Universul, aprilie 1922 (Anul 40, nr. 72-95)

1922-04-01 / nr. 72

VI iBmmmsRimms. zmtxmmss&iBsm neSB»AAAAAAAAAAAAAAA/SA/VVVS/VNAE A SOSIT CHEOSOBOMT fistórc«Jti si Caa mal Bârfeați PASTA pentru EMBTfl DEPÓIT ÜÍ8,: Paif'wmU MM M 02SS ,, L:..; 2. - I 6358. i KtfEBSSSlSäSi VS/VVN^S/\AAAAA^VAAAAA/S/S/VVVl»aa®B®iai % ssmi ptr$s8«tt$ ' :S0IT| fe m„ STÍ98EY“ «sgara Mv g»©n<t€!mi:i: I !. Pătata (a tol el a’»« ulm, als! mstií siräs») Í2. îărk exafó ás 30 °|d 6837 ÍMM %-npj: Ști. îl MmM Se. îi »JNÎV ERSUT m­mmmsmmmKmmsmmsm tAc>v ______% hmmmmmm NOUL TRAHMHP03IT cu MATMIAkl BK­JCTRICI sosit de carasol, se vi-rkde cu grefări reduse la Jacques PrIUCKER UWBBH HfflBHrf BmtSl» Str. Mftian 27. llurV .i^iouiSüt.1 U^\2j£lfL*- •' k.í,xiÍ^^^*UiZ.Cd'iir’Í^Ui. i j. - ii&u ’..i. tctr/li-WAmsmk mmm m a mMm Mi m statt M Ü KfeJ garafa] ii mw f UsĂl. & ilâjdk 0&LS3 MOSILOift 3£1 P&SrfU&l CQNV2SN ABIE,® '.'£V?£: “7""?"V''Wr7; r^. • i&2jiuilaS^TMuUÁ Â- J' *., itólh'^iUkJjí«Í m ;t HAȘi ® Eî MESTECAT BETOil IMSI% Majml pentru fabrica din« ci» articola de ci numi: Țigle, macioana, blocuri goale și plăci ocnira Uzul de mâna și forță motoriei. Forme pentru tabaci <1« beton, fusie de fân­tâni, trepte etc., COLORI I­­­ CIMEN­Zf de l­a calitate. Instalațiuni com­p­lete pentru fa­bricițiunea ardeziei da sbe3t­­cimentos .Eternit“, Horeană aromat ab dsp­­ zit Brașov: ite preaeatâste ceocptU fb­riceí de mașini speciale Ina. BZ­A­­­TO și BBÜIt din Cadraeate s I« tSotts sitemist firaio­r, strada Cistalului 23 Inéhth de ce cumpărați mașini, viiihtu­ dmostital nos­­do nțrtț­ iyft. Ofarta și BissDud­e gratuit mIM. Făitsîmrft K 1 Ju­titiA jKstanficat onor clientela ed­itormea din t­etepoeitele Biiiurtsli~Gaia,si FARBOL Ocdinle drht Hm», normal In ií*i originale de 5 sau 2­ U Gross, «tortele toate culorile liem­memtani general », ROMANIA fiik­ • ; •' I HilMI §§IiIMI1 Bucuresti, Str. Sf. Vineri 17 țeitri Beldev ? .1­r. : Ini fișin seris­tulu­i. 8 r. Cuza lefi 14 «Jf lililf fl­i &3%&S 43 iiÜ AliifÉ £ 2 02 îmbatriassta I £ 9 ne Minarasts? Farai alb «#22 w.jai fenil wapsaa _ «9a păr OS ¥ÄM2ÄÄä fis9armac$ii di-öjTOH:; șț parfumarS, ii a ii Societate Anonimă Română a de 6*n^0srî și repara 1 SU<UIKSȘTI 113-15 fr Căci piosana 13-15 GALAȚI, Str. Portului m « UNUUI Riflo <M! 11 ^Ilicoli Viticole utimi éotamint Englezesc 9&/<Xi KAMA PudotsS floare și ciubuc Pudaasi Msagri Prasaraî „Schîe§siogM Awaia -Ssrinor­r Torpile „Marmorei“ Originale „Viilefj-aoahe" mmr% p. apar. Warmgreî wins­­es £ iiö« . Piatra áa tori Originale ia Ferfa sous Jouarre jfrtkels £e^H CJÄSiS [ îe pie!*»» pár de Cămilă, Bulát? j isucöl Ftedice da l«f­lehi) IT © a,«iSil2­ £ a’e I le­gat.ro si circulate pentre indlintria forestiera ■ I­P £ ® tre­fe aiscta.pt­­ Originale Carborundum SscjísMm !»nlí Miu­sssiliâî PaWlol Membrii vidkei Sociolan­ a functonarilor publici amu in prm tn tadet pos­ted coUs­nHMe ce datorase căci prinfel, conform statutelor vor fi ed­mm, gemând toata lesneti­­en­te fogai. 3 OIKM» 9 3 10S3 in­ Str. Harcon! 3 in dapazit h@t ® n #1 î?m ® rm R763 V­ând s © ss5i oms†m wptsm?. s. Informații acrocasi: mmmm. ^§s*bhai. — Umam Sarturtsi 11 — GM17 GHTaiU ai CTBIGi ca sooncu­laior ie­rtazare. 2 fir. B»at Vasi 9 a, sus. 33 Ca­sa Victoriei S3 (lângă Cinema Colos) Saniari ss culori 78 Ciorapi MoaSeu. 24 ^ 50 calitate î­n atr «­ia tata 31“ ää?© M­oi». 43 Satca si" “ 41 Omwm pesstn rochii­­ SOS RUIS și Taicouri 1311 Sclarmeazs A,î P onză mobiliI ___­___üy lână 140 lat 195 SMUHSWÎS î «»5 358 Stela in Rips fine 275 Gras űe (c­b ä. 270 280 Marovanne color Spie MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea afacerilor judiciare D. Dumitru Saer zis Ionescu, domiciliat In București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Șaer în ace­la de Ionescu spre a se numi Dumitru Ionescu. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune tn termenul prevăzut la alinea­tul II al zisului articol. 5439. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea afacerilor judiciare D. ac­ tor capilan Constantin N. Vasi­le domiciliat in Bucu­rești a făcut cerere aces­tui m­i­­nister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic Va* $i!8 in acela de Vasilescu, spre a se numi Constantin V. Vasi­lescu. Ministerul , publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui spre știința celor cari ar voi să facă opozițiune în ter­menul prevăzut de alineatul II al zisului articol, IMS VASSAM . trifec&u­trt din București, str. Sfinț­i Apostoli Nr. 10 10 bis și 12 (colț Sapienți), prin Mihai Voda; 8 ®­ a8­ sau parți ® 8, c­­ca 17ü0 m. p„, eventual mare apartament liber Infor­mații la proprietar advocat POPESCU TUDOR, zilnic 4—7 d­in imobil 6772 Oficiul Europa in Lisraela Etfram . Executăm lucrări de construc­­țiuni din nou și ori ca repara­ții de zidării, Dulgherii, Tâm­plarii etc. Executăm planuri Direktorai Sectlanel STMHANESGY 9771 jin­f. Ificiüm­al­istfia K H­WiftW*. Se aduce la cunoștința clien­ților că Specialistul in gudură­­autogenă Mișu Brezoianu, s’a mutat de la Industria Mecanică în Fundătura Mitropoliei nr. 11, prin 11 Iunie (Teh­n­ea Automo­bilă). 6784 fcJSääri** SaiîfislaîiilS 60*79. P. 5., bani stare. Oferte Mioara Tgtalâfi Balievel 244, Basaraști. 6S1» wm Str. Cațitîi es argi­ it 14-13 (Filaret) Telefon 27[26- Vinde ocruri galbene, roșii și diferite alte culori pentru apă și utei, calități superioare, cu prețuri exfrepilon,mre 6688 Electrici­an­d­ cynostiis­m © fanS«@ si caută în IJIilll SüSIJi post »M­. a se repara crimele săvârșite cu ocazia alegerilor. Trebuie­ să știți — continuă vorbitorul—că în Ardeal nu vor în­ceta agitațiunile și nemulțu­mirile, până ce nu se va schim­ba cu totul regimul oneros al ilegalităților și până ce nu va veni un guvern neutru, care să patroneze alegeri libere. (Lungi aplauze la opoziție, protestări și zgomot la majori­tate)­D. TOMY ILIESCU raportor, spune că cele afirmate de d. M­eșa­nu constituue o dovadă i­­refutabilă. Crede că majoritățile sunt le­gale și necesare în starea de a­­gitație politică în care se afla țara. Toate guvernele au proce­dat ilegal și amintește, procede­ele bizantine ale guvernului A­­verescu, în timpul alegerilor, cari au înspăimântat țara prin presiunea administrativă făcu­tă asupra electorilor. Contestația pusă la vot cu bi­le se respinge cu 87 voturi con­tra și 5 pentru. Se validează fără discuție a­­legarea dela Olt și Covurlui La circ. Dicio Sân Martin, (jud. Târnava-M că)­d. Macovei, naționalist face contestație, ce­rând amânarea acestei validări, până la sosirea dosarelor res­pective. Contestația este respinsă. Se validează fără discute a­­legerile de la Cahul și Brăila. D. GROPȘAN contestă alege­rea de la circ. Reșița (Garaș-Se­­verin) pe motiv că alegerea a fost întreruptă. Contestația a fost respinsă. La alegerea din circ. Orșova (Caraș-Severin) d. GRIPȘANU contestă alegerea d-lui Pepa și cere invalidarea, fiindcă s’a res­pins ilegal candidatura d-lui general Gh. Domășneanu. D. PURCAREANU raportor combate contestația. Pusă la vot, alegerea se va­lidează cu 76 pentra 12 voturi. Se validează fără discuție a­­legerile dela Copșa și Caraș- Severin. Validarea al­egerei del­a Sa­lon­ta Mare se amână până la aducerea dosarului cerut de d. Liviu Micșa, raportor. D. MICȘA cere invalidarea a­­l­eg­er­ei dela Teleajda. Această alegere este apoi validată. Se validează fără d­ecuție a­­legerile de la Muscel, Turda-A­­rieș și Tulcea. D. VESCAN cere anularea a­­legerii de la Zalău (jud. Sălaj) și contestația se respinge. Senatul validează apoi alege­rile de la „Universitatea“ din Ca­pitală. La orele Ciad, Perechiie constată că au fost validați pâ­nă la această oră, două treimi din membrii maturului corp. Ședința se ridică apoi la o­­rele 6 jum.i azi la orele 3 d. a. ședință. ® pe S8 petrece la pescăriile Statului (cu o foarte hazliu peza), grădinița dela Herăstrău a lui Csihrnu. Ga ys planta acolo primarul; Cei să se eîtinească traiul; BS­ iaaîasa, „a doua tinerețe“ sau „Cea­­ dintâi copilărie“, sunt câteva actualități î­n fesen­a ce apare azi; 8 eseî­­iessi adsra la „Gazda Trans­ilaaiei“ Arbitrariul va fi discutat in parlament Citim în „Gazete Transilva­niei“ cu data de ert : „Siguranța generală prin ser­viciul său din Brașov a făcut o nouă descindere in redacția zia­rului nostru. De rândul trecut căuta mani­festele „La luptă“ ale partidu­lui național român; — astăzi, din ordinul aceluiași parchet general (care se vede că n’are altceva mai bun de lucru deja o vreme), cercetează articolele „Gazetei Transilvaniei“ încrimi­nate de d. procuror general pen­tru: Agitația contra Statului j agitație împotriva autorităților și provocarea urui de clasă. După ce comentează acest nou fapt, confratele din Brașov face următoarele constatări: „Să nu fie ertat dacă, după toate­­ acestea, constatăm două fapte ce nu suferă interpretare: a) Se face proces de intenții „Gazetei Transilvaniei", birou­lui de propagandă al partidului național român și conducători­lor acestui partid — pa când moralitatea publică suferă în urma­ infamiilor presei liberale care provoacă adevărate agitații to­masse. b) Se influențează magistra­tura țarei din partea partidului liberal, care nu poate să se răz­buna altfel decât prin înscenări de proefan pol­tic“ — ca pe vre­mea țarilor din Rusia. Aceste afirmațiuni vor fi do­vedite, de altfel, în Parlament, cu acte“. Sindicatul presei și la Banat Marți, s’a constituit sindica­tul presei din Banat, în care Intră toți ziariștii fără deosebi­re de naționalitate. A fost ales ca președinte Avram Imbroane. S’a cerut af­iiarea la Asociația generală a presei din București. ■ [UNK] ——WWIBBHU ®»»- rd­fe~^SKii)Willl|"<1 1 • Problema chiriilor și a locuințelor — Pimoral­ds mam al proprietarilor — „Universul“ s’a ocupat în re­petate rânduri de problema cri­zei locuințelor, înregistrând o­­piniuni și­ propuneri de soluții din ambele părți interesate. Iată punctul de vedere al pro­prietarilor. Fiind informați că d. Emil Ioachimovici a demisionat din calitatea de director al Sindica­tului proprietarilor urbani, ne-am adresat d-sale spre a-i cere lămuriri atât asupra cau­zelor acestei demisiuni, cât și asupra crizei locuințelor. D-sa ne-a dat următoarele lămuriri: „Am demisionat după cinci ani de muncă, la acest sindicat, din cauza unor nemulțumiri. Cred că am lucrat în b­nele sin­dicatului. N’am admis unele metode“. Relativ la criza locuințelor d. Ioachimovici a declarat: — „Această problemă nu se v­a rezolva atâta vreme cât toți „vor sta pe loc“, cât timp nu se vor abroga toate legile zestre fi­ve ce nu-și mai au rațiunea după patru ani de la război. De 7 ani chiriașii, protejați­ de logo, stau imobilizați în case, dispu­­nând, unii, de multe camere, fără să aibă o imperioasă nece­sitate. Capitaliștii și societățile de construcții ezită să construiască, nefiind siguri de ziua de mâine. Legile restrictive împuținează capacitatea locativă. Iată origina crizei de locuin­țe. Nimeni nu săvârșește impru­dența ca să plaseze capitaluri mari în clădiri, în situația nesi­gură de azi. De altă parte, locuințele ac­tuale, ocupate cu silnicie, sunt amenințate cu ruina, de­oarece nu li s’a făcut reparații d­e 7 ani. Astfel casele „locuibile“ se vor împuțina și criza se va a­­grava. Locuințele apui, din cauza chip­­ilor fantastice, nu pot fi o­­c­upate de chiriașii nevoiași, iar chiriași bogați nu se vor muta în ele și vor prefera să stea pe loc. De aceea multe construcții noui, stau goale. Iată un cerc vițios. Apoi nu e drept ca legiui­torul să ofere protecție și avan­­tagii numai chiriașului, negli­jând interesele legitime ale pro­prietarului. Am luat parte la toate comisiunile institui­te de ministerul justiției, pentru re­gul­area raporturilor între pro­prietari și chiriași­ și a­ți văzut efectele legilor elaborate de a­­cele comisiuni Din lucrările co­­misiunei, sfârșite Mercuri 22 c„ la care am luat parte vă asi­gur că problema va rămâne tot nerezolvată, din cauza interese­lor contrare, care sa ciocnesc. Trebue să recunosc că s’a admis o augmentare a chiriilor, dar a­­ce­asta nu înseamnă reintrarea în normal, din moment ce pro­prietarul nu e stăpân in casai lui, iar di rpozițile restrictive vor fi menținute. Numai prin o libertate desă­vârșită, se poate rezolva criza locuințelor“. iwn— piei ii vomai alipit Vorbind de „Avantgarda de­mocrației" iată ce spune Gazeta Transilvaniei: „In creierul munților se vor cloci mărețele și sublimele idei, menite să aducă din ce în ce mai multă dreptate socială. Ambițiile tiranice de pe malul Dâmboviței nu vor putea­­ urca nici­odată createle munților noștri. Ele vor găsi o rezistență demnă și neclintită, care nu cu­noaște nici resemnarea nici toc­meala. Suntem avantgarda democraț­­iei, forța care dă impuls pro­gresului". Iată cum caracterisează pa­tria activitatea guvernului la noul parlament: „Pe lângă lipsa unui program financiar, însă­­ guvernul d-lui Brătianu nu va da țării nici mă­car un buget. Tradiția celor trei ani de gu­vernare fără buget și fără par­lament este mai puternică decât necesitatea, de vreme ce guver­nul „com­­perințelor“ financiare se găsește în imposibilitate să alcătuiască un buget, trebuind să recurgă tot la moștenirea d-lui Titulescu. D. Brâtianu a declarat că bu­getul trecut se va întinde și pe exercițiul 1022—1928. Ori, nu atari circumstanțe, mai poate fi vorba de competință fi­nanciară și de program. Dezbaterile parlamentului dacă vor avea loc — vor confir­ma zi cu zi sterilitatea acestui guvern în toate ramurile de ac­tivitate economică“. ( înfrățirea liberală din Cluj) carie: „Dacă dezordinea provo­cată de agitațiile opoziiei, nu se justifică într’adevăr decât din ambițiunea de­ a lua și ea parte directă la activitatea de consoli­dare a u­irei și păcei sociale, a­­tunci Parlamentul actual e­­ in purul teren unde și-ar putea da întâlnire toate capacitățile și energiile țarei, pentru făurirea și­ asigurarea unui viitor al României Mari, viitor demn de trecutul ei de jertfe. In numele acestor deziderate urăm noului Parlament atâta viață, cât îi e necesară pentru săvârșirea marei opere la care a fost chemat“. 1S ' Citim in Caseta’Ardealului: „In curând liniștea și prospe­ritatea vor domni peste întreg cuprinsul țarei noastre. Mail a­­vem, de trecut doar hcopul abu­zurilor brătieniste și pe urmă nu va mai fi nici un prilej de nemulțumire în țara aceasta, pe care la urma urmei tot va tra­­bui s-o vadă Dumnezeu. 4 Dreptatea din Chișinău scrie: „Era care urmează este era consolidării rezult­atelor terito­riale și a dobândirilor poliției câștigate prin războiu și prin reforme. * Această eră începe astăzi. De aceea am spus că data de astăzi este una din cele mai în­semnate din istoria lăuntrică a țării noastre“. i ® Istanellel Halfii Biitil­ldei Comitetul de inițiativă pen­tru ridicarea monumentului Unirii Bucovinei cu patria­­munia de sub preșidenția A. S. Principele Carol, a hotărît amânarea concursului, ce era să ia fie la 16 Aprilie, pentru data de 1Ș Mai a. c. Se amintește d-lor sculp­tori că soclul va purta un grup ce va simboliza unirea. Fețele sexilului vor avea 4 bassorelie­­furi ce vor reprezenta: 1) pe M. S. Regele, 2) decapitarea lui Ghica-Vodă, 3) intrarea armatelor române in Cernăuți și proclamarea unirei de că­tre Adunarea națională. Orice informații se vor lua dela d. dr. Jianu, strada Câmpineanu S3. Congresul preuPst armeni In vederea reorganizării bisericelor ar­meni din Ro­mânia Mare, s’a hotărât ține­rea unui mare­ congres al preoților da acest rit, care se va ține în Focșani în zilele de 27, 28 și 29 Aprilie. La congres se vor discuta chestiuni pur spirituale. In acest scop, proto­ereul Gr. Lazarovici, parohul bise­­ricei armene din Bacău, a fost autorizat de către arhie­reul Husik, vicarul Episco­piei armene din Ciișinău, ca să inspecteze bisericele ar­mene din orașele Suceava, Botoșani, Iași, Roman, Tg.­­Ocna, Focșani, Brăila și Ga­lați. Pnu> *?.—vr. 72 Cheltnell­e_ Siatnini — Ca sporuri s’au prevăzut la diferite departamente — La ministerul de război s’a prevăzut, se știe, un spor de 843 milioane 300.000 lei față de exercițiul în curs. S’au re­introdus în buget sumele de­stinate hranei soldaților, cai­lor, procur­orei de echipa­ment, etc., cari fuseseră date din bugetul extra­ordinar, ce nu era alimentat din nici o resursă. Bugetul de cheltueli al mi­­nisterului de finanțe prevede un spor de 157 milioane, care corespunde cu anuitatea dato­riei publice în țară și în stră­inătate plătibilă în lei. La instrucțiunea publică sporul de 173 milioane este destinat în cea mai mare parte pentru introducerea pe tot anul a încadrării și spo­rurilor de lefuri ale personaj­­ului didactic, precum și pen­tru crearea a 2000 posturi noi de învățători și institu­tori. La culte și arte, sporul de 8 milioane este de asemenea destinat încadrărei preoților pe tot anul. La ministerul de interne plusul de 24 milioane este datorit faptului că s-au alo­cat jandarmeriei alocațiunile necesare pentru solda trupei hrana cailor, echipamente etc­ La industrie și comerț spor­turile de 125.790.000 lei sunt destinate pentru înzestrarea stabilimentelor statului cu sumele necesare pentru o mai bună exploatare a lor. La căile ferate sporul la cheltueli este de 927.000.000 din care cea mai mare parte era dată din credite extraor­dinare pentru combustibil, materiale de întreținere ale căei, și pentru alte nevoi de prima necesitate ale exploa­­tării curente. E mai normal ca aceste nevoi să fie acope­rite cu credite ordinare. La celelalte ministere s’au făcut reduceri de cheltuel. La datoria publică s’a pre­văzut o sumă de aproape 600 milioane pentru diferențe de cura la cuponul datoriei pu­­blice de plată în străinătate, Ia tra­­am­ saelBta Heregffiliî ® dels inspectoratul sanitar din Cluj. In ziarul nostru ca și în altele, am­ apărut niște deta­lii asupra unor nereguli să­vârșite la inspectoratul sa­nitar din Cluj, detalii luate după raportul de anchetă fă­cut de către d. inspector ge­­neral sanitar dr. Demetres­­cu-Brăila-Primim din partea „Aso­­ciației medicilor, filiala Tg.­­Mureșului“ un manifest de admirație adresat d-lui dr. Moldovan, prin care-I asigu­ră de încredere nestrămuta­tă, blamând acuzațiunile ca i se aduc. Tot în această chestiune ne-au mai venit câteva pro­teste din partea asociați­unii lor medicale. Față de aceste acte de soli­daritate, oficialitatea ar tre­bui să dea un comunicat în această chestiune. Noi știm că în continuarea anchetei începută de d. dr. Demetrescu-Brăila a fost tri­mis d. dr. Fior, inspector ge­­neral sanitar. Pl?sf îi grra pentru Franța Brăila, 29 Martie. In vaporul „Klos“ s’au în­cărcat până în prezent 4 mii tone porumb pentru înfome­tații ruși, cu destinația Ode­­sa-Marianopol.­­ Centrala cooperativelor sătești încarcă grâu în va­­­poarele „Matheos“ sub pav. elen, și „Boudhytown“, sub pav. englez. Grâul se exportă pentru guvernul francez prin casa Dreyfus în contul dato­riei contractate în Franța de către Statul român. XXV B ® LAUNAY «omm­­rtal »® El trăia întrun chip mașinal, trist, ștuijidu-se și el osândit să-și târască fără cruțare ghiuleaua gre­șelii sale, să nu mai aibă nici dragoste, mici familie, nici chiar prieteni, căci se feri­a de orice îmbieri ale pri­etenilor noi; i se părea că purta o ’inserare a trădării sale și că, dacă vr’un amic neștiutor l’ar fi privit în față ar fi citit scris pe frunte’i Cuvântul înfioritor : „Trăda­­toriul prieteniei“, și s’e­r fi de­­giam­at cu groază ce el. Șin’o să aibă Bi*j,o dată soție ! Kiei odată un cspit n’o afi­i zisă: „tată!“ 11 era al lui Claudiu, al răzbunării, al pe­depsei! Ajunsese tomai,pr. ev««­ss2a Trad, de ROȘCA sălbatec, micantrop. Un ofi­țer, care servise sub ordine­le lui, zicea despre dânsul: — Când te gândești că, du­pă spusele celor vechi, dom­nul de Touchars a fost unul din cei mai străluciți gen­tilomi ai armatei ! Mare om de viață, tovarăș vesel, în­drăzneț în amer­ia în răz­boiu, omul înveselitor al tu­turor petrecerilor!... Cine l-ar recunoaște astăzi?.. ©e Tou­hars al nostru este un om tă­cut, posomorit, blând și trist ...ob! dar trist și vîre pe dra­ 80 ’n pământ! somnolent, pă­­rând a­târî­n viață nesuferi­tă, nu se deșteaptă de­cât la mirosul prafului de pușcă și la zujigăatul sâăbiilor. Ah! în­tr’adevăr, atunci ochiul ace­sta stins devine fulgerător, num­ie­i par­a ’ngh­iți cu des­fătare fumul cartușelor, e ca iluminat; și atunci, nebunele ’ndră­zneală, aleargă unde în­­vălmășa sa este mai mare, singur de tot, pe seama lui, și pare a merge la moarte cu fanatismul martirilor­.. Ho­tărât, el caută să fie omorât, dar nu poate să moară cine vrea; s-ar zice că este invul­nerabil. Se pretinde că este o durere mare în viața lui; asta trebue să fie adevărat; bea ca să se amețească; îmi are ’ns afișarea unui desna­­dăjduit! Intr’o zi, în Câmpiile­ Eli­­see, el văzu pe Roch stând dinaintea unei barace de Guignol (teatru de copii), ți­nând în brațele sale un copil frumos de patru până la cinci ani, care râdea cu ho­hote, bătea din palme, șî, da bucurie, lua pe tatăl său de gât și-l săruta. El se ascunse după un pom și rămase aci atâta timp, cât Claudiu arătă păpușile copi­lului. Și se întoarse acasă și mai trist încă, și mai înfu­riat împotriva lui însuși, cu un pic de geloiie în contra lui Roch care avea să iubeas­că cel puțin pe copilul ace­sta. Copilul acesta care era al lui Guy!... căci dânsul afla­se ceea ce Clara, indignată, vroise să-i ascundă. Da, dân­sul era tatăl acestei mici făp­turi frumoase, care, după le­ge, nu va fi nici­odată decât un străin pentru ei! Și Clau­diu va avea toate mângâeri­­le lui, dragostea, respectul său!.. Și aceasta era cu drept așa, căci cu mult mai legi­tim e tatăl unui copil acela care l-a crescut, l-a ’ngrijit, l-a iubit, și l-a făcut om, de­cât acela care l-a zămislit din întâmplarea unui amor trecător. — Ah! — strigă dânsul, în­chizând ușa în urma lui și, într’o Doinire de furie, îm­brâncind-o să se spargă, — iată dar ce-ai făcut, bestie ti­căloasă, fără virtute și fără onoare, care n’ai putut nici­odată să te ’mpotrivești la o chemare a patimei! Câine ră­tăcitor, care culege dragostea pretutindeni, unde ’ntâlnești o femeie nebună, iată-ți răs­plata!­. Nici un cămin!.. Nici o soție!.. Nici un copil!.. Morți, Touharii, Morți! morți! .Și ’n tulburarea lui se a­­runcă un jeț și s’apucă să bea la rom. Destul de des, când era o­­prit de serviciul său și când Clara era ea însăși împiede­cată, Claudiu trimitea, după amiezile, pe ordonanța lui sa plimbe pe micul George la Câmpiile­ Eu­see. Și ’ntotdea­­una copilul se ducea dinain­tea barasei păpușilor. — Comandant ®, — zise ’n­­tr’o zi ordonanța lui Roch,— trebue să vă spun un lucru ce mi se ’ntâmplă de câtă­­va vreme, aproape nri de câte ori duc pe domnișorul Geor­ge la Guignol. N’am apucat s’ajung bine, că vine să se a­­șeze lângă noi un domn mare îmbrăcat bine, care are ’nfă­­țișarea unui militar, cu toate că n’are panglica la cheotoa­­re. Atunci, el începe să vor­bească cu mine, și mănâncă cu ochii pe băețelul domniei­­voastre, îi vorbește cu multă blândețe, de - altmintrelea; dar cu toate astea, domnul George se pare că-i e frică și se apucă de gâtul meu, ca și cum s’ar teme că cineva ar vrea să-l ia. „Ai cui e oare copilul acesta frumos?“­­— m’a întrebat întâia dată. — „Domnule, e fiul maiorului Roch—E destul de fericit ma­iorul Roch!“—a zis cu o ’nfă­­țișare de părere de rău. Ieri, a venit iar. A vorbit cu mi­titelul. Oh! dar cu un glas blând!.. Di sigur că-i plac co­piii, domnului ăla... — „Vrei să-mi dai mâna, micul meu prieten?“—Ta întrebat. DoiOr.. nul George i-a dat-o, și el i-a ținut-o mult și nu-și lua o­­chii de la dânsul! — „Să iu­bești mult pe tatăl și pe ma­ma tai“ a zis el în urmă. Dar iată ce este ciudat, cum co­pilul părea asigurat, el i-a luat capul între mâini ca să-l sărute... și apoi, deodată, l-a lăsat zicând, pare­ că­ numai pentru el singur: — „Nu, nu, nu trebue..., n’am dreptul!“ Și­ avea fața mâhnită de tot, și-a fugit ștergându-și ochii. Aci e comedia... Un nebun, îmi închipui!.. Claudiu ghici numai­decât cine putea să fiu acel domn mare, cu ’nfățișarea milită­­rească, care se interesa atâta de George. — N’o să mai duci pe Geor­ge la Câmpiile­ Elisee, —■ zise dânsul; — de-aei ’nainte o să mergi la Tuilerfi. Nu vorbi despre asta cu­ doamna, ai neîiaiști­a! La începutul lui iunie 1859, al cincilea corp al armatei franceze ocupă Toscana, a­­vând însărcinarea să înpio­­dece pe Austria și de-a o nă­văli. Când trupele intrară în Florența, și defilară între și­rurile îndesate ale locui­torilor aclamându-le și săr­­bătorindu-le, pe când un re­giment de cavalerie ajungea în dreptul unui ospeț bogat ce făcea să fie observat printr’o mulțime ’mbelșugată de stea­guri tricolore, un țipăt por­ni din balcon și un nume fu rostit: Claudiu!.. Claudiu!.. In zgomotul asurzitor al uralelor, al demonstrațiilor, al entuziasmului nemăsurat al Italienilor de atunci pen­tru „liberatori“, Claudiu­ n’auzi această exclamația (Va­urinai

Next