Universul, iulie 1922 (Anul 40, nr. 151-170)

1922-07-22 / nr. 161

SÄNATOE FORTÄ VI&UÄRE VIOICIUNE Se obține cu Vital Syrup Se găsește în farmacii și droguerii JUZURESTI ai cuîOLIO’Tîisr­i­ ai MUSSISISIU «ä»URS310­ mEF:18U ii„De vânzare ocazional șl ef din SPst&xiv%d­a­o&*&au4& săltco­c: lovire (sar de oîsip și 6% var) 5 miliciftre car. an«»! fuamai toate mașinele aecrtra demontat'­ fabrica du £%3 ® de eimeist ('­1000 pe zi). Spadxdca de ntancare (SaO pe zi). ZTampressor 55 ato. &eng-und DrmSeswap» pentru sbarî. ÎS atm. Xi0e«zne&«UC­2 P. S.—6 atu*. W ® mî»raiv.pam:pG 4 Zirli. Derapatage. raa­­tige resq. construcția prin Directsa Josif Odaírd­in gen. Tarn­ Savarta Sir da­că vor 4 oct.mzii! CAiif lucratori «te SraaPIOT-TOKJEfT sî făcut OGLINZI tJisttet pli&tsp i ® s © adresa: ’ saro i. §® or§s$£ ii & P; ilaalesca CRAIOVA : Sir. Espspasrai Mo. 1 € em istai maras tssslatapan»« «ia listele!» sfâmit, Irinit, Bronzat Argintat Rărit, Colorat, etc. fabrica fost f, MmMB București, Strati?» Isvor No. 1 10 3 Socistălei iaasisnî Senk­is ds Fklaadare minim se­nk $ CMSHsipia h­rai Cea mai mare instalațiune de împletituri de sârmă pen­tru împrejmuiri,, somare, vite, ciururi etc. »R3ffiS!Sa 10 ft T! S É31 1 I fe I Is# IrC I I­­ DE VANZARE ! Stul Hi IB ! Intre mare și Sac ! 1 ttransg­ fesi la S53!8tai2, Fasațial laaS-1 I n­ara tea I. Eta] 19. Tetefon 24|4 și la 1 Stațiunea Carmen Syhra­­ .­m \ Ü» vSsizata in Susuraști la Mt>g»sin Univers«!, Victoriei 11. Mărculescu, str. Academiei 3. Drogueria I. Tetru, Academiei­­ 4. C­­ocea cu strada Bfravopoleon Uropueria Grigori­e, Regală: Marinescu, bulev. Fache 134. BARLAD: Bragueria Perlman. BOTOȘANI: La Primăvara. BRAILA: Păunescu Radu Drogueria Gh­. Theodorascu. BAZARGIC: Gospodinei­i Pas­calei. CHISINAU: Lambert & Aver­buch-Marc Meitiș. CRAIOVA: La :­Doi Frați”,­Zim­mer & Comp. CONSTANTA: Petre Ta­rașoca, N. Mică ileanu. FOCȘANI: Drogueria "Averescu, Fllderniann & Proschinș-her. GALATI: S. Toma, farmacist. MEHTAS: Into Buresch. Jun. PLOE$T& Zimmer & Co. ROMAN: Dpoíraeria Ion I. Albu. Ii.-YAT-CEA: Frații Arsenis T.-MUBgg : Drogueria Fekete. mini MHOilȘfl 11 b!s. B-âal EBsa^ata, 11 bis te liffl I: Press și zg&oMtoare de SfrlIIHi PMp?i da vie Mmm șl Stio«Ue@e Ver­me«! Saffai da mm% ralia psi#Ma Sfeară da IsaMla, Baatac ia ste lap^Marî tis mtmA Mösis vilfoiria, Articole Immm Flirta i ds esof^ac. feti­ TaMrl fiess Mis efe! Pu­ăpa de rm, fmw é Btzlmmmti psaira «ți asue. T««Co anis Msl a sa­p?a­fi*fi da cowsis pssap. 11 lilH face cunoscut că toate locuin­țele fiind ocupate, cei interesați a fa­ce băi la Vulcana vor cere informații anticipat la Adminis­trația Băilor asupra timpului­­ când pot veni în localitate, alt­fel se expun a face cheltueli za­darnice. 87­01 Adminferessia 8701«Mă»as jx. i Vând efiții opt loturi mici teren liber, con­strucție, apă, canal, gaz, lei 500 metru, 600 metri fetele cartier Călăraș Calist 345 metri Cobăl­­cescu 3, fațada construcție 750 mii lei sau 645 cu 850.000. îm­prumut or ce sume ipotecă Pim­sner Mihai Vodă 17. 8703 I n mrvr^su, RADU gfTeme$vemaja 191 Caisa Măriei' §3 ‘­­ (Colț ca Sind« Fântânei) —­­ Taille is Eii­ne Lei 159 feina 5 iii?E „ ir a priaa „ 29 ® ep.19üM „ 119 Vafin <te olandă p. fOTSä > öSIli cămăși bär. f3 sJi j ilM'il p. cearceaf, yt 145 Masers“ „ 425 Gaifiir „ 285 Gsiardlne dt „ lie j 6*rapi SäHtw „ 125 ergaadl e&M „ 75 Kare aseîtim saî de mä­­jt Aseri Stofe și Protel n *» ‘ö'Awfir pentru IÖPII Grija de căpetenia a oameni­lor a fost în toate timpurile pentru lumea copiilor, pentru fragedele vlăstare, cari trebuesc ocrotite și pregătite să aibă des­tulă putere, rezistență și viață, ca să poată purta la rândul lor povara, pe care azi o poartă pă­rinții lor, întemeiați pe această îndato­rare socială, de un interes covâr­șitor de mare, oamenii de știin­ță au căutat mereu un mijloc, un preparat special, spre a de­săvârși creșterea și desvoltarea organismului copilului, spre a-i întări deopotrivă oasele, muș­chii și nervii. Cunoscându-se alcătuirea chi­­mico-biologică a ființei omenești si a putut ușor găsi mijlocul su­veran, preparatul ideal, necesar susținerea vieții și sănătății co­piilor. Mulțumită d-lui Cîn­h­ăescu, vechiu farmacist, fost asistent al Laboratoriului de chimie a­­nalitică, avem astăzi o combi­nați­­une fericită pentru lumea copilașilor, de toate vârstele, cu­noscută sub numirea de Glice­ro­fosfatul granulat «as Calce. Glicerofosfatul de calce e so­cotit de către toți medicii, ca un medicament de reîntregire a elementelor chim­ice ale cor­pului, cu puterea de a stimula mecanismul intim al celulelor organice și de a activa secre­­țiunile naturale ale glandelor interne, dând tot corpului o în­suflețire generală. ffiterate fatal fignate! étte Calea, preparatul special, Obl­­i­­ssen, e foarte plăcut la gust și poate fi luat cu mare ușurin­ță, de către toți copilaș­ii, spre a căpăta rezistența absolut tre­buitoare desvoltării și creșterei lor firești. Copiii slabi ăîia naștere, copiii slăbi’.? în sana deselor telm­u­­­rări digestive sau a fecalelor di«A tet sote], copiii racbifici, seri­­culași, anemici și limfatici, își recapătă repede, prin glicerofos­­fat de calce, puterile pierdute, greutatea corpului lor se măreș­te zi cu zi, producându-se astfel o uimitoare preschimbare în toate cazurile de r­esasimilație și distrugere organică. Dozele: zilnic 2—3 măsuri în lapte sau apă.­­ De vânzare la toate farmacii­le și drogu­r­ile din țară pre­cum și la farmacia: Chihăeacu, Calea Victoriei 75. Depozitul ge­neral pentru en gros la Repre­zentanța generală S. Kinkel,s­­tc­iu-Fl­a­vi­an. Călea Moșilor 88. București, unde urmează a se înainta comenzile. iwniimiiiim iiiiiiiim ji—naaa—a—Ha i Iliül li lilllii I Confeciune superioară [Prima fabrică! I Cell­ei «Sfc&Toc I­l pentru Confecțiuni de hai­­­ne bărbătești­­ I Strada Berzei Ho. 34­9 si București 8 70 H ICHH 4e CONSTRUCȚIE IUI­IE TARZARE 700 m. p. pe B-dul Elisane­i cu două fațade. Prețul 2500 lei m. p. Inform­ațiuni. PALACE HO­TEL Casiera 313. București. 8709­1 seria în«iBmai9Ko La mormăitul lui Ștefan sal Mare „■in­Jruit—waw Tnin^" Primirea paserii.im.—Discursuri^«.—VisISeSe Cernăuți, 17 Iulie Ateneul popular „Tătărași“, din Iași, care s’a vădit a f cel mai însemnat așezământ cultu­ral al Moldovei, a organizat, și anul acesta, obișnuitul pele­­r­nagiu la M-rea Putna. In a­­cest scop s’au înscris peste 700 de persoane, printre cari foarte mulți intelectuali din Iași și îm­prejurimi. Trenul special a ple­cat din Iași Vineri 14 c., orele 8 dim. Pelerinii sunt întovărășiți de corurile „Gavril Muzicescu” sub conducerea maestrului V. Popovici și „Zefirul“, alcătuit numai din țărani, sub conduce­rea învățătorului Toma din Tg- Frumos. La Suceava, vechiul scaun domnesc al Moldovei, oaspeții sunt întâmpinați, cu deosebită însuflețire, de­­ popula­ția românească și autoritățile locale, în frunte cu prefectul D. Cojoc­ariu. Cortegiul, la care s’a adăugat muzica regimentului bucovinean 113 infanterie, se oprește în fața primăriei. Aci rostesc însuflețite cuvântări d-nii N. Doniță, pri­marul orașului; Zaharescu, vi­cepreședintele Ateneului din Su­ceava; C. N. Krim, preș. Ateneu­lui din Iași și Gh. Ghibănescu, profesor și senator. La ceasurile 4 după amiază pelerinii în corpore au­ vizitat ru­nile mărețe ale cetăței Su­ceava: biserica Sf. Ioan, ctitorie a lui Ștefan Vodă; biserica Mi­­răuților, zid­tă de Alexandru cel Bun, precum și muzeul cuprin­zând foarte interesante mărtu­rii din trenetul nostru de glorie. Pretutindeni oaspeți au fost în­drumați și li s-au dat lămuriri de d. Țurtureanu, profesor și custodele muzeului. Seara, în sala teatrului polon, a fost o fru­moasă șezătoare la care au luat parte populația și pelerinii. D. prof. G. Gh­ibănescu a ținut conferința d-sale „La poalele ce­­tăței lui Ștefan”. Evocând tre­cutul de mărire al Sucevei, con­­ferenționJil a evidențiat, pe lân­gă neesămănata vitejie, iscusin­ța și înțelepciunea politică a marelui străbun. A urmat concertul celor două coruri, al Ateneului Popular și cel țărănesc, foarte mult gustat de public. D. I. Profir, artist al teatrului Național din Iași a recitat, măiestru „Când a­ fost să moară Ștefan” poezie de St. Iosif, iar d. M. Barbu, distinul profesor al Conservatorului din Iași, a desfătat publicul cu partituri de vioară, fiind acompaniat la pia­no de d. Antonim Ciolan, directo­rul Conservatorului ieșan. O deosebită impresie a făcut vioiciunea micului Profir, nu­mai de 6 ani, care a rece­­­tat poezia „Dulce Bucovi­nă” de V. Alexandri. In cuvinte duioase d. D. Cojocariu, prefec­tul județului, și-a arătat bucu­ra ce o simte văzând cum se ci­mentează unirea sufletească a­­ României și felicită pe ieșeni pentru fapta lor, care va trebui să găsească imitatori în toate colțurile României întregite. In numele oaspeților răspunde d. C. N. Krim, mulțumind pentru primirea călduroasă a Suceve­nilor, și arătând că Ateneul popular din Tătărașii Iașilor își va urma neîntrerupt menirea sa de a lărgi drumurile culturei și unității sufletești a neamului nostru. Noaptea oaspeții au fost găz­duiți în Suceava iar Sâmbătă dim, la ora 9, au plecat la Fut­na, unde au sosit la 12.30. Aici așteptau aproape o mie de ță­rani veniți anume da satele din împrejurimi, precum și o dele­gație a regimentului 114, cu mu­zică. Entuziasmul a fost de ne­­descris. Corurile și muzicile au cântat „Deșteaptă-te Române”, „Pe-al nostru steag”, „Imnul re­gal“. Părintele Abageriu din Putna slăvește frumoasa in­țiativă a Ateneului din Iași și urează bunăvenire. Răspunde mișcat P. S. Sa arhiereul Iacob Bârlădea­­nul, vicarul Mitropolei din Iași, care cu lacrămile în ochi își a­­rată nețărmurita îmbucurare pe care o simte că Dumnezeu ne-a învrednicit să pășim 1 beri, pe acest pământ sfânt . Vorbește a­­poi frumos marele literat d. M. Sadoveanu, vrând ca în curând să ajungem să trăim iarăși tim­purile de înălțare și de mândrie ale voivodului Ștefan. Mai vor­besc doi studenți bucovineni și un pelerin, după care, în cuv­nte vibrând de emoție, d. C. Krim, mulțumește Putnenilor pentru­ această înălțătoare primire. Se formează un cortegiu, de aproa­pe 2.000 de oameni, cu muzicile reg. 113 „Spătarul Coman”, și 114 „Hatmanul Luca Arbore”, în frunte. Muzicile celor două regimente și corurile au cântat până la mân­ăst­ire. In ochii tu­turora sunt lacrimi. La mănăs­tire primirea e de asemeni mă­reață. Rostesc cuvântări, părintele arhimandrit al mănăstiri și pre­ședintele C. Krim. Pe tot timpul cât pelerinii s’au perindat în fața sfântului mormânt muzicile au cântat „pentru rugăciune”. S’a vizitat cu deamănuntul mănăstirea, muzeul, peștera lui Daniile Sihastrul și împrejuri­mile. La ora 6 s’a făcut paras­tasul, de un măreț sobor de preoți, în frunte cu P. S. arhie­reul Iacob, arhimandritul Ka­­rabchevici și venerabilul preot octogenar, C. Știubei. Au ținut mișcătoare cuvântări de pome­nire și prea înălțare a marelui voevod, P. S. Sa arhiereul Iacob, arhimandritul Vorobchevici și d. C. N. Krim. Onorurile milita­re au fost date de o company din reg. 114. După parastas a urmat o frumoasă serbare câm­penească, iar la orele 11 seara, în călduroasele manifestații ale mulțimii, trenul special s-a în­dreptat spre Cernăuți. Pelerinii au fost întâmpinați la gară de preotul Ghiorghiu, președintele soc. „Cultura și li­teratura poporului român”, d. Sabrea, președintele soc. stud. „Dacia” și de o delegație de studenți și cetățeni. La orele 11 dim. a avut loc, la Catedrală, un Te-deum, la care a luat parte și d. ministru Nistor. După a­­miază s’au vizitat palatul mitro­politan, muzeul, grădina botani­că și alte instituții. Vizitarea „Casei Naționale“ s'a transformat într’o adevărată sărbătoare. Aici au vorbit pă­rintele Ghiorghiu, d. C. N. I­­frim, delegații societăților stu­dențești și a cântat frumos co­rul țărănesc „Zeicul”. Seara, în sala teatrului Națio­nal, a fost o șezătoare artistică­­culturală Serbarea s’a început cu „Imnul Regal” executat de corul Ateneului sub conducerea maestrului V. Popovici. D. Mi­hai Sadoveanu a ținut o confe­rință în care­ a accentuat în­semnătatea unor astfel de pele­­rinagii, prin care ne putem re­conforta sufletește. Evidențiază meritele și vred­nicia acestui uriaș al trecutului românesc, arătând faptele sale mai însemnate. D-sa arată c­ă, chiar după mărturiile streinilor, la Rahova (Podu Înalt) a fost una din cele mai mari bătălii din toate timpurile. Citează păr­ți din noua d-sa de lucrare, în care zugrăvește marea persona­litate a voevodului. Urmează re­citări de d-na și d. Profir, ar­tiști ai teatrului Național din Iași, bucăți executate din vioară de maestrul Barbu, acompaniat de d. A. Ciolan. Șezătoarea, s’a încheiat cu concertul corului „Gavril Muzicescu“. Noaptea, pelei­jLnii au­­ fost găz­duit' în oraș, iar Luni s’au îna­poiat în Iași, lăsând și ducând o amintire neștearsă. Alegerea tarii» în invitasMii «ai Azi va începe la ministe­rul instrucțiunei, alegerea locuri­lor în învățământul rural, de către normaliști. Vor veni pentru alegere în această zi, candidații pentru județele: Dosrobaia, Botoșani, Suceava, Iași, Roman Neamț și Vaslui. La 21 iulie va veni la rând județele: Tureaua, Fălcau, Go­­vurlui, Tecuci, Bacău, Futna și R. Sărat. La 22 iulie vor veni jude­țele : Brăila, Tulcea Constanța, Caliacra, Durostor, Buzău și Ialomița. La 23 iulie vor veni jude­țele : Prahova, Ilfov, Vlașca, Dâmbovița, Muscel, Argeș și Teleorman. La 24 iulie vor veni județele: Olt, Vâlcea, Romanați, Dolj, Gorj și Mehedinți. La 25 iulie cei pentru ținu­turile alipite. Toți candidații vor prezenta un certificat de sănătate, libe­rat de un medic oficial (de plasă, județ ori comună). Nimeni nu va fi numit cu titlu provizoriu, dacă nu a sa­tisfăcut legea de recrutare și nu are vârsta de 20 ani îm­pliniți. ms» ;d ..E mmm 6S) Ciura iadului Plixațterea a fost frumoa­să. Neckarul este Rinul în ,mai mic. Castele întărite, a­­tîrnat­e ca cuiburi de vulturi pe vîrful stâncilor; sate vese­le ghemuite în fundul văilor înflorite; văgăuni strimte și sălbatice la fel cu gura iadu­lui, care te duc însă deodată la poiane verzi și încântă­toare ca pragul raiului. iată tablourile minunate și vari­ate care, în câteva ore se de­­sfășurau pe dinaintea privi­rilor și gândului studenților pe când vâslele lor băteau în cadență apa fluviului și vo­cile lor unite deșteptau, cu refrenul cântecilor patrioti­ce, liniștele ecouri ale Nec­tarului adormite de ani în peșterile lor. KiltMm fai zisese că se va în­toarce la castel îndată ce se va debarca. Dar, după de­barcare, se apropia ora cur­surilor, și era tot așa de cu­rios și de lacom ca și foștii lui camarazi să asculte vor­bind pe profesorul Samuil. Râmase daia și luă parte la masa bandei vesele, apoi a­­sistă la lecțiuni. Fură lecțiunile așa cum se putea aștepta de la ironia pricepută și tăetoare a maes­trului. La sfârșitul lecțiilor se fă­cuse ora 6. Iulius se întrebă dacă trebuia să se întoarcă la castel înnainte de a se în­nopta. Seara avea să încoro­neze cu demnitate ziua acea­­ta atât de plină. Programa prevedea: „Masă la lumina torțeter, și concert ln pădu­re“. Christina îl știa unde es­te și n’avea de ce să se în­grijească de lunga lui lipsă de acasă. Și ap­oi n’avea decât să-i dea de știre. Ii se scrise câteva cuvinte spuindu-i că o să se întoarcă mai de­vreme decât ieri și rugând-o să-i terimeată va­leți cu cormb­ilă de vânătoa­re. Cina sub copacii lumi­nați cu păhărele colorate, fu din cele mai fantastice și mai cu haz. In timpul me­­sii, cei doi valeți ai lui Iulius intraț­ în adâncimea pădu­rii, sunau depărtatele și vi­sătoarele armonii ale cornu­lui, chemându-se și răspun­­zându-și cu niște ecouri ar­monioase După masă, acei dintre stu­denți care, aveau instrumen­te muzicale și o parte din or­chestra teatrului din Man­heim, pe care Samuel, profi­tând de vacanțele dramatice, avusese prijă s’o angajeze, improvizară un concert fru­mos. După aceste ore de desfă­tare, se poate pricepe că Iu­­lius văzu cu părere de rău sosind momentul de a se în­­­toarce acasă. — Știi că mâine avem o partidă de vânătoare? îi zise Samuil. — Da, știu, răspunse Iu­lius la fundul sufletului său însă începu să se simtă în­curcat că lăsase atâta vre­me pe Christina singură. — Ascultă, urmă el, fireș­te că n’ar fi convenabil ca Christina să vie să participe la partidele noastre de plim­bări pe apă ori la mesele noastre, dar nu mi-ai spus tu că ar putea fără nici un in­convenient, să urmeze călare ori cu trăsura vânâtorile noastre? S’ar distra și ea puțin. — Eu m’am leg? să nu-i dau sem­n de viață, răspun­se rece Samuil, afară numai dacă m’ar chiem­a ea. Știe prea bine dânsa că ne-ar face onoare și plăcere luând par­te la petrecerile noastre. Vor­­bește-i tu și ad-o­ v­ Da, zise Iulius, îi voi vorbi astă seară, căci nu pot să o las mereu tot singură și trebue ca ea să vie cu mâne ori ca eu să rămâi cu ea a­­casă. Reîntors la castel, Iulius făcu deci Christiani o descri­ere en­tu­si­astă a plimbării de dimineață și a concertului nocturn. Ii anunță vânătoa­rea din ziua viitoare și o în­demnă să vie și ea. Va urma vânătoarea cu trăsura, dacă va vrea să o facă, așa de as­cunsă cât îi va plăcea. Va vedea fără să fie văzută. Christina, gravă și puțin tristă, refuză. Se despărțir­ nemulțu­miți; ei îi părea rău de băr­­batu-său că era prea vesel, el era necăjit că o vedea pe nevastă-sa triată h. — TRICHTER ȘI FEST-WANST­AJUNG LA E­­FOPEE Lătrăturile de câini, țipe­te de studenți, vociferări d’ale valeților, răsunete de corn, nechemări de cai, puști care se încarcă, pro­viziuni de pulberi cari se împart, toate aceste pregătiri de vâ­nătoare ma­i vesele de­cât vânătoarea însăși, umpleau de nădejdi și de bucurie zo­rii zilei a treia. Se echipau cât puteau mai bine agerii studentei. Se că­utau strașnic puștile de prin prejur. Cea mai mare parte fuse­seră închiriate de două ori mai scump de­cât costaseră ele când fuseseră cumpăra­te. Câteva studiantes, curioa­se ca femeile și chmurioase ca bărbații, erau călări cu câte o pușcă în mârâ, constituind o notă variată și plăcută în tabloul general. Iulius găsi pe Samui­­a 1 ! IfIMBSIESKflK ISs JIC. Comisia pentru studierea și fixarea noului regim al pâinei s’a întrunit Marți la 5 d. a. la ministerul de industrie și co­merț sub prezidenția d-lui mi­nistru V. Sassu. La această șe­dință au luat parte pe lângă ■ministru și d-nii G. Corbescu, președintele comisiei interima­re, G. Eieftsriu, ajutor de pri­mar, Cezar Pop­escu, directorul general al industriei, N. Filittis, senator, delegat al Sindicatului agricultorilor, B. Georgescu-Fue­­rea, președintele sindicatului morarilor, Barbu Șt. Drugă, Mu­­sceleanu și Mendel în numele marilor morari din Oltenia, Sz&lsky și I­ Ierdan din partea morilor din București, Gheor­­ghiadis din Brăila, Mrazec din Pitești și Sanft de la Piatra- Neamț. Punctele cardinale ale discuției D. ministru V.­LASSU a ex­pus problema noului regim al pâinei și a arătat că la stabi­lirea acestuia trebuie să se fie în seamă următoarele trei puncte : 1) Prețul maximal de 25.000 lei vagonul de grâu și prima de 5.000 lei de vagon acordată ele stat pentru producătorul de grâu. 2) Asigurarea, față de neîn­­destulătoarea recoltă a grâului, a cantității de făină neagră pen­tru pâinea populației săraca și 3) Menținerea actualelor pre­țuri maximale la pâine. După lungi discuții s’a ajuns la următoarele concluzii: Casa sa înțislise plaja­ Grâului 1) In privința prețului grâului s’a convenit ca prima de pro­ducție de 5.000 lei de vagon, pentru agricultori, să fie dată numai pentru a­cea cantitate de grâu care va servi efectiv con­sumului intern. Morarii au admis ca această primă de 5.000 iei să fie plătită de ei producătorilor sau negus­­­­torilor de grâu în clipa cumpă­rării grâului, urmând ca sta­tul să le ramburseze această primă după făina ce o vor pre­da pentru pâinea și nevoile gos­podărești ale populației. Prețul exilat al pâinei Tot in legătură cu punctul prim, avându-se în vedere că prețul pâinei sub imperiul nou­lui regim depinde de prețul de cumpărare al grâului și pentru a asigura ca acest preț să fie cel fixat de guvern, adică de 25.008 lei vagonul plus 5.000 lei primă de vagon, în total deci de S0.000 lei, s’a convenit ca noul­e prețuri ale pâinei să fie unitare pentru întreaga țară cu uneia mici variați­uni, a căror justificare se va face de primă­riile respective, în scris, minis­­terului de industrie și comori, singurul for care le va putea încuviința sau, respinge, feoslarea rschiziilSa. Ministrul Sassu a asigurat pe morari că guvernul va lua toate măsurile de rigoare, ca rechi­­zițiile de grâu și făină practi­cate în trecut în mod samavol­nic de unele instituții, să înce­teze pe viitor, dar în acelaș timp guvernul, a spus d. minis­tru Sassu, va lua măsuri și­­ n contra acelora cari vor fi prinși că au plătit preturi mai mari pe grâu, decât cel fixat de con­siliul de miniștri. Un oficiu ds df d­eStat la S'a propus și s'a admis în­ființarea unui oficiu central de cumpărarea grâului, care să re­partizeze grâul după trebuințe și dreptate morilor și armatei. Propunsîi de estîneția a ță­rnei 2) In privința celui de-al doi­­lea punct principal amintit de d. ministru Sassu la început, adi­că în chestia stabilirei propor­ției procentuale de extracție a diferitelor calități de făină s’au emis în cursul discuțiunilor ur­mătoarele trei propuneri, cari urm­ează să fie supuse discuțiu­­nii și hotărârii consiliului de miniștri care se ține în dimi­neața aceasta la Sinaia. Primarul Capitalei d. G. COR­­BESCU a propus să se macine grâul numai într’o singură ca­litate d­e făină, adică în făină integrală unitară, însă fără tâ­râta, stabilindu-se astfel un sin­gur fel de pâine pentru întrea­ga țară. Deși prețul acestui fel de pâi­ne va fi ceva mai mare, fiindcă această pâine conține și­ făină de jimbră și franzelă, consuma­torii vor fi mai mulțumiți, a susținut d. Corb­escu, pâinea a­­ceasta fiind mai hrănitoare de­oarece cuprinde toate elementele nutritive ale grâului. S’ar putea­ îngădui, a spue primarul, dacă se admite acest­­ fel de­ fabricație a făinei, să se extragă numai 10 la sută făină albă-aurie de patiserie, care să­ servească exclusiv pentru pati­serii și paste făinoase. D. ministru V. SASSU a pro­pus să se macine grâu­l în ur­mătoarele trei calități de făină: 5 la sută făină albă-aurie pen­tru patiserie, care să nu aib­ă nici un preț maximal, ci să fia lă­sată comercializării liberei con­curențe, 20 la sută făină a­ M pentru franzelă și jimblă cu­ pre­­țul maximal actual de 5 lei și 15 bani kgr. și 50 la sută faini neagră cu prețul de 3 lei k­gi pentru pâinea mulțimii. Restul de 25 la sută rămâne, să­pa­­ie rațe, neghină și pierderi. In hrana discuțiilor făcute în­ jura­ acestor două propuneri »*», ajuns la o a treia propunere du­pă care ar urma ca pro­centul fie extracție a făinei fine de pan­tiserie să fie majorat de la 5 la 10 la sută, procentul de extrac­­ție a făinei de franzelă și sim­blă să fie diminuat de la 20­­ la 15 la sută, iar cei pentru pâi­nea neagră a m­uUimei, să fie păstrat tot la 50 la sută. Cum sa va plăti prima «te pînftoeîis Oricare ar fi soluția care nu va accepta, prima de producții de 5.000 lei de vagon, pentru producător, se va socoti și ram­bursa de stat morarilor» -rari au plătit-o producătorilor, numai după cantitatea de făină neagră dată în consumație bruttwiloas sau neguțătorilor de făină, tel nu după grâul intrat în moară* Prețurile eventuale ale păinaj 2) In privința punctului final s’a ajuns la concluzia că in ca­zul când se acceptă oricare dis ultimele două propuneri de xoA, ciniș­as va menține prețuri* actuale ale pâinei și jknMei. Ia căzut când s’ar admite soluția primă, adică să se extragă un singur tip de făină și să se fa­­brice un singur fel de pâine in­­tegrală, fără tărâțe, oprindu-se cu desăvârșire fabricația fran­zelei și jimblei, în acest cos prețul acestei pâini unitare a­­ trebui urcat la 3 lei și 50 kgf* 4. Dar, după cum amintim la­ început, toata aceste propuner ala comisiei vor fi examinate în­ consiliul de miniștri de azi de la Sinaia, care va alege și va ho­târî noul regim al pâinei. Consfătuirea de la industrie a­ terminat la 8 luna. seara. F~ C. Spre u­ nou mi­ s Giscufn­ta ș3 c›«c*Minis ® e mis$© s sp&en­gle «lei ® ministerul «8› ind­ustrisa și coasa« O stată care «s8f ®ce — Să se oprească vânzarea fraedelor d­ine Multe și felurite sunt măsurile prescrise pentru combaterea ho­­ler­ei, dar din toate cea mai ele­­mentară a scăpat din vedere, ce­­lor însărcinați cu pasa sănătății publice. Am putut vedea cu plăcere căi prin­ piață și prin locurile muri­dare, s*a mai măturat puțin, și mai stropit pa­id pe colo, bît chiar, ceea ce o mai îmbucură* tor, s*a stropi­t cu lapte de var ’ Am văzut și câteva sacale pe stradă — (deși am văzut pe a, 11 noaptea și pe cele car­­i­ ®* dus să curețe latrinele și cari ai fi de dorit să apară ceva mai târziu),—am văzut și măturători dar am putut observa — și a­­ceasta este tocmai faptul asupra căruia vrem să insistăm — ci mai toate £ru<stele care se vând în piață și pe la olteni, simt n* coapte. E știut că cel mai direct pro­vocator al boalelor de stomac și mai ades al holerei, sunt fructele verzi. Producătorii de fructe, în do­rin­ța lor de grabnică și ușoară îmbogățire, aruncă pe plați fructele și încă bine coapte. Pretutindeni poți vedea mereu pere, prune, corcodu și venă, și chiar și pipe­ri cruzi. Dacă cei mai în vârsta își pot da seama întru­câtva de perico­lul consumării acestor fructe, copiii însă și o mare parte din populația de jos, se hrănesc a­­cum mai ales cu ele. Ar trebui să se ia de urgență totsuri pentru împiedicarea pu­nerii în consumație a acestor fructe, sub pedeapsa confiscării lor și a amenzii vânzătorilor. Atragem deci atențiunea d-l. dr. Skupiewski, să nu se mărgi­nească numai în a recomanda abținerea de la cumpărarea și consumarea lor, ci a le și opri din vânzare. rânduind vânătoarea ca un general priceput. — Uitasem să-ți spui, Iu­lius, zise Samuil rîzând, că m’am ocupat puțin și de vâ­nătoare printre celelalte în­deletniciri ale mele. Ai apoi niște valeți admirabili. Cu­nosc admirabil pădurea. Ei ne-au arătat urmele unui cerb și unui mistreț. Cu hai­ta ta de câini care este re­gală, dragă amice, o să fa­cem o vânătoare minunată. Cum se dete semnalul, stu­denții și câinii o porniră în­tr’o învălmășeală generală, toți deodată, lătrând și chi­uind. In ciuda silințelor lui Samuil, vânătoarea nu fuse o mișcare ordonată și chib­zuită, ci o năvală dezlănțui­tă, care avea totuși frumuse­­­țea ei. Trâmbițările puterni­ce, rîsetele specioase și vese­le ale femeilor, răcnetele bărbaților, lătrăturile câini­lor, pocnetele puștilor mul­țimea de vânători neștiu­tori ori nerăbdători, toate se amestecau și cotropeau pă­durea ca o furtună omeneas­că. Frumoasele disposiți­uni strategice ale lui Samuil și ale valeților triumfară totuși și stăpâniră nedisciplina. Cer­bul fu mai întâi urmării și apoi veni rândul mistrețului. Cornurile răsunară sgomnn­to­ase și acoperiră răgetele a­­nimalului încolțît. Voiri apoi rîndul mistrețului, și atunci cornurile amuțiră. In momentul acela se aud­ o muzică de dans care se a­propia. Două viori însoțea sgomo­­tul mai multor voci vesele. Din când în când se auzeau isbuchînd visete gălăgioase Două minute după aceea vînătorii văzură înnaintând pe aleea pe care apucaseră ei vre-o douăzeci de perechi vesele și gătite ca de sărbă­toare. Era nunta lui Gottlob cu Roza, cu care se cununase în dimineața zilei acelia. (Va urma). I l­lir S T P

Next