Universul, ianuarie 1922 (Anul 40, nr. 1-12)

1922-01-14 / nr. 9

P «3> «'lai ,*C3 Ä XJ C3 3E2 Äfcä* PRIMA SOCIETATE ROMANEASCA RE ACȚIUNI Capital social 10.999.000 lei. -Peplin vărsat 1.090.000 BUCUREȘTI Bulevardul Carol 55.—Localul Societăței Clerului Român „Ajutorul“ Vinde st9 25% Rial­i st­si ca pe piață tot felul de obiecte bisericești: Icoane, Clopote marcate de Ministerul de Finanțe, Argintărie, Alămărie, Vestminte, Stofe pentru haine preoțești, lumânări fără fum și pris © prockfiQ monastirești. Essetista pictata a­ 6>t$eri«3 și mobitianul n ® s © sar. Angajează și favorizează­­»astralii da bicerici și casa paraStială. BBRSCHK32T Cumpără ceară curată și obiecte vechi de artă bisericească wmmninimm Comenzile se primesc la adresa de mai sus 3*OS dă ASa îl era proprii. 1 THTIYEfTS­TL DOCTOR fu­i Elites ®­ SnerkliMt la Paris și Bordeaux în boli și operațiuni da — Mas, Gât, și­­ Urechi — Medic de Spital.—Consult, 3-5 B-dul­lache 28, Telefon 4127 ___ ___ S7101 SALVATOR Cabinet medical fondat in­ 1998 de Medici specialiști pentru boale si sinus Tratamentul Blenoragiei cronice prin Meto­de Electroterapeutice Electrotermic pentru prostatite Uretroscopie Injecții intravenoase cu Neosalvare în ANALIZA SÂNGELUI Cunoașterea'șancrului sifilitic prin ^jr^i generali și superiori cari PAaArin^UO^IA^No 9 — >nu vor fi sub arme. Camera de­­ TfznSă Teatral 1 Naționali i­nen^H.­ ITMmert și funcționarii superiori Consult. 11—1 și 5-& TEUa?(!)ir 33181 Vai Statului. 8053 fti SnSKOBILE ILI SOMIOIM^ffiltM DE FETE Para, Constanttnopol (ENGLISH HIGH SCHOOL FOR GIRLS) S’a redeschis în ziua de 2 Ianuarie 1922. Din cauza multor cereri primite, se proiectează des­chiderea unui internat, în legătură cu școala, sub direc­țiunea câtor­v­a doamne engleze. Cereri pentru admitere trebuese făcute imediat direc­toarei școalei. Taxele sunt: La internat 35 livre sterl­ine pe trimes­tru plus taxele de învățământ care variză de la 6 — 14. Livre ster^ne pe trimestru, după etatea elevei. Anul șco­lar este compus din trei trimestre. Cei interesați pot obține ist>gftn«ținut la Consulatul Englez d­in str. Jules Aífchhe’et No. 24, Bucur­ești. 561 i CIL MU­­PMCI IC CADOU DE CRĂCIUN STOFE AlTEȘTI și DE DÜHE HKEP De BELA LE)­SI­­ «M m­ed lWemem & co. 146 CA­LSA WICKMMSI 14 — G­ esiiislî subjects boldise ksais of tîi3 âsxstrîaa or BHopriau Saseenred are Mfesteö to tafsb farfteafns (berea! to föe MMi beptien at Br­­etest míhmt Mm- Äs neics esly Kffers to sasfe ef tfes ábove-meafftturil tals as issro pby­­sfealJy ©aside Boaataaia at tbs iifes of tbs mmm lato toros ef tbs Aastriaa mi fapríaa BesÜM rospeeHvefy ite. Üdv 18, IB2# in tbs case eî ias­­triaa boaâs; and July 1% Ml în dte mo o! lisa- Barisn bonâs. mi mm S-r. St. Bjataiw a canei Beple •—I Cito fflCtofiai 83. |—■ . CADOURI UTSiE Mics-la do Vaiaata, ssreisi de aaiisar®, Tais®, tap de damă, Parte visíts. Ba­rară, sswiaî®, mas® și »ries artieol de maTocMnerie M - KESE REVO« SI MRfBMEHE -Dr- Starlit Lupescu FOST MEDIC DE SPITAL Vindecă complect Blenoragia, Sifilis in­issin­ testanss, micpasGsplse Str.,Gă­ r.o­ 3s. Consult, dela 8 djm. până l­a 8 seara 5389 ör. Bernstein-Hernes E ©sl © și operațiuni d­e Ochi, Nu­s, Gât și Urechi Con au Rațiuni M—12 și 2-6 Calea Moșilor 90 (Sfântul Gheorghe) Telefon 38/12 55P4 gr. S. PÜSC0ICI­I Sifilis, intejtie și Copii Consult. 8-10, 1-4 și 6-8 Calea Rahovei 32. Tel. 38/89.­­ 5539 i D-ul Iii pedalizat la Paris in cu­ Icaie iîociși te Broci, Ba­­rbi și feboaraa H. Be fíiste, păr și si­ Trataiasate speciale ca Baze X și electroterapii. Consultațiuni 2-5 p. m. Bu­levardul Domnitei No. 14. 5582 I­v. IANCU « SIFILIS - VENERICE — tot asipi fc trîn­sasâîe saíe i­arM — GonsuR, 8-IV a. m., 1-3 și 5-8 d. a. Str. Carol 52. — Totet 48/53 .5533 Or. L HI MidW interne, Sifilis [Consult. 2-3. Pievnei 3 Etaj I. 557t i Dr A BRILL I­I:?L­ir Specializat la Paris în SoliM C­ H«r­d­nloara și Sifilis consort 11—î și 4—7yv d. a. dr. Sacieoței e bis­­ alături dii Cir­­cul 39i­l BI.ESPA ROXA vindecă în 20 zil« D-nii A. RIîSHSTADT Co-r suit 9-12 si 5-8 - CALEA VICTORIEI 60 — PASAGIUL IMOBILIARA Scara A. Mai 11­4552 I&eiGF în Medicină Marcel Pekelmann ostem?­­ S­trada iHonisie A o- 16 — Consuma .țimi 3—12 și 3-6* 3. 5162 Dr. f. 111L016 Siplîn­is, Genito-Urinare Diagnosticul DrsaasB ai Sifilisului prin DITRAîiîi CROSCII PIF Instalație modernă de — DIATHERMIE (înaltă frecventa) pentru vindecarea rapidă a plenora­giei acute și cronice, ia flam, Frosta­­tei, Stricturi. Cistite cr. și impotență Grinsu­lt 8-1 sfintafa și 3-8 p. m Strada Belvesoara 3. 4837 Pe Maisa VIATA București CALEA GRIVIȚEI 107 Medici specialiști vindecă radi­cal boale secrete: SIFILISUL,SLENDRA&IA și alteM! la BARB­AȚI și FEMEI Se carată saunele prin injecțiuni fără durere direct i vine cu Mercur, Neo și Su­bersalvarsaa și Iod Consultații: deki 8-1 și 2's,181tt 4254 k. Schrenberg SifiLE's si Genito­yignar ©­­­zsa.si'jsal’sz și E'^imsEx — URETROSCOFIE-ANALIZE II—I și 5-8. ACADEMIEI 47 5275 Mil­ Ill nr. .1. ANTONII București, cal. Griviței și se tratează de medici specialiști Boli interne, nervoase, chirur­gicale € e^iti»§Miaze feeri­ce Și Siflise Se face: Pansamente, spălă­­turi, injecțiuni intravenoase, etc. Analize Secțiune specială de FIZIO­TERAPIE. orele 9-12 a.m. si 2-7 dai 4521 Mo; L. i. iSIJSS — BOU INTERNE — Co .suttațiimi spécivé pentru Boli de piept, stomac, intestine. dela 3—8. București, Str. Bazești-85. Tel 25/55 © r. pessoner Specialist sa­u diagnosticul boalelor de stomac, in tesön, plămân și inimă prin a­natomi RAZELOR ROENTGEN . Tratează s­astro, anemia, guta, reu,fla •­tism scyatica prin DIATRIBLALIE și RAZE ULTRAVIOLETE. Tratame­nt special al tumorilor su­perficiale și profunde. STR. G-SAL­BRI­GORESCU 3 (la Grădina Icoanei) Consult: 9-10 și 2-5 Tele?. 40­68. m. MELLER sifilis, bou­m pim GENOTMIRMARE — Ora 1—4 și 7—8 p. m. — Pentru Doamne ora 4-5 p. m. — STR. COLȚ­El, 3 — . Telefon 3519"> 5249 —ni— ms ii in m­is ana— ■ ——i—■ IÜSTel. /Si |de la Facultățile din Elveția și I de la școala urologica­ din Paris | I Specialist In boalela căi­lor uri­l­i­nare (barbați și fumat) Tratament cel mai modern f­ie Sifilis și de boale venerice ! Consuli. în fisc era zi acasă­­ afară iie Duminici între 0-121 si 8—6 d­a. 4303 I Cafea Victoriei II. Ed­­­i*ái Pastern — Analize medicale, bacteriologice, — Urologice și bio­ chim­ice i —­­ Urine, spute, secrolini — Analiza sSngilMi­­ sifilis; (Reacția Wa­serman) Director : Doctor T. Bernard Program pentru serbarea sitei de 1 fismtsari © st. v. MM. IL. Regele și Regina și AA. LL. RR. Principele Moște­nitor și Principesa Moștenitoare, înconjurați de Curțile Regală și Princiară, asistă la serviciul di­vin ce se va oficia la Mitropolie, la ora 11 dimineața, față fiind d-nii miniștri, d-nni președinți și membri ai Corpurilor legiuitoa­re care se vor afla în Capitală, înaltele Curți de Casațiune și Conturi, Academia română, Con­siliul administrativ permanent, Corpul profesoral universitar, A­cademia comercială, comitetul Ateneului, baroul advocaților, Consiliul superior al comunica­țiilor, Consiliul superior tehnic, Curțile și tribunalele, d. preșe­dinte al comisiei interimare a Capitalei cu membrii comisiu­nii. Trăsurile Maiestăților Lor și Altețelor Lor Regale vor fi es­cortate de regimentul de escortă regală. După serviciul divin, M. S. Re­gele trece în revistă garda de o­­noare înșirată în curtea Mitro­poliei și apoi Maiestățile Lor și Altețele Lor Regale merg în a­­partamentele I. P. S. S. Mitro­politului Primat, unde primesc felicitările guvernului, înaltului cler și al persoanelor prezente. Ținuta pentru civili : frac, cravată și mănuși albe ; decora­­țiuni : marile cruci cu cordon. Ținuta pentru militari: de ce­remonie; decorațiuni : marile cruci cu cordon. In acea zi registrele de înscri­ere vor fi deschise la palatul re­gal. •­­i; Halíi Metal suit» și d-ral Pul« Experimentarea seralul se va face la Olănești și București In urma înțelegerei stabi­lită ieri dimineață între d. profesor dr. Mezincescu, di­rectorul general al serviciu­lui sanitar, și d. dr. Puțurea­­nu, s’a ajuns la un acord de­ splin.­­ Experiențele vor începe i­­mediat și se vor face conco­mitent la București și la Olă­­nești. In acest sens, s’au dat telegrafic instrucțiunile ne­cesare la R .­Vâlcea. In același timp, de acord cu d. dr. Puțureanu, s’a ho­­tărît ca bolnavii de la Olă­­nești să fie scoși de prin ca­sele particulare și instalați în anumite locuri, spre a nu se infecta toată localitatea. D. dr. profesor Mezincescu care s’a arătat, de altfel ca și d. dr. Pascal, fostul sub-di­­rector al serviciului sanitar, foarte binevoitor ori de­ câte ori am discutat cu d-sa a­­ceastă chestiune, va putea în sfârșit să aducă lumină mai repede asupra serului cura­tiv al d-rului Puțureanu. Era și timpul ca această chestiune, care e de un inte­res mondial să intre în faza definitivă. 0. O. -------~«*«5S £~M5› Știri cu stăm­ătată Berlin. 11.—Metodiștii ger­mani, asistați de protonii lor americani, doresc să înfiin­țeze o catedră metodista la universitatea din Frankfurt pe Main unde catolicii și pro­testanții vor participa în mod egal la organizarea facul­ta­ței teologice.* Roma, 11. — In urma sece­tei persistente, apele lacului Magtere au scăzut cu 2 metri, ceea ce a obligat piroscafele să-și schimbe debarcaderul. . * Praga, 11. — Beneș a expus în fața comisiei afacerilor străine tratativele politico-e­­conomice urmate cu Austria. * Roma, 11. — In marea sală a consiliului general din Pa­lermo si a inaugurat bustul în bronz al lui Orlando, fost prim-ministru italian. Perioada­ alegerii președin­­țiale în Brasilia este plină de violente manifestațiuni ale adversarilor politici. Ad­versarii au dat asalt partiza­­­nilor lui Centra și au încer­cat să dea foc la mai multe magazine și să jefuiască re­­dacțiunile ziarelor. npmammmusummmammuaammmmmmmmmm7amsmamiissu­^mfism^i^r.'­ssmsa^ssaamr jHiwm“ . Știri primite de la corespon­denții noștri pe ziua de 11 Ia­nuarie IAȘI Inti­naiia socialists. Vizi­tă ministerialis. — Arestarea u­­nui complies și Ini CMS ©* — Organizația socialistă loca­lă a convocat o întrunire pu­blică în sala Sidoli, pentru Du­mineca viitoare. — Mâine cu trenul de dimi­neață sosește la Iași d. Miro­­nescu, ministrul instrucțiunei. D-sa va participa la o întru­nire la clubul democrat, care se va ține la orele 4. — Se telegrafiază că jandar­mii din Podul Ileaci au reușit să aresteze pe dezertorul Gh. Iacob unul di­n complicii fai­mosului bandit Chifor, care du­pă cum se știe a fost împușcat acum câteva săptămâni. GALAȚI Situația în port. _ — Pe Dunăre au plecat până acum 10 vapoare de mare, încăr­cate pentru export. Alte 6­ vapoa­re, au rămas prinse din cauza aglomerării de sloiuri la cotitu­rile Dunării. ___ TARGOVISTE Crimă. — Sinucid­era.­­ litere. — Diverse. Edl- Gheorghe Nae Bunea, din Gu­ra Ocniței, certându-se cu frații Petre și Gheorgh­e Oprin, a des­cărcat în amândoi câte un glonț­­ de revolver.­­ Ambele victime au fost aduse pe la spitalul din oraș.­­ Petre Oprin a sucombat, cu­­ toate ajutoarele medicale, iar­­ cellalt se găsește în stare dispe­rată. Criminalul a fost adus la par­chet și apoi depus la penitencia­rul județului. —■ Marin Ion Nedelcu din Bil­­ciurești, un bătrân de aproape­­0 ani, suferind de mulți ani de­­ pelagră, s’a sinucis, strangulân­­du-se. — Cu toate reparațiile făcute motoarelor uzinei electrice a pri­măriei,­­ căci au costat peste 100 mii lei, lumina se distribue­­în oraș în chip cu totul nesatis­­fâcător. Diferite cartiere din oraș simt lăsate în întuneric iar în altele lumina funcționează în așa fel în­cât cetățenii sunt foarte ne­mulțumiți. Se impune grabnice măsuri­­ de îndreptare.­­ In vederea alegerii a 5 membri pentru Camera de co­merț, „Sfatul negustoresc“ local convoacă, pentru ziua de 14 Ia­nuarie, pe toți comercianții din oraș la o consfătuire pentru fi­xarea candidaților. In afară de lista „Sfatului ne­gustoresc“, se anunță încă 3 liste pentru această alegere.­­ Membrii comisiei interi­mare a orașului, deși au demi­sionat de acum 8 zile, noua co­­misiune nu a fost încă alcătuită. i­fwidi, m sg»­i­tal­ulu­i Marți s’a ținut în palatul Ca­­merii de comerț ședința delega­ției permanente a consiliului su­perior, sub președinția d-lui N. But­cul­escu. S’a rezolvat, împreună cu de­legația contabililor basarabeni, chestiunea înscrierii în secția Chișinău, admițându-se ca con­tabili stagiari și autorizați ab­solvenții liceului comercial din Chișinău și ai institutelor co­merciale din Rusia. Contabilii practicieni cari au și o școală superioară de comerț sau pos­turi de conducere, vor fi admiși fără, examen, ceilalți cu examen. S-a luat cunoștință de consti­tuirea secțiunilor Tg.­Jiu, Ro­man, Suceava, Huși, R.­Vâlcea, Oradia-Mare, Brașov, Sibiu, Cluj și de donația făcută de d. Lepă­­datu, cu ocazia constituirea sec­ției Cluj. S-a luat act de trecerea asupra Corpului a fondului de 10 mii lei al vechiului Corp, cu obliga­ția ca din venit să se dea­­ aju­toare elevilor școalelor de co­merț. S’a completat consiliul cu d-nii G. Iuga, Hie­recu, C. Lun­gu­, loan Manoilescu și FI A­­nagnoste. \” starea lab­erală și artistică ARTE FRUMOASE Expoziția Thorand In sala din fund de la Mo­zart d-ra Thorand și-a trans­portat o parte a produsului a­­telierului d-sale din Paris. Mărturisesc că motivul de­corativ pe care-l cultivă d-ra Thorand îl convine de minu­ne atât în ulei cât și în de­semn și pastel și va fi un punct de atracție pentru ama­torii puțin familiarizați la noi cu genul acesta atât de rar speculat.­­ Din cele aproape 150 de pânze și desemnuri expuse, toate meritând o deosebită mențiune, se desprind în chip fericit: fresca de la nr. 1 care a avut cinstea să fie expusă la salor­ul de es timp din Pa­ris și care este o lucrare vred­nică de admirat din punctul de vedere al concepției și tra­tamentului, dăntuitoarea de la 12, friza de la 63 și cea de la 3. Remarc de asemenea panoul decorativ de la 2 care și el a avut cinstea salonului din Pa­ris, motivul de la 4 și 47. Cu condițiunea de a găsi distanța convenabilă, foarte reușite pozele 67, 8 și 149, fri­za 65 care a figurat și ea în Salonul pe 1920, precum și capetele 72 și 106. Mult bun gust în interpretarea panouri­lor decorative 2, 61 și 64. In rezumat, o expoziție in­teresantă prin varietatea su­biectelor­ și noutatea stilului. V. B. CONFERINȚE -*■ Joi, 19 Ianuarie, ora 9 seara, se va ține în amfitea­trul fundației Carol I a 4-a conferință din ciclul organi­zat de Institutul social român asupra reformei Constituției. Va vorbi d. G. Grigorovici despre „Constituția sovietică și constituția democratică“. Duminică, 15 Ianuarie c., la orele 9 seara, d. N. Iorga va ține la Ateneu conferința: Criza morală mondială“ CAPITALA Un subcomisar terorizat de apași In cârciumile de pe la pe­riferiile orașului, unde se a­­dună seara tot felul de der­bedei, se petrec zilnic scan­daluri. Poliția, cu organizația ei actuală, nu poate face față evenimentelor Lipsa de sergenți de oraș, încurajează pe hoți, cari o­­perează ca în codru. In al doilea rând, străinii, cari n’au nici un rost în Ca­pitală, dau un contingent considerabil de apași. Toți pungașii refugiați din Unga­ria și cei urmăriți de poliții­le din Transilvania și-au gă­sit un adăpost sigur în ma­halalele Bucureștilor. Indrăsneala acestor apași, merge până acolo, încât ata­că ii pe ofițerii de poliție. Așa, Marți noaptea, subco­misarul Constantin Ionescu, ducându-se în cârciuma lui I. Kiporis, din str. Cosihzea­­na, spre a aplana un scandal, a fost atacat de soldatul D. Dumitrescu, din reg. 27 [2 o­­buziere, care era însoțit de alți doi derbedei. Nn­untai cu mare gr ®utate subcomisarul a reușit să sca­pe, fugind și ascu­nzându-se într’altă cârciumă din raio­nul circumscripției. Apașii au tras în urma subcomisarului mai multe focuri de revolver, fără a-l nimeri. In­ spre ziuă, subcomisarul s’a dus la secție și a luat cu el 10 jandarmi, făcând­ o razzie. Soldatul D. Dumitrescu a fost găsit la domiciliul său din str. Măgurele 35 și înain­tat poliției. La Dumitrescu s’a găsit și sabia subcomisarului, care i-a fost smulsă de pungași în timpul scandalului. Hfi§< te: qú, ite JŰ■âmii feti c&spswsáfsd! @ toasrîe b@§s®il» wMerle si de sa pysres §n vanxmre asi -SSL ÎESUi M Ml »8 ICi® e3®iS<a eenftr Subinspectorul Negul­escu Gh. și șeful de birou Călines­­cu Mihail din direcția nlî-a regională, fiind însărcinați a face predarea centrului de a­­provizionare al c. f. r. din Si­biu, de la vechiul șef Mănescui Virgil, către noul șef, au ob­servat că gestiunea era du­bioasă. i­­n., urma acestui fapt, fă­când o cercetare mai amănun­țită, au reușit să descopere în­semnate fraude în sarcina ve­chiului șef, Mănescu. Acesta văzându-se descope­rit a încercat să conrupă pe cei doi funcționari, care ne­­lăsându-se tentați de aceste propuneri, au înaintat actele încheiate cu constatarea frau­dei, celor în drept, care au luat măsuri, pentru­ pedepsi­rea vinovatului. ?L!! • 610 OpS*#«­a­r. ■»«wiâEa’-«­ M­ODA Pentru serate, dineuri, to­aletele se fac foarte somptu­oase. E o risipă de mătase, catifea, voal, dantele, stofă de­ aur și argint, broșată și ia­­mată în cele mai bogate cu­lori. E o luptă disperată con­tra negrului și albului, dar fără rezultat. Negrul e așa de frumos, așa de practic com­binat cu voal ușor perlat de jeuri strălucitoare, e așa de nobil din catifea sau mătase garnisit cu stease sau flori. Rochie pentru fetiță de 110— 12 ani. Foile plisate se asea­mănă cu corsagiul care de a­­semenea are pliseuri. E gar­nisită cu dansuri cerate și nasturi asortați. Alături de negru, roșul e culoarea cea mai preferată. Trebue să recunoaștem că pentru seară o rochie grena de mătase sau catifea, gar­nisită cu bluză gris, Cchindril­­la sau petit gris, are o alură regească.­­ Rochiile atee de tot sunt iarăși foarte mic. Albul drapat cu măestrie perlat, încărcat de straie sau de jeuri, garnisit cu ghirlan­de de flori, redă adorabile toa­lete pentru domnișoare și doamna tinere. VETURIA m­l Ri­TM Baotist 54 Calvarul unui artist XXXVII.—ULTIMUL POPAS vVî­ vV’?sl. — O crimă, un omor s’a să­vârșit, o, D-zeule! Dar eu stau a ici, lăsați-mă să intru. — A, stai aici! — Nu, să nu vă mint. Aici șade tuia din amicile mele; am venit s’o văd. Portăreasa mă cunoaște bine; mă nu­mesc d-na Surmain. — Bine, cucoană, poftim de treci, li zise gardistul dân­­du-se la o parte. Intră. Urcă scara și văzu deschisă înnainte-i ușa de in­trare a apartamentului Eme­liei 1. Inima i se strînse, ce­va îi sugruma gâtul și simți junghiuri în piept. Se săvârșise un omor în­­ casă, pare Emelina să fie ,vi­e-Pătrunse în anticameră, trecu prin sufragerie și intră în salon. Dintr’o ochire văzu pe mai mulți inși în camera E­­melinii. Nu se mai putea în­doi acuma de îngrozitoarea realitate Un nor îi trecu pe dinaintea ochilor și fu sgu­­duită de un tremur nervos. Innaintă mașinalicește, cu urechile vâjtindu-i, și fără să mai răsufle. Era dusă, tîrîtă de o putere străină ei. Portăreasa o văzu și o re­cunoscu. — Ah, d-nă, ah, d-nă, ce grozăvie! Vino, vino să Vezi. Și făcură drum să treacă. — Privește, d-nă, privește, urmă portăreasa cu vorba, privește și spune dacă ai mai văzut ceva grozav ca asta! Privirea d-nei Surmain că­zu pe două cadavre scăldate într’un soc de sînge. Alături de Emelina, recu­noscu pe Frederic Boissier, omul pe care ea îl iubise, pe care simțea că-l mai iubea încă și pe care îl prigonise mereu cu neî nduplecata-i ră­­sbunare. Rămase un moment încre­menită. Apoi, deodată, trei sgudui­­turi îi cutremură corpul; tră­surile feții sale se contracta­ră oribil; ochii păreau că vo­iau să-i iasă din orbite și fa­­ța-i luă o înfățișare pămîn­­tie. Șovăi, se învârti dând din brațe și, după ce bete un ți­păt răgușit, căzu grămadă la pământ. Se grăbiră s’o ridice și o transportară în salon unde o culcară pe o canapea. — N’o să fie nimic, zise portăreasa, e numai­ un leșin din care o să se deștepte nu­maidecât. București Piața Rosetti 0. fost B-du Carol za, Telefon­ia[31. i Peste un minut sosi comi­sarul. Era însoțit de un me­dic, de secretarul s­i­ și de câțiva agenți. După or­dinele­­le comisarului eșiră toți din odae, apoi agenții goliră și apartamentul de lume, o­­prind numai pe servitoare, pe portăreasă și incă pe alte două femei cari îngrijeau de d-na Surmann leșinată. Medicul constată îndată că amândoi, bărbatul și femeea, erau morți, primul fiind încă în mâna-i încleștată pistolul. Era lesne de recunoscut că bărbatul omorîse mai întâi pe femee și apoi se sinucise­se. Mai rămânea numai de constatat cauza teribilei în­­tîmplări Comisarul trecu în salon ca să ia un interogator portă­­reșii și servitoarei. Intre acestea, medicul exa­mina rănile celor două cada­vre și descoperea, cu mirare, cu ce proectile ciudate fuse­se încărcat pistolul. Portăreasa povesti comisa­rului cum se prezentase mu­zicantul de strada, zicând că era însărcinat cu un comision pentru d-na de Narme. — Azi, dacă aș fi putut să bănuesc ceva, își închee vorba portăreasa, nu l’aș fi lăsat să se urce aici. Servitoarea, mai întâi se codi să răspundă; nu voia să mărturisească comisarului că curiozitatea o făcuse să spioneze. Dar, încolțită de în­trebări, nevoită să explice de ce tăcuse în cursul scenii ca­re precedase omorul, vorbi și spuse totul cum se petrecuse. Din acel moment drama nu mai avea nici o taină de lă­murit. Femeea își părăsise bărba­tul și era evident că gelozia ori furia înarmase brațul a­­cestuia. Dar cum se numea bărba­tul și care era numele adevă­rat al femeei? Asupra acestei întrebări portăreasa­­ și servi­toarea nu știau să dea nici un răspuns. Spuseră însă omului poli­ției atâta că d-na Surmain e­­ra prietena d-nei de Narme Pe când comisarul culegea informațiunile, medicul eși­­se din odaia în care steteau întinși morții. Venit lângă d-na Surmain, își dedea toa­te silințele să o deștepte din leșin. Peste vre­o zece minute, d-na Surmain începu să se miște, deschise ochii și întin­se brațele. O așezară ridicată pe ju­mătate pe canapea, cu spate­le sprijinit de spătarul mo­bilei. De odată ea se ridică în picioare și se uită cu ochi sperioși la cei­ din jurul ei. Comisarul se apropie de ea și-i zise: — Cum vă mai simțiți, d-nă? Ați putea să răspun­deți la întrebările ce vreau să vă fac? Ea îl pironi cu ochii și a­­poi începu să râdă. — O­­­esclamă medicul. D-na Surmain vinate ta­ câțiva pași puindu-și mâinile pe frunte. Apoi, puind un de­get pe buze, întinse gâtul și își îndreptă urechile ca cine­va care vrea să asculte ceva. — Ștă tăceți! N’auziți? Nu e așa că admirabil cântă cu vioara? A, e un artist mare ! Ascultați-1, ascultați-1, este el este Frederic Boissier! Nu­mai el știe să cânte așa cu vi­oara... E o bucată compusă de el... Ce frumos, ce frumos! — Frederic Boissier! mur­mură comisarul. D-na Surmain continuă să vorbească d­eținându-și capul și pare că cântând: — Nesocotitul, îl iubeam și el s’a însurat cu Emelina A, să nu-i spuneți că-1 iu­beam, că-1 iubesc încă și că mor de gelozie... Are să fie pedepsit pentru că nu’a neso­cotit astfel, are să fie pedep­sit! Cu atât mai rău pentru el. Știți ce a făcut Emelina ? A părăsit pe Frederic. Char­les Dumey este amantul ei. Ah,­stet răzburată. Ce. ft ’o zică Frederic Boisier ? Nu știu. M’a făcut să plâng, E­­melian îl va face și pe el să plîngă... Atât mai rău pentru el. Eu sunt răzbunată, sunt răzbunată! Stătu un moment tăcută­. Apoi, salutând la dreapta și la stânga, ca și cum intra în­tr’un salon, zise: — D-lor și d-nelor, de mult n’am mai avut plăcerea să vă întâlnesc, îmi pare bine că vă văd acuma. Se dete încet câți­va pași ten apoi făcând reverințe. D’o ■ dată se înțepemi pe picioare, se uită la cei de față cu ochi rătăciți, și zise: — Ce caraghioși stetețU Și pufin într’un râu cu ho»­hote. Fuse un moment de uimire dureroasă. — Nenorocita, zise medi­cul cu tristeță, și-a pierdut mintea! (Va urma).

Next