Universul, aprilie 1922 (Anul 40, nr. 72-95)
1922-04-01 / nr. 72
VI iBmmmsRimms. zmtxmmss&iBsm neSB»AAAAAAAAAAAAAAA/SA/VVVS/VNAE A SOSIT CHEOSOBOMT fistórc«Jti si Caa mal Bârfeați PASTA pentru EMBTfl DEPÓIT ÜÍ8,: Paif'wmU MM M 02SS ,, L:..; 2. - I 6358. i KtfEBSSSlSäSi VS/VVN^S/\AAAAA^VAAAAA/S/S/VVVl»aa®B®iai % ssmi ptr$s8«tt$ ' :S0IT| fe m„ STÍ98EY“ «sgara Mv g»©n<t€!mi:i: I !. Pătata (a tol el a’»« ulm, als! mstií siräs») Í2. îărk exafó ás 30 °|d 6837 ÍMM %-npj: Ști. îl MmM Se. îi »JNÎV ERSUT mmmmsmmmKmmsmmsm tAc>v ______% hmmmmmm NOUL TRAHMHP03IT cu MATMIAkl BKJCTRICI sosit de carasol, se vi-rkde cu grefări reduse la Jacques PrIUCKER UWBBH HfflBHrf BmtSl» Str. Mftian 27. llurV .i^iouiSüt.1 U^\2j£lfL*- •' k.í,xiÍ^^^*UiZ.Cd'iir’Í^Ui. i j. - ii&u ’..i. tctr/li-WAmsmk mmm m a mMm Mi m statt M Ü KfeJ garafa] ii mw f UsĂl. & ilâjdk 0&LS3 MOSILOift 3£1 P&SrfU&l CQNV2SN ABIE,® '.'£V?£: “7""?"V''Wr7; r^. • i&2jiuilaS^TMuUÁ Â- J' *., itólh'^iUkJjí«Í m ;t HAȘi ® Eî MESTECAT BETOil IMSI% Majml pentru fabrica din« ci» articola de ci numi: Țigle, macioana, blocuri goale și plăci ocnira Uzul de mâna și forță motoriei. Forme pentru tabaci <1« beton, fusie de fântâni, trepte etc., COLORI I CIMENZf de la calitate. Instalațiuni complete pentru fabricițiunea ardeziei da sbe3tcimentos .Eternit“, Horeană aromat ab dsp zit Brașov: ite preaeatâste ceocptU fbriceí de mașini speciale Ina. BZATO și BBÜIt din Cadraeate s I« tSotts sitemist firaior, strada Cistalului 23 Inéhth de ce cumpărați mașini, viiihtu dmostital nosdo nțrtț iyft. Ofarta și BissDude gratuit mIM. Făitsîmrft K 1 JutitiA jKstanficat onor clientela editormea din tetepoeitele Biiiurtsli~Gaia,si FARBOL Ocdinle drht Hm», normal In ií*i originale de 5 sau 2 U Gross, «tortele toate culorile liemmemtani general », ROMANIA fiik • ; •' I HilMI §§IiIMI1 Bucuresti, Str. Sf. Vineri 17 țeitri Beldev ? .1r. : Ini fișin seristului. 8 r. Cuza lefi 14 «Jf lililf fli &3%&S 43 iiÜ AliifÉ £ 2 02 îmbatriassta I £ 9 ne Minarasts? Farai alb «#22 w.jai fenil wapsaa _ «9a păr OS ¥ÄM2ÄÄä fis9armac$ii di-öjTOH:; șț parfumarS, ii a ii Societate Anonimă Română a de 6*n^0srî și repara 1 SU<UIKSȘTI 113-15 fr Căci piosana 13-15 GALAȚI, Str. Portului m « UNUUI Riflo <M! 11 ^Ilicoli Viticole utimi éotamint Englezesc 9&/<Xi KAMA PudotsS floare și ciubuc Pudaasi Msagri Prasaraî „Schîe§siogM Awaia -Ssrinorr Torpile „Marmorei“ Originale „Viilefj-aoahe" mmr% p. apar. Warmgreî winses £ iiö« . Piatra áa tori Originale ia Ferfa sous Jouarre jfrtkels £e^H CJÄSiS [ îe pie!*»» pár de Cămilă, Bulát? j isucöl Ftedice da l«flehi) IT © a,«iSil2 £ a’e I legat.ro si circulate pentre indlintria forestiera ■ IP £ ® trefe aiscta.pt Originale Carborundum SscjísMm !»nlí Miusssiliâî PaWlol Membrii vidkei Sociolan a functonarilor publici amu in prm tn tadet posted coUsnHMe ce datorase căci prinfel, conform statutelor vor fi edmm, gemând toata lesnetiente fogai. 3 OIKM» 9 3 10S3 in Str. Harcon! 3 in dapazit h@t ® n #1 î?m ® rm R763 Vând s © ss5i oms†m wptsm?. s. Informații acrocasi: mmmm. ^§s*bhai. — Umam Sarturtsi 11 — GM17 GHTaiU ai CTBIGi ca soonculaior iertazare. 2 fir. B»at Vasi 9 a, sus. 33 Casa Victoriei S3 (lângă Cinema Colos) Saniari ss culori 78 Ciorapi MoaSeu. 24 ^ 50 calitate în atr «ia tata 31“ ää?© Moi». 43 Satca si" “ 41 Omwm pesstn rochii SOS RUIS și Taicouri 1311 Sclarmeazs A,î P onză mobiliI ______üy lână 140 lat 195 SMUHSWÎS î «»5 358 Stela in Rips fine 275 Gras űe (cb ä. 270 280 Marovanne color Spie MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea afacerilor judiciare D. Dumitru Saer zis Ionescu, domiciliat In București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Șaer în acela de Ionescu spre a se numi Dumitru Ionescu. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune tn termenul prevăzut la alineatul II al zisului articol. 5439. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea afacerilor judiciare D. ac tor capilan Constantin N. Vasile domiciliat in București a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic Va* $i!8 in acela de Vasilescu, spre a se numi Constantin V. Vasilescu. Ministerul , publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui spre știința celor cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol, IMS VASSAM . trifec&utrt din București, str. Sfinți Apostoli Nr. 10 10 bis și 12 (colț Sapienți), prin Mihai Voda; 8 ® a8 sau parți ® 8, cca 17ü0 m. p„, eventual mare apartament liber Informații la proprietar advocat POPESCU TUDOR, zilnic 4—7 din imobil 6772 Oficiul Europa in Lisraela Etfram . Executăm lucrări de construcțiuni din nou și ori ca reparații de zidării, Dulgherii, Tâmplarii etc. Executăm planuri Direktorai Sectlanel STMHANESGY 9771 jinf. Ificiümalistfia K HWiftW*. Se aduce la cunoștința clienților că Specialistul in gudurăautogenă Mișu Brezoianu, s’a mutat de la Industria Mecanică în Fundătura Mitropoliei nr. 11, prin 11 Iunie (Tehnea Automobilă). 6784 fcJSääri** SaiîfislaîiilS 60*79. P. 5., bani stare. Oferte Mioara Tgtalâfi Balievel 244, Basaraști. 6S1» wm Str. Cațitîi es argi it 14-13 (Filaret) Telefon 27[26- Vinde ocruri galbene, roșii și diferite alte culori pentru apă și utei, calități superioare, cu prețuri exfrepilon,mre 6688 Electriciand cynostiism © fanS«@ si caută în IJIilll SüSIJi post »M. a se repara crimele săvârșite cu ocazia alegerilor. Trebuie să știți — continuă vorbitorul—că în Ardeal nu vor înceta agitațiunile și nemulțumirile, până ce nu se va schimba cu totul regimul oneros al ilegalităților și până ce nu va veni un guvern neutru, care să patroneze alegeri libere. (Lungi aplauze la opoziție, protestări și zgomot la majoritate)D. TOMY ILIESCU raportor, spune că cele afirmate de d. Meșanu constituue o dovadă irefutabilă. Crede că majoritățile sunt legale și necesare în starea de agitație politică în care se afla țara. Toate guvernele au procedat ilegal și amintește, procedeele bizantine ale guvernului Averescu, în timpul alegerilor, cari au înspăimântat țara prin presiunea administrativă făcută asupra electorilor. Contestația pusă la vot cu bile se respinge cu 87 voturi contra și 5 pentru. Se validează fără discuție alegarea dela Olt și Covurlui La circ. Dicio Sân Martin, (jud. Târnava-M că)d. Macovei, naționalist face contestație, cerând amânarea acestei validări, până la sosirea dosarelor respective. Contestația este respinsă. Se validează fără discute alegerile de la Cahul și Brăila. D. GROPȘAN contestă alegerea de la circ. Reșița (Garaș-Severin) pe motiv că alegerea a fost întreruptă. Contestația a fost respinsă. La alegerea din circ. Orșova (Caraș-Severin) d. GRIPȘANU contestă alegerea d-lui Pepa și cere invalidarea, fiindcă s’a respins ilegal candidatura d-lui general Gh. Domășneanu. D. PURCAREANU raportor combate contestația. Pusă la vot, alegerea se validează cu 76 pentra 12 voturi. Se validează fără discuție alegerile dela Copșa și Caraș- Severin. Validarea alegerei dela Salonta Mare se amână până la aducerea dosarului cerut de d. Liviu Micșa, raportor. D. MICȘA cere invalidarea alegerei dela Teleajda. Această alegere este apoi validată. Se validează fără decuție alegerile de la Muscel, Turda-Arieș și Tulcea. D. VESCAN cere anularea alegerii de la Zalău (jud. Sălaj) și contestația se respinge. Senatul validează apoi alegerile de la „Universitatea“ din Capitală. La orele Ciad, Perechiie constată că au fost validați până la această oră, două treimi din membrii maturului corp. Ședința se ridică apoi la orele 6 jum.i azi la orele 3 d. a. ședință. ® pe S8 petrece la pescăriile Statului (cu o foarte hazliu peza), grădinița dela Herăstrău a lui Csihrnu. Ga ys planta acolo primarul; Cei să se eîtinească traiul; BS iaaîasa, „a doua tinerețe“ sau „Cea dintâi copilărie“, sunt câteva actualități în fesena ce apare azi; 8 eseîiessi adsra la „Gazda Transilaaiei“ Arbitrariul va fi discutat in parlament Citim în „Gazete Transilvaniei“ cu data de ert : „Siguranța generală prin serviciul său din Brașov a făcut o nouă descindere in redacția ziarului nostru. De rândul trecut căuta manifestele „La luptă“ ale partidului național român; — astăzi, din ordinul aceluiași parchet general (care se vede că n’are altceva mai bun de lucru deja o vreme), cercetează articolele „Gazetei Transilvaniei“ încriminate de d. procuror general pentru: Agitația contra Statului j agitație împotriva autorităților și provocarea urui de clasă. După ce comentează acest nou fapt, confratele din Brașov face următoarele constatări: „Să nu fie ertat dacă, după toate acestea, constatăm două fapte ce nu suferă interpretare: a) Se face proces de intenții „Gazetei Transilvaniei", biroului de propagandă al partidului național român și conducătorilor acestui partid — pa când moralitatea publică suferă în urma infamiilor presei liberale care provoacă adevărate agitații tomasse. b) Se influențează magistratura țarei din partea partidului liberal, care nu poate să se răzbuna altfel decât prin înscenări de proefan poltic“ — ca pe vremea țarilor din Rusia. Aceste afirmațiuni vor fi dovedite, de altfel, în Parlament, cu acte“. Sindicatul presei și la Banat Marți, s’a constituit sindicatul presei din Banat, în care Intră toți ziariștii fără deosebire de naționalitate. A fost ales ca președinte Avram Imbroane. S’a cerut afiiarea la Asociația generală a presei din București. ■ [UNK] ——WWIBBHU ®»»- rdfe~^SKii)Willl|"<1 1 • Problema chiriilor și a locuințelor — Pimoralds mam al proprietarilor — „Universul“ s’a ocupat în repetate rânduri de problema crizei locuințelor, înregistrând opiniuni și propuneri de soluții din ambele părți interesate. Iată punctul de vedere al proprietarilor. Fiind informați că d. Emil Ioachimovici a demisionat din calitatea de director al Sindicatului proprietarilor urbani, ne-am adresat d-sale spre a-i cere lămuriri atât asupra cauzelor acestei demisiuni, cât și asupra crizei locuințelor. D-sa ne-a dat următoarele lămuriri: „Am demisionat după cinci ani de muncă, la acest sindicat, din cauza unor nemulțumiri. Cred că am lucrat în bnele sindicatului. N’am admis unele metode“. Relativ la criza locuințelor d. Ioachimovici a declarat: — „Această problemă nu se va rezolva atâta vreme cât toți „vor sta pe loc“, cât timp nu se vor abroga toate legile zestre five ce nu-și mai au rațiunea după patru ani de la război. De 7 ani chiriașii, protejați de logo, stau imobilizați în case, dispunând, unii, de multe camere, fără să aibă o imperioasă necesitate. Capitaliștii și societățile de construcții ezită să construiască, nefiind siguri de ziua de mâine. Legile restrictive împuținează capacitatea locativă. Iată origina crizei de locuințe. Nimeni nu săvârșește imprudența ca să plaseze capitaluri mari în clădiri, în situația nesigură de azi. De altă parte, locuințele actuale, ocupate cu silnicie, sunt amenințate cu ruina, deoarece nu li s’a făcut reparații de 7 ani. Astfel casele „locuibile“ se vor împuțina și criza se va agrava. Locuințele apui, din cauza chipilor fantastice, nu pot fi ocupate de chiriașii nevoiași, iar chiriași bogați nu se vor muta în ele și vor prefera să stea pe loc. De aceea multe construcții noui, stau goale. Iată un cerc vițios. Apoi nu e drept ca legiuitorul să ofere protecție și avantagii numai chiriașului, neglijând interesele legitime ale proprietarului. Am luat parte la toate comisiunile instituite de ministerul justiției, pentru regularea raporturilor între proprietari și chiriași și ați văzut efectele legilor elaborate de acele comisiuni Din lucrările comisiunei, sfârșite Mercuri 22 c„ la care am luat parte vă asigur că problema va rămâne tot nerezolvată, din cauza intereselor contrare, care sa ciocnesc. Trebue să recunosc că s’a admis o augmentare a chiriilor, dar aceasta nu înseamnă reintrarea în normal, din moment ce proprietarul nu e stăpân in casai lui, iar di rpozițile restrictive vor fi menținute. Numai prin o libertate desăvârșită, se poate rezolva criza locuințelor“. iwn— piei ii vomai alipit Vorbind de „Avantgarda democrației" iată ce spune Gazeta Transilvaniei: „In creierul munților se vor cloci mărețele și sublimele idei, menite să aducă din ce în ce mai multă dreptate socială. Ambițiile tiranice de pe malul Dâmboviței nu vor putea urca niciodată createle munților noștri. Ele vor găsi o rezistență demnă și neclintită, care nu cunoaște nici resemnarea nici tocmeala. Suntem avantgarda democrației, forța care dă impuls progresului". Iată cum caracterisează patria activitatea guvernului la noul parlament: „Pe lângă lipsa unui program financiar, însă guvernul d-lui Brătianu nu va da țării nici măcar un buget. Tradiția celor trei ani de guvernare fără buget și fără parlament este mai puternică decât necesitatea, de vreme ce guvernul „comperințelor“ financiare se găsește în imposibilitate să alcătuiască un buget, trebuind să recurgă tot la moștenirea d-lui Titulescu. D. Brâtianu a declarat că bugetul trecut se va întinde și pe exercițiul 1022—1928. Ori, nu atari circumstanțe, mai poate fi vorba de competință financiară și de program. Dezbaterile parlamentului dacă vor avea loc — vor confirma zi cu zi sterilitatea acestui guvern în toate ramurile de activitate economică“. ( înfrățirea liberală din Cluj) carie: „Dacă dezordinea provocată de agitațiile opoziiei, nu se justifică într’adevăr decât din ambițiunea de a lua și ea parte directă la activitatea de consolidare a uirei și păcei sociale, atunci Parlamentul actual e in purul teren unde și-ar putea da întâlnire toate capacitățile și energiile țarei, pentru făurirea și asigurarea unui viitor al României Mari, viitor demn de trecutul ei de jertfe. In numele acestor deziderate urăm noului Parlament atâta viață, cât îi e necesară pentru săvârșirea marei opere la care a fost chemat“. 1S ' Citim in Caseta’Ardealului: „In curând liniștea și prosperitatea vor domni peste întreg cuprinsul țarei noastre. Mail avem, de trecut doar hcopul abuzurilor brătieniste și pe urmă nu va mai fi nici un prilej de nemulțumire în țara aceasta, pe care la urma urmei tot va trabui s-o vadă Dumnezeu. 4 Dreptatea din Chișinău scrie: „Era care urmează este era consolidării rezultatelor teritoriale și a dobândirilor poliției câștigate prin războiu și prin reforme. * Această eră începe astăzi. De aceea am spus că data de astăzi este una din cele mai însemnate din istoria lăuntrică a țării noastre“. i ® Istanellel Halfii Biitilldei Comitetul de inițiativă pentru ridicarea monumentului Unirii Bucovinei cu patriamunia de sub preșidenția A. S. Principele Carol, a hotărît amânarea concursului, ce era să ia fie la 16 Aprilie, pentru data de 1Ș Mai a. c. Se amintește d-lor sculptori că soclul va purta un grup ce va simboliza unirea. Fețele sexilului vor avea 4 bassoreliefuri ce vor reprezenta: 1) pe M. S. Regele, 2) decapitarea lui Ghica-Vodă, 3) intrarea armatelor române in Cernăuți și proclamarea unirei de către Adunarea națională. Orice informații se vor lua dela d. dr. Jianu, strada Câmpineanu S3. Congresul preuPst armeni In vederea reorganizării bisericelor armeni din România Mare, s’a hotărât ținerea unui mare congres al preoților da acest rit, care se va ține în Focșani în zilele de 27, 28 și 29 Aprilie. La congres se vor discuta chestiuni pur spirituale. In acest scop, protoereul Gr. Lazarovici, parohul bisericei armene din Bacău, a fost autorizat de către arhiereul Husik, vicarul Episcopiei armene din Ciișinău, ca să inspecteze bisericele armene din orașele Suceava, Botoșani, Iași, Roman, Tg.Ocna, Focșani, Brăila și Galați. Pnu> *?.—vr. 72 Cheltnelle_ Siatnini — Ca sporuri s’au prevăzut la diferite departamente — La ministerul de război s’a prevăzut, se știe, un spor de 843 milioane 300.000 lei față de exercițiul în curs. S’au reintrodus în buget sumele destinate hranei soldaților, cailor, procurorei de echipament, etc., cari fuseseră date din bugetul extraordinar, ce nu era alimentat din nici o resursă. Bugetul de cheltueli al ministerului de finanțe prevede un spor de 157 milioane, care corespunde cu anuitatea datoriei publice în țară și în străinătate plătibilă în lei. La instrucțiunea publică sporul de 173 milioane este destinat în cea mai mare parte pentru introducerea pe tot anul a încadrării și sporurilor de lefuri ale personajului didactic, precum și pentru crearea a 2000 posturi noi de învățători și institutori. La culte și arte, sporul de 8 milioane este de asemenea destinat încadrărei preoților pe tot anul. La ministerul de interne plusul de 24 milioane este datorit faptului că s-au alocat jandarmeriei alocațiunile necesare pentru solda trupei hrana cailor, echipamente etc La industrie și comerț sporturile de 125.790.000 lei sunt destinate pentru înzestrarea stabilimentelor statului cu sumele necesare pentru o mai bună exploatare a lor. La căile ferate sporul la cheltueli este de 927.000.000 din care cea mai mare parte era dată din credite extraordinare pentru combustibil, materiale de întreținere ale căei, și pentru alte nevoi de prima necesitate ale exploatării curente. E mai normal ca aceste nevoi să fie acoperite cu credite ordinare. La celelalte ministere s’au făcut reduceri de cheltuel. La datoria publică s’a prevăzut o sumă de aproape 600 milioane pentru diferențe de cura la cuponul datoriei publice de plată în străinătate, Ia traam saelBta Heregffiliî ® dels inspectoratul sanitar din Cluj. In ziarul nostru ca și în altele, am apărut niște detalii asupra unor nereguli săvârșite la inspectoratul sanitar din Cluj, detalii luate după raportul de anchetă făcut de către d. inspector general sanitar dr. Demetrescu-Brăila-Primim din partea „Asociației medicilor, filiala Tg.Mureșului“ un manifest de admirație adresat d-lui dr. Moldovan, prin care-I asigură de încredere nestrămutată, blamând acuzațiunile ca i se aduc. Tot în această chestiune ne-au mai venit câteva proteste din partea asociațiunii lor medicale. Față de aceste acte de solidaritate, oficialitatea ar trebui să dea un comunicat în această chestiune. Noi știm că în continuarea anchetei începută de d. dr. Demetrescu-Brăila a fost trimis d. dr. Fior, inspector general sanitar. Pl?sf îi grra pentru Franța Brăila, 29 Martie. In vaporul „Klos“ s’au încărcat până în prezent 4 mii tone porumb pentru înfometații ruși, cu destinația Odesa-Marianopol. Centrala cooperativelor sătești încarcă grâu în vapoarele „Matheos“ sub pav. elen, și „Boudhytown“, sub pav. englez. Grâul se exportă pentru guvernul francez prin casa Dreyfus în contul datoriei contractate în Franța de către Statul român. XXV B ® LAUNAY «ommrtal »® El trăia întrun chip mașinal, trist, ștuijidu-se și el osândit să-și târască fără cruțare ghiuleaua greșelii sale, să nu mai aibă nici dragoste, mici familie, nici chiar prieteni, căci se feria de orice îmbieri ale prietenilor noi; i se părea că purta o ’inserare a trădării sale și că, dacă vr’un amic neștiutor l’ar fi privit în față ar fi citit scris pe frunte’i Cuvântul înfioritor : „Trădatoriul prieteniei“, și s’er fi degiamat cu groază ce el. Șin’o să aibă Bi*j,o dată soție ! Kiei odată un cspit n’o afii zisă: „tată!“ 11 era al lui Claudiu, al răzbunării, al pedepsei! Ajunsese tomai,pr. ev««ss2a Trad, de ROȘCA sălbatec, micantrop. Un ofițer, care servise sub ordinele lui, zicea despre dânsul: — Când te gândești că, după spusele celor vechi, domnul de Touchars a fost unul din cei mai străluciți gentilomi ai armatei ! Mare om de viață, tovarăș vesel, îndrăzneț în ameria în războiu, omul înveselitor al tuturor petrecerilor!... Cine l-ar recunoaște astăzi?.. ©e Touhars al nostru este un om tăcut, posomorit, blând și trist ...ob! dar trist și vîre pe dra 80 ’n pământ! somnolent, părând atârîn viață nesuferită, nu se deșteaptă decât la mirosul prafului de pușcă și la zujigăatul sâăbiilor. Ah! într’adevăr, atunci ochiul acesta stins devine fulgerător, numiei para ’nghiți cu desfătare fumul cartușelor, e ca iluminat; și atunci, nebunele ’ndrăzneală, aleargă unde învălmășa sa este mai mare, singur de tot, pe seama lui, și pare a merge la moarte cu fanatismul martirilor.. Hotărât, el caută să fie omorât, dar nu poate să moară cine vrea; s-ar zice că este invulnerabil. Se pretinde că este o durere mare în viața lui; asta trebue să fie adevărat; bea ca să se amețească; îmi are ’ns afișarea unui desnadăjduit! Intr’o zi, în Câmpiile Elisee, el văzu pe Roch stând dinaintea unei barace de Guignol (teatru de copii), ținând în brațele sale un copil frumos de patru până la cinci ani, care râdea cu hohote, bătea din palme, șî, da bucurie, lua pe tatăl său de gât și-l săruta. El se ascunse după un pom și rămase aci atâta timp, cât Claudiu arătă păpușile copilului. Și se întoarse acasă și mai trist încă, și mai înfuriat împotriva lui însuși, cu un pic de geloiie în contra lui Roch care avea să iubească cel puțin pe copilul acesta. Copilul acesta care era al lui Guy!... căci dânsul aflase ceea ce Clara, indignată, vroise să-i ascundă. Da, dânsul era tatăl acestei mici făpturi frumoase, care, după lege, nu va fi niciodată decât un străin pentru ei! Și Claudiu va avea toate mângâerile lui, dragostea, respectul său!.. Și aceasta era cu drept așa, căci cu mult mai legitim e tatăl unui copil acela care l-a crescut, l-a ’ngrijit, l-a iubit, și l-a făcut om, decât acela care l-a zămislit din întâmplarea unui amor trecător. — Ah! — strigă dânsul, închizând ușa în urma lui și, într’o Doinire de furie, îmbrâncind-o să se spargă, — iată dar ce-ai făcut, bestie ticăloasă, fără virtute și fără onoare, care n’ai putut niciodată să te ’mpotrivești la o chemare a patimei! Câine rătăcitor, care culege dragostea pretutindeni, unde ’ntâlnești o femeie nebună, iată-ți răsplata!. Nici un cămin!.. Nici o soție!.. Nici un copil!.. Morți, Touharii, Morți! morți! .Și ’n tulburarea lui se aruncă un jeț și s’apucă să bea la rom. Destul de des, când era oprit de serviciul său și când Clara era ea însăși împiedecată, Claudiu trimitea, după amiezile, pe ordonanța lui sa plimbe pe micul George la Câmpiile Eusee. Și ’ntotdeauna copilul se ducea dinaintea barasei păpușilor. — Comandant ®, — zise ’ntr’o zi ordonanța lui Roch,— trebue să vă spun un lucru ce mi se ’ntâmplă de câtăva vreme, aproape nri de câte ori duc pe domnișorul George la Guignol. N’am apucat s’ajung bine, că vine să se așeze lângă noi un domn mare îmbrăcat bine, care are ’nfățișarea unui militar, cu toate că n’are panglica la cheotoare. Atunci, el începe să vorbească cu mine, și mănâncă cu ochii pe băețelul domnieivoastre, îi vorbește cu multă blândețe, de - altmintrelea; dar cu toate astea, domnul George se pare că-i e frică și se apucă de gâtul meu, ca și cum s’ar teme că cineva ar vrea să-l ia. „Ai cui e oare copilul acesta frumos?“— m’a întrebat întâia dată. — „Domnule, e fiul maiorului Roch—E destul de fericit maiorul Roch!“—a zis cu o ’nfățișare de părere de rău. Ieri, a venit iar. A vorbit cu mititelul. Oh! dar cu un glas blând!.. Di sigur că-i plac copiii, domnului ăla... — „Vrei să-mi dai mâna, micul meu prieten?“—Ta întrebat. DoiOr.. nul George i-a dat-o, și el i-a ținut-o mult și nu-și lua ochii de la dânsul! — „Să iubești mult pe tatăl și pe mama tai“ a zis el în urmă. Dar iată ce este ciudat, cum copilul părea asigurat, el i-a luat capul între mâini ca să-l sărute... și apoi, deodată, l-a lăsat zicând, pare că numai pentru el singur: — „Nu, nu, nu trebue..., n’am dreptul!“ Și avea fața mâhnită de tot, și-a fugit ștergându-și ochii. Aci e comedia... Un nebun, îmi închipui!.. Claudiu ghici numaidecât cine putea să fiu acel domn mare, cu ’nfățișarea militărească, care se interesa atâta de George. — N’o să mai duci pe George la Câmpiile Elisee, —■ zise dânsul; — de-aei ’nainte o să mergi la Tuilerfi. Nu vorbi despre asta cu doamna, ai neîiaiștia! La începutul lui iunie 1859, al cincilea corp al armatei franceze ocupă Toscana, având însărcinarea să înpiodece pe Austria și de-a o năvăli. Când trupele intrară în Florența, și defilară între șirurile îndesate ale locuitorilor aclamându-le și sărbătorindu-le, pe când un regiment de cavalerie ajungea în dreptul unui ospeț bogat ce făcea să fie observat printr’o mulțime ’mbelșugată de steaguri tricolore, un țipăt porni din balcon și un nume fu rostit: Claudiu!.. Claudiu!.. In zgomotul asurzitor al uralelor, al demonstrațiilor, al entuziasmului nemăsurat al Italienilor de atunci pentru „liberatori“, Claudiu n’auzi această exclamația (Vaurinai