Universul, decembrie 1921 (Anul 39, nr. 275-299)
1921-12-02 / nr. 275
dis-de*elimineata curieri speciali«, sa primesc sistsii demisili&s priw Preferii antaleneasci La timp ne-am ocupat în coloanele acestui ziar de propaganda, în Ardeal, întreținută de câțiva politicieni, în favoarea regionalismului. In deosebi, am combătut ideile susținute de d. Al. Vaiost-Voevod, în această chestiune, deoarece ele nu sunt în conformitate cu interesele supreme ale țării. Am spus atunci că vina d-lui Al. Vaida este cu atât mai mare, cu cât în starea actuală a țării, elementele iresponsabile și dușmanii statului român, vor profita larg de lozinca propusă populațiunilor de peste Carpați de fostul președinte al consiliului: „Ardealul al ardelenilor“, ca să înceapă o propagandă bine susținută în favoarea regionalismului și pentru batjocorirea sistemului nostru de guvernământ. De curând s-a răspândit în Ardeal o broșură sub următorul titlu: „Administrația Ardealului, studii de dr. Guilelm Șorioan“. Autorul acestei broșuri — care după nume nu pare a fi român, iar după sentimentele ce se exprimă și ideile ce le susține, este străin de aspirațiile neamului nostru —, descrie administrația românească în culorile cele mai întunecate. Că această administrație poate fi criticată, nu mai încape îndoială. Că această administrație nu este ideală, suntem de acord. Dar acel domn dr. Guiileîm Șorban urmărește alte scopuri prin ponegrirea administrației române și a sistemului nostru de guvernământ: să ne prezinte în fața întregei populatiuni de peste Carpați, drept incapabili de a conduce destinele ținuturilor alipite. Autorul acelei broșuri scrie: „Ardealul pentru ardeleni“ nu e o deviză născocită de d. Vaida. „Ardealul pentru ardeleni“ este un țipăt de durere al întregului popor transilvănean, un nod dureros al sistemului nervos, care strânge, apasă, sfâșie firul telegrafic al organismului, ce duce la creeri, că „grijiți, băgați de seamă, organismul e în pericol“! Lăsând la o parte constatarea că Guilelm Șorban chinuește fraza în românește — probabil că el „cugetă“ în altă limbă — se mai susține de acest propagandist îndrăzneț că cei din vechiul regat duc o politică de săcătuire a Ardealului, o politică, prin care se urmărește sărăcirea, zdrobirea și apoi dominația populațiunilor de peste Carpați. Ceva mai mult, se afirmă că în Ardeal, cârmuirea românească înăbușe libertatea individuală, nesocotește drepturile cetățenești, încurajează luptele religioase! Concluzia autorului: „Nu vă temeți de separatism!“ Tot din cauza vorbelor nesocotite spuse pe la diferite întruniri politice din Ardeal, de către unii fruntași ardeleni, reprezentanții grupurilor de naționalități de peste Carpați au început să bată și ei în toba mare a separatismului. Așa, d. Rudolf Brandsch, șeful partidului german din România, la o conferință ținută, în capitala Cehoslovaciei, în ziua de 20 Octombrie a. c., a spus că guvernul român a violat pactul unirei de la Alba Iulia, în ce privește regimul proprietății. Acelaș domn a criticat violent administrația română și s-a pronunțat pentru sistemul regionalist, sau pentru o confederație între teritoriile alipite la România și vechiul regat român, comunicând compatrioților adunați în con gres la Fraga că misiunea poporului german, în România, este să fie puntea de trecere a germanismului peste data noastră, în Asia Mică. Și cum s’ar putea favoriza ridicarea acestei punți? dacă nu prin politica comodă a regionalismului? Iată efectele nenorocite ale declarațiilor necugetate făcute acum câtva timp de d. Al. Vaida-Voevod. ««scSselete »pasts’. Constituționalitatea fîretistei satellit în te« 9»a agrari Zilele trecute, am publicat O piniunile d-lui Take Ionescu în această privință. Pentru că această chestiune continuă să preocupe atât pe proprietarii de moșii, cât și marea mulțime a sătenilor, am căutat să cunoaștem și opiniunea d-lui Al. Constantinescu, fost ministru în guvernul liberal, care a întocmit primul proect al legii de expropriere. La întrebarea noastră, dacă prețul pământului expropriat, stabilit in legea pentru reforma agrară, este sau nu constituțional, d. Al. Constantinescu, a binevoit să ne răspundă că : „In această privință sunt două chestiuni : 1. Dacă prețul stabilit in lege e sau nu constituțional și II. Dacă ce e in lege e bun sau rău. E INCONTESTABIL că prețul stabilit in lege e constituțional, deoarece e votat de către parlament, cu două treimi. Asupra acestui punct deci nu mai poate fi nici o discuție. A doua chestiune, în ceea ce mă privește, nu aprob unde din punctele votate și care diferă de decretul nostru lege. Printre aceste puncte e și chestia prețului cu care se va plăti pământul expropriat. După, cum am susținut și în parlament, se puteau pune restricțiuni aprecierei justiției asupra prețului, ceea ce s’a și făcut, însă mgea a fost prea largă, ducând putința de apreciere până în 40 ori prețul arendei regionale la hectar, pe cât timp noi prevăzusem ca prețul pământului să nu poată întrece prețul regional de arendă înmulțit cu 20“. — Atunci cum se face că, deși legea, după opiniile celor mai de seamă juriști, e constituțională, totuși Curtea de apel din Craiova a declarat drept neconstituțional prețul stabilit ? — „Sunt surprins de acest fapt, dar am convingerea că la Curtea de casație, unde vor merge aceste procese, se va stabili o jurisprudență care va consfinți că parlamentul a avut dreptul să stabilească în lege prețul pământului expropriat“. G. Orășeanu __111—■mfH în iUlB—i 1 — amHaHBKm snB Hasra HKmap B documente liliift ills! I fell — Pricina?...^Sa sunt semne pentru menjiri.Am fi dorit, foarte bucuroși, ca în interesul pe care-l depunem, — fără voia noastră pentru activitatea unor anumite instituțiuni, să descoperim și altceva decât dovezi de neglijență sau de lipsă completă de interes pentru nevoile populațiunii. Regretăm,însă, că dorința noastră este de nerealizat. In adevăr, ni se semnalează un fapt cu deosebire îngrijitor, fapt care poate avea urmările cele mai nenorocite pentru sănătatea publică atât de amenințată mai ales in vremea din urmă. Astăzi când asistența medicală este așa de greu de obținut, populațiunea nevoiașe a Capitalei găsea o înlesnire prețioasă Î11 dispensării«» medicale funcționând în diverse puncte ale orașului. Din cauza lipsei de semne, însă, unele din aceste dispensării s-au închis; medicii nu pot lucra, iar bolnavii, atunci când mai au încă zile de trăit, își duc boala așteptând și suferă. Cităm, deocamdată, cazul riguros exact al dispensariului din strada general Cernat, dispensarul care, de o săptămână și mai bine, e închis din cauza lipsei de lemne. Cu desăvârșire nedumeriți, ne întrebăm și noi ca și publicul. Oamenii puși să se ocupe de o chestiune atât de simplă, ca aceea a procurării de lemne din timp, au auzit ei oare că populația Capitalei e bântuită, în modul cel mai jalnic, de toate molimile? Știu ei ce crimă comit când, din vina lor, se pierd atâtea vieți nevinovate? In sfârșit, nu e chip ca acești oameni să ’iteleagă că au fost puși acolo unde sunt puși, nu doar ca să li se facă o onoare în plus, ci ca să ’mplineascâ o datorie, față de o populație care ar putea să -i cheme la răspundere? Luciun e atât de trist, încât, dacă, din nenorocire, n’ar fi absolut, adevărat, ar fi de necrezut! — Don Mipiel. Cine »Si este întreținerea lui Carei de Habsburg Statele moștenitoare ale Austro-Ungariei, și anume Italia, Jugoslavia, România și Cehoslovacia au angajat de curând tratative, în vederea, ficărei sumei pe care fiecare din aceste State trebue s-o plătească, pentru întreținerea și pentru pasa lui Carol de Habsburg în insula Madera. Tratativele începute vor duce desigur la stabilirea unei în fețegeri, avăndu-se în vedere interesul pe care țările menționate îl au, ca fostul împărat să fie bine pășit, ceea ce implică și obligațiunea întreținerei lui. Cât privește Portugalia, care n’are nici un interes în această chestiune, ei nu i se poate cere să facă sacrificii pentru Carol de Habsburg. unor ostatici români în Bulgaria — Siam au fost mutilați de bulgari — In tabăra reg. 41 inf. au fost aduși pentru carantină o colonie de români dobrogeni, luați ostatici de bulgari, la începutul războiului și regăsiți acum prin Bulgaria în pribegie. Cea mai mare parte dintre ei sunt oribil schingiuiți. Unii au câte un ochiu scos, alții cu limba tăiată, mulți din ei cu degetele degerate sau rupte și mai toate femeile declară că au fost siluite de vecinii noștri de peste Dunăre. Craiova, 29 Situația studenților români în pars, Paris, 20. — Ziarul „Oeuvre“ expune într’un articol, situația studenților români la Paris, cărora din cauza valutei defavorabile, le este imposibil de a mai putea continua studiile. Ziarul arată apoi importanța gestului făcut de guvernul român, prin deschiderea unui credit de două milioane franci, pentru a subvenționa pe studenții români în Franța. „Oeuvre“ termină spunând că relațiile intelectuale franco-române, care s-au întărit și mai mult acum câteva săptămâni prin misiunile profesorilor, nu trebuesc să fie stingherite pentru motive financiare. Ziarul adaugă că este regretabil, că desechilibrul financiar să aducă repercusiuni asupra legăturilor intelectuale dintre ambele țări. (Rador). ^ Gânduri de demult Minunea e copilul cel mai drag al credinței. Goethe Din toate părțile ne împresoară mister... și iarăși mister. Pasteur E o fericire de a fi trăit, și cea dintâi datorie a omului către infinitul din care a ești e recunoștința. Renan FELORITc Colonelul Rawlinson, care a fost liberat de curând de către kemaliști Î1n schimbul unor prizonieri turci, a sosit la Londra. La 1919, Rawlinson a venit la Erzerum în misiunea diplomatică și a fost luat prizonier și închis într-o temniță turcească. Acolo a rămas 18 luni. In timpul întemnițărei sale, câinele său George a stat neclintit cu dânsul. Câinele a suferit din cauza rănilor făcute de baionetele paznicilor turci sub protest că acest credincios animal procura oarecare distracție prizonierilor. •*Experiențele cari s’au făcut în Franța până acum pentru înlocuirea locomotivelor prin autobuze, au dat rezultate satisfăcătoare. Mai întâi tracțiunea se va reduce de la 10 franci pe kilometru la 3 franci, apoi se vor suprima inconvenientele fumului, se va reduce considerabil personal, care va ajunge până la un set de tren și un mecanic care nici nu se va mai îngriji de direcție, toată munca lui consistând în a micșora, accelera, opri și păzi semnalele, ceea ce înseamnă că acest mecanic ar putea fi înlocuit cu orice conductor de automobil. Nici un ban cheltuit nu mi-a adus mai mult folos ca acela plasat in publicitatea ce am făcut-o prin ziare. N’ași fi reușit să fac să’mi meargă afacerile dacă nu ași fi făcut o publicitate, regulat în fiece săptămână, după firma căreia am simțit totdoarme efectul. W. R. Griffig. III program de partid revoluționar — interesele reale sie naturei noastre rurale . Am dovedit cunate procesul de reforme al partidului țărănist, in „ideile generale“, nu a făcut altceva decât să parafrazeze literatura de propagandă bolșevică, semnată de Zinovev și Cicerin. Se impune următoarea întrebare : ce rost are lieratura sovietsta in politica țărănistă ? Se vorbește mult de nevoia ridicărei păturei noastre rurale, „Universul“, totdeauna a susținut cu căldură necesitatea ridicărei morale și mijuteriale a țăranului român , deoarece numai o țărănime liberă și legată de pământul ei, prin posesiunea de drept a pământului ce-i lucrează ; conștient de datoriile pe care le incurbă drepturile căpătate prin reformele electorale și agrară va putea constitui baza solidă a așezământului nostru de ax. Țărănimea este gici un rezervor imens de energii sociale și prin dezvoltarea tulturei la sate, vom putea împrospăta mereu forțele de care avem nevoi, în toate direcțiile. Ori, doctrina bolșevică vede cu ochi răi ridicați păturei rurale. Bolșevicii vor distrugerea capitalismului și a proprietății private. Bolșevicii nu admit solidaritatea elementelor ce compun națiunea, ci dimpotrivă urmăresc dezagregarea lor. Bolșevicii sunt adversarii familiei și batjocoresc credințele religioase și în special combat ideile atât de liberale ale creștinismului, după cum nesocotesc principiile morale, care formează baza unei societăți civilizate. In cazul acesta cum se pot împăca interesele reale și permanente ale țăranilor noștri cu „ideile generale“ bolșevice, din anteproectul de reformă al partidului țărănist ? Țăranul nostru este și el tradiționalist, conservator, proprietar, are deci un capital moral și material, pe care vrea să-l sporească, iar nu să-l nimicească. De aceea „țărănismul“ poate fi o formulă demagogică, un mijloc de a introduce ideile bolșevice la noi, dar el n’are nici o legătură cu interesele reale ale păturei noastre țărănești. Iată ce am vroit să dovedim, prin paralelismul stabilit între anteproectul de reforme al partidului țărănist și literatura de propagandă bolșevică rusă. EPIDEMII DI CAPITALA Începutul iernii — un început de iarnă aspră și uscată — va contribui, fără îndoială, la descreșterea epidemiilor. I Ceia ce n’a putut face o administrație comunală cu multe alte preocupări, încărcată cu multe cheltueli inutile, vor face într’o buna măsură lipsa prafului și mai puțina îmbulzeală pe strade și în localurile de petrecere. Dacă în afară de această contribuție, ar spori și unele măsuri sanitare, e sigur că opicimule ar da simțitor. Spái _m ar lăsa mai mult viniți •,ier medicilor comunali, să se ocupe cu controlul sanitar al alimentelor, cari, cu toată scumperea, sunt în multe cazuri de o calitate mizerabilă. Nu vrem să spunem ca serviciul sanitar al comunei nu face ceia ce e dator să facă. In măsura mijloacelor de cară dispunem cu 3—4 etave trase de boi și fără mijloace de transport pentru medici, cari sunt nevoiți să alerge pe jos, pe distanțe de zeci de kilometri, zilnic, automobilele comunei fiind rezervate d-îor consilieri comunali — serviciul sanitar respectiv trece cu mult zel peste obligațiunile lui remunerate. Totuși, în limita puținelor mijloace ce are, ar mai putea face finele lucruri, cu cari ar ajuta foarte mult și descreșterea, epidemiilor și păstrarea orașului între stare de mai multă curățenie, decât astăzi. Vorbim anume despre combaterea epidemiilor. Cunoaștem lipsurile și greutățile cu cari are de luptat serviciul sanitar comunal. Știm că unul dintre marile neajunsuri cu care conducerea serviciului și medicii comunali au dedus lupta e lipsa unui personal auxiliar destoinic și cinstit — cu excepția a două trei elemente bune. Știm însă și câtă, bunăvoință e în conducerea acestui serviciu , cu toate neajunsurile ce întâmpină, ea poate pune mai multă ordine în aplicarea măsurilor ce ia. Socotim că-i de ajuns să i se semnaleze lipsa de ordine când e constatată. In combaterea Poalelor molipsitoare, principala măsură pe care o ia serviciul sanitar, după izolarea bolnavilor, e dezinfectarea veștmintelor și locuinței celor bolnavi. Din cauza lipsei unui număr îndestulător de etuve și din cauză că etuvele de care dispune comuna sunt trase de boi și întrebuințate de un personal lipsit de conștiința datoriei și de posibilitatea de a înțelege însemnătatea răului ce-l face, dezinfectarea e, în majoritatea cazurilor, mai mult enunciativii., o nenorocită iluzie, care, uneori, lasă în totul nescuzabilă măsura brutală a izolării bolnavilor, — mai ales când izolarea e făcută în condițiuni de neertat.îe o. ..amplă că in cazuri grave de boale molipsitoare, cum de pildă în cazuri de scarlatina, etuva sosește după trei patru zile, de la izolarea bolnavului, sau nu sosește de loc. Pe lângă întârziere, se mai întâmplă că o bună parte din locuința bolnavului rămâne nedezinfectată, — pentru multe cuvinte și pentru un bun bacșiș. Ceea ce e mai grav e că aceste lucruri se întâmplă de multe ori în cazuri când bolnavul locuește în curți cu alți 7—8—10 locatari. Cunoaștem anume atari cazuri, — pe cari desigur, serviciul sanitar n’are cum să le cunoască. Constatările noastre ne impun. această socotire a lucrurilor : 1) Trebue grăbită sporirea numărului de etave al Capitalei și schimbat felul de tracțiune, pe care-l vor mai fi întrebuințând doar cei mai înapoiați dintre asiatici. 2) La desinfectare, să se dea preferință cazurilor ivite în clădiri sau în curți locuite de mai mulți chiriași. 3) Să se ia măsuri, aspre împotriva personalului sanitar auxiliar, care se abate de la îndatorirea de a face o completă dezinfectare a locuinței și lucrurilor unui bolnav, serviciul sanitar având bine înțeles grija să întrebuințeze mijloace de dezinfecțiune, ce ar exclude cât mai mult cu putință stricarea lucrurilor supuse desinfectiunii. Pedepsele aplicate personalului sanitar auxiliar, dovedit că a primit bacșișuri, să fie sporite cu asprime. Cu aceste măsuri în plus, contribuția iernii la descreșterea epidemiilor va putea fi mai mult și mai curând simțită. î. ȘTIECU. §© Pf@3Cf@@£ i un strator? e»@ comune între Kmsistena și Iugoslavia ? Unele state au vorbit despre o comisiune mixtă, romăno-sărbă, care ar fi tratând un eventual schimb de comune între cele două State. S’au citat chiar și numele unor localități importante a căror soartă s’a spus că se vă decide de către menționata comisiune. Lucrul este prezintat sub o forma, exagerată, întrucât din informațiunile pe care le-am obținut din loc competent, nu e vorba decât de o eventualitate — și încă și aceea nesigură — a unui schimb de mici comune aflătoare în apropiere de frontieră între România și Iugoslavia. Atâta vreme cât tratativele nu vor fi luat un curs definitiv, nimeni nu poate prevedea dacă această încercare va da rezultate sau nu. Agraii, a doua cspială a regatului iugoslav Ziarul „Rieci“ din Agram anunță că regele Alexandru al Serbiei a primit propunerea ministrului Pribicevici de a se transforma vechiul palat al Banului din Agram în palat regal. Lucrările necesare vor începe în curând. Regele se va stabili apoi pe câtva timp la Agram. FILME In grădina zoologică din Budapesta se găsește un elefant, ca și semenii săi, ținuți în sclavie în alte grădini, elefantul acesta este obligat să plimbe copiii in spinare, în schimbul unor contribuții menite sa sporească fondul de întreținere al întregii menajerii organizate în aer liber. De câtva timp, elefantul, îndată ce zărea banii ungurești, scoși din buzunare de copilași, se punea în grevă și nu mai s pornea. S’a crezut la început că impunătorul animal fie s’a hordorogit, fie nutrește o antipatie f acută în contra micuților amatori de plimbare, căci nu se putea merge până acolo cu presupunerea, încât să i se atribuie ceva intențiuni comuniste, în scopul de a contribui la greva generală. Cineva însă a propus să i se arate alți bani, situați mai bine sub raportul valutei. Ce să vezi îndată ce zărea monede franceze, elvețiene, spaniole, elefantul primea pe copii pe spinare și pornea. Barem, când i se rvdeau dolari, o lua la picior ca în plină tinerețe. — Iată o inteligență extraordinară! știe să deosebească banii și, ceva mai mult, ține să vestejească proasta valută a monedei noastre! exclamară savanții și se puseră pe lucru, pe studii și pe concluzii, in legătură cu această mare descoperire. . Dar tocmai când lucrările lor atingeau maximum de interes j în public, un paznic care-și cunoștea bine elefantul, zise: — Te pomenești că nu e nimic din tot ce se spune.... Poate că nu-i place mirosul cernelii și d’aia se strâmbă... Și făcu o încercare și i se prezentară din nou monede ungurești, însă tipărite mai de mult. Elefantul binevoi să le accepte și plecă cu copiii la spinare, cu aceeași dispoziție pe care o arata dolarilor. Și iată cum studiile savanților asupra inteligențelor zoologice căzură în baltă; disprețul elefantului pentru valuta națională trecu în domeniul neexactităților; iar empirismul oamenilor simpli câștigă încă o victorie asupra științei.—Don Jose. j Oua Salinas ci n far Dar gmmifiscalele cina le Iaca??? - Parlamentul Secreiei este la 29 Noembrie Ședința se deschide la orele 3 d. a., pe banca ministerială fiind d-nii general Rășcanu și P. P. Negulescu. Sunt prezenți un mare număr de senatori din majoritate, opoziția țărănistă, precum și socialiștii. Lipsesc liberalii și senatorii din partidul național. D. GENERAL COANDA, primit cu aplauze, urează bun venit parlamentarilor și declară că este fericit că poate strânge mâna tuturor celor prezenți. D. președinte anunță ordinea de zi, prin care urmează să se aleagă din nou președintele și alți cinci vice-președinți, conform modificărei art. 11 din legea Senatului din 4 Iulie au c. In prevederile art. 7 pentru formarea biuroului, d. general Coandă cedează locul său celui mai vechio dintre vice-președinți. Scaunul președențial îl ocupă acum de Ștefan Meitani. Se procedează la alegerea președintelui. D. general Coandă întreneș la 169 voturi și este declarat ales. Discursul d-lui președinte al Senatului D. GENERAL COANDA ține apoi următorul discurs :* Domnilor Senatori, Vă mulțumesc cu toată căldura sufletului, că m'ați ales președinte al Senatului, pentru a treia oară în această sesiune. Sunt măriri cari onorează, dar cari impun și grele sarcini. Am credința că, cu binevoitorul d-voastră concurs, mă vom arhita și în această sesiune, de îndatoririle impuse prin regulamentul d-voastră. Vă făgăduesc aceeași imparțialitate ca și in trecut, in dezbaterile Senatului, la legile fundamentale, chemate să consolideze așezământul Statului. In sesiunea trecută au înfăptuit reforme cari au stabilit drepturile bine-meritate ale temeilor iniei, asigurând astfel etc sinceritate, unirea de clase atât de dorită pentru viitorul scumpei noastre țări, întregită prin mila Domnului și bravura ostașului român. Să nădăjduim d-lor senatori, că sesiunea ce se deschide, va fi liniștită și rodnică, pentru dezvoltarea muncii în toate direcțiunile. In numele d-tră, încredințez guvernul de tot sprijinul nostru în alcătuirea legilor anunțate prin „Mesagiul Ilegal“ Se procedează, apoi la alegerea celor cinci vice-președinti. S-au împărțit mai multe liste. Pe una sunt scrise numele d-lor St. Meitani, Gr. Alevra, Tamavsky, Mironescu . și Romanescu; pe alta numele dor Mihály, Tarnavsky, Gr. Alevra, amiral Eustațiu și I. Levinsky, acesta din urmă ca reprezentant al parlamentarilor basarabeni ș. a. Rezultatul votului : d. Mironescu 103; Tarnavsky 100; Meitani S3; Mihály 76; Romanescu 80; Alevra 74; amiral Eustațiu 13; Levinsky 32; Lazăr Popescu 10 și N. Batzaria 1. Au fost declarați aleși vicepreședinți, primii cinci d-ni senatori. Țărăniștii s’au abținut dela vot. 1 D. N. ROMANESCU mulțumește pentru voturile ce i s’au încredințat. D. GR. ALEVRA mulțumește celor 74 de d-ni senatori cari s’au votat, cu toate că nu face parte din majoritate. Alegerea secretarilor Se procedează la alegerea a opt secretari ai biroului Senatului . Sunt proclamați aleși d-nii: Virgil Budescu, Nicolae Cartianu, Nicolae Darvari, Ervante Melidon, Ion Papp, Mihail Rădulescu, Vasile Ștefănescu și Emil Andreșeanu. Alegerea chestorilor Se procedează la alegerea chestorilor. Sunt proclamați aleși d. I. Balaș, Mihail Butescu, I. Isvoran, Emanoil Poenaru, Toma Rădulescu și Nicolae Tănăsescu.#■ D. BOGDAN DUICA citește apoi, în numele partidului țărănist aceeași declarație pe care a citit’o la Cameră,d. dr. N. Lupu. D. I. DRAGOMIRESCU salută în numele majorității, hotărârea opoziției. După ce se aleg membrii celor cinci secțiuni ale Senatului ședința se ridică la ora S-II anunțându-se cea viitoare azi la ora 2 jumătate d. a. C ÄM Ședința se deschide la ora 3 și luni., sub președinția d-lui Duiliu Zamfirescu și în prezența miniștrilor d-nii C. Argetoianu, î. Petrovici, Gr. Tranduj-Iași, Oct. Goga, P. Groza și T. Cudalbu. In stânga și extrema stânga iau loc deputații țărăniști, în fund socialiștii. Se alege comisia de verificarea mandatelor, apoi d. Duiliu Zamfirescu cedează președinția păr. I. Dăianu, vice-președinte, în vederea alegerei președintelui Camerei pentru noua sesiune. Opoziția se abține de la vot O. Duiliu Zamfirescu este ales președinte în 1.44 votări din 14S și mai întrunesc d-nii D. Dumitrescu r n vot și Papacostea un vot Cuvântarea d-lui Duiliu Zamfirescu D. DUILIU ZAMFIRESCU mulțumește pentru realegerea sa și spune că parlamentul actual a dat o serie de legi bune pentru țară și a asigurat ordinea. D-sa aduce elogii patriotismului d-lor I. Mihalache, Al. Vaida-Voevod și I. Maniu și amintește că grație guvernului și parlamentului s’a asigurat restabilirea transporturilor, prin locomotivele cari vin necontenit, s’a votat reforma agrară, și cea financiară, aducându-se bani în visteria țarei și s’a dat țarei o mulțime de legi binefăcătoare. D-sa face apoi un rechizitoriu partidului liberal pentru atitudinea sa împotriva legilor votate de parlament. Apoi adaugă că politica externă a țarei a fost bine condusă de ministrul de externe, care a asigurat atâtea alianțe fericite pentru tară. D-saenumără apoi celelalte legi votate de parlament și își exprimă regretul pentru retragerea opoziției, condamnând pe cei cari nu s’au mai întors și felicitând pe țărăniști cari au făcut un gest patriotic prin reîntoarcerea lor în Parlament. D. Zamfirescu închee cu făgăduiala că va prezida imparțial și urează muncă rodnică deputaților în actuala sesiune care are să voteze reforma electorală și să pregătească Constituanta. JE JF& JSL Scuzele A îni Argetoiana D. C. ARGETOIANU exprimă mulțumirea guvernului de a vedea întorși în parlament pe membrii partidului țărănist. Mulțumirea noastră,—spune d-sa—trece azi pe deasupra oricărei preocupări personale sau de partid. In simptomul reintoarcerei țărăniștilor în Cameră, d-sa vede un semn nou de redeșteptare a națiunei noastre. Gestul partidului țărănesc îl consideră gest frumos și felicită pe țărăniști pentru atitudinea lor francă, mărturisind că regretă tot ce a fost și bucurându-se că au scăpat ca și d-sa, de ademenirile unei politici nenorocite. „Fac scuzele mele partidului țărănesc pentru ceea ce a fost. Nu știu ceva, aduce ziua de mâine, ceea ce știu, însă, este că de azi procedeele bizantine și meschine_ au murit“. Fericit că și țărăniștii au înțeles vremurile grele prin care trece țara, vom lucra împreună, am încredere ea în opera pe care acest parlament o va face și îi urez spoi la muncă. DSCLARAȚÎA ȚĂRĂNIȘTI LOR D. dr. N. Lupu citește, apoi, următoarea declarație a partidului țărănesc : Socotind câ democrația țărănească are astăzi mai mult ca oricând datoria de a lupta împotriva sistemului de guvernare prin combinațiuni și intrigi de culise. Având în vedere că în împrejurările actuale orice încercare de a se forma un guvern înainte de alegeri, fără garanții de independență și imparțialitate, urmărește în realitate numai scopul de a ajunge la falsificarea expresiunei voinței naționale prin silnicie și corupție, determinându-se astfel alegerea unui parlament care să nu reprezinte țara ci numai guvernul care T ar impune, credincios revendicărilor formulate la retragerea sa din Parlament din 16 iunie 1921, — și anume dizolvarea acestui Parlament, formarea unui guvern neutru cu o singura menire de a asigura libertatea alegerilor și convocarea constituantei;Având convingerea că orice abatere de la aceste revendicări ar însemna complicitatea partidului țărănesc ca o monstruoasă conspirație a partidelor o-