Universul, august 1922 (Anul 40, nr. 171-194)

1922-08-05 / nr. 173

Târgurile libere Deprecierea valutei și nea­junsurile transporturilor prici­­nuesc, de­sigur, greutăți mari restabilirii condițiilor de trai normal, dar pro­vnici hotă­­rîți ai oftenirii traiului, vino­vați în primul rând de crește­rea continuă a prețurilor, tre­­buesc socotiți numeroșii inter­mediari dintre producători și consumatori. Nu spunem ceva nou. Constatarea aceasta a fost făcută, de mii de ori, mai cu seamă de un război­u încoace; dacă nu s’a ținut și nu se ține seamă de ea, aceasta se dato­­rește fie nerecunoașterii în­semnătății ei, fie împrejurării că, pentru considerațiuni po­litice, anumiți intermediari trebuia și trebuie lăsați să-și urmeze îndeletnicirile. Acolo unde însemnătatea răului a fost recunoscuta și s’au luat măsuri cinstite și e­­nergice de înlăturare, rezulta­tele au confirmat utilitatea mă­surilor luate. O pildă edificatoare în a­­ceastă privință ni-i dată din­ depărtata Americă de Sud. Specula exagerată, neomenoa­să și ilicită, n’a cuprins în mrejele ei numai țările din cercul de foc al războiului și din imediata lui apropiere; „valurile“ scumpetei s’au abă­tut peste­­ ținuturi depărtate, încetând războiul, Brazilia a fost printre țările americane, care au căutat să expedieze o mare parte din produsele loo r în Europa, pentru prețurile mari plătite aici. Asupra res­tului de mărfuri, păstrat, a în­ceput specula de jaf : acapa­rările, trecerile de mărfuri din mână în mână pentru realizări de câștiguri succesive ; prețu­­rie au crescut vertiginos. Mas­­sele populare s’au mișcat, s’au luat măsuri excepționale. Rezultatul ? Brazilienii sunt latini; după scurt timp auto­ritățile au revenit asupra mă­surilor luate și speculatorii ne­omenoși au continuat să-și în­groașe obrazul și pungile. Soluția problemii oftinirii traiului nu mai putea întârzia. Populația, mai puțin indolentă decât noi, cerea cu stăruință înlesnirea traiului. Municipalitatea orașului San Paolo avu fericita inspirație a povestea oului lui Colum­b — să înființeze pe teritoriul său târguri libere, în care pro­ducătorii din împrejurimi, în­curajați prin înlesniri de tran­sport, scutiri de taxe — și de­sigur și de bacșișuri și plocoa­ne pentru mai mărimile oficia­le — vin, expun și vând pro­dusele lor, mărfuri de primă necesitate, direct consumatori­lor, după o neclintită rânduia­­lă, care exclude foarte simplu și posibilitățile de acaparare și posibilitățile de speculă. D. Dulphe Pinheire Macado, intendentul superior al manu­f­lantei de la Rio de Janeiro, vi­zitează aceste târguri și orga­nizează târguri similare în di­ferite părți ale țării. Ca ur­mare, se constată o simțită scă­dere a prețurilor și posibilita­tea unei îndestulări a popu­­lațiunii. Se organizează cu mici cheltueli și cu personal restrâns, un serviciu central. O statistică, îngrijit ținută, confirmă însemnătatea rezul­tatelor. Primăria Capitalei noastre a primit de­sigur și ea, prin con­sulul nostru general de la Rio de Janeiro, toate lămuririle necesare, cum au primit și al­te instituțiuni dela noi din ța­ră , un istoric al­ acestor târ­guri libere, date statistice, re­gulamente, etc. Până astăzi, nici un semn nici că s’ar ști ceva despre această admirabilă experiență. Și, totuși, la noi, poate mai mult decât acolo, protivnicii înlesnirii traiului sunt inter­mediarii , iar scumpetea tinde să ia proporții catastrofale. Valul întâmplărilor Evenimente neașteptate se precipită cu o grabă neobici­­nuită de câtva timp. Marșul grecesc spre Constantinopol— urmat de reacțiunea imedia­tă a trupelor interaliate­­,pre­facerile politicei din Italia, — schimbarea de regim din Po­lonia, — împrejurările din A­­merica și Germania — sunt semne caracteristice ale aces­tui proces general.­­ Starea sufletelor e pretutin­deni efervescentă, răscolită de spiritul nou al timpului. Știri­le de senzație circulă cu o re­peziciune uimitoare. Nervii sunt aproape obosiți de atâtea impresii și senzații care lo­vesc din plin. Și totuși, în toate aceste fră­mântări din toate unghiurile pământului, nu domină decât un adevăr, pe cari puțini îl bănuesc și cei mai puțini nu-l nesocotesc. E clădirea viitoru­lui, e strădania care va ține încă multă vreme, așa fel în­cât generației noastre aproape­ nici nu-i este ursit să se bu­cure sau să fie amărîtă de ce ca fi­­i­malul întâmplărilor e tumul­tos, determinat de curenți pro­­tivnici, de linii încă nesigure, și încă multă vreme nesigure. Dar în această stare de lucruri, ce este de făcut? Să ne străduim în puterile muncei ca să ne refacem și să ne sporim gospodăria. Să în­depărtăm de la noi farnientis­­mul oriental și să ne pătrun­dem cât mai mult de aspec­tele nouă ale activității și ci­vilizației lumei, înțelegând nouile forme sub împlinirea datoriei, să nu fim mai triști decât ne-o cere ziua de mâine dar mult mai serioși, în tot cazul, decât ne arată ziua de azi. Și, cu deosebire, problemele educațiunei să precumpăneas­că, în mințile înțelegătorilor, toate planurile și chibzuințele­­ lor.­­Cetățenii de mâine, acei cari vor fi martori probabili ai schimbărilor reale și relativ definitive, trebue să fie bine organizați, instruiți, îndem­nați spre munca positivă —­­singura lozincă a viitorului. Iată datoria cetățenilor de astăzi față de urmașii lor: A­­cest pământ aparține tuturor generațiilor cari s-au născut pe el și l-au populat, cât și generaților viitoare pe care noi — prezentul — le legăm cu trecutul. Suntem deci răspunzători de faptele noastre și nu e trea­bă înțeleaptă să ne batem joc de resturile unui neam. Mun­că rodnică și cinstită, prin ur­mare, dacă voim ca împreju­rările să nu ne întâmpine ne­­pregătiți» !«­ !■ Ce firimi­s umii dl SeuS^t­ra — La a porait din Rusia — Alte țări, ca de exemplu Fran­ța, se ocupă de holeră ca de u­n element exotic, ca de ceva văzut de departe și care face uneori obiectul discuțiunilor savante. Astfel, Academia de medicină din Paris a ascultat zilele tre­cute o interesantă expunere a­­supra holerei în Rusia și asu­pra primejdiei pe care o înfăți­șează ieșirea rușilor din țara lor. Noi, care avem plăcere să a­­vem holera printre noi, trebuie să găsim un interes special în cunoașterea datelor expuse de oamenii de știință ai Franței. Holera a reapărut la 3 Mai 1822 la Odessa, la 25 Mai la No­­vorossisk și la 7 Iunie la Sebas­topol. Pe la 30 Mai se găseau printre pasagerii vasului „F­ustran­os Canonides” — vas pe care se produseseră in cursul călătoriei 8 decese așa numite de inaniție, — două holerici bine caracteri­zați, și un purtător sănătos de vibrioni.­­ Vasul străbătu strâmtorile a­­vând ca destinație Grecia. Gu­vernul din Athena, prevenit la vreme de guvernul turc, a putut lua măsuri ca vaporul să fie di­rijat spre Pireu, la lazaret. Acolo, se constatară printre pasageri încă douăsprezece ca­zuri de holeră. La 28 iunie, pe vaporul ...Bi­i­uia’’ care venea tot din Novo­­rossisk, se găsi un alt purtător de vibrioni sănătos. Acum câteva luni, în urma so­sirii unui grup de refugiați ruși, un focar de epidemie de holeră se declara la Cilinghir, aproape de Hademkchioi, pe ca­lea ferată a Traciei. Epidemia a durat ș­ase zile, producând 84 cazuri dintre cari 43 de de­cese. Iată, zice comunicarea din care extragem aceste date, o se­rie de revelațiu­ni de natură să provoace o legitimă neliniște. S’a luat obiceiul de a se vorbi de cazurile de moarte prin ina­­niție cari se produc în Rusia, înglobându-se în­­ numărul lor cazuri cari, după cât, se vede, nu sunt de­cât de holeră. In a­­cest chip, Constantinopolul plin de refugiați ruși, este o primej­die sanitară pentru întreaga Eu­• Comunicării de mai sus asu­pra holerei iau urmat o serie de comunicări în altă ordine fă­­caută de d-nii Guillain,, Kidels­­ki, Lienland, ,Martin, King Li Pin, Vassi­i, Căplescu și Pau­­lian. MOZAICURI ELOCVENTA IN CAI­ VAPORI.­­ Un savant filolog danez, pro­fesorul Jespersen, a făcut o co­municare din care reiese că fe­meia este mai volubilă ca băr­batul. Un bărbat, ca să vorbeas­că un ceas, cheltuește acei­aș forță pe care ar desfășura-o ri­dicând de la pământ la fiecare minut o greutate de un kilogram la un metru înălțime. Vocea fe­­meiană însă, e de un calibru cu totul deosebit: mecanismul ei în­trebuințeasă spre a funcționa așa de puțini cai­ vapori, în­cât o femeie pentru aceiași energie cheltuită, poate vorbi de patru ori mai mult și de patru ori mai lesne decât bărbatul. Pe semne că de aceia, într'o discuție, ul­timul cuvânt îl are invariabil femeia. CREȘTETUL EVEREST NE­ATINS INCA. — Se confirmă din Calcuta că expediția care fă­cea ascensiunea pe Everest în Gaurisankar (Himalaia), a re­nunțat și de astă dată să urce creștetul acesta, cel mai înalt din lume. le la iipsiad­yîiilor — Ședința cominhriei pentru mandate Comisiunea permanentă con­sultativă pentru mandate s'a în­trunit Marți dimineața la Gene­va și a ales ca președinte pe marchizul Theodori. S-a început prin studiul rapor­turilor japoneze asupra exerci­țiului mandatului în insulele la nord de ecuator. Marți dimineață s’a ținut și o ședință inaugurală a delega­ților însărcinați de consiliul S. N. ca să facă studiul chestiuni­lor internaționale pentru coope­rarea intelectuală. Guverl sovietic vreme obiectele de artă Riga. 2. — Ziarul, ,,Pravda“ anunță că guvernul sovietic a elaborat un proect pentru vân­zarea în străinătate a obiecte­lor­ de artă din Rusia, (RadgrX In foi de viță Danemarka, urmând pasul ci­­vilizațiunei și mai ales al meca­nicei care face uimitoare pro­grese, a introdus în regimul ju­ridic o inovațiune ce poate fi -------. - - . -­­--j.. tată, Danemarka, se știe, are în legislația ei, pedeapsa cu moar­te. Ei bine, execuțiunile, cari până acum se făceau cu o mare sabie specială, se vor face pe vi­itor cu ajutorul ghilotinei. « Guvernul, îngrijat de crește­rea leului și de pericolul că ad­mirabila recoltă de grâu ar pu­tea să fie vândută din această cauză pe un preț mult mai mic de­cât s’ar fi realizat cu valuta de acum câtva timp, anunța că va lua măsuri în contra creșterii artificiale și interesate a leului. In acelaș timp, o delegație a Camerei de comerț a plecat în străinătate, spre a convinge, cer­curile financiare că nu se face o nedreptate cu menținerea leului în starea precară în care se află și că trebue să fie ridicat la va­loarea justificată de bogățiiile țării. Ce-o să iasă de aci ? Ghicitoa­rea în cafea are cuvântul. ♦ De la Secretariatului comunei Buziaș S. S. 140 1922 Oficiul Stărei civile In București La recercarea cercului de re­crutare din Lugoj nr. 11346 din 1922 în cauză militară vă rog am estrada In oficiu estrașul de moarte a lui Wilhelm Schwarcz locuitori din Buziaș, care la a­nul 1920, circa luna lui Iunie sau Iulie’a nenorocit accelera­tul a C. F. și s’a înmormântat în București și apoi cât să poa­te de în grabă a’mi trimite aici la primărie. Asieșianu Secretar Buziaș, la 6 Martie 1922 Tata Noe Reluarea circulației nor­male pe linia București- Predeal In urma celor publicate de unele ziare, că circulația pe linia Ploești-Predeal, la Valea Largă, se face tot prin trans­bordare, ne-am adresat direc­­țiunei generale a c. f. spre a ne comunica, în mod precis, care este adevărul, spre a-i împărtăși cititorilor noștri ne­dumeriți din cauza ’publica­­țiunilor contradictorii ce s’au făcut prin ziare. Atât dela direcțiunea gene­rală a c. f. cât și dela gara de nord și gara Sinaia ni s’a co­municat că circulația se face în mod normal și că toate tre­nurile și-au reluat cursa regu­lată pe această linie, fără trans­­bordare.­­ De asemenea pe linia Bucu­­rești-Timișoara, circulația, în­treruptă din cauza ciocnirii de la Armeniș, s’a reluat pe zi­ua de azi, în mod normal, tot fără transbordare.. Statele­ Unite cer Angliei să-și plătească datoriile vrea sa reducă datoriile aliaților.— Nota circularii a lui Balfour.— Seonild. 2. — Lordul Bal­four a adresat țarilor debi­toare Angliei o notă în care se arată preferința Britaniei pentru o politică de anulare a datoriilor contractate de a­liați in Anglia și anularea părților cuvenite Angliei din plata datoriilor germane, a­­ceasta în scop de a înlesni soluționarea problema­ des­păgubirilor și refacerea Eu­­ropei, cu condiție insă ca și Marea Britanie să fie, la rân­dul ei, scutită de datoria sa față de Statele­ Unite. In a­­ceastă notă Balfour reamin­tește că aceste împrumuturi au fost făcute pentru un scop comun tut­uror țărilor aliate, iar nici­de­cum pentru reali­­zarea unui avantaj separat al vreunui stat în parte. Cuprinsul notei a fost co­municat și Statelor­ Unite ale Americii. Nota începe prin a declara că deși guvernul englez nu a fost de loc grăbit de a se ocu­pa de chestiunea obligațiuni­lor interaliate în momentul de față, totuși evenimentele recente nu i-au lăsat o altă cale. Nota urmează­ datoriile de războiu, în afară de inte­rese datorite Angliei în­ mo­mentul de față, se urcă la 3.499 milioane livre sterline, dintre care Germania datore­­ște 1450 milioane, Rusia 650 milioane, iar aliații 1300 mi­lioane. De altă parte Anglia datorește Statelor­ Unite juss­ie un sfert din această su­mă — se zice §50 milioane lire sterline, precum și inte­resele car** *— * Guvernul englez s’a abți­nut în tăcere de arco cerere față de aliați, fie pentru plata intereselor sau a achitării capitalului, însă dacă aceas­tă acțiune a fost presupusă ca fiind Inoportună această nu a fost din cauza că gu­vernul englez ar fi prețuit prea puțin inconvenientele în actuala stare a lucrurilor, sau fiindcă s’ar fi opus de a face largi sacrificii, spre a pune capăt aestei stări. Din contră, guvernul englez este preparat — la caz că o ase­menea politică va face parte din aranjamentul internațio­nal satisfăcător, de a seduce datoriile contactate in An­glia de aliații ei sub formă de împrumut pecum și dato­riile Germanie pentru repa­ration­. Totuși evenimentele recente fac ca­a asemenea politică să fi greu de în­făptuit. Cu perfectă cursucezie și în exercițiul dept­urilor sale proprii, guvern­ american a cerut acestei țări, de a plăti interesele care au crescut din 1919 și de a converti da­toria către Amrica, în dato­rie consolidată (Sfârșitul îi este). NOTA ANGLIE APROBATA DE FESA Întreaga, pică recunoaște înalta important­a­ notei d-lui Balfour asupra datoriei inter­aliate. „Times“ scrie următoa­rele : Această notă e­ste un document cu multă greutate și cu un ra­ționament solid, semna de dis­­tinsul ei autor „Daily New“ arată că nota este o expune­­riăiastră a ca­zului britanic. „Daily Chrod­e“ declară că nota va râmie ca un docu­ment clasic de­iat. „Morning Po“ este și el de părere că acea­ notă este me­­nită să devină­ document is­toric. „Manchester Gardian“ soco­tește nota ca k mai sinceră sforțare care sfăcut până a­­cum, atât de jglia cât și de altă țară, pens a tăia­ odată nodul complicilor financiare care ameninț să sugrume co­merțul manetei „Westminsth­­azette" scrie : Atitudinea gw-ului britanic este, fără învoită, o atitudine perfect ratiopic și perfect lo­gică. Situații nostră față de America este dic, vorbind, nu aceia, a unul de zot, dar aceia a unui garaj, noi ne-am îm­prumutat nper­ru noi înșine ci pentru voții noștri, ale că­ror polițe Bm ^irat, deoarece America a rut­emnătura noa­stră ca o ndițe a împrumu­tului. Ca’­mierii noștri să cadă, aduiși pe viitor pentru totdeauna,dreaga sarcină a I acestor dini, ruj este o pro­punere nici rațională, nici echi­tabilă. De aceea politica adop­tată în nota britanică este o po­litică vădit solidă. Discutând, motivele care au în­demnat guvernul să emită a­­ceastă notă, „Daily Telegraph“ scrie : Guvernul își­ dă seamă că contribuabilul englez, destul de încărcat, nu va mai consimți la un nou impozit pe venit. Este vădit că dacă aliații noștri nu vor găsi fondurile pentru plata dobânzilor și amortizărilor îm­prumuturilor noastre acordate lor, contribuabilul britanic va trebui să plătească el aceste sarcini. Presa așteaptă cu mult inte­res efectul produs de această notă asupra opiniei "publice a­­mericane. „Times“ cât și „Morning Post“ ar fi preferat ca politica gene­roasă față de datoriile europene să fi fost adoptată, fără încer­carea de a lega și Statele­ Unite de afacerile europene. „Westminster Gazette“ crede de asemenea că ar fi fost mai bine ca America să fi dat ca e­­xemplul generos ștergând dato­riile aliaților din Europa, decât să trateze întreaga problemă a datoriilor internaționale ca o chestiune unitară. „Manchester Guardian“ apro­bă demersul guvernului brita­nic. „Argumentul acestei note, scrie ziarul, este fundamental temeinic și la timp se vor ve­dea învățăturile ce se pot trage din această notă. Europa nu­ se poate ridica fără ajutorul Ame­­ricei. Această refacere este mai presus de resursele ei. America nu-și poate mărgini interesele ei în Europa la simpla colecțio­nare a datoriei. Economicește aceasta nu este posibil. Plata datoriei implică activitatea ce­ia -i ca­ parte la căutarea unei căi pentru clarificarea situației.1 „Daily Chronicle“ nu privește participarea americană ca un factor esențial în planul gene­ral al unui aranjament, așa cum se găsește indicat în nota d-lui Balfour: O anulare gene­­rală, și care să depindă de ipo­teca Americei, asupra datoriilor europene, va putea fi numai a­­tunci posibilă când Franța va fi dispusă pentru o propunere de natura aceasta. Dacă noi am a­­vea siguranța unei Europe liniș­tite și dispusă pentru pace și dezarmare, am face bucuroși sa­crificii cu nădejdea că ele ne vor fi întoarse mai târziu sub forma unor beneficii de care să se bucure toți. Ziarul „Daily News“ scrie : Este bine ca aliații noștri euro­peni, și, în special Franța, să se pătrundă de logica faptelor și de dilema în care cu toții sunt, mai mult sau mai puțin, cu­prinși. TRATATIVELE DE LA WASHINGTON Londra. 2.— Tratativele de la­ Washington între delega­tul francez Parmantier și gu­vernul Statelor­ Unite in ches­tia datoriilor de război n'au dat până acuma nici unn rezul­tat. Comisiunea engleză pentru datoriile de război ca pleca la 5 Septembrie la Washington. ( Roilor). Banca Agrară Ia ca proces guvernului Cluj, 2 August Banca Agrara, a ținut azi a­­d­unarea generală, care s'a ocu­pat de conflictul ivit în jurul chestiunei finanțării reformei a­­grare din Ardeal. La ședința au luat parte pre­ședintele Poruțiu, d-nii Vaida, Braniște și Cosma din Sibiu Au mai luat parte 60 acțio­nari, cari reprezintă peste 10 mii de acțiuni. D. Mihali a propus ca ședința să nu ia­ nici o hotărire decisivă, amânând pentru mai târziu re­zolvarea chestiunii. S-a procedat apoi la vot. Cu, 881 contra 50 s'a hotărît ca să se intenteze imediat proces gu­vernului. Printre­­ cei 50, cari s'au ex­primat contra intentării proce­sului sunt 5 liberali și d. Mihai. (Bador) * Rugăm toate persoanele, care ne trimit bani să noteze pe cuponul mandatului sco­­pul primeterei, iar pentru a­­bonamente să noteze data de la care să înceapă abona­mentul. Contrar nu putem da curs mandat?’3­ui, S­ASPUNSUL GERMANI LA NOTA JBALKEZl Berlin. 2. — Ziarele germa­ne anuintă că răspunsul guver­nului german la nota franceză acceptă întrucâtva condițiile franceze; declară însă că ches­tia reparațiunilor și plățile convenite prin moratoriu for­mează un singur complex. A­­ceste din urmă plăți Germania declară că nu le poate plăti in­tegral și propune zece milioa­ne de mărci aur. Un Bnomsmesit iul Tags ® tesiessu în Capitală Comitetul executiv al parti­dului democrat a luat hotărirea să deschidă o listă de subscrip­ție publică din al cărei produs se va constitui un fond pentru ridicarea unui măreț monu­ment, în Capitală, mult regre­tatului dispărut Tafeo Ionescu. Va fi un meritat omagiu me­moriei unuia din cei mai stră­luciți fii ai neamului și tot­o­­dată un semn concret că româ­nii nu uită pa acela cari își con­sacră viața fete­­ui patriei; în această ordine de idei, sub­liniem faptul că in multe părți ale țarei s’au coîistituit comi­tete, spre a strânge fonduri și a alimenta subscripția aceasta. Iată o acțiune care este bine să fie generalizată, fiindcă denotă conștiința recunoștinței datorite marilor slujitori ai neamului. Pe lista deschisă de ziarul nostru au mai subscris: Gh. C. Solomonescu avocat Lei 1000 Suma din urmă 851.000 Total general 852.000 * Persoanele din Capitală și din provincie, cari vor să se însărcineze cu strângerea de fonduri pentru monumentul lui Take Ionescu, se pot pre­ Ia­ al nostru spre a li se meredința liste de sub­scripție. FILME Vagonul coboară în plină iu­țeală strada Smârdan. Un călător vrea să sară din­ tramvai. Altul se repede de pe trotuar pe platformă. Două țipete în același timp. — Aoleo ! piciorul ! — Aoleo ! mâna ! înghesuiți în îmbulzeala de pe platformă, pe când tramvaiul își vede de drum, ei se apucă la harță. — Asta e nesimțire , să mă calci așa ! — Nesimțit ești d-ta, că era să-mi rupi mâna ! — D-ta ești vinovat! — Ba d-ta ești ! — Ba tu ! —­ Ba tu ! O clipă tac. Cei patru ochi sca­pără. — Obraznicule! scrâșnește primul. —­ Nemernicule ! izbucnește ■celalt. Publicul se’mparte ’n două. Dumnealui e de vină, ob­servă, unii; nu e voe să stai pe scară când merge tramvaiul. — Auzi, domnule ? strigă be­ligerantul susținut. — Ba dumnealui­ e de vină, intervin ,alții, nu e voe să te urci în mersul vagonului. — Auzi, domnule ? răspunde înțepat celalt beligerant. — Las că te 'nvăț eu minți. — Să ’nveți pe cine ai mai învățat. Din nou se măsoară unul pe altul, cu un amestec de dispreț și de amenințare. Atunci, un domn gras, care tă­cuse și-și mângâiase mereu che­lia, brabonată, exclamă­— N’ați făcut nimic. — Adversarii se ’ntorc spre el și-l întreabă deodată: — Ce vrei să zici cu asta ? — Vreau să­­ zic că dacă nu vă bateți nițel, n’are haz, glumește omul — Cu ce drept te amesteci în vorbă ? îl repede cel­­ care voise să coboare. — Așa e. Cum îți permuți să ne iei peste picior ? completea­ză, cu aceiași violență, cel carea se urcase în mers. — Asta e necuviință! reia primul. — Ai dreptate. Și ar trebui să-l punem la locul lui ! urmea­ză al doilea. — Nici n’am pomenit așa în­drăzneală ! — Curat îndrăzneală. Geor­­gescu. — Ionescu — îmi pare bine. — încântat. Tramvaiul s’a oprit. Foștii be­ligeranți se invită unul pe altul să coboare, cu cea mai mare gentileță, și pe urmă continuă drumul împreună, ca și când ni­mic nu s’ar fi întâmplat, după ce mai aruncă o privire ame­nințătoare călătorului care le tulburase conflictul­— Don José. ­Cronica externă noul guvern ita­lian s’a constituit sub președin­ția d-lin Facta. Portofoliul afacerilor străine a fost încredințat tot d­lui Schau­zer. Ce rost a avut atunci criza politică din Italiîa, dacă s’a ajuns la aceeaș formațiune de guvern ? Stânga a provocat criza, ea a răsturnat cabi­netul Faeta și iată reapărând acelaș cabinet. Din cauza modului ciudat cum a evoluat par­lamentarismul in Italia, s-a ajuns la rezultatul că v­eechile partide de guvernământ sunt in discreția partidelor conduse de d-nii Mussolini și Dom Sturzo — cei dintau șef al partidului popular catolic; al doilea, șeful fasciștilor. Partidul popular catolic și grupul Fascist, n’au o doctrină și un program și nici o fațadă parla­mentară ; dar șefii­lor, foarte energiei și maeștri iu intrigi și lovituri, sunt capabili să răstoarne gu­vernele , să paralizeze acțiunea partidelor de la dreapta, dar nu pot beneficia de crizele ce le pro­voacă. Guvernul grec a luat măsuri ca trupele sale din Tracia și Asia Mică să nu atace trupele aliate. In cazul acesta proectul unei expediții împotriva­­ Constantinopolului a fost amânat, sau a căzut. Zia­rele din Athena consideră situația guvernul­ui d-lui Protopapadakis, compromisă. Reamintim că in ultima ședință a parlamentu­lui, r­. Protopapadakis a făcut aluzie la necesitatea în care se va găsi guvernul său, ca să ia măsuri de o oarecare gravitate. El a făcut aluzie la proec­tul ocupării Constantinopolului. Cu toate acestea acțiunea grecilor a determinat pe aliați să se inte­reseze de aproape de problema Orientului. La în­trevederea de la Londra — întrevedere, care va lua poate caracterul unei conferințe — se va discuta și restabilirea pacei în Orient. Guvernul german a răspuns la nota guvernu­lui francez în chestia reparațiilor. Germania susține că chestia reparațiilor și mo­dalitatea plăților cuvenite prin­ moratoriu, au­ o le­gătură intre ele , iar ultimele plăți nu pot fi efec­tuate integral. mm riii i­n­üiiii școalei­­n<sesnate In reforma învățământu­lui primar, un loc important îl are și organizarea școale­­lor normale pentru învăță­tori și învățătoare. In acea­stă privință însă, proectul co­m­i­siunei nu poate fi decât pro­vizor, întrucât școala nor­­d pote fi funcțiune de or­ganizarea ș­coalei primare, după tipul de 4, de 6 sau de 7 ani, pe care îl va avea școa­la primară viitoare va de­pinde și programul de stu­dii și numărul anilor pe ca­re îl va a­vea școala norma­lă . Pentru noi însă­, chestiu­nea aceasta are o deosebită importanță dintr-un alt punct de vedere, ori­care ar fi alcătuirea definitivă a școalei normale, ea trebue să aibă în vedere și un gen de școală secundară pregătitoa­re a unui factor deosebit de educație națională; e vorba de seminariile preoțești fără cari cultura națională n’ar fi completă. In sistemul ce preconizăm, cei trei ani din cursul infe­rior al școalei normale se unifică cu cei trei ani dela seminarii ca și dela celelalte școale secundare. Speciali­zarea pentru fiecare ramură de învățământ n’ar trebui să înceapă decât în cursul su­perior, bineînțeles fără să se unilateralizeze, căci ade­vărata specializare nu se fa­ce decât în Universitate în polytehnie, în academii și alte instituțiuni speciale. Despre această unificare a cursului inferior, am tratat pe larg atât în conferințe, cât și prin articole de reviste și de ziare, publicate în lucra­rea mea din anul trecut „E­­ducația integrală în școala de azi și cea de mâine“ și mai ales în broșura mea ul­timă „Gimnaromania“. In acest articol vreau să atrag atenția cercurilor com­­ptezente că, reforma școale­lor normale trebue să fie fă­cută simultan cu aceia a se­­minariilor, în ce privește cel puțin cursul inferior. Este bine și folositor, pentru ca mentalitatea viitorilor învă­țători și preoți să aibă o ba­ză comună ca cultură gene­rală; în parantez cred că e bine să adaug că acest dezi­derat se aplică și la celelalte categorii de școale secundar­­e. Dar cu această ocazie vreau să vorbesc de un ast­fel de școală pregătitoare a unui nou factor de ordin mai puțin cultural dar nu mai puțin important din punctul de vedere al pros­­perărei vieții rurale. Vreau să atrag atenția celor în drept asupra organizării școalelor de notari și a im­portanței misiunei notarului la sate. Notarul care în realitate este sufletul administrației comunale, trebue sa fie mai ales în România Mare un element de ordine de cultu­ră și de moralitate mult mai bine pregătit decât cel pe care ni-l dă școalele actuale de notari și ferii lor de re­crutare. Astăzi, pentru a intra în­­tr’o asemenea școală, nu se pare decât certificatul de ab­solvire a unui curs pri­mar, iar școlarii recrutați din ti­neri cari au satisfăcut obli­gațiunea serviciului militar, nu fac decât un an de studii, cu toate că acestea cuprind, în afară de cunoștințe de limba română, matematică, religie, istorie și geografia țării și lucrări practice de a­­gricultură și toată legislația, privitoare la administrația și viața rurală. Credem că, dacă s’ar da viitorului notar o cultură ge­nerală egală cu aceia a în­vățătorului și a preotului și o pregătire specială echiva­­lentă cu aceia a celor doi factori de mai sus, dacă cu alte cuvinte am introduce în cadrul vieței comunale a­­ceastă trinitate binefăcătoa­re, am face un mare pas spre armonizarea și bunul mers al satelor noastre din toate punctele de vedere. Toate aceste observați­uni­­?i considerațiuni ne duc la încheierea formulată și altă dată că, întrucât instrucțiu­nea și educția poporului este națională și sub îngri­jirea și ocrotirea statului, la organizarea ei, trebue să­ ia parte toate organele și resorturile de stat. Ministerul instrucțiunii, care este resortul principal în materie de învățământ și de cultură generală, are sar­cina de a se ocupa în special de asemenea chestiuni; el trebue să aibă dreptul de ini­țiativă și sa facă ca la sta­bilirea regimului școlar al țărei să colaboreze toate au­toritățile hotărîtoare ale țărei. Diferitele ministere nu pot lucra separat în chestiuni de interes comun; am risca să­ avem in aceiaș țară directive deosebite și chits* colli­ziuni de principii ceea ce ar fi în paguba armoniei sociale și a progresului general și prin urmare, în paguba țării, înfăptuirea acestor dezide­rate nu­ depinde decât de oarecari măsuri de procedu­ră, bunăvoință pentru intere­sul obștesc, suntem siguri că nu lipsește, dar o asemenea colaborare credem că este atât de necesară și utilă, în­cât realizarea ei nu va pu­tea întârzia. Numai așa un nou regim școlar și o refor­mă a învățământului poate să fie o operă durabilă și o mare reformă. Prof. Crisis Neaoesea

Next