occident da mare importantă acordului încheiat la Paris sire Franța și Polonia. Comunicatul dat de guvernul francez accentuează importanta acordului stabilit in sensul că el va garanta pacea. Sa va medteca fi, un acord comercial francopolon. Ziarele dezmint o înțelegere de ordin mixtW. — Guvernul german nu a răspuns încă invitatiunei făcută de aliați de a trimite delegați calificați la conferința de la Londra, rezervată examinării problemelor orientale. Această conferință se va întrun la 1 Martie a. c. — Conferința ambasadorilor a făcut cunoscut comis nrei reparațiilor să execute clauzele financiare, ale tratatului de la Versailles, in legătură cu hotărâle luate de ultima conferință din Paris. Germania a expediat în Franța un vagon încărcat cu aur. Acest transport este consecința începutului de aplicare a art. 29 din tratatul de la Versailles. — Tratativele între guvernul otoman din Constantinopol și guvernul naționalist din Angora merg greu. Mustafa Kemal pașa își menține punctul său de vedere, că la conferința de la Londra, guvernul din Angora să aibă reprezentanți oficiali ai Turciei, iar nu cei din Constantinopol. EVENIMENTE POLITICE. _ Cabinetul grec s'a constîtat sub președinția d-lui Kalogropulos, care a avut portofoliul finanțelor in trecutul minister. Afară de d. Rhalys, toți ceilalți miniștri și-au păstrat portofoliile. Dacă dounaris va reprezenta Grecia la conferința din Londra, interesele acestui stat vor fi serios amenințate, din cauza lipsei de încredere, a aliaților în acest Personaj. DezordiniIe din Italia — Declarațiile contelui Tosti di Ysi înainui amsarcânat de afaceri al liației — Zorele de alaltăcri au publicat o radiogramă din Roma, după care ‘ Italia s’ar fi ivit mișcări, pe cale să se transforme intr’un război civil, între socialiști și naționaliști Ne-am adresat, spre a lămuri această chestiune, în jurul căreia s’au brodat zvonuri din cele mai alarmante dîui conte losti di Valminuta, care, cu cea mai mare bunăvoință, ne-a făcut următoarele declarațiuni: Cu toate zvonurile răspândite în zilele d‘n urmă *n presa românească» vă pot asigura, că situația din Ital e cât se Poate mai normală- Ceea ce s’a petrecut zilele acestea în patru orașe ale Italiei, e o urmare a celor petrecute în luna Noembrie a anului trecut în industria italană. Se știe, că atunci muncitorii au voit să pună mâna pe industria italiană. Guvernul i-a lăsat să ocupe fabricele și uzinele ,dar, după scurtă vreme, muncitorii au fost nevoiți să cadă de acord cu patronii pentru că industriile nu puteau funcționa normal sub conducerea muncitorilor din mai multe cauze, între care cele mai principale erau : lipsa de direcțiune și de elemente tehnice; lipsa materiilor prime; greutatea de a vinde mărfurile, a căror prorietate era îmoeinica, și lipsa de disciplină in idustriile conduse numai de muncitori. Aceste lipsuri lucrătorii le-au constatat în scurtă vreme, și de aceea au căzut de acord cu Patronii în așa fel că astăzi grevele și agitațiile sunt foarte rare in Italia, iar industria italiană- posedând azi muncitori conștienți, e mai înfloritoare ca oricând Țin deci să se știe că în agitatele de zilele trecute problema min^Uorească nu a uucat nici un rol-are numai 18 deputați din cei 130 deputați socialiști. In urma acestei sciziuni au avut loc în patru centre, Bologna, Modena, Fernara și Florența conflicte între comuniști și naționaliștii italieni— fasciști,—cari sunt partizani lui d’Annuunzio. Naționaliștii reacționează astăzi împotriva exceselor socialiste cu aceleași arme cu cari acționau mai înainte socialiștii, și din această cauză au Provenit conflictele de stradă cari s’au mărginit, cum era și firesc sângelui latin,, la câțiva morți și câțiva răniți în fiecare din cele patru orașe. MASURILE GUVERNULUI împotriva agitatorilor guvernul nostru a luat cele mai riguroase măsuri, organizând servicii speciale de siguranță și interzicând civililor portul armelor, ceea ce ne face să credem că până în momentul acesta agitațiile au și luat sfârșit Ține adaugă d. Tosti, să accentuez faptul că mișcările acestea s’au petrecut nu numai în orașe, populația de în țară ca și majoritatea celei orășenești de altfelrămânând indiferentă și pedepsa liniștită. După cum se vede din declarațiunile însărcinatului de afaceri al Italiei, revoluția din Italia nu are proporțiile unui război civil, ci mai mult al unui reportaj de senzație al ziarului „Secolo”, care a alarmat mai mult decât trebuia pe corespondenții ziarelor străine din Italia. Se vede clar din declarațiile de mai sus că mișcarea aceasta nu e revoluționară, ci dmnpotrivă reacționarâ,și că în orice caz ea nu are proporțiile care i s-au dat. SCIZIUNEA. INTRE SOCIALIȘTI Luptele de stradă sunt însă în parte consecința scziunei ivită între socialiștii italieni în urna recentului congres socialist ținut la Livorno. Partidul socialist italian întrunea până la C1 trei curente : al socialiștilor reformiști, evolutioniști, al unitarilor care admit numai în anumite cazuri volenii de acțiune, și al bolșeviștlor. Cu prilejul acestui congers au întrunit cel mai mare număr de voturi reformiștii și unitarii, iar comuniștii s’au separat de socialiști, formând un grup aparin, care editează ziarul milacea *-U Commtmii* ‘ ai ÎNTRUNIREA Comisiunei îs matarg La miniatorul de finanțe s‘a îb_ imniteri comisiunea bugetară a ministerului de finanțe spre a sa«, dispoziț mil cu privire la întocmirea bugetului acestui minister Comisiunea a fost prezidată de d. minisru N. Timescn S-a hotărât înfocmairea bugetului pe baza reducerilor proiecți» In legătură cu «Coana putem da știrea că ministerele au făcut ca«uscut cent de finanțe »», la în«c mirea bugetelor perspectiv«, nu pot găsi modalitatea de a face redusorile de 20 la sută cerute întru cât și «la cheltuejire sunt restrâsa față de nevoțte mile »spețcelor ml. o. ’ Guvernul grec a demisionat Roma. 7. — Ziarele din Atena spun că Gunaris în adevăr nu vrea să ia acum președinția consiliului incredintată lui Karlogeropulos, dar că se va duce la conferința de la Londra ca reprezentant al Greciei. Gunaris ar avea de gând să-și asume puterea, după rezolvarea problemei orientale. Pe de altă parte, biroul presei grecești de pe lângă legațiunea din Capitală ne comunică următoarele : D. Rallis, primul ministru a făcut în Cameră următoarea declarație : Survenind divergente de vederi printre membrii guvernului asupra unor chestiuni de mare importanță, mai ales asupra formării delegației grecești la conferința de la Londra, am prezintat regelui demisia mea și pe a mnistrului de război Gunaris, îmi rezerv dreptul de a face declarații asupra motivelor demisiei mele îndată ce se va forma noul guvern. NOUL CABINET GRECESC Lyon. 8. — Katoghero Puloș ministru de finanțet a constituit noul guvern cu colegi săi care rămân in posturile 0cuiva,e Dintr- o*eșta nu face parte negreșit fostul Rezident al consiliului denie Dhallys. Gynayis Păstrează portofoliul ^ Aőhiíam fesajsi ás 40o/* In urma conferinței despre care am dat Știrea că s-a ținut la Banca Națională, cu participarea d-lor I. Angelescu, subsecretar fin stat ia finanțe, și Mangilă, secretar general de finanțe în Ardeal, s‘a luat hotărârea ca achitarea diferenței de 40 la sută la coroane să se facă la 11 Februarie a. c. în întreaga țară și fară clasificările prescrise acum câtva timp. Instituțiuni financiare, oficii de stat și particulari vor fi achitați în ordinea prezentării, întrebând, la ministerul de finanțe dacă această dispozițiune este irevocabilă, ni s-a comunicat că numai Banca Națională ar putea să revină asupra acestor dispozițiuni care s-au luat în acord cu ea. D. Mănălu pleacă azi în Ardeal spre a lua măsurile necesare pentru executarea ultimei dispozițiuni care sperăm că va fi ultima lirtr‘adaV&r. FILME penunțându-se liniile generale din viitorul proces de lege pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași s’a menționat exceptarea văduvelor și orfanilor de război, proprietari, rari locuesc în casele lor, de la obligațiunea prelungirea contractelor la apartamentul sau apartamentele ce mai posedă, spre a le putea închiria înondițiuni cari să compenseze pierderea încercată prin moartea soților și părinților, cari îi întrețineau bună dispoziția pentru văduvele și orfanii propriitari. Ce se fac însă văduvele și orfanii de război, chiriași ? Mulți din aceștia dur o existență mizerală. Cel căzut pe câmpul de război muncea câștiga, plătea chirie și și întreținea familia. Ni nu mai există ; câștigul lui e suprimat ; familia n’are avere; copii sunt miei, mama trebuind să-l îngrijească, n’are vreme să lucreze aiurea, dar chiar dacă lucrează are oare putința să câtige atâta cât reclamă chiria, lemn, le. îmbrăcămintea au montele, educația tot ce trebue unei familii ? Puneți-vă întrebarea și conchideți vă răspunsul e penibil. De aceea, veți găsi la marginea orașului in bordee, ducând o stârc animică — te-ai crede în centrul Africi — familii, cari se pot făli cu un soț ori cu un părinte mort la Jiu, la Mârășești.. .... Știu ca sunt proprietari cu dare de mână sau cu inimă lună, cui ar pune un apartament din mai multe, în mod gratuit, la dispoziția femeei sau copiilor unui viteaz. De multe ori am primit scrisori în acest sens Această mangăere a conștiinței, care ar forma un adevărat imbold pentru luptătorii pe mâine și o speranță ca familiile lor nu vor rămâne în valurile nenorocirilor, nu se pot satisface, fiindcă prelungirea silită a contractelor, oblică pe proprietarii generoși să merite în casa pe alții, rari au mijloace să plătască chiar chirii mai mari, cari uneori în loc să numere eroi, se compun din speculanți, din îmbogățiți, cari au traficat cu sacrificul suprem al vitejilor... Ar fi, Cred un aet de recunoștinți pentru morții glorioși să se treacă prntre excepțiunale deja obligativitatea prelungirii, e ie locuințe, pe cari proprietarii le-ar pune la dispoziția ministerului de război spre a fi folosite iu ni<dărtuit de văduvele orfani și eventual invalizii campaniei pentru întregirea neamului. Evident cu sancțiuni a în sorii pentru cei cari ar auza de dispoziie iu al scop. Rău »ă-i este lipnie pe »tat s’ar d’ o dor dă straju.iiară cei ca ri au norocul să se mândrească mi o tară mare, nu se mai susp 11 clișeu Suri și lori, ci troe 11 lupt. ca adevărat folositoare, atunci e fiind e vorba să slăvească memoria celor mai nobili fii ai neamului de fumii ale cărora trebue să îngrijim cu o sfințenie, care se impune ca cea dintâi intre datorii la oamenii civilizați și prevăzători pentru ziua de maitie. — Ron Jose. Situația financiară și economică a României — Declarațiile d-lui M. Blank — „Financial Times’*, care a publicat rezultatele anchetei făcută în România de d. Brandreth, asupra situației economiice și financiare a tărei noastre, a publicat Și declaratele d-lui Mauri«in Blank. In rezumat d. M. Blank a spus următoarele : adevăzra* Că România trece printr’o epocă tvrea, dar situația «i este departe de a fi așa de rea după cum și-o închipuesc unii străini, „înainte de război. România era un adevărat Paradis terestru“. — cu o sumă micä de bani are Pu* Jean cumpăra acolo o grămadă de lucruri trebuincioase vieței, dar Și atunci se spunea în străinătate că „România este într’o foarte rea situație financiară și Economică, iar bărcile apusene, franceze și engleze, făceau dificultăți atunci când era vorba să acorde împrumuturi României‘‘. In ce Privește proiectul de a se încredința repararea materialului rulant unui grup anarlo-francez, d. Bank a arătat că aceia cari se opun pregetului o fac pfi baza faptului că înaiinte de război căile ferate au funcționat foarte bine cu un personaj curat românesc. Aceștia spun că nu e nevoe de străini ca să repare materialul, ci de capital străin, ea sa pue pe români în situație de ai repara e^* Dar criza c. f. strangulează l-teralment și țara. Din cauza <?îi România nu are experiență mai puțin decât exporta mânia mică înainte de război. In chestia scăderei leului ci, Blank a declarat că s’au importat prea multe articole n’? necesare ?i puțin material uiii. Importul s’a făcut din Ap irita, Franța, Elveția, Span, Olanda și ‘rebue Plătit cu le» la cursul monedelor străine. D. Blank a mai spus că dacă s’ar împiedica importul, cur sul leulu' s’ar putea îmbuna* lăți. , După ce a expus în ce constă bogățiile naturale ale României, care nu se pot cont* Para, cu ale altor țări, în raport cu întinderea și popula»ia, d. Bank a spus despre situația financiară ca ,A>’au cormis greșeli dar nu era de a spune Că oricâte extravarianțe ar fi comis miniștrii de finalle ai României, ele im pot distruge baza noastră financiară, așa de c are e forța noastră de reacțiune, ca și elasticitatea noastra‘‘. De la 1902 la 1904 n’am avut nici un deficit bugetar. Impozitele atuale sunt rideci de neînsemnare. Dar toate acestea se vor schimba. Prin introducere 41 biruri noi, bazate pe Principii fiscale moderne“. fuels și IsöDdlp 8e hârt.e Necontestat că tariful nostru vamal, nu mai corespunde vremuie azi și că silințele ce se fac spre a fi pus în acord cu ea, sunt pe deplin justificate. Statul are pe de o parte nevoie de venituri noi și multiple, iar industria nationala pe de altă parte are de asemenea nevoile ei, spre a se putea desvolta. Cu cât importul va fi mai mare, cu atât și veniturile vor fi mai îndestulătoare dar protejarea industriei naționale prin taxe vamale va micșora tn mod fatal aceste venituri, destinate a fi înlocuite parțial Prin acele ce s’ar putea obține dela produsele industriei protejate. Protecția aceasta însă, trebue să aibă și ea o limită__peste care nu se poate trece fără a isbi în celelalte interese, tot așa de mari și de permanente ale unui neam. Ce folos ar trage Statul dacă sub pretextul protecțiunei unei industrii naționale, ar iibi prin taxe vamale aproape prohibitive importul acelor Produse, iar industria din interior cu toată protecția arătată nu poate satisface nici pe departe trebuințele naționale, ba din contră paralizează și alte ramuri de industrie ? Ar fi desigur o concepție greșită și o luptă necurmată ca efectele ei să înceteze. Tariful vamal deci, dacă trebue să proteje anumite industrii, el trebue să țină seamă și de nevoile reale a Statului și ale celorlalte ramuri de industrie, păstrând un echilibru bine chibzuit și care să împace pe toată lumea. Aceasta fiind linia de conduită, pe care trebue să o urmăm, s-a părut curioasă atitudinea fabricanților de hârtie, cari la congresul industrial, când a fost vorba de tariful vamal, au cerut taxe prohibitive pe hârtia adusă de ziare și librari din străinătate, sub pretextul protejării industriei lor, fără să țină seamă, ce ©i nu pot satisface acum trebuințele țării și că fără un import industria grafică este periclitată în existența ei necesară tuturor. Dacă această atitudine ar fi rămas numai la congres, n’ar mai fi meritat să nu ocupăm de ea însă, ea continuă mai departe fată de ministerul de finante căruia i s’au prezentat memorii și față de care au depus stăruinti asidui, ca să se lovească cu taxe prohibitive orice import de hârtie. Această atitudine, începând acum să fie condamnabilă și să lovească în arta grafică și in presă, datori suntem sfii luăm și noi atitudinea corespunzătoare și facem apel la confrați și la cei interesați că ia aminte asupra soartei pe care le-o pregătește fabricele de hârtie. Pe de-o parte el nu fabrică cantitatea de hârtie de care avem nevoe, câștigul fiindu-le asigurat prin prețurile exercitante Pe cari le pretind și cari se permite cu producție putină sâ căștige mult, iar pe de altă parte se silesc să ne Împedice de a «duce aceea ce fie este de lipsă, din afară, voind să trăiască numai ei. Aceasta nu cs 0 o politică economică, ci o politică sălbatecă, egoistă și nu contra ei vom lupta din toate puterile. STELIAN EGOESCU Mminismă economisă a íIp Möyst Ujt consortiu american va lua în antrepriză construirea liniilor ferate Dăngeni-BâdAuti-Lipcani și Dorohotîn Cernăuți.' , / Dorohoi. B Fi binait. Sunt ani de zile de când se asfstă chestia construjrei liniei ra'e Dângenidauți-Lipcani caess fie vitală pentru întrog nordul Moldovei în general, și pentru județul Dorohoi în special . Odată această Hulă ferată înființată, aceasă întreagă regiune a tarei ar renaște la o viață nouă. In deosebi oropsitul județ Dorohoi, ar avea cel mai mult de câșă grgre, dar chestiunea aceasta amenința să nu eternizeze. Acum câțiva ani, fostu] prefect a județului Dorohoi d. M.Cu Stafilonovici obținuse ca Opusuni da miniștri de atunci să voteze un crisc. d‘tre câteva milioane pentru terminarea construirea acești linii ferate ,dar n’a trecut mult timp iar creditul voat a fost întreba]atâț pentru altă linie ferelă. ChestiCnea a fost lăsată iar în părăsire,. "[ Un alt proiect, rămas și acest iil în desuetudine este și construinga unei linii ferate directe Dorohorj Cernăuți, afară de linie DorotpÄNoua Sulița.Bucovina Utilizatea acestor linii de drum de fier nu mai are nevoe să fie scoasă un relief Se pare însă că de astădată ambele chestiuni intră în faza lor decisivă. D. locot._co!_ I Angereisen, prefect al județului nostru nu fi făcut următoarele importante declar, rațiuni: —,Un consorțiu american tratează cu guvernul nostru țnerea în anrepriză a construirei (nu și a exploatărei) liniei ferate Dăngeni- Rădăuți-și Pruni, ca și aceea Bororhoi-Cernăuți direct, care va avea legătura cu Galiția și Polonia. Probabil c ă tratativele vor fi în curând terminate și construirea va încape cât de curând“. Prin alipirea Basarabiei si Bucovinei ]a vechiul regat înființareai acestor linii ferate capătă o dajportanță și mai mare ^ Bruna. ssasin Ust őrt« ferahiaj! galați Galați, 7 Februarie Astăzi, Curtea cu juridic Covurlui a judecat procesul lui Gheorghe Darvassy si a Stației sale Bepa. asarinji üivei Férnie—crimă despre care ziarul nostru a scris la y?Ve* In cursul interogatoriului, u« cigii sul Darvassy-^--întrebat asupra complicitarii soției salej tăgădue$te cu asistentă evre^ amestec al acesteia Înfăptuirea omorurii. Trecându-se apoi la ascultarea martorilor, unul dintre aceștia B. Petrescu refuză să depună legiuitul jurământ pe motivul ca credința lui advent’să îl oprește dela aceasta- Din această pricină se naște un iredent cu privire la libertatea conștintei, între' Kingîs^. frați si apărare (d. avocat O- tricou)După ce acuzarea si apărarea ¥*a terminat cuvântul,jurații și urma unei scurte dahbenii, au adus un verdict afirmativ, în baza căruia Curtea condamnâ Pe soții Darva&să se muncă sa Mcâde viață.