Universul, mai 1921 (Anul 39, nr. 119)

1921-05-29 / nr. 119

fost impusă la impozitul pe a­­vere. Jumătate din capitalul ei însă este în mâna soc. Blank, care şi-a plasat acolo, o parte din capitalul ei social. Potrivit indicaţiunilor date de d. ministru s'ar părea că nu­mai prima societate va fi impu­să,­ căci d-sa spune că „Acţiu­nile nu vor fi impuse în persoa­na acţionarilor“. Când însă a­­ceşti acţionari nu sunt persoa­ne fizice, ci persoane morale şi în special bănci, atunci este o mare îndoială. In adevăr, ceva mai departe, tot, ministrul de finanţe adaugă: „Cum sunt azi în România pes­te 6 miliarde acţiuni, valoarea nominală, cele 720 milioane ce reprezintă acţiunile suplimen­tare, vor alcătui un tona“ etc. Insă, 6 miliarde valoare no­minală nu există de­cât dacă a­­duni capitalul de la „Goetz“ cu cel de la „Blank“. Când însă din capitalul lui „Blank“ scazi­­pe cel de la „Goetz“ „Vulcan“,­­„Astra“ etc. atunci nu mai ar­ecele 6 miliarde şi deci nici cele 720 milioane acţiuni suplimen­tare. Aceasta înseamnă că d. mi­nistru, înţelege să taxeze şi ca­pitalul societăţilor protejate şi pe societatea protectoare. In a­­cest caz impozitul pe avere, la societăţi," s-ar ridica la sume în afară de orice măsură. Din cele arătate mai sus se vede că impositele asupra soci­etăţilor sunt foarte grele, ele se repetă, câte­odată, de trei ori, asupra aceleiaşi materii impo­­sabile. Franţa, pe care d. ministru de finanţe o socoteşte ţara cea mai greu impusă, plăteşte, e a­­devărat, toate impozitele propu­se la noi. Cotele lor sunt însă cu mult inferioare cotelor noastre. a) Beneficiile comerciale şi industriale plătesc 8 la sută po­­t­rivit legei din 1920, la noi 10 la sută. . .. . .„ b) Acţionarii la dividende plă­tesc 10 la sută,­­ la noi 1u la sută. c) Cifra afacerilor 1 la mie, între 1 mii si 2 mii. 2 la mie între 2 şi 10 mii. 3 la mie între 10 si 100 mii. 4 la­ mie între 100 şi 200 mii. _ La hol, în proectul ministrului ste plătea întâi 1 la sută şi pe urmă o supra­taxă de: 1 la mie între 500 mii şi 1 mu. 3 la mie între 1 mii. si 2 mii. 4 la mie între 2 mii. si 3 mi . 5 la baie între 3 mii Şi 4 mii. Impositul global e cu mmt mai mic ca la noi, cum arătat într'un număr anterior. In Franţa însă nu există nici impositul pe avere, pe când la noi este acest imposit care e din cale afară de ameninţător.­­ M. TAŞCĂ Profesor universitar 'X Spelet. «COMAO» Furniseaza prompt! MOTOARE: „DIESEL’5 de benzină, de gaz și toneme " ! DEBENZINaI FABRiCi DE MOTOARE pentru căi ferate ! „oBERna^sEL“ rfr­rfj Reprezentanta, gener. p­tru România «VÂ8SJ81 Bw ti* trl| BUCUREȘTI „ ..flotante ! Cereţi o ierta d­etcn- 0 Pasagiul Imobiliara, Soara B Etaj 11 iată 19'flS STOIT&îlâ m COME&Îl est-eubopeasia ■eşti.—Biroul: Str. Edt'ar-Quinet 9—Telefon 43­­­99, Magazia­­ Albișoara No. 13, depozit permanent de diferite mărfuri uri, Arn­eaia da fisrăria, Suia, Fsrach­ae da natora si irculara, Articole tachnisa, SlSaHni agricole, Harte, Scule de tot felul k­amioane marca „Peerless“ şi British „F. W. C.“ (Tractor special nistru t­isnuri grele) UJTOMOBILE-TURISM W. A. F. Se fac Transporturi UHEŞTI—GIURGIU —OLTENIŢA—GALAŢI—IAŞI­­ şi la cerere în ori­ce direcţiune £24 A sosit un nou transport Co­rt jp| Automobile si piese originale fi 81 LJ ^ 0­^" wtkmt^statsal) ! GRUPUL­­le ÎN3USTRII BÎUG3REȘTI societate anonima i Gaaital soc. 60.000.000 lei BUCUREȘTI iStrada la vor 68 \ FABRiG'â. de MOTOARE „Cv JL JB“ Executs : MOTOARE de BENZINA dela 5-40 H.P. Circuidrs respartabîli nea*iii tăiat ‘leaute cu maior ! £oco,nobil de benzină etc. Precum şi ori-ce REPA­­RAŢI­UNI de MAŞINI Pentru AUTOMOBILE secţie specială Comenzile şi ori-ce fei de Informaţiuni în Str. Izvor SA 8, zilnic 8-12 şi 2-6. 2055 C rochii elegante Costums iainsur-cape, rochii dis vară confecţionează elegant cu pre­ţuri convenabile Atelierul D-na BUIA­­ 2021 Strada Carol 40 2021 GOGAU „BENSoOHP“ în cutii de tinichea de 1/3, 1/4 şi 5 kgr. marfă originală Vânzări en gros la Adolphe JSperăter Bucureşti : Pasagiu! Macca Galaţi, Str. Braşoveni 8 19^1 1 ACE DE PIR­IG­Abili PARATE complecte si acce­sorii da PIROG .AVURĂ UNELTIS de TRAFORAJ­e, găsesc la vechiul magazia de încredere ’’’ lavidescu F. Stefan & C^ie 5, Pasagiul Villagros, vis-ă-vtj de Prefectura Politiei EXPEDITII Si IN PROVINCIE ....................... 2029 Sare de Lămâe Marîâ sS,:spswi25>Uä Vânzări en gros la Ralphs IfiscrSisr îucureşti: Pasagiul Macca. Galaţi: Str. Braşoveni 8 ). 19S/1 B Krai­a se­cută pentru­ o mare cast de Comerţ On ran «trnsear Bk ■entru lingeria bărbabasiîâ. ;fartele e vtr­atire a la A­­tenţia de Publicitate 0. Adania tir. Sărindar 4 sub „&ou­­»guar*1. 5040 „Anilină“! — TOATE CULORILE - Calitate garantat superioară AARC­A „RAJA“ In cutii de *L si ]1,0 la k.l­. Se efec­tueaza prompt si prin colete poştale de către I Biroul Fabricei „Gloria“­­ București Str. Olteni 22-49 ! La nemulţumire ae res- Stitue costul. 2009 Stiri din străinătate Regele Italiei a fost primit în Sardinia cu mari manifes­taţii din partea întregei po­pulaţii. La 24 Mai s-a serbat în toa­tă Italia aniversarea intrarei Italiei în război. Beneş, împreună cu repre­­zentanţii oficiului comerţului extern, vor pleca la Londra ca să înceapă tratative pen­­tru încheerea unui tratat de comerţ cu Angolia. Ministerul cehoslovac al drumurilor de fier a început discuţiuni cu Camerile de co­merţ, cu asociaţiunile indus­triale şi societăţile de trans­port în privinţa introducerii trenurilor directe în legătură cu Iugoslavia.. Consiliul ambasadorilor a respins protestul german pri­vitor la hotărârile asupra a­­ranjamentului frontierei ger­mano-belgiene. Alegerile din nordul Irlan­dei a­u fost pline de incidente­ Customhouse din Dublin, una din cele mai mari clădiri ale Irlandei, construit în secolul al 18-lea, costând un milion pfunzi sterlini, a fost distrus de rebelii, cari i-au pus foc de­oarece această clădire era depozitul unor documente importante. Libertyhall, locul de întrunire a marilor indus­triași irlandezi, a fost de ase­menea distrus prin foc. Anglia a hotărât să retragă trupele engleze din Lemnos, Imbros, Tenedos.­­ Afară de ziarul socialist „Avanti“­­şi cel comunist „Or­dine nuovo“, presa, italiană nu regretă plecarea comisiu­­nei economice ruse. „Corriere della Sera“ spune că această plecare se datoreşte nerecu­­noaşterei republicei sovietice ruse, care cerea garantarea jurisdicţiunei asupra tuturor ruşilor vieţuind în Italia. Absoluta lipsă de ploaie în Rusia slăbeşte speranţele pen­tru o bună recoltă. Epidemia holerei face pro­grese.­ Judecata vinovaţilor de război germani a început îna­intea C­urței supreme din Leipzig. ^ ^ JU LftSA sosit I I Curele dl plete IBS 188*811 Curele ic .­­.atata Kaaerieme Curele ie Fir fie Cămilă Lână din Peri*. JliilS QOM9 Birou technic­­ Strada PARIS No. 21-22.­Telefon 28­81 LA DEPOZITUL GENERAL LACUL SĂRAT ______ BRA1LA 7BTVA» An­eoi1» — FOSTA BRISTOL - Cu faţadă spre Baie şi Parc Renovată săîn kgk, SO earnest elegant rcseSasa »Sa $©4 cosifortul modern. SESTRUSaNT DE Paftim. Ratie Serviciul special dtr.mr.nip mobil pentru persoane şi bagaje direct din Gară la Vilă. DESCHIDEREA STAGIUNE! LA 1 IUNIE crt. Pentru orice informaţiuni şi reţineri de camere a se adresa la Marea Fabrică „ANCORA** Brăila isac UNI­VERSUL Temperantismul american In­declin Legea anti-alcoolică din Statele­ Unite este pe cale de a suferi o­­modificare semnifi­cativă. E vorba ca, începând de la anul viitor, să se per­mită medicilor prescrierea vinului şi a berei, în anumite doze. Mai multe firme americane au şi pregătit teren de afa­ceri în această direcţiune, luând contact cu firme ger­mane exportatoare de bere şi de vin, şi negociind reprezen­tarea lor în vederea consu­mului în perspectivă. Iată deci o mare virtute a­mericană :âffl£»iuintă serios ! in­orrţisfiuns SAMBATA­ ­*■ Membrii Curţii de apel din Bucureşti, intrunindu-se joi in adunare generala., au ales ca ■membru un consiliu superior al magistraturii pe .­. Sever Tipel, preşedinte al S. I .. Iar ca mem­bru supleant pe.­­.­­. Manu, con­silier. Concursul pentru biserica neamului la Mătrăşeşti se va ţi­ne, dela 4—6 Iunie. Toţi concurenţii sunt rugaţi a depune planurile, schiţele la di­recţia Ateneului centru chitanţa şi în plicuri sigilate. Va scrie numele, adresele şi detaliile suplimentare. Comisiu­­nea îşi va depune raportul pari­­t In. 16 Iunie 1921.­­ Ministerul de domenii face cunoscut viticultorilor că la Brăila a sosit o cantitate de 6 vagoane rafie pentru le­gatul viilor, care se va distri­bui tuturor celor ce vor adre­sa cereri ministerului. ♦ D-na Smara, cunoscuta lite­rată, a avut onoarea să pri­mească diploma de onoare Dan­te Aligeri cum şi medalia şi di­ploma de onoare a societ. Sforţa e Arte din Roma. Tot­odată, d-sa a fost informa­tă că în Septembrie viitor vor veni în ţară 200 italieni profe­sori, artişti, scriitori, funcţio­nari, industriaşi spre a cunoaşte mai de aproape starea noastră culturală, artistică, literară şi industrială.­­*• Comitetul pentru ridicarea unui monument eroilor căzuţi în războiul 1916—1918 din Ber­­binceni — Bacău, face un căl­duros apel la public rugându-l să binevoiască a-şi da obolul pentru realizarea operei propu­se în semn de recunoştinţă faţă de eroii cari s’au jertfit pentru înregirea Ţărei noastre. Ofrandele se trimite pe adresa casieriei omnumentului eroilor din Berbiceni-Bacău. Numele donatorilor vor fi în­scrise în cartea istorică a mo­numentului şi se vor pomeni în bisericile parohiei din localitate.­­ Duminică, 29 Mai, va în­cepe concursul interșcolar de oină, sub conducerea d-lui prof. N. Sp. Bădescu. ® S’a acordat un concediu de un an, pentru interese per­sonale, căpitanului Ştefănes­­cu Aurel, din jandarmerie, cu începere de la 1 Aprilie. ♦ In cartierul gărei de, Nord la „Adăpostul Călătorilor“, ministerul muncii a înfiinţat un birou de înscriere şi pla­sare a lucrătorilor fără lucru. Biroul primind în fiecare zi un însemnat număr de în­scrieri, înştiinţează pe ori­cine are nevoie de orice fel de muncitori ca să se adrese­ze în calea Griviţei nr. 158, di­mineaţa între orele 9—12 şi seara între orele 9—11 sau la ministerul muncii, direcţia plasării. ' ^y în.- -Bh. Păun , care a fost suspendat din postul de agro­nom în centrala obştiilor să­teşti şi a exploatărilor agricole, a fost reintegrat în funcţiu­nea sa. S-a înfiinţat un consulat de a doua categorie (onorar) al României la Rio de Janeiro, şi d. Arthur Vranbek a fost numit titular al acestui oficiu consular cu titlul onorific de consul. ♦ D. Şerban Drutu, a fost nu­mit interpret pe lângă legaţiu­­nea română din Washington. “*■ Consiliul general al judeţu­lui Buzău, a fost convocat în sesiune extraordinară pentru ziua de 18 iunie a. c. D. inginer Horia Leon a fost delegat să­­conducă servi­ciul refacerii regiunilor dăuna­­te de război din Bucovina, cu­prinzând şi părţile din nord­­vestul Basarabiei pe linia Noua Suliţă Hotin, regiunea Mamor­­niţa din jud. Dorohoi şi locali­tăţile din judeţul Suceava din vechiul regat. D-sa va avea titlul de direc­tor al refacerii regiunilor dău­nate de război din Bucovina. „ Vizitarea imobilului Sindi­catului ziariştilor din Bucu­reşti, hotărîtă pentru ziua de 29 crt., se amână pentru o da­tă ce se va anunţa la timp. Amânarea e provocată de faptul că încă n’au fost dega­jate de materialele de depozit încăperile şi intrările princi­pale.­­ Asociaţiunea generală a me­dicilor din România, face cu­noscut tuturor colegilor din Bu­cureşti, că pot cere dela secreta­riatul asociaţiei între orele 6—8 seara anteproectul de lege pen­tru organizarea corpului medi­cilor. O întrunire se va ţine pe la 10 iunie a. c. în care se va discu­ta acest anteproect.­­ Consiliul oraşului Cluj a votat un fond de un milion lei în amintirea căsătoriei A. S. R. Principele Carol. Aceas­tă sumă se va utiliza pentru ajutorarea orfanilor din ora­șul Cluj.­­ După ultima statistică, întocmită în vederea expor­tului de vite din Ardeal, în a­­ceastă regiune se află 1 mii. 927.182 vite cornute. In anul 1910, numărul aces­tor vite era de 2.039.390. ■* S-au supus aprobării consili­ului de miniştri lucrările pen­tru repararea podului de lemn peste apa Câlnău, de pe şo­seaua Buzău-Valea C­omisoaei, în valoare de 62 mii lei. D. A. Missir, şef de servi­ciu la direcţia asistenţei sociale din ministerul muncii, a fost înaintat subdirector cl. III.­­ O comisiune compusă din d-nii M. Dimitriu, director general, M. Giorgian, inspec­tor general, şi ing. N. Albu­­lescu va pleca zilele acestea în centrele mari industriale din Ardeal şi Banat spre a studia raporturile actuale dintre direcţiunile marilor fabrici şi mine de acolo şi sa­lariaţii Ier. Comisiunea va face şi o a­­mânunţită anchetă la Petro­­şani şi Valea Jiului în urma situaţiei creiate­ de ultimele Ministerul muncii va scoate o ediţie de popularizare a legii sindicatelor profesionale, care va cuprinde şi noţiuni practice de constituire a sindicatelor de muncitori, cultivatori etc.­­ S-au supus spre aprobare consiliului de miniştri urmă­toarele reparări de şosele : Roman-Tg.­Frumos (jud. Iaşi în valoare de 187.145 lei ; şo­seaua naţională Fundata- Târgovişte-Sinaia (jud. Dâ­m­­boviţa) în valoare de 244.827 lei ; şoseaua Mizil-Buzilu în valoare de 824.241 lei ; şo­seaua Câmpina-Buşteni (jud. Prahova) în valoare de 335 mii 160 lei ; şoseaua Ciulniţa- Piteşti (jud. Muscel) în valoa­re de 219.634 lei. ♦ In conformitate cu dispozi­­ţiunile art. 405 din tratatul de pace de la Versailles, ministe­rul muncii a comunicat societă­ţii Naţiunilor că recomandările şi convenţiile de l­a Washing­ton au fost ratificate, prin le­­gea promulgată şi publicată în „Monitorul Oficial“ din 17 Mai cor.­­*■ D. dr. V. Gheorghiu, profe­sor la facultatea de teologie din Cernăuţi, a fost, numit consilier­­onorific în pom­sistom­ul arhie­piscopal din Cernăuţi­­*■ Comitetul central al asis­tenţei sociale se va întruni înn zilele de 30­­şi 31 Mai la minis­terul muncii. Se va discuta : Modificarea regulamentului de funcţionare, 2) Darea de seamă asupra mer­sului asistenţei; expunerea si­tuaţiei financiare; aprobări de statute; cereri privitoare la a­­cordarea de personalitate juri­dică; proiectul de regulament pentru controlul societăţilor de asistenţă; fixarea cotei pentru oficiul I. O. V. şi ratificările a­­vizelor date de delegaţia per­manentă. POLITICE Corpul diplomatic din Bel­grad va face, zilele acestea, o escursiune pe Dunăre şi va vi­zita Porţile de Fer. Un delegat al ministrului de externe român va saluta pe oas­peţi. MILÎTAHE ♦ Ministerul de războiu, pri­mind mai multe cereri de demm­o­bilizare din partea plutonierilor t. r. cari nu au reuşit la exame­nul pentru gradul de subloco­tenent de rezervă, face cunoscut următoarele : Conform art. 4 din legea ofi­ţerilor de rezervă şi art. 55 din legea de recrutare, tinerii recru­taţi în condiţiunile art. 52 din legea de recrutare, cari nu vor reuşi la examenul pentru gra­dul de sublocotenent de rezer­vă, vor putea trece, după 0 luni, un al 2-lea examen. Dacă nici la acest al 2-lea­ e­­xamen nu vor fi declaraţi rei­­­şiţi, vor face termenul de servi­ciu militar întreg, pentru care au fost­ recrutaţi sau angajaţi. Astfel fiind, asemenea cereri nu se pot aproba, fiind contrare legei. . . ♦' S‘a primit dem­isiurma din armată a comandorului Mihail loan, din marina militară. ♦ S'a primit demisiunea din armată a locot.­comandorului Ene Constantin, din marina mi­litară. DE LA S. M. R. ♦ Vaporul „Oituz" a sosit la Rotterdam la 22 Mai, cu 3500 tone­ cărbuni pentru S. M. R. Vaporul „Bucegi“ încarcă la Brăila 5000 tone orz pentru Anglia. Vaporul „Turnu-Severin” a sosit la Constantinopol la 14 Mai, unde descarcă m­ărfuri din România. TNrRM­im -*■ Congresul general al medi­cilor din România mare, se va ţine în Bucureşti la 3 iulie a. c. în localul său din str. Isvor No. 14. • Ordinea de zi se va comunica filialelor din judeţe spre a se a­­duce la cunoştinţa medicilor. ♦ Asociaţia inginerilor şi tech­­nicianilor din industria, minieră a, organizat, pentru zilele de 4 şi 5 iunie crt., un congres, care va urma după adunarea, generală anuală a „asociaţiei“. Congresul se va ţine în localul liceului Petru şi Paval din Plo­eşti şi va începe Sâmbătă 4 Iu­nie crt., la ora 3 d. a., continu­­ân­du-se în ziua de Duminică 5 Iunie, ora 9 dim. şi apoi în ace­eaşi zi la ora 3 d. a. Sâmbătă seară va fi o masă comună a congresiştilor şi mem­­bril­­i­ asociaţiei noastre. BIBLIOGRAFII Curierul judiciar Annul XXIX Nr. 19 din 22 Mai c., cu un bogat sumar din care remar­căm, articolul d-lui S. C. Decu­­sară asupra „Acuzatorului pa­­ricat“, studiu de procedură pe­nală comparată. — Norocul lui Kir­lani de M. Teodorian-C­arada. — „Dintr’un colţ al României Mari“ (Ecouri bucovinene 1918 —1920) de G. Rotică. — Frumosul ca înaltă sufe­rinţă de Eugeniu Speranţia (E­­ditura „Cele 3 Crişuri“). ,­. Din Judeţul Ilfov Preotul D. Turcu din Buda- Cosnetu, punând mâna pe puş­ca pândarului Petre Budeanu, arma s-a slobozit impuşe find pe Ion Niculescu, primarul acestei comune, precum şi pe pândar. Răniţii au fost internaţi în spitalul Brâncovenesc din Capi­tală. Soldatul Pană Nic­ulae din fortul Bragadiru a rănit grav cu baioneta la cap şi la mână pe flăcăul Ion Gh. Ioniţă din Bra­gadiru. In stare gravă, Ioniţă a fost trimis la spitalul Colţea, iar criminalul a dispărut. Copilul Floren­tian Căpraru­ din comuna Mănăstirea, pe când se scălda în gârla Ogata, neştiind să, înoate, s’a înecat. Sergentul de oraș Lăcătușu­ Constantin pe când se afla în co­m­­u­na Șerban Vodă, a rănit în picior cu un foc de revolver pe '"‘Aiunteierul Er­ce Afeui UNIVERSUL LITERAR cu o fruntaasä ii;istra{fiind în culori sie piciorul Pa^slescu SI CU URMĂTORUL SUMAR: S­v C­ronicii Găp­i.jimâ Koii-Y-Niu* «te A. MstcedoBski. Vi­jelia de G. I­. Ujvleeni. Sw Hotfrptea» pral­mrtduj de V. Corbusea. Zâna zăpezei, traiXiwcre chupă marele duce Con­stantin. * O vânătoare in nivnl.a. Misterele Spiocaniîul (contiuaas’e). Poezii de l.lena Farago, Leontin Iliescu, George­ Voevidca, etc. In sfârc­ul ţiţeiului, Impresii de călătorie de POPIC. Recenzii. Bibliografii, Ecouri, Hustra(inui îa text etc liSJVERSUl LITERAR se vinde cu 1. JLEî­ în toată țara O părere nationalistă asupra petrolului românesc Ziarul The Financial Times din Londra publică următorul interview acordat de d. C. Osi­­ceanu in Martin trecut : ATITUDINEA D-LUI CON­STANTIN OSICEANU de J. V. Brandreth, F. A. G. SA) „Nu văd ce m-ar putea împie­dică să expun, pentru cititorii ziarului „The Financial Times“ părerile mele în privinţa­­viito­rului industriei petrolifere din România“, începe d. Osiceanu, directorul general al societăţii „Steaua Română“, „­nsă, ab­stracţie făcând de „Steaua Ro­mână“, trebue să mă mărgi­nesc la păreri de un caracter general, căci nu doresc de loc, să mă amestec în politica sau a­­facerile altor societăţi. „In primul rând voi reaminti că în timpul războiului, aliaţii au distrus o mare parte din in­stalaţiile marilor întreprinderi petrol­iere din România, pentru a împiedica căderea lor în mâi­nile germanilor. Pentru reface­rea acestor instalaţii a fost ne­­voe de mult timp şi de multă muncă. Opera de refacere este acuma aproape terminată, însă nu găsim in faţa unor dificul­tăţi serioase, cari în momentele de faţă, se pun în calea desvol­­ilirei industriei de petrol. Este vorba de dificultăţile de trans­port. RESTRÂNGEREA PRODUCŢII „Puţinele locomotive pe care le mai aveam la dispoziţia noa­­stră, erau manipulate de către Stat şi multe societăţi au fost forţate să-şi reducă, în rond ar­tificial producţia sondelor lor, din cauza lipsei de mijloace de transport. In momentul de faţă, rezervoarele noastre sunt pline de petrol, atât în şantiere, cât şi în rafinerii, şi totuşi cele 25 de rezervoare ale Statului din Con­stanţa sunt aproape, goale. Dar ce s-ar putea face când nu avem mijloace de­­transport? Conduc­tele nu transportă decât petr­ol rafinat şi motorină şi sunt in­suficiente chiar şi pentru a­­ceasta. LIPSA DE DISCIPLINA ,,La noi în România, ne plân­gem de deprecierea foarte mare a valutei noastre, însă cât „aur“ nu am putea importa, dacă am fi numai în stare să vindem grâul, porumbul, petrolul, fierul, aluminiul, gazul natural şi au­rul nostru,­­ căci posedăm până şi aur nativ în subsolul nostru. Nu avem însă mijloace de transport. „Şi pentru ce nu le avem? Pentru că supralicitaţiile poli­tice din ce în ce mai accentuate făcute pe buze aşa numite de­mocratice, de către guvernele de după război, au subminat cu desăvârşire autoritatea ingine­rilor români de la c. f. r. Din motive electorale, miniş­trii au trecut peste ingineri şi au dat mâna cu lucrătorii de la c. f. r., iar aceştia, lipsiţi de cul­tura necesară, şi-au închipuit natural, că pot merge înainte şi fără inginerii lor. Nu mai este disciplină la c. f. r. iar cei buni, cari au lucrat pentru readuce­rea c. f. r. la starea bună, in care se găseau înainte de război, au plecat şi şi-au găsit ocupaţii mai rentabile. MUNCA ROMANEASCA „La Steaua, unde chiar grandioasa noastră rafineria nu lucrează decât in proporţie de 50 la sută din capacitatea ei de producţie, nu avem graţie măsurilor energice cari »'au luai. nici o neplăcere muncito­rească. Această întreprindere, a© fost acum transformată din so-.j cietate germană în societate ro-­­ mânească, condusă in întregi- j­ine de ingineri români. Germa- ? nii ţineau sistematic pe români,­­ departe de orice funcţiuni supe­rioare. Prin chipul in care noi românii, am înlocuit pe ger­mani, am demonstrat că aceş­tia greşesc ţinându-ne mereu­ în funcţiuni fără importanţa, reala noastră şi a­­acţionarilor lor principiile elementare ale­­in­dustre­i de petrol, ci oamenii de la cari să putem învăţa şi noi ceva. PROBLEMA MUNCII­ „Spuneaţi, odinioară, că nu­ a­­veţi nici o neplăcere cu munci­torii. Nu aţi avut de loc astfel de neplăceri în ultimul timp?“ . „Marile întreprinderi româ-­ neşti de petrol, nu au în mo-­­­mentul de faţă, turburări mun­citoreşti, însă am avut astfel de turburări. La „Steaua“ am fost forţat să concediez o serie în­treagă de agitatori. De atunci,­ totul s-a liniştit. De altfel direc-i­ţiunea se interesează de aproa­pe de buna stare a lucrătorilor­­ei. Am înfiinţat cooperative, că-­ rora le furnizăm încălţăminte, îmbrăcăminte şi alimente cu preţul de cost. „Lucrătorii sunt membrii ai sindicatelor?“ , ,Anumite categorii de lucră­-­ tori aparţin sindicatelor, dar la „Steaua“ nu tolerăm nici o­­acţiune sindicalistă şi refuzăm­­ să tratăm cu delegaţii sindicate­lor. Dacă oamenii noştri au ceva de reclamat, ei pot veni di­rect, la noi. Suntem totdeauna­­gata să-i ascultăm şi să le sa-­ tisfacem cererile legitime. Ma-­ joritatea lucrătorilor noştri din petrol sunt ţărani români, har-­ nici şi cari nu împărtăşesc doc­trinele subversive economice şi comuniste ale lucrătorilor de la oraşe ÎMPĂRŢIREA CAPITALULUI „Ştiţi că din capitalul în ac­ţiuni care aparţinea germanilor, 51 la sută se află acuma în mâini româneşti, restul fiindul împărţit între capitalişti fran­cezi şi englezi, reprezentaţi prin Banque de Paris et des Pays, K­as, Mallet Fréres, Mirabeau, Stern Brothers­ şi Dunning. Se mai află de asempenea şi ceva capital elveţian în afacpre­­­s . SITUATIA GENERALA­ ESTE­ EXCELENTA „Pentru a încheia — în afară de punctul negru al lipsei de transporturi, — cred că situaţia industriei române de petrol este­» excelentă şi că viitorul acestei industrii nu va putea decât să câştige printr'o colaborare« strânsă între capitalul străin şi inginerii români. Capitaliştii de englezi vor găsi în România ele­mente cari să colaboreze cu dân­şii in modul cel mai eficace, opun acestea, deoarece am im­i­presia că dv. ne cunoaşteţi foar­te puţin în Anglia şi că răul pe care îl auziţi despre noi, vinei din surse „interesate“, adică­ interesate să ne prezinte pe noi­­inginerii români, într'o lumină’ nefavorabilă. Englezii să vie şi să ne vadă cat de des, însă fără idei pre­concepute asupra propriei lor superiorităţi, şi am convingerea ca printr’un contact mai apro­piat vom începe să ne înţelegem mult mai bine unii pe alţii. COLABORAREA STREINA „Sunt unul dintre aceia cari cred că industria română de petrol, fiind un bun naţional, ar t­re­bui să fie condusă numai de români. Vă rog să nu mă înţe­legeţi greşit. Noi nu dorim sa excludem cu desăvârşire pe străini de la această industrie. Departe de noi acest gând, însă nu am vedea cu plăcere in­gineri străini puşi peste ingine­rii români de cari avem destui cu destulă experienţă şi compe­tenţă în materie de petrol. Stră­inii cari­ vin să ocupe anumite poziţii înalte în industria noas­tră de petrol, b­. ar trebui sâ fie simpli reprezentanţi ai capitalu­lui străin angajat în industria noastră de petrol, cum a fost până acuma fără nici un profit pentru acţionarii români sau străini, ci ar trebui să fie ade­văraţi colaboratori ai noştri. Dorim să vedem la noi, nu uce­nici cari vin sa înveţe pe soco­*) F. R. G. S. „Fellow of the royal Geografical society“, membru al societății regale geo­grafice. (N­ota .traducătorulu­i). Duminica 29* Maru 192! Im­preiOTa Demisia unor funcţionari. — Sărbătorirea centenarului lui L Brătianu. — Diversa. f­un­cţionarii de la adminis­traţia financiară, împreună cu toţi perceptorii din judeţ şi toţi agenţii de urmărire şi-au îna­intat în bloc demisia ministru­­li­­de finanţe pe motiv că nu l“ sporeşte salariile. Petiţia înaintată, arată ca din leafa ce primesc­ astăzi, le este cu neputinţă să trăiască şi, a­­tunci când unei clase de funcţi­onari ai statului, — e vorba de magistraţi — li s'a recunoscut dreptul,­nu înţeleg de ce şi lor nu li s'ar face aceeaş dreptate, mai ales că munca lor e şi mai grea şi mai istovitoare. —_ Un comitet compus din d-nii general Razu, comand. corpului I armată, Poenaru, prim preşedinte al Curţii de a­­pel, I. B. Georgescu, primarul oraşului, C. Negreţu, prefectul judeţului, Const. Neamţu, dr. Ch. Laugier directorul reg. I sanitare­ şi alţi fruntaşi, profe­sori şi avocaţi, s'au întrunit, azi la prefectură, spre a alcătui programul serbării centenaru­lui lui T. Brătianu, care va fi* Duminică 29 cor. — Prefectul judeţului, plecând­ pe ziua de 1. Iunie în concediu,, ne tot timpul absenţei d-sale va­ fi înlocuit de col. Camil Oltea­­­nul, inspector administrativ.­­ — Eri noapte s'a spart cance­laria de la soc. „Invalizii din­ război“. Hoţii au deschis cassa* cu chei false şi au furat 1.3 mii de lei. — Nec. Ghioşteanu din Do­­breşti într'o ceartă la cârciumă a omorât rău o lovitură de cuţit pe Ion N. Puiu. — Gh. Firu din Bistreț, a îm­pușcat pe Iordache Cerăce­ni omorându-l. Ai ioî iarasi Uele ia ziarul DNIVEH3UL costă! Pe 12 I?jsi 3 „ . . Lei 200 « ® 1* » ■ • ii 100 ,■^3 fo ■«* tf'xSÎ

Next