Universul, iulie 1922 (Anul 40, nr. 151-170)
1922-07-10 / nr. 151
SIFICiBEiOOOPEBATiÜ Sunt câțiva ani de când se discută această chestiune. Curentul care se opune unificării este determinat, după părerea noastră, de considerațiuni de ordin pur egoist. Această contopire a mișcărilor cooperatiste de la sate și de la orașe e cu atât mai necesară cu cât conducătorii mișcarea orășănești au dat dovadă de incapacitate și lipsă de experiență, fără să mai vorbim de cei cari cu o vădită rea credință au găsit în acest sistem economic un mijloc sigur de autobiversizire. Noi știm că s’a instituit, încă de sub regimul trecut, o comisiune care să studieze această unificare și altă comisiunne în vederea întocmirei codului cooperatist. Desigur, nici nu s’ar putea concepe o unificare fără elaborarea unui cod unitar. Acest sistem de realizare economică pentru cei mulți e chemat să resolve chestiunea ieftinirii traiului și să înlăture totdeodată posibilitățile de conflict între clasele sociale. Grație mutualității cooperatiste, interpretată în sensul strict al acestui principiu de realizare economică, societatea poate elimina din organismul ei acei fermenți primejdioși cari îi cășunează, atâtea suferinți. In ce privește cooperațiunea țărănească, lăsând de o parte atâtea pricini și pretexte de adversitate care desbină pe partizanii ei, e incontestabil faptul că ea a realizat progrese interesante iar, în vremea din urmă, a slujit admirabil statul care i-a dat în sarcină nu numai aprovizionarea internă a țării dar chiar satisfacerea convențiunilor noastre economice cu străinătatea. Cooperațiunea țărănească a fost un executor inteligent al preconisărilor de stat, iar greșelile observate în unele privinți se datoresc mai puțin acestei organizațiuni decât guvernelor care luau uneori disposițiuni ce se contraziceau. Nu mai puțin adevărat e însă și faptul că însăși mișcarea cooperatistă de la sate trebue curățată de buruienele rele, de acele expresiuni ale cupidității și relei credinți care compromit ideia prin speculațiuni nepermise. Dar tocmai de aceea o purificare e necesară, în primul rând, și după aceea va urma unificarea atât de trebuitoare, cu aplicarea rațională a principiului autonomist și cu organizarea a aeea ce s’ar putea numi educațiunea profesională în materie de cooperativism. Pe temeiul acestor considerațiuni se va putea ajunge la închegări economice care să asigure încă pentru multă vreme posibilitatea unei conviețuiri armonice între categoriile sociale ale țării noastre. Deocamdată însă, vedem cu amărăciune că interese mărunte stau în calea unificării și că suntem încă în perioada discuțiunilor de catedră. Guvernul e dator să clarifice mai de grabă aceasta chestiune pentru că în alt chip cooperațiunea orășenească e condamnată la nouă încercări grele și roditoare de suferinți. :| Demonstrațiile șî ciocnIRILE CONTINUA Lyon. 6. — Din diferite orașe germane se anunță demonstrări republicane. La Wiesbaden furnizorii cursei au cerut protecția poliției împotrivă demonstrațiilor și a turburărilor. Demonstrațiuni similare sumt anunțate din Colonia, unde republicanii au încercat să doboare statuki equestră a fostului împărat german. Serioase ciocniri sunt raportate din Zwickaus în Saconia. In Silezia superioară femeile au îndurat un tratament rău, și unele au fost gonite din teritoriul ocupat de curând de trupele germane. Weichard, unul din cei mai semeți agresori, în vârstă de 2 ani, care aparține unei organizațiuni secrete, a fost arestat. TEMERI DE NOUI ATENTATE Lyon, 6. — Berhardt de la ,,Vossiche Zeitung“ se teme de un atentat în contra pieței sale. Von Gerlach, și-a căutat refugiul într'o țară străină. PREȘEDINTELE EPERT BOLNAV Berlin, 6. — (Rador). — Președintele Ebert a plecat la băile Freudestadt, din pădurea Neagră, fiind bolnav. LEGI PENTRU APARAREA REPUBLICEI GERMANE Berlin, 7.—Comisiunea juridică a parlamentului s-a ocupat cu legea pentru apărarea republicei. Ministrul justiției a combătut afirmațiunea că această lege se va aplica numai împotriva partidelor din dreapta. Ministrul a adăugat că legea va lovi în toți acei cari nu recunosc forma de stat republicană a Germaniei. Ministrul a spus că numai cu greu s-a putut decide să introducă pedeapsa cu moartea în lege. Dacă un sistem de stat recunoaște pedeapsa cu moartea, această măsură trebue să facă parte și din legea pentru apărarea republicei. Reichstagul a votat în ședința de ori legea pentru apărarea republicei. Legea prevede între altele că membrii fostelor case domnitoare, aflați în Germania, vor putea fi expulzați, dacă se dedau, la acte ostile împotriva ang.S?5| I republicei. Nici un membru al fostelor case domnitoare, aflați în străinătate, nu se va putea întoarce în Germania fără autorizația guvernului. (Rador). In decursul primei lecturi a proectului pentru protecțiunea republicei, leaderul german al partidului popular, Stresseman, a declarat că republica este singura formă de constituție prielnică pentru Germania, încă mult timp de aci încolo. „Vorwaerts“ refuză cooperarea cu partidele din dreapta în trecerea acestei legi, chiar cu riscul că partidele de coaliție, nu vor putea obține din majoritate. Ziarul intervine ca guvernul să nu șovăiască făcând apel către țară. Un mare număr din membri partidului național german a declarat intențiunea de a se alipi partidului popular, dacă partidul național nu se va separa însăși în mod mai lămurit de toți politicianii, cari consiliază mijloace de forță. COMUNIȘTII ȘI UNIREA PARTIDELOR SOCIALISTE GERMANE Berlin. 6. — Ziarul „Vorwaerst“ publică un articol vehement înpotriva ziarului „Rote Fahne“, organul centrar al partidului comunist, învinuindu-l că încearcă prin toate mijloacele să zădărnicească restabilirea unităței de front a partidelor socialiste. (Rador). INCIDENTUL DE LA ZWICKAU Berlin. 6. — La Zwickau în Saxonia s’a alcătuit după demonstrațiunile de Marți, un comitet local de acțiune. In diferite cartiere s’au produs jafuri și rechizițiuni de alimente și automobile. In urma tratativelor dintre administrația comunală și comitetul de acțiune, ordinea a fost restabilită, revenindu-se la vechiul regim. Muncitorimea, care asedia poliția în cazarmă, a fost determinată să se retragă. (Rador). Toata persoana!» curs trimet bani prin mandat poșta!, sunt cu insistență rugate a seri pa cupon scopul pentru care trimet bani. Contrar !,n sa va da curs nici unui mandat. MOZAICURI EXTENSIUNEA VIEȚEI. — Academia de medicină din Paris, în urma raportului profesorului dr. Laurent, crede că ar fi de dorit să se creeze un consiliu de revizie obligator și periodic pentru toți cetățenii până la vârsta de 40 de ani. Ar fi — zice ea — cel mai bun mijloc pentru sănătoși de a continua, să fie și pentru candidații la boli de a le evita. Statele Unite posedă un organism în felul acesta care a examinat până acum 600.000 de persoane și care se intitulează : „Institutul pentru extensiunea vieței“. PISICILE ȘI SOARELE. — PIsicile cari văd așa de bine la întuneric, sunt totuși pasionate adoratoare ale soarelui. Pe vremea celor mai mari căldurile vezi tolănite în plin soare. Iată ce povestea în această privință răposatul rege al Engletezei, Eduard al VII-lea, pe când nu era încă decât prinț de Galles : „Vorbeam odată cu un foarte cunoscut parlamentar englez despre pisici. Aide să ieșim, îmi propune el, apucăm pe o stradă largă și populată fiecare pe un trotuar. Pariez că am să întâlnesc mai multe pisici decât Alteța Voastră. Intr'adevăr el a văzut 13 pisici și eu nici una“. Explicația roi-a dat-o parlamentarul : „Alteța Voastră a apucat pe trotuarul umbrit, iar eu pe cel bătut de soare unde știam că le plac pisicilor să se instaleze“. tegii de miniștri Joi după amiazi, membrii guvernului s’au întrunit în consilii. Consiliul a hotărît trecerea direcțiunei cooperațiunei orășenești, care funcționa fie lângă ministerul muncii, la Casa centrală a cooperației și împroprietăririi de pe lângă ministerul de agricultură. Cimitirile românești din Alsacia S-a aprobat deschiderea unor credite necesare întreținerei celor două cimitire în cari sunt îngropați soldații români cari au murit pe frontul francez din Alsacia. Guvernul a hotărît să ridice și două mausolee, în memoria celor căzuți. Taxa de export S’a hotărît ca pentru orz și a văzi taxele de export să fie de 28 mii lei la vagon. Pentru mei 15 mii iar pentru mazăre, 19 mii la vagon. Străinii și legea agrară din Ardeal în legea agrară pentru Ardeal se strecurase o lacună și anume: proprietarii de naționalitate ungară, cari aveau moșii întinse în Ardeal și cari nu renunțaseră la naționalitatea lor, erau expropiați ca ori și ce cetățean român stabilit în tot cuprinsul regatului, adică cu atât cât ajungea cota de expropriere rămârâindu-i deci o parte din moșie la dispoziție. Acest fapt punea în inferioritate pe toți cetățenii români stabiliți în străinătate și pe străinii aliații noștri aflați în țară și cari dobândiseră moșii prin moșteniri sau căsătorii. Și aceasta pentru că legea din vechiul regat le expropiază acestora, în întregime moșiile, considerăndu-i ca absenteiști sau ca străini. Guvernul a luat hotărîrea în acest consiliu să trateze pe ungurii, cari au proprietăți în Ardeal, ca pe orice străin. ' ...'wibsjbB3S8^hh^ 0 achitare carcasă Jurații din Paris achită ca să grăbească modificarea legii Curtea cu juri a Sernei a judecat zilele acestea 11 persoane, 8 bărbați și 3 femei, acuzați că au falsificat bilete de 20 lei. Ei au recunoscut faptele. Cu toate acestea, jurații au adus un verdict negativ, care a obligat Curtea să pronunțe achitarea generală. In acelaș timp jurații au încheiat un proces-verbal în care constată că legea pedepsește falsificarea de monete cu munca silnică pe viață, că chiar cu circumstanțe atenuante, acuzații ar fi putut să fie condamnați, deja 5 la 10 ani recluziune sau chiar de la 5 la 20 ani muncă silnică; că aceste pedepse ar fi fost prea mari față de faptele deduse în judecată ; că prin urmare este de dorit ca să se modifice legea și să se dea pârâților putința să proporționeze mai larg pedeapsa cu faptele. Cazul e foarte comentat. in chestiunea O serie de Câteva precisuuni necesare Următor, pe de o parte, liniei de conduită pe care trebue s’o aibă un ziar românesc, iar pe de altă parte rămânând în mod strict în rolul de informatori ai publicului, nu puteam să nu înregistrăm atacurile bandelor bulgare în Cadrilater. Repetate la dese intervale, făcând numeroase victime și determinate, între altele, și de dorința de a jefui, aceste atacuri se produc sub ochii autorităților bulgare de la frontieră. Oameni puși să garanteze avutul și viața cetățenilor vecini, — la fel cum facem noi față de interesele vecinilor bulgari, închid ochii și, lăsând pe bandiți să opereze nesupărați, vorbesc despre... tratatul de la Neuilly și despre necesitatea rectificării lui, întreaga presa română a relevat crimele bulgare, osândindu-le așa cum se cuvenea, și cerând să se ia măsuri grabnice și efective. Dar, în timp ce unii afirmau și dovedeau că în Cadrilater situațiunea locuitorilor e foarte rea, — ei fiind expuși prădăciunilor în fiece moment, — anumite persoane erau de părere că în Cadrilater e liniște și ordine deplină, și că situațiunea e mai bună chiar decât în vremea când ținutul era sub stare de asediu. De aci, s’a născut, spre surprinderea multora, o adevărată polemică, în care numele ziarului „Universul“ a fost citat: * Ținem să fim bine înțeleși, de la ’nceput. Ziarul nostru n’am’cronici odată, și cu atât mai puțin fel împrejurarea de care ne ocupăm, instituirea stării de asediu, nici în Cadrilater și nici în altă parte. Am protestat todeauna împotriva regimului excepțional, instituit și menținut de atâtea guverne. Ne-am declarat todeauna împotriva controlului — pe care doar cu bunăvoință îl numim „naiv și ineficace“—practicat de așa zise organe de censurat, în Transilvania ca și în Basarabia. Și, cu mândrie amintim că, în momentul când parlamentul trecut adusese în discuțiune instituirea censurei în Basarabia, directorul ziarului nostru, făcând abstracțiune de orice considerațiune politică, a pus mai presus de orice libertate a presei, votând contra censurei. Amintim aceste lucruri vechi, spre a nu face posibil un echivoc pe care unii vor să-l stabilească, fânga „bună“ e sSmația locuitorilor ái Gadrila ter Souse fiind aceste adevăruri, ne oprim la a doua parte a chestiunii, adică la știrea, publicată, și de noi, că situațiunea locuitorilor în Cadrilater este, astăzi, foarte rea. In dorința de a evita orice discuțiune în contradictoriu și in acelaș timp spre a edifica pe deplin pe cititori, nu vom încerca să argumentăm. Vom cita fapte, fapte rezultând din datele oficiale pe cari le posedăm. Un scăun bilanț edificator lata ce rezultă din aceste date: în noaptea de 14—15 Mai a. c] patrula de grăniceri de la Ceauschioi prinde, la frontieră, pe un bărbat și o fence cari voiau să treacă, cu arme, în Bulgaria, două zile în urmă, patrula pichetului 62, prinde pe bulgarul Anghei Bojilof, care voia să treacă clandestin în Bulgaria. In ziua de 19, ale aceleiași luni, un grup de vreo 30 comitagii bulgari atacă satul Nastradin, omorând pe sergentul de jandarmi Albu Petre și pe trei oameni de caraulă, locuitorii sunt schingiuiți barbar și apoi jefuiți. In seara aceleiași zile, probabil aceiași comitagii sau tovarăși de-ai lor, atacă patrulele de grăniceri de la pichetele 55—56, cu focuri de armă. Focurile sunt tras de parte de pe teritoriul bulgar, parte de doi indivizi cari trezeară pe teritoriul nostru. Toți dispar, lăsând câțiva cai cu cari veniseră. La 24 Mai sunt prinși doi bandiți autori ai uciderii sergentului jandarm Albu Petre. Trei zile în urmă, ei încearcă să evadeze de sub pază, și sunt împușcați. La 28 este prins contrabandistul bulgar Dragnea Gh. Hristof, din Varna. In ziua de 3 Iunie, patrula de grăniceri a pichetului 49 e atacată de un grup de indivizi veniți dinspre Bulgaria. Fiind simțiți, fug și sunt susținuți, cu focuri de armă, trase de alții, de dincolo de frontieră. O zi în urmă, doi bandiți bulgari înarmați bat și jefuiesc pe locuitorii Stoian Iencef și Miron Cambulof. In ziua următoare, 5 Iunie, patrula pichetului de grăniceri îi surprinde pe doi indivizi cari, călări, venind din Bulgaria, voiau să treacă frontiera în mod fraudulos. Somându-i să stea și nesupunându-se, patrula a deschis foc asupra lor. Cei două călări, ajutați de alți doui veniți în ajutorul lor, răspund trăgând focuri asupra patrulei, apoi, descălecând, dispar fugând in Bulgaria. O zi în urmă, doui bandiți bulgari intră în satul Ghiaur- Suiuciuc, voind să atace pe locuitori, dar sunt puși pe goană de jandarmi . Ziua următoare, patrule de grăniceri călări, în dreptul comunei Vladimirovo, sunt atacate de comitagii bulgari pe cari-i alungă cu focuri de armă. A doua zi, 7 iunie, jandarmii de la poetul Nebi-Cuius arestează pe un comitagiu dintr’un grup de trei în urmărirea căruia se găseau. Arestatul declară c că in pădurea Găsim sunt doi cai de furat, și o duce pe jandarmi acolo. Dar în pădure, o ceată de comitagii care aștepta acolo, deschide foc asupra jandarmilor și apoi dispar. Arestatul, voind să profite de învălmășeală, caută să evadeze și este împușcat. O zi în urmă, trei bandiți bulgari vin la doi km. de satul Serdari și jefuesc pe trei locuitori. La 11 iunie, sergentul Mihăilescu D. cu alți jandarmi, fugăresc o bandă de comitagii, cari veniseră să jefuiască satul Carales, nu reușesc să prindă pe niciunul din bandiți. Ziua următoare, un bandit încearcă să jefuiască conacul lui Stavre Blisnacof, din com. Cioral, dar e alungat. La 14 iunie, bandiții jefuesc pe Velicu Gheorghieff din Calichioi. Două zile după aceea, ei jefuiesc pe femeea Zamfira A. Comancer, din com. Ghiaur- Suiuciuc, după ce o torturează. La 20, aceeaș lună, un grup de 20 bandiți înarmați vin în satul Sara-Moșe, să jefuiască. Reușesc să jefuiască pe doui locuitori și se ’ncinge Lupta între ei și jandarmi, cari îi pun pe fugă. A doua zi, trecând prin pădurea Gherghiulea, un locuitor e atacat de patru bandiți. La 24, aceeaș lună, bandiții atacă patrula de grăniceri Novobotievo, dar sunt puși pe fugă cu focuri de armă. La 25, comitagii, în număr de 3, atacă, în Bazargic, la ora 2 noaptea, pe colonelul Uică Nicolae și pe locotenentul Frățilă Ion. Urmăriți de aproape, ei trag focuri fără șir și dispar în întunericul nopții. In aceeaș zi, bandiții atacă pe inspectorul financiar Ranetti și-l jefuiesc. Ei ucid pe agentul de siguranță Ciotti. Un bandit e grav rănit și trecut de ceilalți în Bulgaria. In aceeaș zi, alt grup de bandiți, în număr de 9, atacă și jefuesc pe mai mulți locuitori din Cadievo. Și, tot în acea zi, alt grup doi 3 bandiți atacă pe o bătrână și pe ginerele ei. Ei jefuiesc de bani și de haine, luându-le și căruța cu cai. La 30 iunie, bandiți înarmați trec granița și atacă satul Echiscua. Fiind simțiți de caraule și de jandarmi, ei deschid foc. Se schimbă focuri de ambele părți, și bandiții dispar peste graniță, de unde veniseră. Bilanțul pe care-l dăm mai sus — bilanț foarte elocvent până și pentru cine nu vrea să vadă — se referă numai la activitatea pe timp de o lună și jumătate. ‘ La nevoie, vom face acest bilanț pe o epocă mai largă,și, nu încape nicio îndoială că datele vor fi cu atât mai concludente. Credem că, după cele de mai sus, nu mai e nevoie să adăugăm nimic, spre a se înțelege că situațiunea locuitorilor de la frontiera românobulgară este departe de a fi bună, și că măsuri urgente, se impun. é In această chestiune, menționăm faptul că, — în legătură cu cele publicate de noi anterior, — d. R. Voinescu, preficul ânaujud. Caliacra, prezentându-se la redacția noastră, ne-a rugat, printr’o întâmpinare, să arătăm că d-sa n’a cenzurat nici una din cuvântările ce s’au rostit la înmormântarea agentului Giotti. Departe de a face un asemenea lucru, d-sa s’a mărginit să îndemne pe vorbitori să nu facă răspunzător — pentru acțiunea odioasă a unor bandiți — un întreg element din populațiunea județului, atacurilor bulgare * data © tidal © șS 11« ultim cuvânt RADIOGRAME Lyon, 6 Iulie Poincaré a primit pe Bran- Ungroi de dimineață. — Leulier, energicul prefect de poliție din Paris, a murit Miercuri, in vârstă de 5 ani. Lafayette, 7 iulie — Cicerin, împreună cu 2 secretari, se află de câteva zilela Insbruck. — La Roma se așteaptă sosirea lui Herbert Samuel, înaltul comisar englez din Palestina, care va fi primit de Papa. La Genevières (Franța), s-a inaugurat cea mai mare uzină electrică din lume. [1001É feil 1111 — Pagnfedo au fost cu mult mai mari de eam s’au crezut — BRAȘOV. — O scrisoare sosită zilele acestea în Brașov, d-lui Beraru, șef de secție la administrația financiară locală de la d. Gheorghe Cha., notar la scaunul orianal județean din Bistrița-Năsăud, ne dă amănunte inedite cu ocazia potopului de la Năsăud. Le publicăm fiindcă după datele ce ni le dă, pagubele ca și proporțiile dezastrului sunt mult mai mari de cum au fost, descrise de ziare. Se știe că la 19 iunie între orele ti—5 d. a. pe Valea Caselor din Năsăud a fost o ruptură nemaipomenită de nori, încât în câteva minute apa, bolovanii și nămolul au crescut pe vale de au dus cu totul 26 de case cu dependințele lor precum și mai multe edificii economice. S-au înecat 21 de persoane dintre cari 17 au fost pescuite; cadavrele lor au fost găsite sub nămolul și bolovanii aduși de ape. Puhoiul a distrus tot ce se afla în aceste peste 100 de clădiri, la Podul Văii și la Podul Vicarului. Pretutindeni circulația este imposibilă; pe străzi și prin grădini puhoiul a adus bârne, acoperișuri de case și resturi de dărâmături. Aici în grămezile acestea au fost găsite cadavrele oamenilor. Locuitorii s-au luptat cu valurile turbate ale apei, unii rămânând în case spre a sprijini mobilele stând în mijlocul vâltorii ce venea pe fereastră, alții suindu-se în poduri crezând, că pot salva lucrurile. In această operă de salvare mulți au căzut victime dărâmăturilor. Puhoiul a durat în total trei sferturi de oră, iar dacă mai continuă încă câteva minute mai dărâma și o mulțime de alte locuințe cari au suferit grave stricăciuni. Sunt case puternice de zid cari au fost dărâmate. Soția și cumnata celui ce scrie, st au luptat cu valurile în toată vremea potopului, întruna din case și abia au fost salvate de patru oameni după încetarea ploii. Acum sunt fără locuință și sunt găzduite pe primpretorul Ceucă. Soldații din batalionul local lucrează acum la scoaterea nămolului de prin case și la salvarea lucrurilor ce se mai pot găsi, în special hainele de prin dulapuri. Dacă nu se va canaliza Valea Caselor și se va întâmpla o nouă ploae torențială, tot ce a mai rămas va fi dus de ape. Cei sinistrați nu pot să-și vândă nici locurile și nici casele, deși ar dori-o din cauza fricei de potop, fiindcă nu se găsește nimeni să le cumpere. Oamenii se gândesc cu groază la iarnă, cu întreaga economie distrusă, fără haine și lipsiți de toate. Ar fi de dorit să se deschidă liste de subscripție pentru ajutorarea lor. .. . Niri-Ute- - Cronica gastarxia . Isil de La Paris a murit prefectul politiei LeuBier, un admirabil administrator. Anul trecut s’a aruncat in Senna și a salvat pe un nenorocit de la înnec. Apașii aveau în el un mare vrăjmaș. S’a anunțat sosirea la Paris a mareșalului Lyautey, reorganizatorul Marocului, spre a i se inmana bastonul de mareșal. Aceeași solemnitate se va face pentru Fayolle și pentru prietenul luioaiei Franchet d’Espérey. Fruntașii republicani din Germania continuă să fie amenințați de monarhiști Se așteaptă noai atentate. Social-democrații sunt insă hotărriU să reacționeze cu furie. O rebeliune s’a manifestat in armata Braziliană. Dezbaterile din Camera franceză s’au încheiat cu triumful ideilor patriotice și cu veștejirea comuniștilor. Jto efectele noastre cu tumturile imite Impresii și aspecte din Banat și Ardeal — Ceiatin TOîstîl msstra sg seeia S — xrin Siciu șl Metropola sașilor. — Kern Mascul Bruckenthal.— La Copșa Mică linia ferată se ramifică, una merge spre București iar cealaltă spre Sibiu. După o noapte de drum, cu coborâre la Feldioara pentru legătura cu trenul liniei principale, dimineața am ajuns la Copșa Mică iar către prânz eram în Sibiiu. Oraș vechiu și frumos e metropola Sașilor din Ardeal. împrejurimile sale sunt admirabile stațiuni climaterice iar Ocna Sibiurei e un colț pitoresc al naturei și o stațiune balneară de primul rând. Orașul are clădiri impunătoare, străzi largi și bine îngrijite, aspecte de odihnă sufletească și de agrement, — n’am stat decât o singură zi, — în cursul căreia abia am putut să cercetez vestitul muzeu Buckenthal și să fac i vizită deputatnmi sale I. Rudolf Brendsch, cu care am stat de vorbă asupra politicei minoritare din această regiune. Vom publica într’o cronică viitoare cuprinsul acestei convorbiri. Mai întâi să aștern câteva linii fugare despre celebra pinacotecă. Am vizitat-o în tovărășia pictorului Herman, cunoscut bucureștenilor din expoziția sa de anul trecut. Prezența meșterului, m’a scutit de cercetări inutile și m’a făcut să pot admira în grabă cele mai de seamă pânze ale acestui muzeu, înființat de Samuel von Bruckenthal, fost guvernator al Transilvaniei pe vremea Măriei Theresia. Museul cuprinde 26 încăperi, cu un total de 1376 de tablouri, dintre care multe piese rare. Sunt vreo cinci pânze semnate de David Teniers, un original interesant de Tițian. Operă rară e însă un mic portret le Van Eyk, pe care un american a voit să-l cumpere cu 25 mii de dolari. Pânza celebră n’a fost vândută și azi e păstrată, în timpul nopții în niște închizători de argint, prevăzuți cu clopoțel de alarmă. Această măsură s-a luat probabil în urma furtului misterios al Giocondei de la Luvru. Muzeul Bruckenthal e instructiv și cultural. Acolo, un iubitor de artă și un artist — găsesc clasificate, în piese originale sau în facturi după școli, toate epocele și curentele, care au agitat viața artistică din vremuri mai vechi. Am găsit acolo câteva bucăți de Schinnogl, un pictor interesant prin peisagiile sale sugestive. Renașterea italiană, școala spaniolă cu Goya, Murillo și Velasquez, sunt reprezentate prin copii care te instruiesc asupra facturei picturale a marilor maeștri din epocile respective. Am observat, nu fără amărăciune, că un pictor mare ca László, lipsește și la muzeul din Sibiu și la pinacoteca din Tg.Mureș — foarte interesantă și aceva. Din explicațiunile ce mi s-au dat, am înțeles că, în șovinismul lor curios, ungurii nu-i prea aveau în drag din pricină că László trăia mai mult la Londra, — aproape înstrăinat de conaționalii săi. Nu credem că e un motiv atât de puternic ca să lovești de ostracism pe un artist care-și glorifică țara fără să-i pretindă nimic în schimb. O descriere amănunțită și îngrijită a lucrărilor mai de seamă expuse în acest muzeu e greu de făcut, pentru că presupune o cercetare îndelungă și răbdătoare, caia ce nu-i prea este îngăduit ziaristului chemat să prindă în câteva linii variate aspecte ale vieții sociale. N’avem însă destule cuvinte de îndemn pentru tinerii noștri artiști ca să cerceteze cu răbdare această pinacotecă unde — i din vechile isvoare — pot încă essa din parcul orașului. Iprejurimile Sibiului surprinde taine de colorit can au creat faima celebrităților artistice de demult. * Spre seară a trebuit să parăsesc încântătorul Sibiiu ca să mă îndrept spre București, după o călătorie de două săptămâni prin Banat și Ardeal. Dar n’am terminat. ■ ■ ■ L. Iliescu I Anrerkanis ms — Blana președintelui. Sconteni copiilor. — Monopolul lui Damgsey. — Moartea pasărilor de mare — —Președintele Statelor J»,nite Harding datorează o buna parte din popularitatea sa nu numai artei de a primi, mai ales felului său de a strânge mâna concetățenilor săi. El li-o strânge lung, călduros, într-un chip de neuitat. Când numeroși vizitatori se grămădesc la Casa Albă, președintele distribuie 40 strângeri de mână pe minut și, ceva curios, chiar și mai multe atunci când cântă vreo muzică. Poliția și serviciul de sănătate din New York au adoptat o metodă foarte modernă cu privire la mame și la nouă-născuți și care îi va face să râdă pe autorii de romane de aventuri. La Lymg—Inhospital (Maternitate), se vor lua de aci înainte „amprentele“ digitale ale copiilor și ale mamelor și se vor păstra amândouă în aceeași hârtie în arhivele spitalului. De ce ? Ca să se prevină’ schimburile de copii, cari se produc destul de des în marile spitale și dau loc la adevârate drame. — După ce a făcut o lungă călătorie în Europa în timpul din urmă, boxerul Dempsey, învingătorul lui Carpentier, s’a înapoiat în America cu un superb monoclu la ochiul drept. [ Pe acesta îl menajează[.] Are însă altele pe cari, atunci când își arată forța, le strânge în ochi până le sparge. — Comisia afacerilor străine din Camera reprezentanților de la Washington a făcut președintelui Harding un raport în care arată că bietele păsări de mare, crezând că găsesc hrană în groasele dungi pe cari le lasă pe valuri petrolul scurs din vapoarele cu petrol, mor, — și că dacă nu se vor lua măsuri, vor dispare păsările de mare, ileana face ravagii — 600 condamnări în 2 ani — Tribunalul din Paris a condamnat în timp de doui ani 600 persoane, pentru trafic sau consumație de cocaină. Și cu toate astea, răul se întinde. Acum se agită ideea agravării pedepsei. Cocainomania dă în adevăr de îngrijit!