Universul, mai 1921 (Anul 39, nr. 119)
1921-05-29 / nr. 119
fost impusă la impozitul pe avere. Jumătate din capitalul ei însă este în mâna soc. Blank, care şi-a plasat acolo, o parte din capitalul ei social. Potrivit indicaţiunilor date de d. ministru s'ar părea că numai prima societate va fi impusă, căci d-sa spune că „Acţiunile nu vor fi impuse în persoana acţionarilor“. Când însă aceşti acţionari nu sunt persoane fizice, ci persoane morale şi în special bănci, atunci este o mare îndoială. In adevăr, ceva mai departe, tot, ministrul de finanţe adaugă: „Cum sunt azi în România peste 6 miliarde acţiuni, valoarea nominală, cele 720 milioane ce reprezintă acţiunile suplimentare, vor alcătui un tona“ etc. Insă, 6 miliarde valoare nominală nu există decât dacă aduni capitalul de la „Goetz“ cu cel de la „Blank“. Când însă din capitalul lui „Blank“ scazipe cel de la „Goetz“ „Vulcan“,„Astra“ etc. atunci nu mai arecele 6 miliarde şi deci nici cele 720 milioane acţiuni suplimentare. Aceasta înseamnă că d. ministru, înţelege să taxeze şi capitalul societăţilor protejate şi pe societatea protectoare. In acest caz impozitul pe avere, la societăţi," s-ar ridica la sume în afară de orice măsură. Din cele arătate mai sus se vede că impositele asupra societăţilor sunt foarte grele, ele se repetă, câteodată, de trei ori, asupra aceleiaşi materii imposabile. Franţa, pe care d. ministru de finanţe o socoteşte ţara cea mai greu impusă, plăteşte, e adevărat, toate impozitele propuse la noi. Cotele lor sunt însă cu mult inferioare cotelor noastre. a) Beneficiile comerciale şi industriale plătesc 8 la sută potrivit legei din 1920, la noi 10 la sută. . .. . .„ b) Acţionarii la dividende plătesc 10 la sută, la noi 1u la sută. c) Cifra afacerilor 1 la mie, între 1 mii si 2 mii. 2 la mie între 2 şi 10 mii. 3 la mie între 10 si 100 mii. 4 la mie între 100 şi 200 mii. _ La hol, în proectul ministrului ste plătea întâi 1 la sută şi pe urmă o suprataxă de: 1 la mie între 500 mii şi 1 mu. 3 la mie între 1 mii. si 2 mii. 4 la mie între 2 mii. si 3 mi . 5 la baie între 3 mii Şi 4 mii. Impositul global e cu mmt mai mic ca la noi, cum arătat într'un număr anterior. In Franţa însă nu există nici impositul pe avere, pe când la noi este acest imposit care e din cale afară de ameninţător. M. TAŞCĂ Profesor universitar 'X Spelet. «COMAO» Furniseaza prompt! MOTOARE: „DIESEL’5 de benzină, de gaz și toneme " ! DEBENZINaI FABRiCi DE MOTOARE pentru căi ferate ! „oBERna^sEL“ rfrrfj Reprezentanta, gener. ptru România «VÂ8SJ81 Bw ti* trl| BUCUREȘTI „ ..flotante ! Cereţi o ierta detcn- 0 Pasagiul Imobiliara, Soara B Etaj 11 iată 19'flS STOIT&îlâ m COME&Îl est-eubopeasia ■eşti.—Biroul: Str. Edt'ar-Quinet 9—Telefon 4399, Magazia Albișoara No. 13, depozit permanent de diferite mărfuri uri, Arneaia da fisrăria, Suia, Fsrachae da natora si irculara, Articole tachnisa, SlSaHni agricole, Harte, Scule de tot felul kamioane marca „Peerless“ şi British „F. W. C.“ (Tractor special nistru tisnuri grele) UJTOMOBILE-TURISM W. A. F. Se fac Transporturi UHEŞTI—GIURGIU —OLTENIŢA—GALAŢI—IAŞI şi la cerere în orice direcţiune £24 A sosit un nou transport Cort jp| Automobile si piese originale fi 81 LJ ^ 0^" wtkmt^statsal) ! GRUPULle ÎN3USTRII BÎUG3REȘTI societate anonima i Gaaital soc. 60.000.000 lei BUCUREȘTI iStrada la vor 68 \ FABRiG'â. de MOTOARE „Cv JL JB“ Executs : MOTOARE de BENZINA dela 5-40 H.P. Circuidrs respartabîli nea*iii tăiat ‘leaute cu maior ! £oco,nobil de benzină etc. Precum şi ori-ce REPARAŢIUNI de MAŞINI Pentru AUTOMOBILE secţie specială Comenzile şi ori-ce fei de Informaţiuni în Str. Izvor SA 8, zilnic 8-12 şi 2-6. 2055 C rochii elegante Costums iainsur-cape, rochii dis vară confecţionează elegant cu preţuri convenabile Atelierul D-na BUIA 2021 Strada Carol 40 2021 GOGAU „BENSoOHP“ în cutii de tinichea de 1/3, 1/4 şi 5 kgr. marfă originală Vânzări en gros la Adolphe JSperăter Bucureşti : Pasagiu! Macca Galaţi, Str. Braşoveni 8 19^1 1 ACE DE PIRIGAbili PARATE complecte si accesorii da PIROG .AVURĂ UNELTIS de TRAFORAJe, găsesc la vechiul magazia de încredere ’’’ lavidescu F. Stefan & C^ie 5, Pasagiul Villagros, vis-ă-vtj de Prefectura Politiei EXPEDITII Si IN PROVINCIE ....................... 2029 Sare de Lămâe Marîâ sS,:spswi25>Uä Vânzări en gros la Ralphs IfiscrSisr îucureşti: Pasagiul Macca. Galaţi: Str. Braşoveni 8 ). 19S/1 B Kraia secută pentru o mare cast de Comerţ On ran «trnsear Bk ■entru lingeria bărbabasiîâ. ;fartele e vtratire a la Atenţia de Publicitate 0. Adania tir. Sărindar 4 sub „&ou»guar*1. 5040 „Anilină“! — TOATE CULORILE - Calitate garantat superioară AARCA „RAJA“ In cutii de *L si ]1,0 la k.l. Se efectueaza prompt si prin colete poştale de către I Biroul Fabricei „Gloria“ București Str. Olteni 22-49 ! La nemulţumire ae res- Stitue costul. 2009 Stiri din străinătate Regele Italiei a fost primit în Sardinia cu mari manifestaţii din partea întregei populaţii. La 24 Mai s-a serbat în toată Italia aniversarea intrarei Italiei în război. Beneş, împreună cu reprezentanţii oficiului comerţului extern, vor pleca la Londra ca să înceapă tratative pentru încheerea unui tratat de comerţ cu Angolia. Ministerul cehoslovac al drumurilor de fier a început discuţiuni cu Camerile de comerţ, cu asociaţiunile industriale şi societăţile de transport în privinţa introducerii trenurilor directe în legătură cu Iugoslavia.. Consiliul ambasadorilor a respins protestul german privitor la hotărârile asupra aranjamentului frontierei germano-belgiene. Alegerile din nordul Irlandei au fost pline de incidente Customhouse din Dublin, una din cele mai mari clădiri ale Irlandei, construit în secolul al 18-lea, costând un milion pfunzi sterlini, a fost distrus de rebelii, cari i-au pus foc deoarece această clădire era depozitul unor documente importante. Libertyhall, locul de întrunire a marilor industriași irlandezi, a fost de asemenea distrus prin foc. Anglia a hotărât să retragă trupele engleze din Lemnos, Imbros, Tenedos. Afară de ziarul socialist „Avanti“şi cel comunist „Ordine nuovo“, presa, italiană nu regretă plecarea comisiunei economice ruse. „Corriere della Sera“ spune că această plecare se datoreşte nerecunoaşterei republicei sovietice ruse, care cerea garantarea jurisdicţiunei asupra tuturor ruşilor vieţuind în Italia. Absoluta lipsă de ploaie în Rusia slăbeşte speranţele pentru o bună recoltă. Epidemia holerei face progrese. Judecata vinovaţilor de război germani a început înaintea Curței supreme din Leipzig. ^ ^ JU LftSA sosit I I Curele dl plete IBS 188*811 Curele ic ..atata Kaaerieme Curele ie Fir fie Cămilă Lână din Peri*. JliilS QOM9 Birou technic Strada PARIS No. 21-22.Telefon 2881 LA DEPOZITUL GENERAL LACUL SĂRAT ______ BRA1LA 7BTVA» Aneoi1» — FOSTA BRISTOL - Cu faţadă spre Baie şi Parc Renovată săîn kgk, SO earnest elegant rcseSasa »Sa $©4 cosifortul modern. SESTRUSaNT DE Paftim. Ratie Serviciul special dtr.mr.nip mobil pentru persoane şi bagaje direct din Gară la Vilă. DESCHIDEREA STAGIUNE! LA 1 IUNIE crt. Pentru orice informaţiuni şi reţineri de camere a se adresa la Marea Fabrică „ANCORA** Brăila isac UNIVERSUL Temperantismul american Indeclin Legea anti-alcoolică din Statele Unite este pe cale de a suferi omodificare semnificativă. E vorba ca, începând de la anul viitor, să se permită medicilor prescrierea vinului şi a berei, în anumite doze. Mai multe firme americane au şi pregătit teren de afaceri în această direcţiune, luând contact cu firme germane exportatoare de bere şi de vin, şi negociind reprezentarea lor în vederea consumului în perspectivă. Iată deci o mare virtute americană :âffl£»iuintă serios ! inorrţisfiuns SAMBATA *■ Membrii Curţii de apel din Bucureşti, intrunindu-se joi in adunare generala., au ales ca ■membru un consiliu superior al magistraturii pe .. Sever Tipel, preşedinte al S. I .. Iar ca membru supleant pe... Manu, consilier. Concursul pentru biserica neamului la Mătrăşeşti se va ţine, dela 4—6 Iunie. Toţi concurenţii sunt rugaţi a depune planurile, schiţele la direcţia Ateneului centru chitanţa şi în plicuri sigilate. Va scrie numele, adresele şi detaliile suplimentare. Comisiunea îşi va depune raportul parit In. 16 Iunie 1921. Ministerul de domenii face cunoscut viticultorilor că la Brăila a sosit o cantitate de 6 vagoane rafie pentru legatul viilor, care se va distribui tuturor celor ce vor adresa cereri ministerului. ♦ D-na Smara, cunoscuta literată, a avut onoarea să primească diploma de onoare Dante Aligeri cum şi medalia şi diploma de onoare a societ. Sforţa e Arte din Roma. Totodată, d-sa a fost informată că în Septembrie viitor vor veni în ţară 200 italieni profesori, artişti, scriitori, funcţionari, industriaşi spre a cunoaşte mai de aproape starea noastră culturală, artistică, literară şi industrială.*• Comitetul pentru ridicarea unui monument eroilor căzuţi în războiul 1916—1918 din Berbinceni — Bacău, face un călduros apel la public rugându-l să binevoiască a-şi da obolul pentru realizarea operei propuse în semn de recunoştinţă faţă de eroii cari s’au jertfit pentru înregirea Ţărei noastre. Ofrandele se trimite pe adresa casieriei omnumentului eroilor din Berbiceni-Bacău. Numele donatorilor vor fi înscrise în cartea istorică a monumentului şi se vor pomeni în bisericile parohiei din localitate. Duminică, 29 Mai, va începe concursul interșcolar de oină, sub conducerea d-lui prof. N. Sp. Bădescu. ® S’a acordat un concediu de un an, pentru interese personale, căpitanului Ştefănescu Aurel, din jandarmerie, cu începere de la 1 Aprilie. ♦ In cartierul gărei de, Nord la „Adăpostul Călătorilor“, ministerul muncii a înfiinţat un birou de înscriere şi plasare a lucrătorilor fără lucru. Biroul primind în fiecare zi un însemnat număr de înscrieri, înştiinţează pe oricine are nevoie de orice fel de muncitori ca să se adreseze în calea Griviţei nr. 158, dimineaţa între orele 9—12 şi seara între orele 9—11 sau la ministerul muncii, direcţia plasării. ' ^y în.- -Bh. Păun , care a fost suspendat din postul de agronom în centrala obştiilor săteşti şi a exploatărilor agricole, a fost reintegrat în funcţiunea sa. S-a înfiinţat un consulat de a doua categorie (onorar) al României la Rio de Janeiro, şi d. Arthur Vranbek a fost numit titular al acestui oficiu consular cu titlul onorific de consul. ♦ D. Şerban Drutu, a fost numit interpret pe lângă legaţiunea română din Washington. “*■ Consiliul general al judeţului Buzău, a fost convocat în sesiune extraordinară pentru ziua de 18 iunie a. c. D. inginer Horia Leon a fost delegat săconducă serviciul refacerii regiunilor dăunate de război din Bucovina, cuprinzând şi părţile din nordvestul Basarabiei pe linia Noua Suliţă Hotin, regiunea Mamorniţa din jud. Dorohoi şi localităţile din judeţul Suceava din vechiul regat. D-sa va avea titlul de director al refacerii regiunilor dăunate de război din Bucovina. „ Vizitarea imobilului Sindicatului ziariştilor din Bucureşti, hotărîtă pentru ziua de 29 crt., se amână pentru o dată ce se va anunţa la timp. Amânarea e provocată de faptul că încă n’au fost degajate de materialele de depozit încăperile şi intrările principale. Asociaţiunea generală a medicilor din România, face cunoscut tuturor colegilor din Bucureşti, că pot cere dela secretariatul asociaţiei între orele 6—8 seara anteproectul de lege pentru organizarea corpului medicilor. O întrunire se va ţine pe la 10 iunie a. c. în care se va discuta acest anteproect. Consiliul oraşului Cluj a votat un fond de un milion lei în amintirea căsătoriei A. S. R. Principele Carol. Această sumă se va utiliza pentru ajutorarea orfanilor din orașul Cluj. După ultima statistică, întocmită în vederea exportului de vite din Ardeal, în această regiune se află 1 mii. 927.182 vite cornute. In anul 1910, numărul acestor vite era de 2.039.390. ■* S-au supus aprobării consiliului de miniştri lucrările pentru repararea podului de lemn peste apa Câlnău, de pe şoseaua Buzău-Valea Comisoaei, în valoare de 62 mii lei. D. A. Missir, şef de serviciu la direcţia asistenţei sociale din ministerul muncii, a fost înaintat subdirector cl. III. O comisiune compusă din d-nii M. Dimitriu, director general, M. Giorgian, inspector general, şi ing. N. Albulescu va pleca zilele acestea în centrele mari industriale din Ardeal şi Banat spre a studia raporturile actuale dintre direcţiunile marilor fabrici şi mine de acolo şi salariaţii Ier. Comisiunea va face şi o amânunţită anchetă la Petroşani şi Valea Jiului în urma situaţiei creiate de ultimele Ministerul muncii va scoate o ediţie de popularizare a legii sindicatelor profesionale, care va cuprinde şi noţiuni practice de constituire a sindicatelor de muncitori, cultivatori etc. S-au supus spre aprobare consiliului de miniştri următoarele reparări de şosele : Roman-Tg.Frumos (jud. Iaşi în valoare de 187.145 lei ; şoseaua naţională Fundata- Târgovişte-Sinaia (jud. Dâmboviţa) în valoare de 244.827 lei ; şoseaua Mizil-Buzilu în valoare de 824.241 lei ; şoseaua Câmpina-Buşteni (jud. Prahova) în valoare de 335 mii 160 lei ; şoseaua Ciulniţa- Piteşti (jud. Muscel) în valoare de 219.634 lei. ♦ In conformitate cu dispoziţiunile art. 405 din tratatul de pace de la Versailles, ministerul muncii a comunicat societăţii Naţiunilor că recomandările şi convenţiile de la Washington au fost ratificate, prin legea promulgată şi publicată în „Monitorul Oficial“ din 17 Mai cor.*■ D. dr. V. Gheorghiu, profesor la facultatea de teologie din Cernăuţi, a fost, numit consilieronorific în pomsistomul arhiepiscopal din Cernăuţi*■ Comitetul central al asistenţei sociale se va întruni înn zilele de 30şi 31 Mai la ministerul muncii. Se va discuta : Modificarea regulamentului de funcţionare, 2) Darea de seamă asupra mersului asistenţei; expunerea situaţiei financiare; aprobări de statute; cereri privitoare la acordarea de personalitate juridică; proiectul de regulament pentru controlul societăţilor de asistenţă; fixarea cotei pentru oficiul I. O. V. şi ratificările avizelor date de delegaţia permanentă. POLITICE Corpul diplomatic din Belgrad va face, zilele acestea, o escursiune pe Dunăre şi va vizita Porţile de Fer. Un delegat al ministrului de externe român va saluta pe oaspeţi. MILÎTAHE ♦ Ministerul de războiu, primind mai multe cereri de demmobilizare din partea plutonierilor t. r. cari nu au reuşit la examenul pentru gradul de sublocotenent de rezervă, face cunoscut următoarele : Conform art. 4 din legea ofiţerilor de rezervă şi art. 55 din legea de recrutare, tinerii recrutaţi în condiţiunile art. 52 din legea de recrutare, cari nu vor reuşi la examenul pentru gradul de sublocotenent de rezervă, vor putea trece, după 0 luni, un al 2-lea examen. Dacă nici la acest al 2-lea examen nu vor fi declaraţi reişiţi, vor face termenul de serviciu militar întreg, pentru care au fost recrutaţi sau angajaţi. Astfel fiind, asemenea cereri nu se pot aproba, fiind contrare legei. . . ♦' S‘a primit demisiurma din armată a comandorului Mihail loan, din marina militară. ♦ S'a primit demisiunea din armată a locot.comandorului Ene Constantin, din marina militară. DE LA S. M. R. ♦ Vaporul „Oituz" a sosit la Rotterdam la 22 Mai, cu 3500 tone cărbuni pentru S. M. R. Vaporul „Bucegi“ încarcă la Brăila 5000 tone orz pentru Anglia. Vaporul „Turnu-Severin” a sosit la Constantinopol la 14 Mai, unde descarcă mărfuri din România. TNrRMim -*■ Congresul general al medicilor din România mare, se va ţine în Bucureşti la 3 iulie a. c. în localul său din str. Isvor No. 14. • Ordinea de zi se va comunica filialelor din judeţe spre a se aduce la cunoştinţa medicilor. ♦ Asociaţia inginerilor şi technicianilor din industria, minieră a, organizat, pentru zilele de 4 şi 5 iunie crt., un congres, care va urma după adunarea, generală anuală a „asociaţiei“. Congresul se va ţine în localul liceului Petru şi Paval din Ploeşti şi va începe Sâmbătă 4 Iunie crt., la ora 3 d. a., continuându-se în ziua de Duminică 5 Iunie, ora 9 dim. şi apoi în aceeaşi zi la ora 3 d. a. Sâmbătă seară va fi o masă comună a congresiştilor şi membrili asociaţiei noastre. BIBLIOGRAFII Curierul judiciar Annul XXIX Nr. 19 din 22 Mai c., cu un bogat sumar din care remarcăm, articolul d-lui S. C. Decusară asupra „Acuzatorului paricat“, studiu de procedură penală comparată. — Norocul lui Kirlani de M. Teodorian-Carada. — „Dintr’un colţ al României Mari“ (Ecouri bucovinene 1918 —1920) de G. Rotică. — Frumosul ca înaltă suferinţă de Eugeniu Speranţia (Editura „Cele 3 Crişuri“). ,. Din Judeţul Ilfov Preotul D. Turcu din Buda- Cosnetu, punând mâna pe puşca pândarului Petre Budeanu, arma s-a slobozit impuşe find pe Ion Niculescu, primarul acestei comune, precum şi pe pândar. Răniţii au fost internaţi în spitalul Brâncovenesc din Capitală. Soldatul Pană Niculae din fortul Bragadiru a rănit grav cu baioneta la cap şi la mână pe flăcăul Ion Gh. Ioniţă din Bragadiru. In stare gravă, Ioniţă a fost trimis la spitalul Colţea, iar criminalul a dispărut. Copilul Florentian Căpraru din comuna Mănăstirea, pe când se scălda în gârla Ogata, neştiind să, înoate, s’a înecat. Sergentul de oraș Lăcătușu Constantin pe când se afla în comuna Șerban Vodă, a rănit în picior cu un foc de revolver pe '"‘Aiunteierul Erce Afeui UNIVERSUL LITERAR cu o fruntaasä ii;istra{fiind în culori sie piciorul Pa^slescu SI CU URMĂTORUL SUMAR: Sv Cronicii Găpi.jimâ Koii-Y-Niu* «te A. MstcedoBski. Vijelia de G. I. Ujvleeni. Sw Hotfrptea» pralmrtduj de V. Corbusea. Zâna zăpezei, traiXiwcre chupă marele duce Constantin. * O vânătoare in nivnl.a. Misterele Spiocaniîul (contiuaas’e). Poezii de l.lena Farago, Leontin Iliescu, George Voevidca, etc. In sfârcul ţiţeiului, Impresii de călătorie de POPIC. Recenzii. Bibliografii, Ecouri, Hustra(inui îa text etc liSJVERSUl LITERAR se vinde cu 1. JLEî în toată țara O părere nationalistă asupra petrolului românesc Ziarul The Financial Times din Londra publică următorul interview acordat de d. C. Osiceanu in Martin trecut : ATITUDINEA D-LUI CONSTANTIN OSICEANU de J. V. Brandreth, F. A. G. SA) „Nu văd ce m-ar putea împiedică să expun, pentru cititorii ziarului „The Financial Times“ părerile mele în privinţaviitorului industriei petrolifere din România“, începe d. Osiceanu, directorul general al societăţii „Steaua Română“, „nsă, abstracţie făcând de „Steaua Română“, trebue să mă mărginesc la păreri de un caracter general, căci nu doresc de loc, să mă amestec în politica sau afacerile altor societăţi. „In primul rând voi reaminti că în timpul războiului, aliaţii au distrus o mare parte din instalaţiile marilor întreprinderi petroliere din România, pentru a împiedica căderea lor în mâinile germanilor. Pentru refacerea acestor instalaţii a fost nevoe de mult timp şi de multă muncă. Opera de refacere este acuma aproape terminată, însă nu găsim in faţa unor dificultăţi serioase, cari în momentele de faţă, se pun în calea desvolilirei industriei de petrol. Este vorba de dificultăţile de transport. RESTRÂNGEREA PRODUCŢII „Puţinele locomotive pe care le mai aveam la dispoziţia noastră, erau manipulate de către Stat şi multe societăţi au fost forţate să-şi reducă, în rond artificial producţia sondelor lor, din cauza lipsei de mijloace de transport. In momentul de faţă, rezervoarele noastre sunt pline de petrol, atât în şantiere, cât şi în rafinerii, şi totuşi cele 25 de rezervoare ale Statului din Constanţa sunt aproape, goale. Dar ce s-ar putea face când nu avem mijloace detransport? Conductele nu transportă decât petrol rafinat şi motorină şi sunt insuficiente chiar şi pentru aceasta. LIPSA DE DISCIPLINA ,,La noi în România, ne plângem de deprecierea foarte mare a valutei noastre, însă cât „aur“ nu am putea importa, dacă am fi numai în stare să vindem grâul, porumbul, petrolul, fierul, aluminiul, gazul natural şi aurul nostru, căci posedăm până şi aur nativ în subsolul nostru. Nu avem însă mijloace de transport. „Şi pentru ce nu le avem? Pentru că supralicitaţiile politice din ce în ce mai accentuate făcute pe buze aşa numite democratice, de către guvernele de după război, au subminat cu desăvârşire autoritatea inginerilor români de la c. f. r. Din motive electorale, miniştrii au trecut peste ingineri şi au dat mâna cu lucrătorii de la c. f. r., iar aceştia, lipsiţi de cultura necesară, şi-au închipuit natural, că pot merge înainte şi fără inginerii lor. Nu mai este disciplină la c. f. r. iar cei buni, cari au lucrat pentru readucerea c. f. r. la starea bună, in care se găseau înainte de război, au plecat şi şi-au găsit ocupaţii mai rentabile. MUNCA ROMANEASCA „La Steaua, unde chiar grandioasa noastră rafineria nu lucrează decât in proporţie de 50 la sută din capacitatea ei de producţie, nu avem graţie măsurilor energice cari »'au luai. nici o neplăcere muncitorească. Această întreprindere, a© fost acum transformată din so-.j cietate germană în societate ro- mânească, condusă in întregi- jine de ingineri români. Germa- ? nii ţineau sistematic pe români, departe de orice funcţiuni superioare. Prin chipul in care noi românii, am înlocuit pe germani, am demonstrat că aceştia greşesc ţinându-ne mereu în funcţiuni fără importanţa, reala noastră şi aacţionarilor lor principiile elementare aleindustrei de petrol, ci oamenii de la cari să putem învăţa şi noi ceva. PROBLEMA MUNCII „Spuneaţi, odinioară, că nu aveţi nici o neplăcere cu muncitorii. Nu aţi avut de loc astfel de neplăceri în ultimul timp?“ . „Marile întreprinderi româ- neşti de petrol, nu au în mo-mentul de faţă, turburări muncitoreşti, însă am avut astfel de turburări. La „Steaua“ am fost forţat să concediez o serie întreagă de agitatori. De atunci, totul s-a liniştit. De altfel direc-iţiunea se interesează de aproape de buna stare a lucrătorilorei. Am înfiinţat cooperative, că- rora le furnizăm încălţăminte, îmbrăcăminte şi alimente cu preţul de cost. „Lucrătorii sunt membrii ai sindicatelor?“ , ,Anumite categorii de lucră- tori aparţin sindicatelor, dar la „Steaua“ nu tolerăm nici oacţiune sindicalistă şi refuzăm să tratăm cu delegaţii sindicatelor. Dacă oamenii noştri au ceva de reclamat, ei pot veni direct, la noi. Suntem totdeaunagata să-i ascultăm şi să le sa- tisfacem cererile legitime. Ma- joritatea lucrătorilor noştri din petrol sunt ţărani români, har- nici şi cari nu împărtăşesc doctrinele subversive economice şi comuniste ale lucrătorilor de la oraşe ÎMPĂRŢIREA CAPITALULUI „Ştiţi că din capitalul în acţiuni care aparţinea germanilor, 51 la sută se află acuma în mâini româneşti, restul fiindul împărţit între capitalişti francezi şi englezi, reprezentaţi prin Banque de Paris et des Pays, Kas, Mallet Fréres, Mirabeau, Stern Brothers şi Dunning. Se mai află de asempenea şi ceva capital elveţian în afacpres . SITUATIA GENERALA ESTE EXCELENTA „Pentru a încheia — în afară de punctul negru al lipsei de transporturi, — cred că situaţia industriei române de petrol este» excelentă şi că viitorul acestei industrii nu va putea decât să câştige printr'o colaborare« strânsă între capitalul străin şi inginerii români. Capitaliştii de englezi vor găsi în România elemente cari să colaboreze cu dânşii in modul cel mai eficace, opun acestea, deoarece am imipresia că dv. ne cunoaşteţi foarte puţin în Anglia şi că răul pe care îl auziţi despre noi, vinei din surse „interesate“, adică interesate să ne prezinte pe noiinginerii români, într'o lumină’ nefavorabilă. Englezii să vie şi să ne vadă cat de des, însă fără idei preconcepute asupra propriei lor superiorităţi, şi am convingerea ca printr’un contact mai apropiat vom începe să ne înţelegem mult mai bine unii pe alţii. COLABORAREA STREINA „Sunt unul dintre aceia cari cred că industria română de petrol, fiind un bun naţional, ar trebui să fie condusă numai de români. Vă rog să nu mă înţelegeţi greşit. Noi nu dorim sa excludem cu desăvârşire pe străini de la această industrie. Departe de noi acest gând, însă nu am vedea cu plăcere ingineri străini puşi peste inginerii români de cari avem destui cu destulă experienţă şi competenţă în materie de petrol. Străinii cari vin să ocupe anumite poziţii înalte în industria noastră de petrol, b. ar trebui sâ fie simpli reprezentanţi ai capitalului străin angajat în industria noastră de petrol, cum a fost până acuma fără nici un profit pentru acţionarii români sau străini, ci ar trebui să fie adevăraţi colaboratori ai noştri. Dorim să vedem la noi, nu ucenici cari vin sa înveţe pe soco*) F. R. G. S. „Fellow of the royal Geografical society“, membru al societății regale geografice. (Nota .traducătorului). Duminica 29* Maru 192! ImpreiOTa Demisia unor funcţionari. — Sărbătorirea centenarului lui L Brătianu. — Diversa. funcţionarii de la administraţia financiară, împreună cu toţi perceptorii din judeţ şi toţi agenţii de urmărire şi-au înaintat în bloc demisia ministrulide finanţe pe motiv că nu l“ sporeşte salariile. Petiţia înaintată, arată ca din leafa ce primesc astăzi, le este cu neputinţă să trăiască şi, atunci când unei clase de funcţionari ai statului, — e vorba de magistraţi — li s'a recunoscut dreptul,nu înţeleg de ce şi lor nu li s'ar face aceeaş dreptate, mai ales că munca lor e şi mai grea şi mai istovitoare. —_ Un comitet compus din d-nii general Razu, comand. corpului I armată, Poenaru, prim preşedinte al Curţii de apel, I. B. Georgescu, primarul oraşului, C. Negreţu, prefectul judeţului, Const. Neamţu, dr. Ch. Laugier directorul reg. I sanitare şi alţi fruntaşi, profesori şi avocaţi, s'au întrunit, azi la prefectură, spre a alcătui programul serbării centenarului lui T. Brătianu, care va fi* Duminică 29 cor. — Prefectul judeţului, plecând pe ziua de 1. Iunie în concediu,, ne tot timpul absenţei d-sale va fi înlocuit de col. Camil Olteanul, inspector administrativ. — Eri noapte s'a spart cancelaria de la soc. „Invalizii din război“. Hoţii au deschis cassa* cu chei false şi au furat 1.3 mii de lei. — Nec. Ghioşteanu din Dobreşti într'o ceartă la cârciumă a omorât rău o lovitură de cuţit pe Ion N. Puiu. — Gh. Firu din Bistreț, a împușcat pe Iordache Cerăceni omorându-l. Ai ioî iarasi Uele ia ziarul DNIVEH3UL costă! Pe 12 I?jsi 3 „ . . Lei 200 « ® 1* » ■ • ii 100 ,■^3 fo ■«* tf'xSÎ