Universul, octombrie 1922 (Anul 40, nr. 221-248)

1922-10-01 / nr. 221

C­ongresul mim de tómért din fara la Constanta î­nteplă Principele Carol asistă la congres — Deja trimisul nostru special — Ziua. I 'lí Vi'&é de deschidere.— Constituirea hiuronlui vAtatiwea A. S. i­. Principelui moștenit­or. Telegramele trimise În A DE DIMINEAȚA ST­A­NTA. 28.— Primul s al Camerelor de co­­pii întreaga țarii s’a­­­cri la ora 10 dim., du­­ce­rea unui te-deum.­ures nj-i ține ședințele în tzTOH'lui comunal. WRgres a ținut să ași- A. A. R. principele Ca­re a sosit, însoțit de d­. r. Sassu. G­eORGESCU, președ. -er de comerț din Cons­­talută pe A. S .Regală, unele con­gresiștilor și est prilej arată impor­­economică a portului stata-. e un istoric al orașului, und din cele mai vechi ai­ hto­ S trecând la preocu. . congresului solicită a­­mea guvernului pentru eretele ce congresul Ic­a ordinea zilei, pă d. Georgescu, vorbe- Sassu ministru. D-sa­r că congresul va discu­­t­es­tiu­nil­e înscrise în pro- i în lumina intereselor rare și naționale ale țării, clară solemn că e parți­al deplinei libertăți a co­tului, fiind convins că iar prin intensificarea facțiunei se va putea re­ia viața normală econo- S, re­convingerea ca d-sa a­­ primii pași spre norma­rea situației economice,­­ ce privește reorganizar Camerelor de comerț, e pus să-și însușească se­m­en ce congresul va da trei chestiuni. In acelaș ti­, d-sa face apel la eo­­rckmț­ii și industriașii cin-­i să contribue la înlătura­­, din comerț a apașilor co­­l­țului, cari compromit rel­ația frumoasă a comerțu­­nostru. IANTAREA PRINȚULUI MOȘTENITOR S. R. Principele Carol, lameile congresului pen­­primirea ce i s’a făcut și tot Intre problemele ce se ia la ordinea zilei, pro­­zelor industriale și comer­ț, li se cuvine cel mai ma. ,teres­­­ă de situația valutară , datoria industriei și a jrtului e să convinsă pu­ii consumator că predii­­industriale indigene tre­­c preferite celor străine, doua chestiune ce trebui reocupe serios congresul frânarea speculei nerv­­e și necinstite ce unii izolanți improvizați iac ama publicului, sassa e datoria com­er­­elor și industriașilor cin­­ca ei înșiși să contribue tronarea speculei, câștig încet dar sigur e »«de economic cinstit. Un a g mare și repede nu poa­­vea viitor. poi d. Hagi Teodoraki, ședințele Camerei de co­­r din­ Capitală, e procla­­, președinte de onoare al greșului. -sa mulțumește pentru ctea ce i se face și speră guvernanții vor ține sca­de dezideratele congre­­si, aceste deziderate tin­­d la normalizarea vieții comice. , procedează în urmă la utituirea biroului și se ex­­iază telegrame de omagiu elanilor. VITA DE DUPĂ AMIALI îdinta se deschide la, ora jum. d. a. rezidează d. Georgescu, ședințele Camerei de­ co­­r din Constanța. 3 citesc telegramele pri- 3 din partea d-lor Vintilă Jianu, Duca, Oscar Chi­­escu, de la Banca Nație.­i, cari regretă ca nu pot parte la desbaterile con­ului. 1 citește o invitație pri­ 5. din partea Camerei n­­­aționale de comerț din is, care roagă Camerele comerț, de la noi să se ă în legătură cu ea prin darea unui comitet națio. in partea ministerului de istrie și comerț iau parte­nerările congresului d-nii Iorga și Gh. Cristodores­­din partea ministerului fnanțe de inspector gene. financiar Iulian Lază­­u. iitatea comerțului. Urm­­­a intervenției statului In comerț și industrie ,ședințele congresului es­tn documentat raport al a­­­cestei chestiuni, ic­uziunilo, raportului sunt­­.toatele; spre a reintra cât se vrem­e în viața normală, t­em următoarele mijloa libertatea deplină a comer­­interior și exterior de vin­­export și transit, iar în gră ad­elor ce compromit buna titate și ordinea publică determine cu avizul came­­de comerț si industrie, că­­să le confere dreptul­ de a plăsurile și a da sancțiunile »"te Abrogarea legei contra spe­și a tuturor legilor­ și dis­pozițiunilor azi în vigoare, sau relative la comerțul interior, a­­plicate pe baza legii măsurilor excepționale. 3) Stabilirea unui regim cons­tant de import și export, pentru toate produsele, cu taxe ad va­lorem în lei fixate după avizul reprezentanților organizațuni­­lor agricole, industriale și co­merciale, un acord cu netooie fi­nanciare ale statului, pentru ga­rantarea d­esvoltări, agricultu­rii, comerțului și industriei na­­țio­nale înlătur­ându-se or­ce sis­tem de contingent­are, preturi maximale, rechiziții, permise, a­­utorizații șni etc. 4) Sprijinirea exportului sur­­­plusului tuturor produselor țâ­rei prin orice mijoc, fie chiar prin prime de încurajare la ex­port. 5) Desființarea tuturor vămi­lor interioare, stabilite pe comu­ne, județe sau alte autorități, taxe cari nu au la bază acordul acelora pe cari­ nu o grevează. G) l>uh­­:i:ficarea tuturor ne­gustorilor, prin cărți de legiti­mație liberate de camerile de comerț și industrie, față de ori­ce autoritate a statului, în inte­rior și străinătate și stabilirea unor sancțiuni severe contra a­­celora care se subs­tuc prin a­­buz. 7) Oprirea oricărei speadați­­uni de comerț, pentru toate fe­deralele, cooperativele și alte instituțiuni de stat, exceptiindu­­se, operațiunile stabilite de prin­cipiile cooperației numai pentru­­membrii cooperatori. 8) Diminuarea taxelor fisca­le de transport și vamale, spre nu se împiedica desvolta­­rea și intensificarea producțiu­­nă. 9) Completa interzicere a ori­cărei operațiuni de comerț și industrie, pentru orice organ de­ stat, excepție făcând monopolu­rile de stat bine justificate". Asupra acestor propuneri au vorbit susținându-le d-nii: Koller (Galați), Constanțiu (București), Temistocle Ale­­xandrescu (București), Mihail Dobrescu (Galați), D. P. Ni­­culescu (București). Cei cari au vorbit au de­monstrat că­ scumperea traiu­lui nu se datorește speculei tăcută de comercianți, ci res­trict lunilor impuse comerțu­lui, abuzurilor birocrației și­ deprecierii leului. Ei au cerut cu stăruință a­­brogarea legii împotriva spe­culei care lovește în comer­cianții cinstiți, deschizând un câmp larg pentru abuzuri tu­turor ipistaților; numai li­­bert­at­ea comerțului ne poate duce la normalizarea vieții economice. S-a hotărît formarea unei comisiuni, care să dea formă definitivă acestor propuneri, ce vor fi votate în ședința de astăzi. »« CURIER JUDICIAR de la curtea cu Jurați Condamnarea unui adminis­trator de moșie Al treilea important proces judecat de Curtea cu juri de Ilfov, a fost acel al acuzatu­lui Axente Imbrone, pentru crima de omor cu precugeta­­re și pândire. Imbrone, administrator al moșiei d-lui Boață din com. Otopeni, se întâlni în ziua de 20 ianuarie 1022, la o cârciu­mă cu Nicolae Dincă, munci­­tor de pe moșia stăpânului său și pentru că se certase cu el cu câteva săptămâni îna­inte, trase asupra lui două fo­curi de revolver, lăsându-i mort pe loc. Ca și la primele cercetări tot astfel și în fața juraților, Imbrone a recunoscut fapta­, susținând însă că a săvâr­­șit-o sub influența băuturii. D. procuror I. Vlădescu, în rechizitorul ce făcu, a com­bătut această scuză a acuza­tului, întemeindu-se pe lipsa unei afirmări precise în acest sens din partea martorilor cari fuseseră, atunci de față. D-sa a cerut un verdict sever spre a se pune capăt credin­ței ce domnește prin cei din mahalalele mărginașe și de pe la țară, că dacă ești cu chef poți să omori că „te iar­tă jurații“. In apărarea lui Imbrone a pledat de avocat Virgil Bros­­cărescu. Jurații au adus un verdict prin care Axente Imbrone a fost recunoscut vinovat de crima de omor fără preme­ditare, acordându-i și cir­cumstanțe atenuante. Curtea, pe baza acestui verdict, l-a condamnat la 7 ani recluziune (închisoare grea). Leniune aeriană Paris-Constantinono­ va evita Serbia și proectul de legătura Oc­cidentului cu Orientul, pe ca­lea aerului, se hotărâse ca și Belgradul sa fie un punct de popas. Cum însă în Capitala Serbiei nu s-a construit până acum un aeroport, unde avioa­nele în trecere să poată ateri­­sa, Belgradul va fi ocolit. Aeroplanele ce vor* face a*­ceasta cursă, se vor opri dela Budapesta la Arad, unde gu­vernul nostru a aprobat ca aeroplanele să poată aterisa pe aerodromul militar di­n a­­cea localitate. Contrabanda dela C­iu­rgiu — Noul amănunte — Giurgiu, 28 Sept. Am fost singurul ziar care am anunțat că dri noapte au­toritățile locale au reușit să prindă însem­nată contraban­­dă de articole de mătase în valoare de peste 1 milion și jumătate lei, comisă de către comerciantul Avram Wexler din Capitală. Iată nouă amănunte cu pri­vire la această contrabandă: D. prim-procuror Titi Du­­mitrescu, care încă de eri noapte a început cercetările, a luat un lung interogatoriu contrabandistului Wexler, ca­re a făcut mărturisiri com­plete, declarând că marfa pe care voia să o introducă prin contrabandă a fost trecută prin țara noastră tranșit de la Viena și că mai are un complice în această afacere care acum se găsește la Rus­­ciuk. Printr-un truc, căpitanul Opriș Ștefan, comandantul grănicerilor din localitate a reușit astăzi dimineață să a­­resteze și pe celalt­­ contra­bandist care se numește Frantzi Josef, comerciant în Capitală str. Spaniolă nr. 3. Acestuia i s-a trimes o scri­soare la Rusciuk, din partea lui Wexler, prin care i se fa­­cea cunoscut că afacerea (contrabanda) a reușit și-l cheamă la Giurgiu, ca amân­doi să plece la București cu mărfurile. Cu vaporul de la ora 3 d. a., acesta a sosit la Giurgiu și a fost imediat arestat de către căpitanul Opriș. Cercetările se continuă la vamă, de către inspectorul vamal Mărgineanu și d. Va­sile Dala, șeful vămii. Astăzi s-au inventariat măr­furile ce fuseseră aduse prin contrabandă la cei 6 saci, gă­­sindu-se 159 kgr. galon de mătase, 3 kgr. batiste de mă­­tase și 13 kgr. panglici de mătase. ——» «*­ «­♦* •«—»»'- ---­ Incendiul din Brăila NOUĂ AMĂNUNTE - Brăila, 28 Sept. Asupra pavizei care a pro­vocat incendiul de la fabrica Than, revenim cu noul amă­nunte . Incendiul a luat naștere de la depozitul de lemnărie al fa­­bricei, pe care a prefăcut-o în cenușe, și grație muncii­­ depu­se de pompieri sub comanda căpitanului Handora, s-a putut feri magaziile din vecinătatea fabricei în care se aflau depo­zitate mărfuri în valoare de mai multe milioane lei. Incendiul a fost localizat cu mare greutate, la ora 3 di­mineața. Pagubele se evaluează la 7 miloane lei. Fabrica era asigurată la soc- Dacia România pentru suma de 5.250.000 lei. Orice bănuială că focul ar fi fost pus, este exclusă. Fabrica „Titan" reprezenta o forță industrială la Brăila. Jubileul de 30 ani al lui Gorki La 25 Septembrie eă„ au fost­ 30 de ani, de când Maxim Gorki și-a început activitatea literară. După cum se știe M. Peskov (a­­cesta este numele adevărat al autorului) s-a produs pentru în­tâia oară la Caucas. La 25 Sep­tembrie 1892 Gorki a publicat întâia sa povestire ,Macar Gurda” în numărul 242 al re­vistei „Cavkaz”. In scrierea a­­cestei opere profesorul lui Gorki A. M. Kaluzni, are un mare me­rit. Gorki făcuse cunoștință cu acesta, la Tiflis și i-a povestit o istorie, pe care o auzise oda­tă de la un țigan bătrân. Kaluzin a închis pe Gorki într’o odaie și l-a făcut să aștearnă poves­tirea pe hârtie și așa a fost scri­să prima lucrare literară a lui G­orki. Au trimis-o apoi anonim redacției numitei reviste ca­re răspunzând că nu poate pu­blica o bucată fără iscălitură. Peskow, după sfatul profesoru­lui să­u, iscăli povestirea cu nu­mele de Maxim Gorki. impeprificarea ia județul Arad In ziua de 26 Septembrie a. c. , sa făcut împroprietărirea ță­ranilor din județul Arad înce­­pându-se cu comuna Chișinău. Festivitatea a fost prezidată de <]. ministru Al. Constanti­­nescu-La ora 8 dimineața s’a ofi­ciat un serviciu divin de către P. S. S. Episcopul Papp al A­radului . In timpul citirei listei împro­­prietăriților, comisiunea a fost des întreruptă de aplauzele ță­ranilor și de strigătele . ..Să trăiască". întregul sat. Precum și drumul pe unde au trecut autoritățile, a fost pavoazat cu steaguri tricolore și împodo­bit cu ramuri verzi.După terminarea festivității, d. ministru a venit la Arad un­de a fost un banchet la care a vorbit d. ministru al domenii­lor despre ins­­­ănătatea acstei zile. PE ■» IN CURÂND VA APARE H 11 "■ [UNK]"■"■ [UNK]..................»»»B­i­­nw.........gg zumui ^ î " & V Revendicările funcționarilor Un comunicat al Uniunei generale a asociații­­lor și sindicatelor funcționarilor publici de răsboi, prin revizuirea pe calea judecăței comune a ave­rilor foștilor sau actualilor funcționari abuzivi și incorec­ți, prin înfrânarea speculei , prin reducerea funcțiunilor la strictul necesar și înlăturarea sinecuriștilor cari sunt elemen­tul parazitar și fermentul dizo­l­vant al organizațiilor corpora­tive ale funcționarilor și di­rect interesați să împiedice legiferarea statutului. Numai prin luarea acestor măsuri de o înaltă valoare mo­rală—care vor atrage și o ra­dicală­ îmbunătățire a situa­ției financiare de astăzi—func­ționarii văd posibilitatea curmării unui diferend pe care nu ei l-au provocat, iar guvernul care oricât își înch­i­­pue că hotărîrea congresului de la 17 Septembrie nu va a­­vea­ urmări trebue să vadă că se impune o colaborare ar­­­­monioasă a sa cu toți func­ționarii și care este atât de necesară pentru ari pune în situațiune să-și îndeplinească adevăratul și întregul lor rol în Stat și societate. Aceasta este replica pe care Uniunea generală înțe­ege să o dea pentru moment comuni­catului guvernului care se a­­dresează și la opiniunea pu­blică pentru a o câștiga în fa­voarea vederilor sale. Uniunea generală mai ape­lează însă la Rege și la Presă pentru ca prin judecată ima­nentă, dacă va stabili partea de răspundere atât a acelora cari au provocat cât și a ace­lora cari au recurs la actul din 17 Septembrie să forțeze a se preîntâmpina orice urmări și să înlesnească a se pune capăt unei situații ce nu se poate prelungi fără primejdie pentru Țară . In deosebi Uniunea gene­­răm­ântân­d funcționarilor, țară apeleazâ călduros la acea va dăinui ) • acelaș timp și mresa — căreia îi exprimă tea­ta o adevărată criză a autorității de Stat, ce este atât de vătă­mătoare intereselor sale supe­­roare cât și prestigiului său afară și înăuntru-presă — căreia îi exprimă tea­ma gratitudinea, admirația și întreaga sa recunoștință pen­tru apărarea ce a luat cauzei funcționărești — și permițân­du-și să-i ceară ospitalitatea pentru comunicatul de față o mai solicită stăruitor ca fă­­cându-se ecoul doleanțelor lor să provoace acelaș curent pu­ternice și opiniunea publică care să determine și parlamen­tul să soluționeze cât mai ne­întârziat problema politico-so­cial­ă ce stă în față și care nu poate și nu trebue să fie pri­vită prin prisma strâmtă a intereselor de partid, dar nu­mai prin aceia a intereselor superioare de stat“. „Uniunea generală a asocia­ților societăților și sindicatelor profesional naționale ale func­ționarilor de stat, județ și co­mună din țară, ne trimite un lung comunicat din care ex­tragem . Actualul guvern, printr-un comunicat publicat și în „Mo­nitorul Oficial“, a declarat că în programul său stă înscrisă chestiunea statutului funcțio­narilor, fără a indica însă principiile pe care înțelegea să fie așezat. Dar guvernul care se arăta astfel partizan al statutului, n’avea nevoe să aș­tepte legiferarea lui pentru a dovedi că poate fi consecvent cu declarațiunile ce făcuse an­terior ; ori, prin atitudinea sa a învederat cu prisosință că era tocmai un adversar al sta­tutului și dovadă stau toate­ numerile „Monitorului Ofi­cial“, cu începere de la 17 ia­nuarie 1922, care dispensează de orice comentarii. Permutări în massă, destitu­iri, puneri in disponibilitate, desființări de posturi și crea­rea altora mai numeroase im­puse de favoritismul și arbi­trajul politic de partid, au fă­cut să se confirme cele expu­se cu îngrijorare în primul comunicat al uniunei genera­le și să puie pe funcționari în măsură să vadă că guvernul nesocotește orice principii de statut, nesocotiri ce au atins culmea în perioada electora­lă, fără însă a înceta și după a­­ceasta. „Funcționarii cei dintâi în­țeleg nevoia ca o perfectă ar­monie să domnească intre ce­le două organe ale puterei exe­cutive, ce se unifică în persoa­na suveranului și își dau sea­mă că atât timp, cât în public se va prezenta spectacolul ce se cere guvernului „Funcționarii au speranță că actualul guvern, ca și cel precedent din 1920, își va mo­difica atitudinea sa și că la rândul său va trece de la mă­suri disciplinare, interziceri de adunări și congrese, ame­nințări de dizolvare a comite­telor organ­i­zați­u­ni­lor lor, la o atitudine, care să permită a­­cestor organ­izațiuii să poată aduce liniștite, orice modifi­cări posibile proectului de sta­tut ce au elaborat, să lucreze la întărirea organizațiu­nilor centrale și județene, pentru ra­țiunea că asociația este un simptom de progres al popoa­relor înaintate în civilizație. In acest spirit M. S. Regele a atribuit asociațiilor de func­ționari un întreit caracter­ național, social și profesional și a mai recunoscut ca o nece­sitate expresiunea acestor or­­ganizațiuni cari “esunt comisiu­­nile profesionale, cu atribu­­țiuni bine definite în cadrul interior al serviciilor publice.« Guvernul poate fi încredin­țat că numai dacă revendică­rile funcționarilor vor fi admi­se ei vor fi puși în situația de a-și îndeplini întreaga lor mi­siune și mai cu osebire în aces­te momente când pentru reali­zarea operei de refacere și consolidare a țării, tot după spusele M. S. Regelui, apasă asupra funcționarilor cea mai grea sarcină. Uniunea generala speră că interesul politic de partid nu poate să întunece la infinit dreapta judecată și că în fața spectrului anarhiei clandes­tine—cea mai periculoasă și care convine numai elemen­telor revoluționare—și la care s-ar ajunge prin interzicerea­­întrunirii comitetelor organi­­zațiunilor centrale și județene sau a adunărilor sau congre­selor lor, guvernul va veni înainte de 15 Octombrie și în ajunul serbărilor încoronării cu o soluțiune împăciuitoare în care nu patima, dar numai spiritul de dreptate trebue să prevaleze. Câteva propuneri Guvernul va trebui în acest scop să ia în considerație toa­te propunerile ce s’au făcut și care vor produce o sporire con­siderabilă a disponibilităților tezaurului public prin: pune­rea în valoare a întregei avu­ții naționale ce nu pot fi sacri­ficate în favoarea instituțiilor economice și financiare parti­culare , prin aplicarea radica­lă și integrală a reformelor financiare ale min­­orului Ti­­tulescu, p”’" impunerea sim­­țtoare a averilor îmbogățiților UNIVEf­StIV3 Cine este autorul memoriilor lui Wilhelm II? La 24 Septembrie cr. a în­ceput publicarea memoriilor lui Wilhelm II. O vie discuți­­une s’a încins asupra cestiu­­nii, dacă Wilhelm II trebuie privit ca scriitorul amintiri­lor sale ,ori adevăratul lor autor este dr. Zimmermann. Acesta din urmă însă tăgă­­duește paternitatea memorii­lor. Tot ajutoru­l ce a dat el­ex-împăratului la publicarea acestei cărți s’a mărginit să strângă, să coordoneze și să așeze în ordine cronologică însemnările și notele împă­ratului precum și textele di­feritelor discursuri politice importante. Pe baza acestei culegeri și sprijinit de sur­prinzătoarea sa memorie, îm­păratul a scris singur memo­riile sale. Dintru început în­semnările acestea erau desti­nate pentru fiii săi, în spe­cial pentru prințul de coroa­nă, ca un fel de testament politic. Cu modul acesta îm­păratul voia să reînoiască o tradițiune întemeiată odini­oară de regele Frederic II. Se știe că marele rege al Prusiei a lăsat în urma sa o serie în­treagă de testamente politi­ce, constând din notițe, cri­tici și amintiri adresate ur­mașilor săi; împărăteasa în­să înainte de moartea ei, a determinat pe soțul ei ,să pu­blice memoriile sale fiind în­­că în viață. __ ___________ _ A patra școală elementară de Comerț in Capitală S’a admis în principiu în­ființarea școlii elementare de comerț Nr. 4 în Capitală. Pentru îndeplinirea ei e ne­voie să se cunoască numărul elevilor ce vor să se înscrie în clasa I­ . Cererile împreună cu taxa de lei 400 se vor adresa școlilor de comerț Nr. 2 sau 3, de un­de lucrările — în caz de suc­ces — se vor centraliza și tri­­mite nouei școli și D-iu Defizitar­ în Vinari GĂSESC Clei de Morun La Mag. Fra­ți Stavropai Str. Șepcari 8, București Tel. 23/50 Eu gros Eil detail Provincia se servește prin colete poștale.________ 9457 CastoruL VIRGIL BRATISGÜ specializat la Paris și Bordeaux in boli și operațiuni de : Nas, gât și urechi Medic șef de serviciu de spital­­ dă consultații de la 3­7,­6 p. m., exceptând Joia și Duminica 7—9 dimineața, Bulevard Pache 28, Telefon 4/27. SALVATOR Cabinet medical fondat în 1905 DE Medici specialiști pentru boale VENIRICS și SIFILIS Bsale de Piele Tratamentul Blenoragiei cronice prin Metoade Electroterapeutice Electrotermie pentru prostatite Uretroscopie Injecții intravenoase cu Neosa’. varia n ANALIZA SÂNGELUI Cunoașterea șancrului sifilitic prin ultramicroscopie — PASAGIU­L ROMAN No. 9 ~­­lângă Teatru Național­. București, Consult. 11 ~1și 6-9. TitLRb’OX Xl­ áí 98IS3 REÎNTORS din STRĂINĂTATE Dr. I. MIHAMMI Siphilis, Genifo-Urinare NeosUbersalvarsast. Uretro-Glsto- Ultramicroscople Instalatiune modernă de DIATHERMIE, ELE?TR;GITATE p­r­ in vindecarea rapida a Blenoragiei acute și cronice, infiam. Brostatates, Stricturi. Cistite cr. ,și Impotenta Consult. 8-10 dimineața și 3-3 p.m. Strada Belveder­e 3 Dr. NEUER Sifilis, Boli de piele Genito-urinare Cisto-ureiro-microscopie, Electroterapie, Diatermie. Ora 2—4 și 7— 8 p. m. Pentru D-ne ora 4—5 p. m.­­ STR. COLȚEI 8 — 8317 r­ol­dmica VIATA București CALEA GRIVIȚEI 107 Medici specialiști vindecă radi­cal prin tratament modern SIFILISUL,BLENORABIA și alte Doi­ Analiza sân­gelui. In­­­­cțiuni fără du­rere direct în vine, cu Neosarvarsan, Mercur și Iod Consultații ■ deii L-l și 2'L-S'L 8540 Dr. A. REICHSTADT VENERICS-SISMLIS BĂRBAȚI ȘI FEMEI Cons. 9—12 și ă—8 CALEA VICTORIEI, Ol­ Pasaj Imobiliara. Scara A etaj­ii­­ Pilililistn­ă București, Calea Gri­vitei 38 Medici specialiști trateaza boalele : Interne, Nervoase, Chirurgicale, Genito-Urinare, Venerice, Sifilitice Se fac; spălaturi, pansamente, in­jecții intravenoase, analize, etc. Secțiune specială de fizioterapie Cabinet dentar. Orele 8-12, 3-8. 0500 D-ni­ HELLER Specialist la Paris Boab­ de piele, păr, sifilis Tratamente speciale cu raze X si electroterapie Consultatiuni deki 2-6 p. m. BULEV. DOMNIȚEI No. 14 9513 m­­ se scot garantat fără­­ durere se pun fixi in I aur și cauciuc. Coroa­­­­ne, Bridge-Work. Toa­­­­te se execută urgent și garantat. Onorariu modest, TAMADUIREA-București Calea Rahovei 5. Deschis 8—12, 2—8. ___________9205 DOCTORUL E.­D. STAIC ON­ICI DENTIST reîntorcându-se din străinătate, își reia consultațiile, intre orele 27,­67, p. m în fiecare zi, în cabinetul său dentar din Str. Micolae Bulcescu No. 5 (fostă str. Primăverei). Se pot cere ore fixe prin telefon 17/43. 965? 30.11 ML B »A­RVOASA ÎNTĂRIREA NERVILOR Dr. Sf.DfrimS Str. Jtíibescu- Vodă, 6 Tratamente speciale în : SEXUALE (Impoten­tal. STOMAC­ALE, const. nația) REUMATICE și PARAdIl Consultațiuni dela 8—T2 și dela 6—8 De vânzare Orchestrion mare cu note; In perfectă stare; Un pian mare, cu coada de concert,­­ orgă, oglinzi perdele de pluș, lamperii de stejar, oglinzi de cristal bizolate, transformator, mașini de proecțiune și diferite Materiale electrice necesare pen­­tru teatre sau cinematografe a se adresa; Str. Paris No. 3 la­u 1­1 Ssinha. (originali) în Dutone cunoscută în Statele Unite ale Americii și în marile Sta­bilimente Industriale din Europa sub.: 9658 Superheated steam cylinder oil for locometives (ulei pentru cilindrii supuși la aburi supraîncălziți) Inflamabilitate la cca. 330 ° C. ^îscozitarea cca. 7­»8Ia IOO­­C« Vinde societatea de petrol „UNIREA" Str. Eugen Carada No. 6 (fostă Kamgheorghevici) ‘ CARTI ȘCOLARE SI RECHIZITE GAS1ȚI LA TOATE LIBRĂRIILE SOCIETĂȚII CARTEA ROMANEASCA Bulevardul Academiei, 3—5 Librăria Sfetea, Calea Moșilor 62184 și Calea Victo­riei 68. Librăria Th. Ioanițiu, Strada Șelari 12 și la toate sucursalele sale din Cluj: Piața Unirei 7—Timișoara ; Strada Țepeș-Vodă 2. Diciosânmartin.—Iași : Librăria, V. Ionescu și Alba-Iulia : Librăria, Francisc Schässer 9572 I­I "ÎNAMNĂ "* TOATE CULORILE :­ F­ABRICA ri^SSi­atard­el­l Str. Olteni 38 -40 SP BUCUREȘTI Telefon 16 I 84­­ I­­­nnnj.8 cnffs(*Sa­ffiU i L ■ irîriTJEAZĂ-PKC^-iNULTE-POSTAIA­ Br.-BIROUL „ WIWO aUOUOUlf a| ^iirt.IXSLOR’A,. Su­.OUENI­ SS-^O-iHJCLi^fSnf­f||g$FÍC6Í * Scrobe al a/»Sichtig“ aziíf Blau-marcă germană albastra și „üiorla“ Azur Blau-marca africani (sineals) (g^tie sineala „Blea­superf­ore en Papier“ (Renumita , Marie Rața“ ANALINA )in cutii de 1/2 — 1/4 și 1/20 la Killo.­­inregistrata la Qnor. Trib. Ilfov Secția Comercială ComeîizSee se efectuează Prompt S4SREN? la cerere C­aut Be închinat rasă centru nv.­­'era"n­! cartierul Liceul Lazăr Thüringer conținând 5—6 camer­r­e și dependințe. Plătesc bine­ tdiiii și itermediari. A se adresa a: Banca Sindicatului Mora­­r •lor din România, str. Sf. Ni­­c­olae Șelari No. 1­9678 f I SE CAUTA RR 4 VALIE­I § INTRE PALAT ȘI BUL­EVARD I i PE CALEA VICTORIEI A se adresa Agenției „Mercur * ■ :­ISăr’nHar 19 eu ofert“ în seri» "I Cea­si mai mari­isasia la țătme de Nichelat, Arămii, Arămii, Bronzat, Argintai, Aurit Colorat etc. fabrica fost­a, București, Strada Isvor No. 119 A Sociatălii Anonime Rom­âna da Financiare MCATOȘERIE DE AHT1 ȘI GM3TA06PO­DS FIM Cea mai mare instalațiune de împletituri de sârmă pen­tru împrejmuiri, somiere, site, ciururi etc. CEA MAI BUNA MMPIM @MST £ Ulti­ma perfecțiune 1.1 Dă un lustru durabil întreține pielea A o încerca însemnează a o adopta pentru totdeauna HRSHIBJÄESESKKSffiKESiB »II,Ui mor­area Cremei de Ghete Dozfer psihra vânzare Es­ps Mrariciu­­tancovici București, Str. Smârdan 23 I o adopia penrru totdeauna București, »ir.­euieruau za I EVITAREA INCENDIILOR I LAMPS­­Ie iiBIZINAL­I — DE SIGURANȚA — fabrica! Woiff, spécidé pentru MINE, IJ SOMOF, 85CWJRI cu MSIFUdl, DEPOZITE de S»ETIâOL, etc. Se aprind și sLng automat ■ DE VAJVIA.SIE 9655 I |Soc.„COIV £ Â.<Gr­­j§ București, Str. Sf. Ionică No. 4 (colț Matei Millo) | Valvolină Americană Blănăria Rusească București­ pune în vânzare pentru sezon: Sacouri îmblănite de stofe­­ 2000—5000 lei, Săcouri piele neagră și maron imblanúe I 3000-4500 lei, Blăni pentru șofeuri și de voiaj 3000-6000­­ lei, Blăni diferite pentru bărbați ca palton 6000—15000­­ lei, Mantouri dame stofe, Lutru columb biberet 6000-20000 lei, Coliere diverse albe gr­ii lua alaska seong 2000—12000 . tei, Căciuli dame, bărbați, lutru, Biberet, castor 300-tW­i0 lei j —a—g———— mm 11

Next