Universul, iunie 1922 (Anul 40, nr. 118-142)
1922-06-11 / nr. 126
BĂILE Vl isi dega - PODAGRIA, RMEUMATISMUL, ISCHIASa ah» cMMi durariS Palat« de bac ideal Thermia, Grand pil« atiSH up Laia Bâtei BoyaL, etc. Excelente legături directe cu trenuri accelerat. Superbe plimbări pe plajă, Excursii, Casino. Vizitatorii din România se vor bucura de mari reduceri de prețuri pentru egalarea valutei. jtmM« Ag% • cu originalul „Nămol Pistyom* admisiviliu Uv littud • bii înainte și după cură. Informațiuni despre Băi și Nămol : M. N. IANCOVICI, Stirbey-Vodă No. 44. — București. Telefon 42/43, orele 12-4 I* A SOSIT C5H.a CO JLáá ® IL cauciucuri minmt pentru C1HROME orice DIMENSIUNE BERGOUQKIO^ © © ©‡RICIS, CUD18.^, etc. BIHROUI. TECHMIICsoss București Str. Franklin 14, Te ROȚI DINIATE (Bilioise) precum și mm alta lucrările streigiste și îerărie, emiți prompt pestri Atelierele Cai@al muîlei 187-191 Se caută un Ineiner specialist în distilarea petroleului brat, care să se priceapă la conducerea tehmică a unei asemenea întreprinderi, dacă e posibil guboscând și extragerea uleiului brat din Nord și Sud. America. Sfarte ca arătarea detailată a pretențiilor, se vor înainta sub R. 0. 2463 în Sec. „Ala“ Haasenstein & Yogîer, Kim enstein. 8034 Mare industrie din Germania Caută reprezentant si@ branșe pentru £?© ¤ [UNK]** a Mare, specialist în vânzare fabricatelor sale fie lămpi pentru patrol, benzina, ga solid etc. Se preferă firma cari csenosc articolul și cari sunii în legături cu clientei *. Oferte cu referințe lui^ ‹.. ©- 1283, La Soc. , Ala“ in ausenstein a gessier Leipzig Iii li Silii la iniited bucurești Se face cunoscut persoanelor cari au depuse la Bancă, spre păstrare sau gaj, titluri din împrumuturile Statului (181S—1813 inclusiv) supuse ștampilări, că din cauza termenului prea scurt pentru ștampilare și a dificultăților de a produce toate actele cerute prin publicațiile ministerului de finanțe, banca nu poate îngriji de facerea formalităților de stampilare. In consecință roagă clienții săi de a îngriji singuri cele necesare retrăgând la timp titlurile în chestiune, și declină orice răspundere în caz că depunătorii titlurilor nu vor fi făcut formalitățile ceruta. Alexandru Iliescu LA GLOBUL RO$U Calea Moșilor 8. — București Vinde cu prețuri de reclamă: Stofe pentru dame și bărbați darmant, dar MalQölfil mease, crep de bine, safo, ponje, voii. nimm Atlas pentru plăpumi inO cm, Sates lână afradel saltele Marculzet "nn " “ Organ dina Miri satenuri f PÎslii Pentru cămăși, per AiCiliiul caluri, crepoane de colori Transîjsfaiste to dantela Dâmbă darșafuri, șîfoane, viruli Andlane, drituri, nanghin Gil VBF înri de po?tartul, pin Perâeîe Fele Smirnnm de botez, port-bélé AIUMC plăpămi, etc. Costase i 1““ esp“Lingerie chei de vară cu metrul, ridouri tul, bonfaine, bisbrise, tul grec ,albe și culori, șermin vete, prosoape vetere tricouri de lac pentru bărbați și dame sfîftMini , dame’ bărbați, viUiopi copii,bretele, jartiere 7962 COCS de TOPIT din depozit 79 Firane azi si conditîuni avantagioase ALFRED LOEWENBACH , Co. București, Calea Victoriei Ho. 14 ®. au sosit Pli o Hali Pli PEKE ca SISafi superioare 1 tal. Mihai București, Str. Carol 50 1 Telefon 37/41 1 FRADI LIBEL&LINDEMM imobil solid 2 fațade, Hall, 7 Safoane, baie, dependințe 2 camere servitori, confort, parc 2500 m.p. Cartierul Văcărești, Olteni, vinde convenabil. Agenția „Călăuza“ Pasagiul Român Scara 6. Telef. 54/98. 8 inteligent, prezentabil cu relații la autorități, cunoscând germana, franceza cum și contenciosul, primește angajament compatibil cunoștințelor sale plasând și 1—2 ore zilnic la sediu. Referințe urmul rang. A i se depune adresele la agenția! Brănișteanu pasagiu! Imobiliara sub Abil. _______5 [11111 Str. Primiverei 8 WMssâ racliii înîllesraîiî pairii De vânzare Autostul! „Cele“ mari Sei, pârlești stare, carosabe deschiși, poraira automați, 8 cilindri, Strada Enichifi RScorescu Mo.4B. 8045 Perdist Marți 6 curent un cercel zafir înconjurat de briliante mici. Bună recompensă aducându-se la Adiția ziarului. 17 Sandale solide, talpa dublă, prețuri comranabile © î3 și treîaâi „Li Bazarul Natios3iM Calea üah ©^© 1 124 Atelier propriu. 8043 M aur Propriei. SL C. ARMEAHU Atrage atenția onoratei sale clientelecă cu începere de luni 15 Mai prețurile la Vinuri sunt următoarele: E ăi is «(toile) Ut. l 10 m AUR de irlpin „ . 11 fH âLE É Brăpșași super. „ „ 12 VIN UI Câaieșii . „ 10 fiRE&BO Superior „ . 12 PELÎM „ . 10 PA „ „14 PA lesbe „ . 18 Pentru specialități prețurile rămân aceleași, Roga se observa cu atenție Etichetele și a plăti calitățile de Vinuri numai după prețurile indicate acu Comenzi se primesc la Bțuroul Pivnițelor din Calea Victoriei No. 107. Telefon 16159s BUHE Diamante, Perla, Smaralde și orice pietre fina tor, Ararat, Platină et IMPAR plătesc prețurile cele mai mari maxweissmann Strada Carol 23 8002 g ■mi BgBam HwaMMww se caută psn-tras © mare instituție. I se acreia Sassari ia Căsuțăi. 13. I LOCUL SPAȚIOS 11 cu curte mare pentru un La 1aborator se caută de închiriata , I eventual de cumpărat. I A se adresă Agenția de Publicitate Th. Ștefănescu. Arcului 19. I AGENTI bine introduși la cârciumari și bodegi, se caută de către mare depozit „en gros” pentru plasare de vinuri și țuică. Oferte la ziar, căsuța Nr. 1 G. 7988 öbrmeă să cunoască bine limba franceză și româna se caută la Soc. Anon. Controlul Comerțului Str. Scaune 29. A se adresa numai Dumineca de la ora IC—2 a. mr. 8011 I POMPIER’ cele mai bune &psj«*ed-e de stins incendii -Depozit Permanent £&mp ml București 5tr. Ca.ro] 30 UNIVERSOC înmormântarea lui Duiliu Zamfirescu Focșani, 8 Iunie Marți 6 c., s-a făcut înmormântarea regretatului Duiliu Zamfirescu. Cadavrul înbălsămat a fost adus în localitate în noaptea de Duminica,spre Luni și depus la catedrala orașului unde a rămas toată ziua de Luni. Marți d. a. sicriul de zinc închis într’un altul de lemn și acoperit cu numeroase jerbe de flori, a fost depus pe carul mortuar. înainte de docare spre cimitir am rostit cuvântări d-nii . V. Mamigonian, prefectul județului, din partea guvernului, prof. I. P. Rădulescu-Putna, din partea organizației partidului poporului din Putna, Brătescu- Voinești, din partea Academiei Și teatrului „Național“, Minciulescu, din partea ministerului de externe, L. Mrejeriu, vice-președintele Camerei, din partea parlamentului, col. Barca în numele armatei, T. Cudalbu, fost ministru și Gr. Trancu la și fost ministru, din partea partidului poporului. Toți au arătat meritele politice și literare ale lui Duiliu Zamfirescu. După încheerea cuvântărilor, cortegiul format din rudele defunctului, corpul ofițeresc, numeroase delegațiuni din județ, cu coroane, autoritățile civile și militare, sec. literară „Gr. Alexandrescu“ n, elevilor de curs superior din liceul „Unirea“, câte un detașament din unitățile aflătoare în garnizoană, cu muzici, precum și dintr’un numeros public, s’a îndreptat spre cimitirul sudic. În fața carului mortuar, mergea un alt car plin cu coroane cu flori, din partea prietenilor defunctului, rudelor, societăței literare „Gr. Alexandrescu“, precum și o impozantă coroană de flori cu insignele M. S. Regelui, reprezentat prin aghiotantul regal Condeescu. Panglicele au fost purtate de d-nii Rădulescu-Putna, T. Cudal au fost ministru, L. Mrejeriu, vice-președintele Camerei și Brătescu-Voinești. Cortegiul ajuuns la cimitir, sicriul a fost depus în cavoul familiei. COIGRIm SWMSIL «Șira Simtslia Sibiu, 8 Iunie. ZIUA IlI-a Ședința se deschide la orele 9. Au luat cuvântul d-nni: Tănase (Iași), Crețu (București), Dan (Bucovina), Hoffer (Cluj), Paucher (București), care se ridică contra schimbării titulaturei de consiliul general al sindicatelor muncitorești în acela de organ central ; Mușetescu (Galați), Tarpas (valea Mureșului) și alții. ■lUin ședința de după amiazi, care s’a deschis la orele 3 și jum, au vorbit d-nii Alex. Niculescu, care a citit propunerea minerilor cari cer cota de 7 la sută. Cacamolski (Cluj), Dan (Bucovina), Șuier (Oradea), Dereci Coloman (Satu Mare), Gater, etc. Statutul, pus la vot în întregime, este adoptat. Ședința se suspendă până la orele 8 jum. seara., când se redeschide și se ia în discuție autonomia sindicală. Se încinge o discuție vie , între Paucher și Gajdes. Mai vorbesc câțiva oratori, unii cerând autonomia fără condiții, alții condiționat. ZIUA IV-a In ziua a 4-a și ultima a congresului, s’a ales comisia pentru congresul general. Se pune în discuție lista candidaților pentru viitorul consiliu general. Se proclamă aleasă lista propusă de comisie ; se propune o moțiune ca să se trimită salutul congresiștilor celor amnistiați și să se sfă ruiască pentru liberarea ceilorlalți. Președintele Barta declară că unificarea s’a făcut, după o desbatere de patru zile și că cine va călca regulile de care s'a vorbit până acum va fi dat afară din mișcare, mulțumește pentru concursul dat în desbateri și declară congresul închis. Antropofagia în Rusia O. Polintaré a cetit în cameră um document tragic.— In Pusta, populația mănâncă copii morți și excremente de cai !... întruna din ședințele trecute ale Camerei franceze, d. Herriot, a strigat: „Gândiți-vă la ruși! Ei mor de foame!“ D. Poincaré, primul ministru a replicat: „Da, știu. Situația în Rusia e groaznică, ea se agravează din zi în zi. Chiar azi am primit, prin mijlocirea Crupei Roșii, o telegramă, indicînd că într’o parte considerabilă a Rusiei, LOCUITORII SUNT SILIȚI LA MANANDE GOPII MORȚI !“ Un strigăt de oroare s’a ridicat din toate părțile Adunării. D. Poincaré a ridicat mâna și a continuat: „Președintele Crucei Roșii franceze mi-a transmis o telegramă de unde reese că în multe districte din Rusia, majoritatea populațiunei MANANCA EXCREMENTELE CAILOR, că numărul persoanelor moarte de foame este considerabil, că autoritățile centrale nu se ocupă de districte și dacă nu se vor lua urgente măsuri de îndreptare, se vor produce, cu siguranță cazuri de canibalism. „Emoția și oroarea dv. a încheiat d. Poincaré — sunt legitime. Nu atribui răspunderea acestei stări de lucruri, atât de lamentabile, núci unei forme de guvernământ, dar am dreptul și datoria, să spun că, atunci când se petrec asemenea fapte înspăimântătoare într’o țară, guvernul sovietelor în loc să pună condițiuni el ar trebui să aștepte ca să i se facă propuneri, când i se fac propuneri acceptabile, pentru a se trimite Rusiei hrană în valoare de 6 milioane fr. pe care dv., le-ați votat—bolșevicii ar trebui să nu înmulțească la frontieră, formalitățile și dificultățile.“ Declarația d-lui Poincaré a produs o puternică impresie asupra adunării. Cum se va facsi doua expropriere In vederea marelui interes de a se desăvârși cu un moment mai curând opera de reformă agrară, lucrările pentru a doua expropriere se vor începe imediat după ce comitelui de ocol va termina lucrările de revizuire a tablourilor de împroprietărire și se va continua fără întrerupere atât pentru islazuri cât și pentru exproprierea terenului de cultură acolo unde va trebui să se complecteze loturile sătenilor. Desăvârșirea acestor lucrări de mare însemnătate socială și economică comportă o urgentă și îngrijită executare. In vederea începerii acestor lucrări și pentru desăvârșirea exproprierii, atât in ce privește înființarea pășunelor comunale, cât și cele privitoare la nouile exproprieri ce se fac in scopul completării suprafeței de teren destinate la împroprietărirea sătenilor, se va ține seamă de următoarele noiane și indicatiuni : Principiile generale juridice și economice ale exproprierii sunt cele cuprinse în legea pentru reforma agrară și regulamentul ei și în legea pentru înființarea pășunilor comunale. Exproprierea pentru pășuni comunale nu va putea, in nici un caz, reduce proprietățile supuse exproprierii, sub corp’e stabilite de legea agrară. Atât exproprierea de pământ arabil ce urmează să se facă potrivit legii agrare, cât și exproprierea pentru pășune comunală se vor face odată în acei aș comună, observându-se ca suprafețele expropriate pentru aceste două categorii, adunate cu celelalte definitiv expropriate, să nu depășească cotele intangibile, adică să nu știrbească proprietatea mai mult decât, a stabilit legea agrară. Moșiile rămase neexpropriabile la prima expropriere și la care statul a renunțat la dreptul de cumpărare, pe care îl dă art. 32 din legea agrară, nu sunt scutite de la expropriere, și, atunci când nevoia va cere, expropierea lor se va aplica, conform sÂkmțiunilor juridice și pe seama proprietarului. Locurile rezervate institutionilor și particularilor prin deriziuni speciale date de către ministerul agriculturii și domeniilor, direct sau prin Casa împroprietăririi pentru instalațiuni industriale, sau in genere destinate unui interes obștesc, mi pot face obiectul nouilor exproprieri. La moșiile la cari s’a făcut măsurătoarea de Direcțiunea Cadastrului, exproprierea se va face luându-se de bază, suprafața găsită la această măsurătoare. La izlazurile ce se vor constitui în baltă și terenuri inundabile, se va face mențiunea că dreptul de pescuit răspâne numai al Statuten, care își rezervă dreptul de trecere la pescuit prin islaz, cum și folosința zonei de 20 m., în jurul bălților pe teii, timpul pescuitului.* La aprecierea valorii pământului expropriat fie pentru cultură, fie pentru islaz, se va călăuzi de tarifele regionale respective; iar dacă nu sunt fixate, se va aprecia valoarea după arenda terenurilor cultivabile de cea mai inferioară calitate din regiunea respectivă. Terenurile de cultură expropriate pentru islaz vor fi evaluate ca pământul de arătură. Islazurile constituinndu-se în folosul comunelor, alte colectivități cum ar fi mănăstirile, efen, nu pot beneficia de dispozițiunile legii respective. Nu se va expropria pentru pășune, pământul de arătură din regiunea de munte și nici pământul de arătură din lmrile largi ale râurilor în regiunea dalurilor. De asemenea pentru comunale urbane, nici într’un caz nu se va expropria pământ de s arătură pentru pășuna In regiunea de șes nu se va admite nici intr’un caz exproprierea de păduri, cu o singură excepțiune, terenurile aparținând Stătutei, pe cari au fost păduri și cari acum sunt goale sau acoperite cu sictfișuri. Aceste terenuri vor putea fi expropriate pentru islaz. In cazurile de expropriere din păduri, va trebui să se rezerve pământul necesar personalului silvic. Se va rezerva proprietarului care își cultivă singur moșia, suprafața de pământ necesară întreținerii vitelor sale, peste cota minimă prevăzută de lege; acest teren astfel rezervat, rămâne proprietatea sa și nu va fi în devălmășie cu islazul destinat comunei și nici nu intră în cota intangibilă a pământului de episcură. las case 3 are dreptul potrivit er, legea ! Prin promulgarea legei agrare, comisiunile centrale județene s’au desființat, în inainte ca ele sa fi terminat ia 1decarea tuturor apelurilor prinvitear la determinarea terenului expropriat și la fixarea prețurilor. Casa Centrală al împroprietăriri a însărcinat cu soluționarea acestor chestiuni cum și cu atribuțiilea de a judeca constestațiubile făcute contra lucrărilor de măsurătoare și fixarea tranlaurilor expropriate, pe actmalele comisiuni județene, ce se constituesc pentru a doua expropriere. Astfel s’au dat ordine ca ele să fie convocate cât mai neîntârziat ca să fixeze termene pentru judecarea acestei contestațiuni. Dați pentru familiile vic rimelor de la Lupeni. UM 11. - fir. m Șeiița consistoriului bisericesc £[&$a 683*»a — Mitropolitul Moldovei vor fcește despre politica preoților — Membrii consistoriuluui superior bisericesc s’au întrunit ieri dimineață sub preșidenția Mitropolitului primat dr. Miron Cristea. La ședință asistă d-nii V. G. Ispir, secretarul general al ministerului artelor și St. Brădișteanu, directorul general al cultelor. MITROPOLITUL PRIMAT arată mijloacele de combatere ale diferitelor secte religioase, ce s’au semnalat de câteva vreme în țară. Este de datoria preoților și a funcționarilor auxiliari ai bisericței—spune primatei — să facă o politică de propagandă religioasă, culturală și națională. Fără o asemenea înaltă preocupare temelia credinței și obiceiurilor strămoșești este amenințată să slăbească în favoarea diferitelor curente ca se vor înrădăcina ușor in sufletele slabe. MITROPOLITUL PIMENAL MOLDOVEI se asociază la, cele spuse de primat și regretă mult când terebue să facă o constatare dureroasă că mulți preoți, în loc să fie preocupați numai de propaganda religioasă și culturala, fac o politică de partid și neglijează de foarte multe ori, interrasele bisericei. înaltul prelat spune, că din pricina lipsei mijloacelore transport și a mijloacelor materiale,episcopii nu pot controla activitatea preoților din eparhiile lor. Aceste vizite canonice ar putea întreține înălțarea sufletească, a poporului nostru. PREOTUL D. GEORGES GUDTIȘUMEA propune să se Inființeze sub controlul consistoriului superior bisericesc, « societate culturală și de propagandă religioasă și să se«ten © un fond pentru înființarea unei tipografii, unda să» tipărească cărți și broșa» religioase. EPISCOPUL VARTOLOMEU AL RÂMNICULUI cere îmbunătățirea materială a preotului, care e prea puțin plătit și nu poate fi propagandist și misionar al religiei și culturei naționale. Episcopul spune că înscă» ^6] la numirea sa pe scaunul episcopal al Olteniei, a încercat să dezvolte o puternică propagandă cultural-națîonală... S’a lovit, însă, de starea mai teriaS a preotului, care nu este salarial sccfident . PREOTUL PREOȚESCUL PITEȘTI relevă marea lipsă de preoți la rate și spune că in vechiul regat srunte vacante peste 1000 de parohii. Propune hirotonisirea î»i preoți a vechilor, seminariști și a învățătorilor cu studii de seminar. Ședința se ridică la orele 12 și jumătate, sinințându-se viitoarea pentru* astăzi «Sminesh^ tă. f /, fMteto Â^în ministru Baegsfrosr în 8 iunie La recepțiunea de la Vile verificate, în onoarea d-lui ministre al Franței la București, au asistat numeroși profesori, reprezentanții autorităților și numeroși studenț. Cu această ocazie au rostit cuvântări temi : Bratu, rectorii 1 Iniversității; Partenîe, președintele soc. studenților în științe, carora le-a răspuns d. ministru Daeselmer. Distinsul oaspete a vizitat școala normală „Vasîle Lupu“, școala „Sacrecoeuri“ și împrejurimile orașului. Cercul „Lutetia“ a oferit um bemeher d-krf ministru Daeselmer, iar un alt banchet i-a fost oferit de primăria Iași. Cu trenul de noapte d. máinistru Daesehmer pleacă la Chisinău. ; : ALEXAimmm G ora iadului Pe când ea se pleca pe suita’afara pietrii ațâțată de curiozitate, o umbră trecu în dreptul luminii soarelui și se reflectă repede peste ierburi. Christina și Gretchen se întoarseră tresărind. La spatele lor era Samuil. El se prefăcu că se miră foarte mult văzând pe Christina. — Iertați-mă că vă deranjez, le zise. Veneam s’o rog pe Gretchen, care cunoaște toate bătăliile pădurii, să-mi facă un serviciu. Iată de ce e vorba: aduneaurea în pădure ■am tras într’un vânat. Gretchen tresări, Samuil, își urmă vorba: — Sunt sigur că fam rănit grav. Tem Gretchenii un frej deric dacă vrea să caute locui unde s’a dus să moară I Vmatul s’a dus spre Gura I iadului. — O căprioară ? întrebă ! Gretchen tremurînd. ! — Albă și cu pete cenușii. I ~ fii spusesem, strigă ! Gretchen Christinii. Și se porni ca o săgeată, I Samuil privi plecarea ei repede cu mirare. — Pe sfântul D-zeu, își zise, am isbutit mai lesne decât speram să rămâi singur , cu Christina. XXII. — Trei răni Christina făcu o mișcare ca să se ia după Gretchen. Dar Samuil îi zise: — Iartă-mă că te opresc d-șoară, dar vreau să vă vorbesc. — Să-mi vorbești mie ? zise Christina contrariată. — D-tale, răspunse Samuil. Și să-mi dai voe să-ți fac numaidecât întrebarea care de ieri mă preocupă. Eu adevărat că mă urăști ? ! Christina se roși.i — Vorbește-mi sincer și lămurit, urmă Samuil și nu te teme că poți să mă superi. Nu-mi displace să mă știu urît de cineva. Iți voi spune îndată pentru ce. — D-le, răspunse Christina cu glas tulburat și căutându-și expresiunile, ești oaspete tatălui meu și n’ai făcut ori n’ai zis nimic care din partea mea să justifice o aversiune în contra d-tale. Apoi mă silesc să fiu destul de creștină ca să nu urăsc pe nimeni. Ochii ardenți și pătrunzători ai lui Samuil nu se deslipiseră de la față pe când vorbea astfel, cu ochii o a’an și sfioasă- El își urmă vorba astfel: — Nu ți-am ascultat cuvintele, ți-am privit fața, care a fost mai sinceră decât răspunsul d-tale. E sigur că ai în contra mea, nu ură tocmai ci antipatie. Nu te apăra , să nu zici că nu. Iți mai spun că asta nu mă supără, din contră. Mă lasă mai în voile mele. —* Domnule !... — Prefer ura în locul indiferenții, mânia uitării, luptă în locul nimicului. Dacă să-ți spui, d-ta ești prea frumoasă și, pentru oameni ca mine, o fată frumoasă e o provocare. E ceva care chiamă și ațâță toate inimile mai semețe. N’am văzut niciodată strălucind frumusețea pe o frunte și obraji de 16 ani fără să nu simt ambiția neînfrânată să o pui sub a mea stăpânire. Numai, fiindcă timpul îmi lipsește, cel mai adesea trec peste asta. Dar aici provocarea e îndoită, îmi faci onoarea să mă detestezi. La provocarea frumuseții dtale, mai adaogi și provocarea aversiunii, îmi declari război. Ii primesc! — Dar, d-le, unde vezi d-ta?... — Văd în aerul d-tale, în manierele d-tale, în cuvintele d-tale de la Gura iadului. Și nu e numai atât. Nu m’ai vorbit de rău lui Iulius ? Să nu tăgăduești. Te-ai pus între el și mine. E o imprudență. Ai vrut, îndrăzneaț o, să îmi ei încrederea lui, să mă lipsești de simpatia lui. Asta e a treia provocare ce mi-ai făcut. Bine, fie! Sunt geniul lui cel rău, precum zice tatăl său: fii d-ta îngerul săi cel bun. Și se va desfășura între noi amândoi drama legendelor vechi. Perspectiva asta îmi place mie. Va fi o luptă îndoită: lupta între dta’și mine pentru Iulius, luptă între Iulius și d-ta pentru mine. El va avea dragostea iL-Lssa «î aii .iii». Ură sau dragoste, e tot ceva care vine de la d-ta, e tot ceva din sufletul d-tale. Și sunt mai sigur de partea mea decît d’a lui. E sigur că ai antipatie pentru mine, dar’ ești oare convinsă că simți dragoste pentru el? Christina nu răspunse. Dar dreaptă, mută, indignată, și fără de voia ei tot încântătoare, înfățișarea ei răspundea pentru dânsa. Samuil îi mai zise: — Da, sunt mai înnaintat eu decât Iuisus. D-ta nu i-ai spus încă iubirea d-tale Mai mult încă, este probabil că nu ți-a spus încă, nici el lămurit că te iubește. Tînărul e blînd și frumos, dar e lipsit cu totul de acțiune. Ei, uite eu, și, din puntul acesta, îi iau înnainte. Ascultă-mă, d-tamă urăști, eu te iubesc. — Domnule, e prea mult! exclamă Christina ne mai putîndu-se stăpâni. Samuil păru că nu băgă de seamă indignarea fetii. Arțuică o privire nepăsătoare pe suprafața netedă, a bolovanului peste care stăteau înti se ierburile pe care le consulmase Gretchen. — Ce făceați când v-am întrerupt eu? întrebă cu neglijență. Am întrebați ierburile ? Vrei să-ți răspund eu în locul lor? Vrei să-ți ghicesc norocul ? Dacă, am să încep cu o veste care te va interesa, oarecum, sper. Iți prezic că o să mă iubești. Christina clătină disprețuitoare capul. — O, despre asta, zise ea, nu crez și nici nu mă tem. — Să ne înțelegem, răspunse Samuil. Când zic că mă vei iubi, nu vreau să-ți spui cu asta că o să fi pur frumos, încântător și că o să simți pentru mine o dragoste fără margini. Dar ce-mi pasă, dacă voi isbuti să te supui, trecând peste dragostea d-tale și dacă, cu alte mijloace, rezultatul va fi tot acelaș ? Nu te înțeleg, d-le. — O să mă înțelegi numnte decât. Zic că copila asta care îndrăznește să mă înfrunte pe mine, Samuil Gelb, într’o zi ori într’alta, mai în, nainte d’a muri, cu voe ori fără voie, va fi a mea. Christina se îndreptă mindre, și mânioasă. Fata s’auzise vorbind; femeea îi răspundea acum. ț — O, îi zise e*tm zîmbet am mar, ai înlăturat pe Gretchen, fiindcă aveai înnaintea d-tale două copile și acuma, când a rămas numai una, îndrăznești să insulți pe fica gazdii d-tale! Deși ai puterea, deși ai o pușcă în mâini și răutatea în inimă, nu măi sperii și nu mă vei opri să-ți răspund. Ai prezis rău viitorul. Să-ți spui eu ce o să se întîmple, și nu într’o zi ori într’alta, ci mai curînd d’o oră, plec d’aci și, mai înnainte d’o oră, d-le, îi voi fi spus tatii, care te va goni, și amicului d-tale, care le va pedepsi. (Va nina). 32)