Universul, ianuarie 1922 (Anul 40, nr. 1-12)
1922-01-14 / nr. 9
P «3> «'lai ,*C3 Ä XJ C3 3E2 Äfcä* PRIMA SOCIETATE ROMANEASCA RE ACȚIUNI Capital social 10.999.000 lei. -Peplin vărsat 1.090.000 BUCUREȘTI Bulevardul Carol 55.—Localul Societăței Clerului Român „Ajutorul“ Vinde st9 25% Riali stsi ca pe piață tot felul de obiecte bisericești: Icoane, Clopote marcate de Ministerul de Finanțe, Argintărie, Alămărie, Vestminte, Stofe pentru haine preoțești, lumânări fără fum și pris © prockfiQ monastirești. Essetista pictata a 6>t$eri«3 și mobitianul n ® s © sar. Angajează și favorizează»astralii da bicerici și casa paraStială. BBRSCHK32T Cumpără ceară curată și obiecte vechi de artă bisericească wmmninimm Comenzile se primesc la adresa de mai sus 3*OS dă ASa îl era proprii. 1 THTIYEfTSTL DOCTOR fui Elites ® SnerkliMt la Paris și Bordeaux în boli și operațiuni da — Mas, Gât, și Urechi — Medic de Spital.—Consult, 3-5 B-dullache 28, Telefon 4127 ___ ___ S7101 SALVATOR Cabinet medical fondat in 1998 de Medici specialiști pentru boale si sinus Tratamentul Blenoragiei cronice prin Metode Electroterapeutice Electrotermic pentru prostatite Uretroscopie Injecții intravenoase cu Neosalvare în ANALIZA SÂNGELUI Cunoașterea'șancrului sifilitic prin ^jr^i generali și superiori cari PAaArin^UO^IA^No 9 — >nu vor fi sub arme. Camera de TfznSă Teatral 1 Naționali inen^H. ITMmert și funcționarii superiori Consult. 11—1 și 5-& TEUa?(!)ir 33181 Vai Statului. 8053 fti SnSKOBILE ILI SOMIOIM^ffiltM DE FETE Para, Constanttnopol (ENGLISH HIGH SCHOOL FOR GIRLS) S’a redeschis în ziua de 2 Ianuarie 1922. Din cauza multor cereri primite, se proiectează deschiderea unui internat, în legătură cu școala, sub direcțiunea câtorva doamne engleze. Cereri pentru admitere trebuese făcute imediat directoarei școalei. Taxele sunt: La internat 35 livre sterline pe trimestru plus taxele de învățământ care variză de la 6 — 14. Livre ster^ne pe trimestru, după etatea elevei. Anul școlar este compus din trei trimestre. Cei interesați pot obține ist>gftn«ținut la Consulatul Englez din str. Jules Aífchhe’et No. 24, București. 561 i CIL MUPMCI IC CADOU DE CRĂCIUN STOFE AlTEȘTI și DE DÜHE HKEP De BELA LE)SI «M med lWemem & co. 146 CALSA WICKMMSI 14 — G esiiislî subjects boldise ksais of tîi3 âsxstrîaa or BHopriau Saseenred are Mfesteö to tafsb farfteafns (berea! to föe MMi beptien at Bretest míhmt Mm- Äs neics esly Kffers to sasfe ef tfes ábove-meafftturil tals as issro pbysfealJy ©aside Boaataaia at tbs iifes of tbs mmm lato toros ef tbs Aastriaa mi fapríaa BesÜM rospeeHvefy ite. Üdv 18, IB2# in tbs case eî iastriaa boaâs; and July 1% Ml în dte mo o! lisa- Barisn bonâs. mi mm S-r. St. Bjataiw a canei Beple •—I Cito fflCtofiai 83. |—■ . CADOURI UTSiE Mics-la do Vaiaata, ssreisi de aaiisar®, Tais®, tap de damă, Parte visíts. Barară, sswiaî®, mas® și »ries artieol de maTocMnerie M - KESE REVO« SI MRfBMEHE -Dr- Starlit Lupescu FOST MEDIC DE SPITAL Vindecă complect Blenoragia, Sifilis inissin testanss, micpasGsplse Str.,Gă r.o 3s. Consult, dela 8 djm. până la 8 seara 5389 ör. Bernstein-Hernes E ©sl © și operațiuni de Ochi, Nus, Gât și Urechi Con au Rațiuni M—12 și 2-6 Calea Moșilor 90 (Sfântul Gheorghe) Telefon 38/12 55P4 gr. S. PÜSC0ICII Sifilis, intejtie și Copii Consult. 8-10, 1-4 și 6-8 Calea Rahovei 32. Tel. 38/89. 5539 i D-ul Iii pedalizat la Paris in cu Icaie iîociși te Broci, Barbi și feboaraa H. Be fíiste, păr și si Trataiasate speciale ca Baze X și electroterapii. Consultațiuni 2-5 p. m. Bulevardul Domnitei No. 14. 5582 Iv. IANCU « SIFILIS - VENERICE — tot asipi fc trînsasâîe saíe iarM — GonsuR, 8-IV a. m., 1-3 și 5-8 d. a. Str. Carol 52. — Totet 48/53 .5533 Or. L HI MidW interne, Sifilis [Consult. 2-3. Pievnei 3 Etaj I. 557t i Dr A BRILL II:?Lir Specializat la Paris în SoliM C H«rdnloara și Sifilis consort 11—î și 4—7yv d. a. dr. Sacieoței e bis alături dii Circul 39il BI.ESPA ROXA vindecă în 20 zil« D-nii A. RIîSHSTADT Co-r suit 9-12 si 5-8 - CALEA VICTORIEI 60 — PASAGIUL IMOBILIARA Scara A. Mai 114552 I&eiGF în Medicină Marcel Pekelmann ostem? Strada iHonisie A o- 16 — Consuma .țimi 3—12 și 3-6* 3. 5162 Dr. f. 111L016 Siplînis, Genito-Urinare Diagnosticul DrsaasB ai Sifilisului prin DITRAîiîi CROSCII PIF Instalație modernă de — DIATHERMIE (înaltă frecventa) pentru vindecarea rapidă a plenoragiei acute și cronice, ia flam, Frostatei, Stricturi. Cistite cr. și impotență Grinsult 8-1 sfintafa și 3-8 p. m Strada Belvesoara 3. 4837 Pe Maisa VIATA București CALEA GRIVIȚEI 107 Medici specialiști vindecă radical boale secrete: SIFILISUL,SLENDRA&IA și alteM! la BARBAȚI și FEMEI Se carată saunele prin injecțiuni fără durere direct i vine cu Mercur, Neo și Subersalvarsaa și Iod Consultații: deki 8-1 și 2's,181tt 4254 k. Schrenberg SifiLE's si Genitoyignar ©zsa.si'jsal’sz și E'^imsEx — URETROSCOFIE-ANALIZE II—I și 5-8. ACADEMIEI 47 5275 Mil Ill nr. .1. ANTONII București, cal. Griviței și se tratează de medici specialiști Boli interne, nervoase, chirurgicale € e^iti»§Miaze feerice Și Siflise Se face: Pansamente, spălături, injecțiuni intravenoase, etc. Analize Secțiune specială de FIZIOTERAPIE. orele 9-12 a.m. si 2-7 dai 4521 Mo; L. i. iSIJSS — BOU INTERNE — Co .suttațiimi spécivé pentru Boli de piept, stomac, intestine. dela 3—8. București, Str. Bazești-85. Tel 25/55 © r. pessoner Specialist sau diagnosticul boalelor de stomac, in tesön, plămân și inimă prin anatomi RAZELOR ROENTGEN . Tratează sastro, anemia, guta, reu,fla •tism scyatica prin DIATRIBLALIE și RAZE ULTRAVIOLETE. Tratament special al tumorilor superficiale și profunde. STR. G-SALBRIGORESCU 3 (la Grădina Icoanei) Consult: 9-10 și 2-5 Tele?. 4068. m. MELLER sifilis, boum pim GENOTMIRMARE — Ora 1—4 și 7—8 p. m. — Pentru Doamne ora 4-5 p. m. — STR. COLȚEl, 3 — . Telefon 3519"> 5249 —ni— ms ii in mis ana— ■ ——i—■ IÜSTel. /Si |de la Facultățile din Elveția și I de la școala urologica din Paris | I Specialist In boalela căilor urilinare (barbați și fumat) Tratament cel mai modern fie Sifilis și de boale venerice ! Consuli. în fisc era zi acasă afară iie Duminici între 0-121 si 8—6 da. 4303 I Cafea Victoriei II. Edi*ái Pastern — Analize medicale, bacteriologice, — Urologice și bio chimice i — Urine, spute, secrolini — Analiza sSngilMi sifilis; (Reacția Waserman) Director : Doctor T. Bernard Program pentru serbarea sitei de 1 fismtsari © st. v. MM. IL. Regele și Regina și AA. LL. RR. Principele Moștenitor și Principesa Moștenitoare, înconjurați de Curțile Regală și Princiară, asistă la serviciul divin ce se va oficia la Mitropolie, la ora 11 dimineața, față fiind d-nii miniștri, d-nni președinți și membri ai Corpurilor legiuitoare care se vor afla în Capitală, înaltele Curți de Casațiune și Conturi, Academia română, Consiliul administrativ permanent, Corpul profesoral universitar, Academia comercială, comitetul Ateneului, baroul advocaților, Consiliul superior al comunicațiilor, Consiliul superior tehnic, Curțile și tribunalele, d. președinte al comisiei interimare a Capitalei cu membrii comisiunii. Trăsurile Maiestăților Lor și Altețelor Lor Regale vor fi escortate de regimentul de escortă regală. După serviciul divin, M. S. Regele trece în revistă garda de onoare înșirată în curtea Mitropoliei și apoi Maiestățile Lor și Altețele Lor Regale merg în apartamentele I. P. S. S. Mitropolitului Primat, unde primesc felicitările guvernului, înaltului cler și al persoanelor prezente. Ținuta pentru civili : frac, cravată și mănuși albe ; decorațiuni : marile cruci cu cordon. Ținuta pentru militari: de ceremonie; decorațiuni : marile cruci cu cordon. In acea zi registrele de înscriere vor fi deschise la palatul regal. •i; Halíi Metal suit» și d-ral Pul« Experimentarea seralul se va face la Olănești și București In urma înțelegerei stabilită ieri dimineață între d. profesor dr. Mezincescu, directorul general al serviciului sanitar, și d. dr. Puțureanu, s’a ajuns la un acord de splin. Experiențele vor începe imediat și se vor face concomitent la București și la Olănești. In acest sens, s’au dat telegrafic instrucțiunile necesare la R .Vâlcea. In același timp, de acord cu d. dr. Puțureanu, s’a hotărît ca bolnavii de la Olănești să fie scoși de prin casele particulare și instalați în anumite locuri, spre a nu se infecta toată localitatea. D. dr. profesor Mezincescu care s’a arătat, de altfel ca și d. dr. Pascal, fostul sub-director al serviciului sanitar, foarte binevoitor ori de câte ori am discutat cu d-sa această chestiune, va putea în sfârșit să aducă lumină mai repede asupra serului curativ al d-rului Puțureanu. Era și timpul ca această chestiune, care e de un interes mondial să intre în faza definitivă. 0. O. -------~«*«5S £~M5› Știri cu stămătată Berlin. 11.—Metodiștii germani, asistați de protonii lor americani, doresc să înființeze o catedră metodista la universitatea din Frankfurt pe Main unde catolicii și protestanții vor participa în mod egal la organizarea facultaței teologice.* Roma, 11. — In urma secetei persistente, apele lacului Magtere au scăzut cu 2 metri, ceea ce a obligat piroscafele să-și schimbe debarcaderul. . * Praga, 11. — Beneș a expus în fața comisiei afacerilor străine tratativele politico-economice urmate cu Austria. * Roma, 11. — In marea sală a consiliului general din Palermo si a inaugurat bustul în bronz al lui Orlando, fost prim-ministru italian. Perioada alegerii președințiale în Brasilia este plină de violente manifestațiuni ale adversarilor politici. Adversarii au dat asalt partizanilor lui Centra și au încercat să dea foc la mai multe magazine și să jefuiască redacțiunile ziarelor. npmammmusummmammuaammmmmmmmmm7amsmamiissu^mfism^i^r.'ssmsa^ssaamr jHiwm“ . Știri primite de la corespondenții noștri pe ziua de 11 Ianuarie IAȘI Intinaiia socialists. Vizită ministerialis. — Arestarea unui complies și Ini CMS ©* — Organizația socialistă locală a convocat o întrunire publică în sala Sidoli, pentru Dumineca viitoare. — Mâine cu trenul de dimineață sosește la Iași d. Mironescu, ministrul instrucțiunei. D-sa va participa la o întrunire la clubul democrat, care se va ține la orele 4. — Se telegrafiază că jandarmii din Podul Ileaci au reușit să aresteze pe dezertorul Gh. Iacob unul din complicii faimosului bandit Chifor, care după cum se știe a fost împușcat acum câteva săptămâni. GALAȚI Situația în port. _ — Pe Dunăre au plecat până acum 10 vapoare de mare, încărcate pentru export. Alte 6 vapoare, au rămas prinse din cauza aglomerării de sloiuri la cotiturile Dunării. ___ TARGOVISTE Crimă. — Sinucidera. litere. — Diverse. Edl- Gheorghe Nae Bunea, din Gura Ocniței, certându-se cu frații Petre și Gheorghe Oprin, a descărcat în amândoi câte un glonț de revolver. Ambele victime au fost aduse pe la spitalul din oraș. Petre Oprin a sucombat, cu toate ajutoarele medicale, iar cellalt se găsește în stare disperată. Criminalul a fost adus la parchet și apoi depus la penitenciarul județului. —■ Marin Ion Nedelcu din Bilciurești, un bătrân de aproape0 ani, suferind de mulți ani de pelagră, s’a sinucis, strangulându-se. — Cu toate reparațiile făcute motoarelor uzinei electrice a primăriei, căci au costat peste 100 mii lei, lumina se distribueîn oraș în chip cu totul nesatisfâcător. Diferite cartiere din oraș simt lăsate în întuneric iar în altele lumina funcționează în așa fel încât cetățenii sunt foarte nemulțumiți. Se impune grabnice măsuri de îndreptare. In vederea alegerii a 5 membri pentru Camera de comerț, „Sfatul negustoresc“ local convoacă, pentru ziua de 14 Ianuarie, pe toți comercianții din oraș la o consfătuire pentru fixarea candidaților. In afară de lista „Sfatului negustoresc“, se anunță încă 3 liste pentru această alegere. Membrii comisiei interimare a orașului, deși au demisionat de acum 8 zile, noua comisiune nu a fost încă alcătuită. ifwidi, m sg»italului Marți s’a ținut în palatul Camerii de comerț ședința delegației permanente a consiliului superior, sub președinția d-lui N. Butculescu. S’a rezolvat, împreună cu delegația contabililor basarabeni, chestiunea înscrierii în secția Chișinău, admițându-se ca contabili stagiari și autorizați absolvenții liceului comercial din Chișinău și ai institutelor comerciale din Rusia. Contabilii practicieni cari au și o școală superioară de comerț sau posturi de conducere, vor fi admiși fără, examen, ceilalți cu examen. S-a luat cunoștință de constituirea secțiunilor Tg.Jiu, Roman, Suceava, Huși, R.Vâlcea, Oradia-Mare, Brașov, Sibiu, Cluj și de donația făcută de d. Lepădatu, cu ocazia constituirea secției Cluj. S-a luat act de trecerea asupra Corpului a fondului de 10 mii lei al vechiului Corp, cu obligația ca din venit să se dea ajutoare elevilor școalelor de comerț. S’a completat consiliul cu d-nii G. Iuga, Hierecu, C. Lungu, loan Manoilescu și FI Anagnoste. \” starea laberală și artistică ARTE FRUMOASE Expoziția Thorand In sala din fund de la Mozart d-ra Thorand și-a transportat o parte a produsului atelierului d-sale din Paris. Mărturisesc că motivul decorativ pe care-l cultivă d-ra Thorand îl convine de minune atât în ulei cât și în desemn și pastel și va fi un punct de atracție pentru amatorii puțin familiarizați la noi cu genul acesta atât de rar speculat. Din cele aproape 150 de pânze și desemnuri expuse, toate meritând o deosebită mențiune, se desprind în chip fericit: fresca de la nr. 1 care a avut cinstea să fie expusă la salorul de es timp din Paris și care este o lucrare vrednică de admirat din punctul de vedere al concepției și tratamentului, dăntuitoarea de la 12, friza de la 63 și cea de la 3. Remarc de asemenea panoul decorativ de la 2 care și el a avut cinstea salonului din Paris, motivul de la 4 și 47. Cu condițiunea de a găsi distanța convenabilă, foarte reușite pozele 67, 8 și 149, friza 65 care a figurat și ea în Salonul pe 1920, precum și capetele 72 și 106. Mult bun gust în interpretarea panourilor decorative 2, 61 și 64. In rezumat, o expoziție interesantă prin varietatea subiectelor și noutatea stilului. V. B. CONFERINȚE -*■ Joi, 19 Ianuarie, ora 9 seara, se va ține în amfiteatrul fundației Carol I a 4-a conferință din ciclul organizat de Institutul social român asupra reformei Constituției. Va vorbi d. G. Grigorovici despre „Constituția sovietică și constituția democratică“. Duminică, 15 Ianuarie c., la orele 9 seara, d. N. Iorga va ține la Ateneu conferința: Criza morală mondială“ CAPITALA Un subcomisar terorizat de apași In cârciumile de pe la periferiile orașului, unde se adună seara tot felul de derbedei, se petrec zilnic scandaluri. Poliția, cu organizația ei actuală, nu poate face față evenimentelor Lipsa de sergenți de oraș, încurajează pe hoți, cari operează ca în codru. In al doilea rând, străinii, cari n’au nici un rost în Capitală, dau un contingent considerabil de apași. Toți pungașii refugiați din Ungaria și cei urmăriți de polițiile din Transilvania și-au găsit un adăpost sigur în mahalalele Bucureștilor. Indrăsneala acestor apași, merge până acolo, încât atacă ii pe ofițerii de poliție. Așa, Marți noaptea, subcomisarul Constantin Ionescu, ducându-se în cârciuma lui I. Kiporis, din str. Cosihzeana, spre a aplana un scandal, a fost atacat de soldatul D. Dumitrescu, din reg. 27 [2 obuziere, care era însoțit de alți doi derbedei. Nnuntai cu mare gr ®utate subcomisarul a reușit să scape, fugind și ascunzându-se într’altă cârciumă din raionul circumscripției. Apașii au tras în urma subcomisarului mai multe focuri de revolver, fără a-l nimeri. In spre ziuă, subcomisarul s’a dus la secție și a luat cu el 10 jandarmi, făcând o razzie. Soldatul D. Dumitrescu a fost găsit la domiciliul său din str. Măgurele 35 și înaintat poliției. La Dumitrescu s’a găsit și sabia subcomisarului, care i-a fost smulsă de pungași în timpul scandalului. Hfi§< te: qú, ite JŰ■âmii feti c&spswsáfsd! @ toasrîe b@§s®il» wMerle si de sa pysres §n vanxmre asi -SSL ÎESUi M Ml »8 ICi® e3®iS<a eenftr Subinspectorul Negulescu Gh. și șeful de birou Călinescu Mihail din direcția nlî-a regională, fiind însărcinați a face predarea centrului de aprovizionare al c. f. r. din Sibiu, de la vechiul șef Mănescui Virgil, către noul șef, au observat că gestiunea era dubioasă. in., urma acestui fapt, făcând o cercetare mai amănunțită, au reușit să descopere însemnate fraude în sarcina vechiului șef, Mănescu. Acesta văzându-se descoperit a încercat să conrupă pe cei doi funcționari, care nelăsându-se tentați de aceste propuneri, au înaintat actele încheiate cu constatarea fraudei, celor în drept, care au luat măsuri, pentru pedepsirea vinovatului. ?L!! • 610 OpS*#«ar. ■»«wiâEa’-« MODA Pentru serate, dineuri, toaletele se fac foarte somptuoase. E o risipă de mătase, catifea, voal, dantele, stofă de aur și argint, broșată și iamată în cele mai bogate culori. E o luptă disperată contra negrului și albului, dar fără rezultat. Negrul e așa de frumos, așa de practic combinat cu voal ușor perlat de jeuri strălucitoare, e așa de nobil din catifea sau mătase garnisit cu stease sau flori. Rochie pentru fetiță de 110— 12 ani. Foile plisate se aseamănă cu corsagiul care de asemenea are pliseuri. E garnisită cu dansuri cerate și nasturi asortați. Alături de negru, roșul e culoarea cea mai preferată. Trebue să recunoaștem că pentru seară o rochie grena de mătase sau catifea, garnisită cu bluză gris, Cchindrilla sau petit gris, are o alură regească. Rochiile atee de tot sunt iarăși foarte mic. Albul drapat cu măestrie perlat, încărcat de straie sau de jeuri, garnisit cu ghirlande de flori, redă adorabile toalete pentru domnișoare și doamna tinere. VETURIA ml RiTM Baotist 54 Calvarul unui artist XXXVII.—ULTIMUL POPAS vVî vV’?sl. — O crimă, un omor s’a săvârșit, o, D-zeule! Dar eu stau a ici, lăsați-mă să intru. — A, stai aici! — Nu, să nu vă mint. Aici șade tuia din amicile mele; am venit s’o văd. Portăreasa mă cunoaște bine; mă numesc d-na Surmain. — Bine, cucoană, poftim de treci, li zise gardistul dându-se la o parte. Intră. Urcă scara și văzu deschisă înnainte-i ușa de intrare a apartamentului Emeliei 1. Inima i se strînse, ceva îi sugruma gâtul și simți junghiuri în piept. Se săvârșise un omor în casă, pare Emelina să fie ,vie-Pătrunse în anticameră, trecu prin sufragerie și intră în salon. Dintr’o ochire văzu pe mai mulți inși în camera Emelinii. Nu se mai putea îndoi acuma de îngrozitoarea realitate Un nor îi trecu pe dinaintea ochilor și fu sguduită de un tremur nervos. Innaintă mașinalicește, cu urechile vâjtindu-i, și fără să mai răsufle. Era dusă, tîrîtă de o putere străină ei. Portăreasa o văzu și o recunoscu. — Ah, d-nă, ah, d-nă, ce grozăvie! Vino, vino să Vezi. Și făcură drum să treacă. — Privește, d-nă, privește, urmă portăreasa cu vorba, privește și spune dacă ai mai văzut ceva grozav ca asta! Privirea d-nei Surmain căzu pe două cadavre scăldate într’un soc de sînge. Alături de Emelina, recunoscu pe Frederic Boissier, omul pe care ea îl iubise, pe care simțea că-l mai iubea încă și pe care îl prigonise mereu cu neî nduplecata-i răsbunare. Rămase un moment încremenită. Apoi, deodată, trei sguduituri îi cutremură corpul; trăsurile feții sale se contractară oribil; ochii păreau că voiau să-i iasă din orbite și fața-i luă o înfățișare pămîntie. Șovăi, se învârti dând din brațe și, după ce bete un țipăt răgușit, căzu grămadă la pământ. Se grăbiră s’o ridice și o transportară în salon unde o culcară pe o canapea. — N’o să fie nimic, zise portăreasa, e numai un leșin din care o să se deștepte numaidecât. București Piața Rosetti 0. fost B-du Carol za, Telefonia[31. i Peste un minut sosi comisarul. Era însoțit de un medic, de secretarul si și de câțiva agenți. După ordinelele comisarului eșiră toți din odae, apoi agenții goliră și apartamentul de lume, oprind numai pe servitoare, pe portăreasă și incă pe alte două femei cari îngrijeau de d-na Surmann leșinată. Medicul constată îndată că amândoi, bărbatul și femeea, erau morți, primul fiind încă în mâna-i încleștată pistolul. Era lesne de recunoscut că bărbatul omorîse mai întâi pe femee și apoi se sinucisese. Mai rămânea numai de constatat cauza teribilei întîmplări Comisarul trecu în salon ca să ia un interogator portăreșii și servitoarei. Intre acestea, medicul examina rănile celor două cadavre și descoperea, cu mirare, cu ce proectile ciudate fusese încărcat pistolul. Portăreasa povesti comisarului cum se prezentase muzicantul de strada, zicând că era însărcinat cu un comision pentru d-na de Narme. — Azi, dacă aș fi putut să bănuesc ceva, își închee vorba portăreasa, nu l’aș fi lăsat să se urce aici. Servitoarea, mai întâi se codi să răspundă; nu voia să mărturisească comisarului că curiozitatea o făcuse să spioneze. Dar, încolțită de întrebări, nevoită să explice de ce tăcuse în cursul scenii care precedase omorul, vorbi și spuse totul cum se petrecuse. Din acel moment drama nu mai avea nici o taină de lămurit. Femeea își părăsise bărbatul și era evident că gelozia ori furia înarmase brațul acestuia. Dar cum se numea bărbatul și care era numele adevărat al femeei? Asupra acestei întrebări portăreasa și servitoarea nu știau să dea nici un răspuns. Spuseră însă omului poliției atâta că d-na Surmain era prietena d-nei de Narme Pe când comisarul culegea informațiunile, medicul eșise din odaia în care steteau întinși morții. Venit lângă d-na Surmain, își dedea toate silințele să o deștepte din leșin. Peste vreo zece minute, d-na Surmain începu să se miște, deschise ochii și întinse brațele. O așezară ridicată pe jumătate pe canapea, cu spatele sprijinit de spătarul mobilei. De odată ea se ridică în picioare și se uită cu ochi sperioși la cei din jurul ei. Comisarul se apropie de ea și-i zise: — Cum vă mai simțiți, d-nă? Ați putea să răspundeți la întrebările ce vreau să vă fac? Ea îl pironi cu ochii și apoi începu să râdă. — Oesclamă medicul. D-na Surmain vinate ta câțiva pași puindu-și mâinile pe frunte. Apoi, puind un deget pe buze, întinse gâtul și își îndreptă urechile ca cineva care vrea să asculte ceva. — Ștă tăceți! N’auziți? Nu e așa că admirabil cântă cu vioara? A, e un artist mare ! Ascultați-1, ascultați-1, este el este Frederic Boissier! Numai el știe să cânte așa cu vioara... E o bucată compusă de el... Ce frumos, ce frumos! — Frederic Boissier! murmură comisarul. D-na Surmain continuă să vorbească deținându-și capul și pare că cântând: — Nesocotitul, îl iubeam și el s’a însurat cu Emelina A, să nu-i spuneți că-1 iubeam, că-1 iubesc încă și că mor de gelozie... Are să fie pedepsit pentru că nu’a nesocotit astfel, are să fie pedepsit! Cu atât mai rău pentru el. Știți ce a făcut Emelina ? A părăsit pe Frederic. Charles Dumey este amantul ei. Ah,stet răzburată. Ce. ft ’o zică Frederic Boisier ? Nu știu. M’a făcut să plâng, Emelian îl va face și pe el să plîngă... Atât mai rău pentru el. Eu sunt răzbunată, sunt răzbunată! Stătu un moment tăcută. Apoi, salutând la dreapta și la stânga, ca și cum intra într’un salon, zise: — D-lor și d-nelor, de mult n’am mai avut plăcerea să vă întâlnesc, îmi pare bine că vă văd acuma. Se dete încet câțiva pași ten apoi făcând reverințe. D’o ■ dată se înțepemi pe picioare, se uită la cei de față cu ochi rătăciți, și zise: — Ce caraghioși stetețU Și pufin într’un râu cu ho»hote. Fuse un moment de uimire dureroasă. — Nenorocita, zise medicul cu tristeță, și-a pierdut mintea! (Va urma).