Universul, iulie 1922 (Anul 40, nr. 151-170)
1922-07-22 / nr. 161
SÄNATOE FORTÄ VI&UÄRE VIOICIUNE Se obține cu Vital Syrup Se găsește în farmacii și droguerii JUZURESTI ai cuîOLIO’Tîisri ai MUSSISISIU «ä»URS310 mEF:18U ii„De vânzare ocazional șl ef din SPst&xiv%dao&*&au4& săltcoc: lovire (sar de oîsip și 6% var) 5 miliciftre car. an«»! fuamai toate mașinele aecrtra demontat' fabrica du £%3 ® de eimeist ('1000 pe zi). Spadxdca de ntancare (SaO pe zi). ZTampressor 55 ato. &eng-und DrmSeswap» pentru sbarî. ÎS atm. Xi0e«zne&«UC2 P. S.—6 atu*. W ® mî»raiv.pam:pG 4 Zirli. Derapatage. raatige resq. construcția prin Directsa Josif Odaírdin gen. Tarn Savarta Sir dacă vor 4 oct.mzii! CAiif lucratori «te SraaPIOT-TOKJEfT sî făcut OGLINZI tJisttet pli&tsp i ® s © adresa: ’ saro i. §® or§s$£ ii & P; ilaalesca CRAIOVA : Sir. Espspasrai Mo. 1 € em istai maras tssslatapan»« «ia listele!» sfâmit, Irinit, Bronzat Argintat Rărit, Colorat, etc. fabrica fost f, MmMB București, Strati?» Isvor No. 1 10 3 Socistălei iaasisnî Senkis ds Fklaadare minim senk $ CMSHsipia hrai Cea mai mare instalațiune de împletituri de sârmă pentru împrejmuiri,, somare, vite, ciururi etc. »R3ffiS!Sa 10 ft T! S É31 1 I fe I Is# IrC I I DE VANZARE ! Stul Hi IB ! Intre mare și Sac ! 1 ttransg fesi la S53!8tai2, Fasațial laaS-1 I nara tea I. Eta] 19. Tetefon 24|4 și la 1 Stațiunea Carmen Syhra .m \ Ü» vSsizata in Susuraști la Mt>g»sin Univers«!, Victoriei 11. Mărculescu, str. Academiei 3. Drogueria I. Tetru, Academiei 4. Cocea cu strada Bfravopoleon Uropueria Grigorie, Regală: Marinescu, bulev. Fache 134. BARLAD: Bragueria Perlman. BOTOȘANI: La Primăvara. BRAILA: Păunescu Radu Drogueria Gh. Theodorascu. BAZARGIC: Gospodineii Pascalei. CHISINAU: Lambert & Averbuch-Marc Meitiș. CRAIOVA: La :Doi Frați”,Zimmer & Comp. CONSTANTA: Petre Tarașoca, N. Mică ileanu. FOCȘANI: Drogueria "Averescu, Fllderniann & Proschinș-her. GALATI: S. Toma, farmacist. MEHTAS: Into Buresch. Jun. PLOE$T& Zimmer & Co. ROMAN: Dpoíraeria Ion I. Albu. Ii.-YAT-CEA: Frații Arsenis T.-MUBgg : Drogueria Fekete. mini MHOilȘfl 11 b!s. B-âal EBsa^ata, 11 bis te liffl I: Press și zg&oMtoare de SfrlIIHi PMp?i da vie Mmm șl Stio«Ue@e Verme«! Saffai da mm% ralia psi#Ma Sfeară da IsaMla, Baatac ia ste lap^Marî tis mtmA Mösis vilfoiria, Articole Immm Flirta i ds esof^ac. feti TaMrl fiess Mis efe! Puăpa de rm, fmw é Btzlmmmti psaira «ți asue. T««Co anis Msl a sap?afi*fi da cowsis pssap. 11 lilH face cunoscut că toate locuințele fiind ocupate, cei interesați a face băi la Vulcana vor cere informații anticipat la Administrația Băilor asupra timpului când pot veni în localitate, altfel se expun a face cheltueli zadarnice. 8701 Adminferessia 8701«Mă»as jx. i Vând efiții opt loturi mici teren liber, construcție, apă, canal, gaz, lei 500 metru, 600 metri fetele cartier Călăraș Calist 345 metri Cobălcescu 3, fațada construcție 750 mii lei sau 645 cu 850.000. împrumut or ce sume ipotecă Pimsner Mihai Vodă 17. 8703 I n mrvr^su, RADU gfTeme$vemaja 191 Caisa Măriei' §3 ‘ (Colț ca Sind« Fântânei) — Taille is Eiine Lei 159 feina 5 iii?E „ ir a priaa „ 29 ® ep.19üM „ 119 Vafin <te olandă p. fOTSä > öSIli cămăși bär. f3 sJi j ilM'il p. cearceaf, yt 145 Masers“ „ 425 Gaifiir „ 285 Gsiardlne dt „ lie j 6*rapi SäHtw „ 125 ergaadl e&M „ 75 Kare aseîtim saî de mäjt Aseri Stofe și Protel n *» ‘ö'Awfir pentru IÖPII Grija de căpetenia a oamenilor a fost în toate timpurile pentru lumea copiilor, pentru fragedele vlăstare, cari trebuesc ocrotite și pregătite să aibă destulă putere, rezistență și viață, ca să poată purta la rândul lor povara, pe care azi o poartă părinții lor, întemeiați pe această îndatorare socială, de un interes covârșitor de mare, oamenii de știință au căutat mereu un mijloc, un preparat special, spre a desăvârși creșterea și desvoltarea organismului copilului, spre a-i întări deopotrivă oasele, mușchii și nervii. Cunoscându-se alcătuirea chimico-biologică a ființei omenești si a putut ușor găsi mijlocul suveran, preparatul ideal, necesar susținerea vieții și sănătății copiilor. Mulțumită d-lui Cînhăescu, vechiu farmacist, fost asistent al Laboratoriului de chimie analitică, avem astăzi o combinațiune fericită pentru lumea copilașilor, de toate vârstele, cunoscută sub numirea de Glicerofosfatul granulat «as Calce. Glicerofosfatul de calce e socotit de către toți medicii, ca un medicament de reîntregire a elementelor chimice ale corpului, cu puterea de a stimula mecanismul intim al celulelor organice și de a activa secrețiunile naturale ale glandelor interne, dând tot corpului o însuflețire generală. ffiterate fatal fignate! étte Calea, preparatul special, Oblissen, e foarte plăcut la gust și poate fi luat cu mare ușurință, de către toți copilașii, spre a căpăta rezistența absolut trebuitoare desvoltării și creșterei lor firești. Copiii slabi ăîia naștere, copiii slăbi’.? în sana deselor telmurări digestive sau a fecalelor di«A tet sote], copiii racbifici, sericulași, anemici și limfatici, își recapătă repede, prin glicerofosfat de calce, puterile pierdute, greutatea corpului lor se mărește zi cu zi, producându-se astfel o uimitoare preschimbare în toate cazurile de resasimilație și distrugere organică. Dozele: zilnic 2—3 măsuri în lapte sau apă. De vânzare la toate farmaciile și drogurile din țară precum și la farmacia: Chihăeacu, Calea Victoriei 75. Depozitul general pentru en gros la Reprezentanța generală S. Kinkel,stciu-Flavian. Călea Moșilor 88. București, unde urmează a se înainta comenzile. iwniimiiiim iiiiiiiim ji—naaa—a—Ha i Iliül li lilllii I Confeciune superioară [Prima fabrică! I Cellei «Sfc&Toc Il pentru Confecțiuni de haine bărbătești I Strada Berzei Ho. 349 si București 8 70 H ICHH 4e CONSTRUCȚIE IUIIE TARZARE 700 m. p. pe B-dul Elisanei cu două fațade. Prețul 2500 lei m. p. Informațiuni. PALACE HOTEL Casiera 313. București. 87091 seria în«iBmai9Ko La mormăitul lui Ștefan sal Mare „■inJruit—waw Tnin^" Primirea paserii.im.—Discursuri^«.—VisISeSe Cernăuți, 17 Iulie Ateneul popular „Tătărași“, din Iași, care s’a vădit a f cel mai însemnat așezământ cultural al Moldovei, a organizat, și anul acesta, obișnuitul pelernagiu la M-rea Putna. In acest scop s’au înscris peste 700 de persoane, printre cari foarte mulți intelectuali din Iași și împrejurimi. Trenul special a plecat din Iași Vineri 14 c., orele 8 dim. Pelerinii sunt întovărășiți de corurile „Gavril Muzicescu” sub conducerea maestrului V. Popovici și „Zefirul“, alcătuit numai din țărani, sub conducerea învățătorului Toma din Tg- Frumos. La Suceava, vechiul scaun domnesc al Moldovei, oaspeții sunt întâmpinați, cu deosebită însuflețire, de populația românească și autoritățile locale, în frunte cu prefectul D. Cojocariu. Cortegiul, la care s’a adăugat muzica regimentului bucovinean 113 infanterie, se oprește în fața primăriei. Aci rostesc însuflețite cuvântări d-nii N. Doniță, primarul orașului; Zaharescu, vicepreședintele Ateneului din Suceava; C. N. Krim, preș. Ateneului din Iași și Gh. Ghibănescu, profesor și senator. La ceasurile 4 după amiază pelerinii în corpore au vizitat runile mărețe ale cetăței Suceava: biserica Sf. Ioan, ctitorie a lui Ștefan Vodă; biserica Mirăuților, zidtă de Alexandru cel Bun, precum și muzeul cuprinzând foarte interesante mărturii din trenetul nostru de glorie. Pretutindeni oaspeți au fost îndrumați și li s-au dat lămuriri de d. Țurtureanu, profesor și custodele muzeului. Seara, în sala teatrului polon, a fost o frumoasă șezătoare la care au luat parte populația și pelerinii. D. prof. G. Ghibănescu a ținut conferința d-sale „La poalele cetăței lui Ștefan”. Evocând trecutul de mărire al Sucevei, conferenționJil a evidențiat, pe lângă neesămănata vitejie, iscusința și înțelepciunea politică a marelui străbun. A urmat concertul celor două coruri, al Ateneului Popular și cel țărănesc, foarte mult gustat de public. D. I. Profir, artist al teatrului Național din Iași a recitat, măiestru „Când a fost să moară Ștefan” poezie de St. Iosif, iar d. M. Barbu, distinul profesor al Conservatorului din Iași, a desfătat publicul cu partituri de vioară, fiind acompaniat la piano de d. Antonim Ciolan, directorul Conservatorului ieșan. O deosebită impresie a făcut vioiciunea micului Profir, numai de 6 ani, care a recetat poezia „Dulce Bucovină” de V. Alexandri. In cuvinte duioase d. D. Cojocariu, prefectul județului, și-a arătat bucura ce o simte văzând cum se cimentează unirea sufletească a României și felicită pe ieșeni pentru fapta lor, care va trebui să găsească imitatori în toate colțurile României întregite. In numele oaspeților răspunde d. C. N. Krim, mulțumind pentru primirea călduroasă a Sucevenilor, și arătând că Ateneul popular din Tătărașii Iașilor își va urma neîntrerupt menirea sa de a lărgi drumurile culturei și unității sufletești a neamului nostru. Noaptea oaspeții au fost găzduiți în Suceava iar Sâmbătă dim, la ora 9, au plecat la Futna, unde au sosit la 12.30. Aici așteptau aproape o mie de țărani veniți anume da satele din împrejurimi, precum și o delegație a regimentului 114, cu muzică. Entuziasmul a fost de nedescris. Corurile și muzicile au cântat „Deșteaptă-te Române”, „Pe-al nostru steag”, „Imnul regal“. Părintele Abageriu din Putna slăvește frumoasa ințiativă a Ateneului din Iași și urează bunăvenire. Răspunde mișcat P. S. Sa arhiereul Iacob Bârlădeanul, vicarul Mitropolei din Iași, care cu lacrămile în ochi își arată nețărmurita îmbucurare pe care o simte că Dumnezeu ne-a învrednicit să pășim 1 beri, pe acest pământ sfânt . Vorbește apoi frumos marele literat d. M. Sadoveanu, vrând ca în curând să ajungem să trăim iarăși timpurile de înălțare și de mândrie ale voivodului Ștefan. Mai vorbesc doi studenți bucovineni și un pelerin, după care, în cuvnte vibrând de emoție, d. C. Krim, mulțumește Putnenilor pentru această înălțătoare primire. Se formează un cortegiu, de aproape 2.000 de oameni, cu muzicile reg. 113 „Spătarul Coman”, și 114 „Hatmanul Luca Arbore”, în frunte. Muzicile celor două regimente și corurile au cântat până la mânăstire. In ochii tuturora sunt lacrimi. La mănăstire primirea e de asemeni măreață. Rostesc cuvântări, părintele arhimandrit al mănăstiri și președintele C. Krim. Pe tot timpul cât pelerinii s’au perindat în fața sfântului mormânt muzicile au cântat „pentru rugăciune”. S’a vizitat cu deamănuntul mănăstirea, muzeul, peștera lui Daniile Sihastrul și împrejurimile. La ora 6 s’a făcut parastasul, de un măreț sobor de preoți, în frunte cu P. S. arhiereul Iacob, arhimandritul Karabchevici și venerabilul preot octogenar, C. Știubei. Au ținut mișcătoare cuvântări de pomenire și prea înălțare a marelui voevod, P. S. Sa arhiereul Iacob, arhimandritul Vorobchevici și d. C. N. Krim. Onorurile militare au fost date de o company din reg. 114. După parastas a urmat o frumoasă serbare câmpenească, iar la orele 11 seara, în călduroasele manifestații ale mulțimii, trenul special s-a îndreptat spre Cernăuți. Pelerinii au fost întâmpinați la gară de preotul Ghiorghiu, președintele soc. „Cultura și literatura poporului român”, d. Sabrea, președintele soc. stud. „Dacia” și de o delegație de studenți și cetățeni. La orele 11 dim. a avut loc, la Catedrală, un Te-deum, la care a luat parte și d. ministru Nistor. După amiază s’au vizitat palatul mitropolitan, muzeul, grădina botanică și alte instituții. Vizitarea „Casei Naționale“ s'a transformat într’o adevărată sărbătoare. Aici au vorbit părintele Ghiorghiu, d. C. N. Ifrim, delegații societăților studențești și a cântat frumos corul țărănesc „Zeicul”. Seara, în sala teatrului Național, a fost o șezătoare artisticăculturală Serbarea s’a început cu „Imnul Regal” executat de corul Ateneului sub conducerea maestrului V. Popovici. D. Mihai Sadoveanu a ținut o conferință în care a accentuat însemnătatea unor astfel de pelerinagii, prin care ne putem reconforta sufletește. Evidențiază meritele și vrednicia acestui uriaș al trecutului românesc, arătând faptele sale mai însemnate. D-sa arată că, chiar după mărturiile streinilor, la Rahova (Podu Înalt) a fost una din cele mai mari bătălii din toate timpurile. Citează părți din noua d-sa de lucrare, în care zugrăvește marea personalitate a voevodului. Urmează recitări de d-na și d. Profir, artiști ai teatrului Național din Iași, bucăți executate din vioară de maestrul Barbu, acompaniat de d. A. Ciolan. Șezătoarea, s’a încheiat cu concertul corului „Gavril Muzicescu“. Noaptea, peleijLnii au fost găzduit' în oraș, iar Luni s’au înapoiat în Iași, lăsând și ducând o amintire neștearsă. Alegerea tarii» în invitasMii «ai Azi va începe la ministerul instrucțiunei, alegerea locurilor în învățământul rural, de către normaliști. Vor veni pentru alegere în această zi, candidații pentru județele: Dosrobaia, Botoșani, Suceava, Iași, Roman Neamț și Vaslui. La 21 iulie va veni la rând județele: Tureaua, Fălcau, Govurlui, Tecuci, Bacău, Futna și R. Sărat. La 22 iulie vor veni județele : Brăila, Tulcea Constanța, Caliacra, Durostor, Buzău și Ialomița. La 23 iulie vor veni județele : Prahova, Ilfov, Vlașca, Dâmbovița, Muscel, Argeș și Teleorman. La 24 iulie vor veni județele: Olt, Vâlcea, Romanați, Dolj, Gorj și Mehedinți. La 25 iulie cei pentru ținuturile alipite. Toți candidații vor prezenta un certificat de sănătate, liberat de un medic oficial (de plasă, județ ori comună). Nimeni nu va fi numit cu titlu provizoriu, dacă nu a satisfăcut legea de recrutare și nu are vârsta de 20 ani împliniți. ms» ;d ..E mmm 6S) Ciura iadului Plixațterea a fost frumoasă. Neckarul este Rinul în ,mai mic. Castele întărite, atîrnate ca cuiburi de vulturi pe vîrful stâncilor; sate vesele ghemuite în fundul văilor înflorite; văgăuni strimte și sălbatice la fel cu gura iadului, care te duc însă deodată la poiane verzi și încântătoare ca pragul raiului. iată tablourile minunate și variate care, în câteva ore se desfășurau pe dinaintea privirilor și gândului studenților pe când vâslele lor băteau în cadență apa fluviului și vocile lor unite deșteptau, cu refrenul cântecilor patriotice, liniștele ecouri ale Nectarului adormite de ani în peșterile lor. KiltMm fai zisese că se va întoarce la castel îndată ce se va debarca. Dar, după debarcare, se apropia ora cursurilor, și era tot așa de curios și de lacom ca și foștii lui camarazi să asculte vorbind pe profesorul Samuil. Râmase daia și luă parte la masa bandei vesele, apoi asistă la lecțiuni. Fură lecțiunile așa cum se putea aștepta de la ironia pricepută și tăetoare a maestrului. La sfârșitul lecțiilor se făcuse ora 6. Iulius se întrebă dacă trebuia să se întoarcă la castel înnainte de a se înnopta. Seara avea să încoroneze cu demnitate ziua aceata atât de plină. Programa prevedea: „Masă la lumina torțeter, și concert ln pădure“. Christina îl știa unde este și n’avea de ce să se îngrijească de lunga lui lipsă de acasă. Și apoi n’avea decât să-i dea de știre. Ii se scrise câteva cuvinte spuindu-i că o să se întoarcă mai devreme decât ieri și rugând-o să-i terimeată valeți cu cormbilă de vânătoare. Cina sub copacii luminați cu păhărele colorate, fu din cele mai fantastice și mai cu haz. In timpul mesii, cei doi valeți ai lui Iulius intraț în adâncimea pădurii, sunau depărtatele și visătoarele armonii ale cornului, chemându-se și răspunzându-și cu niște ecouri armonioase După masă, acei dintre studenți care, aveau instrumente muzicale și o parte din orchestra teatrului din Manheim, pe care Samuel, profitând de vacanțele dramatice, avusese prijă s’o angajeze, improvizară un concert frumos. După aceste ore de desfătare, se poate pricepe că Iulius văzu cu părere de rău sosind momentul de a se întoarce acasă. — Știi că mâine avem o partidă de vânătoare? îi zise Samuil. — Da, știu, răspunse Iulius la fundul sufletului său însă începu să se simtă încurcat că lăsase atâta vreme pe Christina singură. — Ascultă, urmă el, firește că n’ar fi convenabil ca Christina să vie să participe la partidele noastre de plimbări pe apă ori la mesele noastre, dar nu mi-ai spus tu că ar putea fără nici un inconvenient, să urmeze călare ori cu trăsura vânâtorile noastre? S’ar distra și ea puțin. — Eu m’am leg? să nu-i dau semn de viață, răspunse rece Samuil, afară numai dacă m’ar chiema ea. Știe prea bine dânsa că ne-ar face onoare și plăcere luând parte la petrecerile noastre. Vorbește-i tu și ad-o v Da, zise Iulius, îi voi vorbi astă seară, căci nu pot să o las mereu tot singură și trebue ca ea să vie cu mâne ori ca eu să rămâi cu ea acasă. Reîntors la castel, Iulius făcu deci Christiani o descriere entusiastă a plimbării de dimineață și a concertului nocturn. Ii anunță vânătoarea din ziua viitoare și o îndemnă să vie și ea. Va urma vânătoarea cu trăsura, dacă va vrea să o facă, așa de ascunsă cât îi va plăcea. Va vedea fără să fie văzută. Christina, gravă și puțin tristă, refuză. Se despărțir nemulțumiți; ei îi părea rău de bărbatu-său că era prea vesel, el era necăjit că o vedea pe nevastă-sa triată h. — TRICHTER ȘI FEST-WANSTAJUNG LA EFOPEE Lătrăturile de câini, țipete de studenți, vociferări d’ale valeților, răsunete de corn, nechemări de cai, puști care se încarcă, proviziuni de pulberi cari se împart, toate aceste pregătiri de vânătoare mai vesele decât vânătoarea însăși, umpleau de nădejdi și de bucurie zorii zilei a treia. Se echipau cât puteau mai bine agerii studentei. Se căutau strașnic puștile de prin prejur. Cea mai mare parte fuseseră închiriate de două ori mai scump decât costaseră ele când fuseseră cumpărate. Câteva studiantes, curioase ca femeile și chmurioase ca bărbații, erau călări cu câte o pușcă în mârâ, constituind o notă variată și plăcută în tabloul general. Iulius găsi pe Samuia 1 ! IfIMBSIESKflK ISs JIC. Comisia pentru studierea și fixarea noului regim al pâinei s’a întrunit Marți la 5 d. a. la ministerul de industrie și comerț sub prezidenția d-lui ministru V. Sassu. La această ședință au luat parte pe lângă ■ministru și d-nii G. Corbescu, președintele comisiei interimare, G. Eieftsriu, ajutor de primar, Cezar Popescu, directorul general al industriei, N. Filittis, senator, delegat al Sindicatului agricultorilor, B. Georgescu-Fuerea, președintele sindicatului morarilor, Barbu Șt. Drugă, Musceleanu și Mendel în numele marilor morari din Oltenia, Sz&lsky și I Ierdan din partea morilor din București, Gheorghiadis din Brăila, Mrazec din Pitești și Sanft de la Piatra- Neamț. Punctele cardinale ale discuției D. ministru V.LASSU a expus problema noului regim al pâinei și a arătat că la stabilirea acestuia trebuie să se fie în seamă următoarele trei puncte : 1) Prețul maximal de 25.000 lei vagonul de grâu și prima de 5.000 lei de vagon acordată ele stat pentru producătorul de grâu. 2) Asigurarea, față de neîndestulătoarea recoltă a grâului, a cantității de făină neagră pentru pâinea populației săraca și 3) Menținerea actualelor prețuri maximale la pâine. După lungi discuții s’a ajuns la următoarele concluzii: Casa sa înțislise plaja Grâului 1) In privința prețului grâului s’a convenit ca prima de producție de 5.000 lei de vagon, pentru agricultori, să fie dată numai pentru acea cantitate de grâu care va servi efectiv consumului intern. Morarii au admis ca această primă de 5.000 iei să fie plătită de ei producătorilor sau negustorilor de grâu în clipa cumpărării grâului, urmând ca statul să le ramburseze această primă după făina ce o vor preda pentru pâinea și nevoile gospodărești ale populației. Prețul exilat al pâinei Tot in legătură cu punctul prim, avându-se în vedere că prețul pâinei sub imperiul noului regim depinde de prețul de cumpărare al grâului și pentru a asigura ca acest preț să fie cel fixat de guvern, adică de 25.008 lei vagonul plus 5.000 lei primă de vagon, în total deci de S0.000 lei, s’a convenit ca noule prețuri ale pâinei să fie unitare pentru întreaga țară cu uneia mici variațiuni, a căror justificare se va face de primăriile respective, în scris, ministerului de industrie și comori, singurul for care le va putea încuviința sau, respinge, feoslarea rschiziilSa. Ministrul Sassu a asigurat pe morari că guvernul va lua toate măsurile de rigoare, ca rechizițiile de grâu și făină practicate în trecut în mod samavolnic de unele instituții, să înceteze pe viitor, dar în acelaș timp guvernul, a spus d. ministru Sassu, va lua măsuri și n contra acelora cari vor fi prinși că au plătit preturi mai mari pe grâu, decât cel fixat de consiliul de miniștri. Un oficiu ds df deStat la S'a propus și s'a admis înființarea unui oficiu central de cumpărarea grâului, care să repartizeze grâul după trebuințe și dreptate morilor și armatei. Propunsîi de estîneția a țărnei 2) In privința celui de-al doilea punct principal amintit de d. ministru Sassu la început, adică în chestia stabilirei proporției procentuale de extracție a diferitelor calități de făină s’au emis în cursul discuțiunilor următoarele trei propuneri, cari urmează să fie supuse discuțiunii și hotărârii consiliului de miniștri care se ține în dimineața aceasta la Sinaia. Primarul Capitalei d. G. CORBESCU a propus să se macine grâul numai într’o singură calitate de făină, adică în făină integrală unitară, însă fără târâta, stabilindu-se astfel un singur fel de pâine pentru întreaga țară. Deși prețul acestui fel de pâine va fi ceva mai mare, fiindcă această pâine conține și făină de jimbră și franzelă, consumatorii vor fi mai mulțumiți, a susținut d. Corbescu, pâinea aceasta fiind mai hrănitoare deoarece cuprinde toate elementele nutritive ale grâului. S’ar putea îngădui, a spue primarul, dacă se admite acest fel de fabricație a făinei, să se extragă numai 10 la sută făină albă-aurie de patiserie, care să servească exclusiv pentru patiserii și paste făinoase. D. ministru V. SASSU a propus să se macine grâul în următoarele trei calități de făină: 5 la sută făină albă-aurie pentru patiserie, care să nu aibă nici un preț maximal, ci să fia lăsată comercializării liberei concurențe, 20 la sută făină a M pentru franzelă și jimblă cu prețul maximal actual de 5 lei și 15 bani kgr. și 50 la sută faini neagră cu prețul de 3 lei kgi pentru pâinea mulțimii. Restul de 25 la sută rămâne, săpaie rațe, neghină și pierderi. In hrana discuțiilor făcute în jura acestor două propuneri »*», ajuns la o a treia propunere după care ar urma ca procentul fie extracție a făinei fine de pantiserie să fie majorat de la 5 la 10 la sută, procentul de extracție a făinei de franzelă și simblă să fie diminuat de la 20 la 15 la sută, iar cei pentru pâinea neagră a muUimei, să fie păstrat tot la 50 la sută. Cum sa va plăti prima «te pînftoeîis Oricare ar fi soluția care nu va accepta, prima de producții de 5.000 lei de vagon, pentru producător, se va socoti și rambursa de stat morarilor» -rari au plătit-o producătorilor, numai după cantitatea de făină neagră dată în consumație bruttwiloas sau neguțătorilor de făină, tel nu după grâul intrat în moară* Prețurile eventuale ale păinaj 2) In privința punctului final s’a ajuns la concluzia că in cazul când se acceptă oricare dis ultimele două propuneri de xoA, cinișas va menține prețuri* actuale ale pâinei și jknMei. Ia căzut când s’ar admite soluția primă, adică să se extragă un singur tip de făină și să se fabrice un singur fel de pâine integrală, fără tărâțe, oprindu-se cu desăvârșire fabricația franzelei și jimblei, în acest cos prețul acestei pâini unitare a trebui urcat la 3 lei și 50 kgf* 4. Dar, după cum amintim la început, toata aceste propuner ala comisiei vor fi examinate în consiliul de miniștri de azi de la Sinaia, care va alege și va hotârî noul regim al pâinei. Consfătuirea de la industrie a terminat la 8 luna. seara. F~ C. Spre u nou mi s Giscufnta ș3 c›«c*Minis ® e mis$© s sp&engle «lei ® ministerul «8› industrisa și coasa« O stată care «s8f ®ce — Să se oprească vânzarea fraedelor dine Multe și felurite sunt măsurile prescrise pentru combaterea holerei, dar din toate cea mai elementară a scăpat din vedere, celor însărcinați cu pasa sănătății publice. Am putut vedea cu plăcere căi prin piață și prin locurile muridare, s*a mai măturat puțin, și mai stropit paid pe colo, bît chiar, ceea ce o mai îmbucură* tor, s*a stropit cu lapte de var ’ Am văzut și câteva sacale pe stradă — (deși am văzut pe a, 11 noaptea și pe cele cari ®* dus să curețe latrinele și cari ai fi de dorit să apară ceva mai târziu),—am văzut și măturători dar am putut observa — și aceasta este tocmai faptul asupra căruia vrem să insistăm — ci mai toate £ru<stele care se vând în piață și pe la olteni, simt n* coapte. E știut că cel mai direct provocator al boalelor de stomac și mai ades al holerei, sunt fructele verzi. Producătorii de fructe, în dorința lor de grabnică și ușoară îmbogățire, aruncă pe plați fructele și încă bine coapte. Pretutindeni poți vedea mereu pere, prune, corcodu și venă, și chiar și piperi cruzi. Dacă cei mai în vârsta își pot da seama întrucâtva de pericolul consumării acestor fructe, copiii însă și o mare parte din populația de jos, se hrănesc acum mai ales cu ele. Ar trebui să se ia de urgență totsuri pentru împiedicarea punerii în consumație a acestor fructe, sub pedeapsa confiscării lor și a amenzii vânzătorilor. Atragem deci atențiunea d-l. dr. Skupiewski, să nu se mărginească numai în a recomanda abținerea de la cumpărarea și consumarea lor, ci a le și opri din vânzare. rânduind vânătoarea ca un general priceput. — Uitasem să-ți spui, Iulius, zise Samuil rîzând, că m’am ocupat puțin și de vânătoare printre celelalte îndeletniciri ale mele. Ai apoi niște valeți admirabili. Cunosc admirabil pădurea. Ei ne-au arătat urmele unui cerb și unui mistreț. Cu haita ta de câini care este regală, dragă amice, o să facem o vânătoare minunată. Cum se dete semnalul, studenții și câinii o porniră într’o învălmășeală generală, toți deodată, lătrând și chiuind. In ciuda silințelor lui Samuil, vânătoarea nu fuse o mișcare ordonată și chibzuită, ci o năvală dezlănțuită, care avea totuși frumusețea ei. Trâmbițările puternice, rîsetele specioase și vesele ale femeilor, răcnetele bărbaților, lătrăturile câinilor, pocnetele puștilor mulțimea de vânători neștiutori ori nerăbdători, toate se amestecau și cotropeau pădurea ca o furtună omenească. Frumoasele disposițiuni strategice ale lui Samuil și ale valeților triumfară totuși și stăpâniră nedisciplina. Cerbul fu mai întâi urmării și apoi veni rândul mistrețului. Cornurile răsunară sgomnntoase și acoperiră răgetele animalului încolțît. Voiri apoi rîndul mistrețului, și atunci cornurile amuțiră. In momentul acela se aud o muzică de dans care se apropia. Două viori însoțea sgomotul mai multor voci vesele. Din când în când se auzeau isbuchînd visete gălăgioase Două minute după aceea vînătorii văzură înnaintând pe aleea pe care apucaseră ei vre-o douăzeci de perechi vesele și gătite ca de sărbătoare. Era nunta lui Gottlob cu Roza, cu care se cununase în dimineața zilei acelia. (Va urma). I llir S T P