Universul, august 1922 (Anul 40, nr. 171-194)
1922-08-05 / nr. 173
Târgurile libere Deprecierea valutei și neajunsurile transporturilor pricinuesc, desigur, greutăți mari restabilirii condițiilor de trai normal, dar provnici hotărîți ai oftenirii traiului, vinovați în primul rând de creșterea continuă a prețurilor, trebuesc socotiți numeroșii intermediari dintre producători și consumatori. Nu spunem ceva nou. Constatarea aceasta a fost făcută, de mii de ori, mai cu seamă de un războiu încoace; dacă nu s’a ținut și nu se ține seamă de ea, aceasta se datorește fie nerecunoașterii însemnătății ei, fie împrejurării că, pentru considerațiuni politice, anumiți intermediari trebuia și trebuie lăsați să-și urmeze îndeletnicirile. Acolo unde însemnătatea răului a fost recunoscuta și s’au luat măsuri cinstite și energice de înlăturare, rezultatele au confirmat utilitatea măsurilor luate. O pildă edificatoare în această privință ni-i dată din depărtata Americă de Sud. Specula exagerată, neomenoasă și ilicită, n’a cuprins în mrejele ei numai țările din cercul de foc al războiului și din imediata lui apropiere; „valurile“ scumpetei s’au abătut peste ținuturi depărtate, încetând războiul, Brazilia a fost printre țările americane, care au căutat să expedieze o mare parte din produsele loo r în Europa, pentru prețurile mari plătite aici. Asupra restului de mărfuri, păstrat, a început specula de jaf : acaparările, trecerile de mărfuri din mână în mână pentru realizări de câștiguri succesive ; prețurie au crescut vertiginos. Massele populare s’au mișcat, s’au luat măsuri excepționale. Rezultatul ? Brazilienii sunt latini; după scurt timp autoritățile au revenit asupra măsurilor luate și speculatorii neomenoși au continuat să-și îngroașe obrazul și pungile. Soluția problemii oftinirii traiului nu mai putea întârzia. Populația, mai puțin indolentă decât noi, cerea cu stăruință înlesnirea traiului. Municipalitatea orașului San Paolo avu fericita inspirație a povestea oului lui Columb — să înființeze pe teritoriul său târguri libere, în care producătorii din împrejurimi, încurajați prin înlesniri de transport, scutiri de taxe — și desigur și de bacșișuri și plocoane pentru mai mărimile oficiale — vin, expun și vând produsele lor, mărfuri de primă necesitate, direct consumatorilor, după o neclintită rânduială, care exclude foarte simplu și posibilitățile de acaparare și posibilitățile de speculă. D. Dulphe Pinheire Macado, intendentul superior al manuflantei de la Rio de Janeiro, vizitează aceste târguri și organizează târguri similare în diferite părți ale țării. Ca urmare, se constată o simțită scădere a prețurilor și posibilitatea unei îndestulări a populațiunii. Se organizează cu mici cheltueli și cu personal restrâns, un serviciu central. O statistică, îngrijit ținută, confirmă însemnătatea rezultatelor. Primăria Capitalei noastre a primit desigur și ea, prin consulul nostru general de la Rio de Janeiro, toate lămuririle necesare, cum au primit și alte instituțiuni dela noi din țară , un istoric al acestor târguri libere, date statistice, regulamente, etc. Până astăzi, nici un semn nici că s’ar ști ceva despre această admirabilă experiență. Și, totuși, la noi, poate mai mult decât acolo, protivnicii înlesnirii traiului sunt intermediarii , iar scumpetea tinde să ia proporții catastrofale. Valul întâmplărilor Evenimente neașteptate se precipită cu o grabă neobicinuită de câtva timp. Marșul grecesc spre Constantinopol— urmat de reacțiunea imediată a trupelor interaliate,prefacerile politicei din Italia, — schimbarea de regim din Polonia, — împrejurările din America și Germania — sunt semne caracteristice ale acestui proces general. Starea sufletelor e pretutindeni efervescentă, răscolită de spiritul nou al timpului. Știrile de senzație circulă cu o repeziciune uimitoare. Nervii sunt aproape obosiți de atâtea impresii și senzații care lovesc din plin. Și totuși, în toate aceste frământări din toate unghiurile pământului, nu domină decât un adevăr, pe cari puțini îl bănuesc și cei mai puțini nu-l nesocotesc. E clădirea viitorului, e strădania care va ține încă multă vreme, așa fel încât generației noastre aproape nici nu-i este ursit să se bucure sau să fie amărîtă de ce ca fiimalul întâmplărilor e tumultos, determinat de curenți protivnici, de linii încă nesigure, și încă multă vreme nesigure. Dar în această stare de lucruri, ce este de făcut? Să ne străduim în puterile muncei ca să ne refacem și să ne sporim gospodăria. Să îndepărtăm de la noi farnientismul oriental și să ne pătrundem cât mai mult de aspectele nouă ale activității și civilizației lumei, înțelegând nouile forme sub împlinirea datoriei, să nu fim mai triști decât ne-o cere ziua de mâine dar mult mai serioși, în tot cazul, decât ne arată ziua de azi. Și, cu deosebire, problemele educațiunei să precumpănească, în mințile înțelegătorilor, toate planurile și chibzuințele lor.Cetățenii de mâine, acei cari vor fi martori probabili ai schimbărilor reale și relativ definitive, trebue să fie bine organizați, instruiți, îndemnați spre munca positivă —singura lozincă a viitorului. Iată datoria cetățenilor de astăzi față de urmașii lor: Acest pământ aparține tuturor generațiilor cari s-au născut pe el și l-au populat, cât și generaților viitoare pe care noi — prezentul — le legăm cu trecutul. Suntem deci răspunzători de faptele noastre și nu e treabă înțeleaptă să ne batem joc de resturile unui neam. Muncă rodnică și cinstită, prin urmare, dacă voim ca împrejurările să nu ne întâmpine nepregătiți» !« !■ Ce firimis umii dl SeuS^tra — La a porait din Rusia — Alte țări, ca de exemplu Franța, se ocupă de holeră ca de un element exotic, ca de ceva văzut de departe și care face uneori obiectul discuțiunilor savante. Astfel, Academia de medicină din Paris a ascultat zilele trecute o interesantă expunere asupra holerei în Rusia și asupra primejdiei pe care o înfățișează ieșirea rușilor din țara lor. Noi, care avem plăcere să avem holera printre noi, trebuie să găsim un interes special în cunoașterea datelor expuse de oamenii de știință ai Franței. Holera a reapărut la 3 Mai 1822 la Odessa, la 25 Mai la Novorossisk și la 7 Iunie la Sebastopol. Pe la 30 Mai se găseau printre pasagerii vasului „Fustranos Canonides” — vas pe care se produseseră in cursul călătoriei 8 decese așa numite de inaniție, — două holerici bine caracterizați, și un purtător sănătos de vibrioni. Vasul străbătu strâmtorile având ca destinație Grecia. Guvernul din Athena, prevenit la vreme de guvernul turc, a putut lua măsuri ca vaporul să fie dirijat spre Pireu, la lazaret. Acolo, se constatară printre pasageri încă douăsprezece cazuri de holeră. La 28 iunie, pe vaporul ...Biiuia’’ care venea tot din Novorossisk, se găsi un alt purtător de vibrioni sănătos. Acum câteva luni, în urma sosirii unui grup de refugiați ruși, un focar de epidemie de holeră se declara la Cilinghir, aproape de Hademkchioi, pe calea ferată a Traciei. Epidemia a durat șase zile, producând 84 cazuri dintre cari 43 de decese. Iată, zice comunicarea din care extragem aceste date, o serie de revelațiuni de natură să provoace o legitimă neliniște. S’a luat obiceiul de a se vorbi de cazurile de moarte prin inaniție cari se produc în Rusia, înglobându-se în numărul lor cazuri cari, după cât, se vede, nu sunt decât de holeră. In acest chip, Constantinopolul plin de refugiați ruși, este o primejdie sanitară pentru întreaga Eu• Comunicării de mai sus asupra holerei iau urmat o serie de comunicări în altă ordine făcaută de d-nii Guillain,, Kidelski, Lienland, ,Martin, King Li Pin, Vassii, Căplescu și Paulian. MOZAICURI ELOCVENTA IN CAI VAPORI. Un savant filolog danez, profesorul Jespersen, a făcut o comunicare din care reiese că femeia este mai volubilă ca bărbatul. Un bărbat, ca să vorbească un ceas, cheltuește aceiaș forță pe care ar desfășura-o ridicând de la pământ la fiecare minut o greutate de un kilogram la un metru înălțime. Vocea femeiană însă, e de un calibru cu totul deosebit: mecanismul ei întrebuințeasă spre a funcționa așa de puțini cai vapori, încât o femeie pentru aceiași energie cheltuită, poate vorbi de patru ori mai mult și de patru ori mai lesne decât bărbatul. Pe semne că de aceia, într'o discuție, ultimul cuvânt îl are invariabil femeia. CREȘTETUL EVEREST NEATINS INCA. — Se confirmă din Calcuta că expediția care făcea ascensiunea pe Everest în Gaurisankar (Himalaia), a renunțat și de astă dată să urce creștetul acesta, cel mai înalt din lume. le la iipsiadyîiilor — Ședința cominhriei pentru mandate Comisiunea permanentă consultativă pentru mandate s'a întrunit Marți dimineața la Geneva și a ales ca președinte pe marchizul Theodori. S-a început prin studiul raporturilor japoneze asupra exercițiului mandatului în insulele la nord de ecuator. Marți dimineață s’a ținut și o ședință inaugurală a delegaților însărcinați de consiliul S. N. ca să facă studiul chestiunilor internaționale pentru cooperarea intelectuală. Guverl sovietic vreme obiectele de artă Riga. 2. — Ziarul, ,,Pravda“ anunță că guvernul sovietic a elaborat un proect pentru vânzarea în străinătate a obiectelor de artă din Rusia, (RadgrX In foi de viță Danemarka, urmând pasul civilizațiunei și mai ales al mecanicei care face uimitoare progrese, a introdus în regimul juridic o inovațiune ce poate fi -------. - - . ---j.. tată, Danemarka, se știe, are în legislația ei, pedeapsa cu moarte. Ei bine, execuțiunile, cari până acum se făceau cu o mare sabie specială, se vor face pe viitor cu ajutorul ghilotinei. « Guvernul, îngrijat de creșterea leului și de pericolul că admirabila recoltă de grâu ar putea să fie vândută din această cauză pe un preț mult mai mic decât s’ar fi realizat cu valuta de acum câtva timp, anunța că va lua măsuri în contra creșterii artificiale și interesate a leului. In acelaș timp, o delegație a Camerei de comerț a plecat în străinătate, spre a convinge, cercurile financiare că nu se face o nedreptate cu menținerea leului în starea precară în care se află și că trebue să fie ridicat la valoarea justificată de bogățiiile țării. Ce-o să iasă de aci ? Ghicitoarea în cafea are cuvântul. ♦ De la Secretariatului comunei Buziaș S. S. 140 1922 Oficiul Stărei civile In București La recercarea cercului de recrutare din Lugoj nr. 11346 din 1922 în cauză militară vă rog am estrada In oficiu estrașul de moarte a lui Wilhelm Schwarcz locuitori din Buziaș, care la anul 1920, circa luna lui Iunie sau Iulie’a nenorocit acceleratul a C. F. și s’a înmormântat în București și apoi cât să poate de în grabă a’mi trimite aici la primărie. Asieșianu Secretar Buziaș, la 6 Martie 1922 Tata Noe Reluarea circulației normale pe linia București- Predeal In urma celor publicate de unele ziare, că circulația pe linia Ploești-Predeal, la Valea Largă, se face tot prin transbordare, ne-am adresat direcțiunei generale a c. f. spre a ne comunica, în mod precis, care este adevărul, spre a-i împărtăși cititorilor noștri nedumeriți din cauza ’publicațiunilor contradictorii ce s’au făcut prin ziare. Atât dela direcțiunea generală a c. f. cât și dela gara de nord și gara Sinaia ni s’a comunicat că circulația se face în mod normal și că toate trenurile și-au reluat cursa regulată pe această linie, fără transbordare. De asemenea pe linia București-Timișoara, circulația, întreruptă din cauza ciocnirii de la Armeniș, s’a reluat pe ziua de azi, în mod normal, tot fără transbordare.. Statele Unite cer Angliei să-și plătească datoriile vrea sa reducă datoriile aliaților.— Nota circularii a lui Balfour.— Seonild. 2. — Lordul Balfour a adresat țarilor debitoare Angliei o notă în care se arată preferința Britaniei pentru o politică de anulare a datoriilor contractate de aliați in Anglia și anularea părților cuvenite Angliei din plata datoriilor germane, aceasta în scop de a înlesni soluționarea problema despăgubirilor și refacerea Europei, cu condiție insă ca și Marea Britanie să fie, la rândul ei, scutită de datoria sa față de Statele Unite. In această notă Balfour reamintește că aceste împrumuturi au fost făcute pentru un scop comun tuturor țărilor aliate, iar nicidecum pentru realizarea unui avantaj separat al vreunui stat în parte. Cuprinsul notei a fost comunicat și Statelor Unite ale Americii. Nota începe prin a declara că deși guvernul englez nu a fost de loc grăbit de a se ocupa de chestiunea obligațiunilor interaliate în momentul de față, totuși evenimentele recente nu i-au lăsat o altă cale. Nota urmează datoriile de războiu, în afară de interese datorite Angliei în momentul de față, se urcă la 3.499 milioane livre sterline, dintre care Germania datorește 1450 milioane, Rusia 650 milioane, iar aliații 1300 milioane. De altă parte Anglia datorește Statelor Unite jussie un sfert din această sumă — se zice §50 milioane lire sterline, precum și interesele car** *— * Guvernul englez s’a abținut în tăcere de arco cerere față de aliați, fie pentru plata intereselor sau a achitării capitalului, însă dacă această acțiune a fost presupusă ca fiind Inoportună această nu a fost din cauza că guvernul englez ar fi prețuit prea puțin inconvenientele în actuala stare a lucrurilor, sau fiindcă s’ar fi opus de a face largi sacrificii, spre a pune capăt aestei stări. Din contră, guvernul englez este preparat — la caz că o asemenea politică va face parte din aranjamentul internațional satisfăcător, de a seduce datoriile contactate in Anglia de aliații ei sub formă de împrumut pecum și datoriile Germanie pentru reparation. Totuși evenimentele recente fac caa asemenea politică să fi greu de înfăptuit. Cu perfectă cursucezie și în exercițiul depturilor sale proprii, guvern american a cerut acestei țări, de a plăti interesele care au crescut din 1919 și de a converti datoria către Amrica, în datorie consolidată (Sfârșitul îi este). NOTA ANGLIE APROBATA DE FESA Întreaga, pică recunoaște înalta importanta notei d-lui Balfour asupra datoriei interaliate. „Times“ scrie următoarele : Această notă este un document cu multă greutate și cu un raționament solid, semna de distinsul ei autor „Daily New“ arată că nota este o expuneriăiastră a cazului britanic. „Daily Chrode“ declară că nota va râmie ca un document clasic deiat. „Morning Po“ este și el de părere că acea notă este menită să devină document istoric. „Manchester Gardian“ socotește nota ca k mai sinceră sforțare care sfăcut până acum, atât de jglia cât și de altă țară, pens a tăia odată nodul complicilor financiare care ameninț să sugrume comerțul manetei „Westminsthazette" scrie : Atitudinea gw-ului britanic este, fără învoită, o atitudine perfect ratiopic și perfect logică. Situații nostră față de America este dic, vorbind, nu aceia, a unul de zot, dar aceia a unui garaj, noi ne-am împrumutat nperru noi înșine ci pentru voții noștri, ale căror polițe Bm ^irat, deoarece America a rutemnătura noastră ca o ndițe a împrumutului. Ca’mierii noștri să cadă, aduiși pe viitor pentru totdeauna,dreaga sarcină a I acestor dini, ruj este o propunere nici rațională, nici echitabilă. De aceea politica adoptată în nota britanică este o politică vădit solidă. Discutând, motivele care au îndemnat guvernul să emită această notă, „Daily Telegraph“ scrie : Guvernul își dă seamă că contribuabilul englez, destul de încărcat, nu va mai consimți la un nou impozit pe venit. Este vădit că dacă aliații noștri nu vor găsi fondurile pentru plata dobânzilor și amortizărilor împrumuturilor noastre acordate lor, contribuabilul britanic va trebui să plătească el aceste sarcini. Presa așteaptă cu mult interes efectul produs de această notă asupra opiniei "publice americane. „Times“ cât și „Morning Post“ ar fi preferat ca politica generoasă față de datoriile europene să fi fost adoptată, fără încercarea de a lega și Statele Unite de afacerile europene. „Westminster Gazette“ crede de asemenea că ar fi fost mai bine ca America să fi dat ca exemplul generos ștergând datoriile aliaților din Europa, decât să trateze întreaga problemă a datoriilor internaționale ca o chestiune unitară. „Manchester Guardian“ aprobă demersul guvernului britanic. „Argumentul acestei note, scrie ziarul, este fundamental temeinic și la timp se vor vedea învățăturile ce se pot trage din această notă. Europa nu se poate ridica fără ajutorul Americei. Această refacere este mai presus de resursele ei. America nu-și poate mărgini interesele ei în Europa la simpla colecționare a datoriei. Economicește aceasta nu este posibil. Plata datoriei implică activitatea ceia -i ca parte la căutarea unei căi pentru clarificarea situației.1 „Daily Chronicle“ nu privește participarea americană ca un factor esențial în planul general al unui aranjament, așa cum se găsește indicat în nota d-lui Balfour: O anulare generală, și care să depindă de ipoteca Americei, asupra datoriilor europene, va putea fi numai atunci posibilă când Franța va fi dispusă pentru o propunere de natura aceasta. Dacă noi am avea siguranța unei Europe liniștite și dispusă pentru pace și dezarmare, am face bucuroși sacrificii cu nădejdea că ele ne vor fi întoarse mai târziu sub forma unor beneficii de care să se bucure toți. Ziarul „Daily News“ scrie : Este bine ca aliații noștri europeni, și, în special Franța, să se pătrundă de logica faptelor și de dilema în care cu toții sunt, mai mult sau mai puțin, cuprinși. TRATATIVELE DE LA WASHINGTON Londra. 2.— Tratativele de la Washington între delegatul francez Parmantier și guvernul Statelor Unite in chestia datoriilor de război n'au dat până acuma nici unn rezultat. Comisiunea engleză pentru datoriile de război ca pleca la 5 Septembrie la Washington. ( Roilor). Banca Agrară Ia ca proces guvernului Cluj, 2 August Banca Agrara, a ținut azi adunarea generală, care s'a ocupat de conflictul ivit în jurul chestiunei finanțării reformei agrare din Ardeal. La ședința au luat parte președintele Poruțiu, d-nii Vaida, Braniște și Cosma din Sibiu Au mai luat parte 60 acționari, cari reprezintă peste 10 mii de acțiuni. D. Mihali a propus ca ședința să nu ia nici o hotărire decisivă, amânând pentru mai târziu rezolvarea chestiunii. S-a procedat apoi la vot. Cu, 881 contra 50 s'a hotărît ca să se intenteze imediat proces guvernului. Printre cei 50, cari s'au exprimat contra intentării procesului sunt 5 liberali și d. Mihai. (Bador) * Rugăm toate persoanele, care ne trimit bani să noteze pe cuponul mandatului scopul primeterei, iar pentru abonamente să noteze data de la care să înceapă abonamentul. Contrar nu putem da curs mandat?’3ui, SASPUNSUL GERMANI LA NOTA JBALKEZl Berlin. 2. — Ziarele germane anuintă că răspunsul guvernului german la nota franceză acceptă întrucâtva condițiile franceze; declară însă că chestia reparațiunilor și plățile convenite prin moratoriu formează un singur complex. Aceste din urmă plăți Germania declară că nu le poate plăti integral și propune zece milioane de mărci aur. Un Bnomsmesit iul Tags ® tesiessu în Capitală Comitetul executiv al partidului democrat a luat hotărirea să deschidă o listă de subscripție publică din al cărei produs se va constitui un fond pentru ridicarea unui măreț monument, în Capitală, mult regretatului dispărut Tafeo Ionescu. Va fi un meritat omagiu memoriei unuia din cei mai străluciți fii ai neamului și totodată un semn concret că românii nu uită pa acela cari își consacră viața feteui patriei; în această ordine de idei, subliniem faptul că in multe părți ale țarei s’au coîistituit comitete, spre a strânge fonduri și a alimenta subscripția aceasta. Iată o acțiune care este bine să fie generalizată, fiindcă denotă conștiința recunoștinței datorite marilor slujitori ai neamului. Pe lista deschisă de ziarul nostru au mai subscris: Gh. C. Solomonescu avocat Lei 1000 Suma din urmă 851.000 Total general 852.000 * Persoanele din Capitală și din provincie, cari vor să se însărcineze cu strângerea de fonduri pentru monumentul lui Take Ionescu, se pot pre Ia al nostru spre a li se meredința liste de subscripție. FILME Vagonul coboară în plină iuțeală strada Smârdan. Un călător vrea să sară din tramvai. Altul se repede de pe trotuar pe platformă. Două țipete în același timp. — Aoleo ! piciorul ! — Aoleo ! mâna ! înghesuiți în îmbulzeala de pe platformă, pe când tramvaiul își vede de drum, ei se apucă la harță. — Asta e nesimțire , să mă calci așa ! — Nesimțit ești d-ta, că era să-mi rupi mâna ! — D-ta ești vinovat! — Ba d-ta ești ! — Ba tu ! — Ba tu ! O clipă tac. Cei patru ochi scapără. — Obraznicule! scrâșnește primul. — Nemernicule ! izbucnește ■celalt. Publicul se’mparte ’n două. Dumnealui e de vină, observă, unii; nu e voe să stai pe scară când merge tramvaiul. — Auzi, domnule ? strigă beligerantul susținut. — Ba dumnealui e de vină, intervin ,alții, nu e voe să te urci în mersul vagonului. — Auzi, domnule ? răspunde înțepat celalt beligerant. — Las că te 'nvăț eu minți. — Să ’nveți pe cine ai mai învățat. Din nou se măsoară unul pe altul, cu un amestec de dispreț și de amenințare. Atunci, un domn gras, care tăcuse și-și mângâiase mereu chelia, brabonată, exclamă— N’ați făcut nimic. — Adversarii se ’ntorc spre el și-l întreabă deodată: — Ce vrei să zici cu asta ? — Vreau să zic că dacă nu vă bateți nițel, n’are haz, glumește omul — Cu ce drept te amesteci în vorbă ? îl repede cel care voise să coboare. — Așa e. Cum îți permuți să ne iei peste picior ? completează, cu aceiași violență, cel carea se urcase în mers. — Asta e necuviință! reia primul. — Ai dreptate. Și ar trebui să-l punem la locul lui ! urmează al doilea. — Nici n’am pomenit așa îndrăzneală ! — Curat îndrăzneală. Georgescu. — Ionescu — îmi pare bine. — încântat. Tramvaiul s’a oprit. Foștii beligeranți se invită unul pe altul să coboare, cu cea mai mare gentileță, și pe urmă continuă drumul împreună, ca și când nimic nu s’ar fi întâmplat, după ce mai aruncă o privire amenințătoare călătorului care le tulburase conflictul— Don José. Cronica externă noul guvern italian s’a constituit sub președinția d-lin Facta. Portofoliul afacerilor străine a fost încredințat tot dlui Schauzer. Ce rost a avut atunci criza politică din Italiîa, dacă s’a ajuns la aceeaș formațiune de guvern ? Stânga a provocat criza, ea a răsturnat cabinetul Faeta și iată reapărând acelaș cabinet. Din cauza modului ciudat cum a evoluat parlamentarismul in Italia, s-a ajuns la rezultatul că veechile partide de guvernământ sunt in discreția partidelor conduse de d-nii Mussolini și Dom Sturzo — cei dintau șef al partidului popular catolic; al doilea, șeful fasciștilor. Partidul popular catolic și grupul Fascist, n’au o doctrină și un program și nici o fațadă parlamentară ; dar șefiilor, foarte energiei și maeștri iu intrigi și lovituri, sunt capabili să răstoarne guvernele , să paralizeze acțiunea partidelor de la dreapta, dar nu pot beneficia de crizele ce le provoacă. Guvernul grec a luat măsuri ca trupele sale din Tracia și Asia Mică să nu atace trupele aliate. In cazul acesta proectul unei expediții împotriva Constantinopolului a fost amânat, sau a căzut. Ziarele din Athena consideră situația guvernului d-lui Protopapadakis, compromisă. Reamintim că in ultima ședință a parlamentului, r. Protopapadakis a făcut aluzie la necesitatea în care se va găsi guvernul său, ca să ia măsuri de o oarecare gravitate. El a făcut aluzie la proectul ocupării Constantinopolului. Cu toate acestea acțiunea grecilor a determinat pe aliați să se intereseze de aproape de problema Orientului. La întrevederea de la Londra — întrevedere, care va lua poate caracterul unei conferințe — se va discuta și restabilirea pacei în Orient. Guvernul german a răspuns la nota guvernului francez în chestia reparațiilor. Germania susține că chestia reparațiilor și modalitatea plăților cuvenite prin moratoriu, au o legătură intre ele , iar ultimele plăți nu pot fi efectuate integral. mm riii inüiiii școalein<sesnate In reforma învățământului primar, un loc important îl are și organizarea școalelor normale pentru învățători și învățătoare. In această privință însă, proectul comisiunei nu poate fi decât provizor, întrucât școala nord pote fi funcțiune de organizarea școalei primare, după tipul de 4, de 6 sau de 7 ani, pe care îl va avea școala primară viitoare va depinde și programul de studii și numărul anilor pe care îl va avea școala normală . Pentru noi însă, chestiunea aceasta are o deosebită importanță dintr-un alt punct de vedere, oricare ar fi alcătuirea definitivă a școalei normale, ea trebue să aibă în vedere și un gen de școală secundară pregătitoare a unui factor deosebit de educație națională; e vorba de seminariile preoțești fără cari cultura națională n’ar fi completă. In sistemul ce preconizăm, cei trei ani din cursul inferior al școalei normale se unifică cu cei trei ani dela seminarii ca și dela celelalte școale secundare. Specializarea pentru fiecare ramură de învățământ n’ar trebui să înceapă decât în cursul superior, bineînțeles fără să se unilateralizeze, căci adevărata specializare nu se face decât în Universitate în polytehnie, în academii și alte instituțiuni speciale. Despre această unificare a cursului inferior, am tratat pe larg atât în conferințe, cât și prin articole de reviste și de ziare, publicate în lucrarea mea din anul trecut „Educația integrală în școala de azi și cea de mâine“ și mai ales în broșura mea ultimă „Gimnaromania“. In acest articol vreau să atrag atenția cercurilor comptezente că, reforma școalelor normale trebue să fie făcută simultan cu aceia a seminariilor, în ce privește cel puțin cursul inferior. Este bine și folositor, pentru ca mentalitatea viitorilor învățători și preoți să aibă o bază comună ca cultură generală; în parantez cred că e bine să adaug că acest deziderat se aplică și la celelalte categorii de școale secundare. Dar cu această ocazie vreau să vorbesc de un astfel de școală pregătitoare a unui nou factor de ordin mai puțin cultural dar nu mai puțin important din punctul de vedere al prosperărei vieții rurale. Vreau să atrag atenția celor în drept asupra organizării școalelor de notari și a importanței misiunei notarului la sate. Notarul care în realitate este sufletul administrației comunale, trebue sa fie mai ales în România Mare un element de ordine de cultură și de moralitate mult mai bine pregătit decât cel pe care ni-l dă școalele actuale de notari și ferii lor de recrutare. Astăzi, pentru a intra într’o asemenea școală, nu se pare decât certificatul de absolvire a unui curs primar, iar școlarii recrutați din tineri cari au satisfăcut obligațiunea serviciului militar, nu fac decât un an de studii, cu toate că acestea cuprind, în afară de cunoștințe de limba română, matematică, religie, istorie și geografia țării și lucrări practice de agricultură și toată legislația, privitoare la administrația și viața rurală. Credem că, dacă s’ar da viitorului notar o cultură generală egală cu aceia a învățătorului și a preotului și o pregătire specială echivalentă cu aceia a celor doi factori de mai sus, dacă cu alte cuvinte am introduce în cadrul vieței comunale această trinitate binefăcătoare, am face un mare pas spre armonizarea și bunul mers al satelor noastre din toate punctele de vedere. Toate aceste observațiuni?i considerațiuni ne duc la încheierea formulată și altă dată că, întrucât instrucțiunea și educția poporului este națională și sub îngrijirea și ocrotirea statului, la organizarea ei, trebue să ia parte toate organele și resorturile de stat. Ministerul instrucțiunii, care este resortul principal în materie de învățământ și de cultură generală, are sarcina de a se ocupa în special de asemenea chestiuni; el trebue să aibă dreptul de inițiativă și sa facă ca la stabilirea regimului școlar al țărei să colaboreze toate autoritățile hotărîtoare ale țărei. Diferitele ministere nu pot lucra separat în chestiuni de interes comun; am risca să avem in aceiaș țară directive deosebite și chits* colliziuni de principii ceea ce ar fi în paguba armoniei sociale și a progresului general și prin urmare, în paguba țării, înfăptuirea acestor deziderate nu depinde decât de oarecari măsuri de procedură, bunăvoință pentru interesul obștesc, suntem siguri că nu lipsește, dar o asemenea colaborare credem că este atât de necesară și utilă, încât realizarea ei nu va putea întârzia. Numai așa un nou regim școlar și o reformă a învățământului poate să fie o operă durabilă și o mare reformă. Prof. Crisis Neaoesea