Universul, octombrie 1922 (Anul 40, nr. 221-248)

1922-10-07 / nr. 226

In preajma iernei «se știe că nemulțumirile provocate de mizerie sunt mai totdeauna rău sfătuitoare. Uneltirile dușmanilor noștri găsesc în aceste nemulțumiri un teren prielnic pentru acțiunea lor nefastă și protivnică țării. De aceea e bine să se înlăture, în măsura posibilităților, pricinile, în aparență mici, cari dau prilej de neajunsuri și nemulțumiri în straturile adânci ale poporului. In această ordine de idei, lucrul de căpetenie este astăzi aprovizionarea cetățenilor în vederea iernei. Primăriile din întreaga țară sunt obligate să organizeze metodic îndestularea populațiunii în condițiunieftine, cu lemne de foc, mai ales că iarna ne dă de veste că va fi mai grea ca în anii trecuți. Al doilea articol, a cărui lipsă poate să stârnească nemulțumiri, este natura atât de necesară gospodăriilor. Să se găsească deci modalitatea ca acest articol să existe în cantități necesare și pe prețuri ieftine. De asemenea, măsuri mai severe să fie luate în ce privește înfrânarea speculei ce se face cu alimente și celelalte mărfuri strict necesare mai cu seamă acum. Totdeodată, stăpânirea ar face un act de Înaltă prevedere socială dacă ar da o soluțiune împăciuitoare problemei funcționărești spre a nu lăsa pe slujitorii statului cu amărăciunea în suflet tocmai în apropierea iernii. Iată o serie de chestiuni care trebue luate în serioasă cercetare spre a se evita nemulțumiri și rele dispozițiuni printre cetățeni. Numai astfel se poate concepe o politică abilă și cuminte care să înlăture posibilitatea speculațiunilor urîte din partea dușmanilor țării care ne pândesc din umbră atât peste graniță cât și la noi acasă. In ce privește problema funcționarilor publici apropiata sesiune legislativă va putea da soluțiuni care să împace revendicările îndreptățite ale tuturor. Iamna bate la ușe și se anunță destul de grea. Să se facă deci tot ce este cu putință ca populația să nu îndure prea din greu asprimea ei. —De la corespondentul nostru— Declarațiile d-lui Rnttianu privitoare la magistrați și ofițeri, precum și la drepturile minorităților Ca consfătuirea de la clubul liberal din localitate, d. A. Lepădatu a rugat pe primul ministru să fie consultați și deputații ardeleni în chestiunile ce interesează Ardealul. C. I. Brătianu a răspuns că cer»c“ aceasta a fost greșit formulată, deoarece nu poate fi vorba de o anumită politică a guvernului în chestiile ardelenești și de o anumită atitudine. Dacă s’a întâmplat să nu se dea ascultarea cuvenită unor cereri drepte, ceea ce e regretabil, nu s’a făcut special pentru ardeleni. D-sa a promis că va depune toată stăruința ca să nu mai existe motive de plângeri. D. deputat Al. Predea a atras atențiunea șefului guvernului asupra situației precare a magistraților și ofițerilor. D-sa a susținut că magistrații din Ardeal nu au o situație bine asigurată și de aceea mulți demisionează, iar comercianții apelează des la comisiile arbitrare. D. I. BRATIANU a recunoscut că situația magistraților și a ofițerilor e grea, dar guvernul se ocupă de îmbunătățirea situației lor. BANCHETUL DE LA „NEWYORK“ — Chestia minorităților — La banchetul de la restaurantul „New York” dat de prefectură, au luat parte 300 de persoane. Deputatul Géza Kiss, ocupându-se de chestia minorităților, a spus că date fiind „dificultățile de la început nu trebue să luăm prea la tragic oarecari nemulțumimi”. C. I. Brătianu a răspuns : ,Această chestiune trebue privită dintrun îndoit punct de vedere al dreptului și al intereselor statului nostru. „Părintele meu, într’o vreme când nu se obișnuia, a dat cultură surorilor mele, pentru ca să vadă, spunea el, că pot fi egale, dar nici când superioara bărbaților. Astfel și eu vreau să dau minorităților toate drepturile egale cu ale românilor, dar nu superioare românilor. Ascultăm și îndeplinim orice cerere a minoritatilor, cât timp aceasta nu e in conflict cu interesele statului in care-și duc viața.. ___________ „NU INTELEG Ca in viața INTERNA A STATULUI ROMAN SA SE EXERCITE VREO ACȚIUNE DIN AFARA GRANIȚELOR. „ACI SE OPRESC LIBERTĂȚILE. ORICE IDEE SUBVERSIVA CARE AR VENI ÎNCURAJATA DIN AFARA VA FI REPRIMATA CU ENERGIE". Ultimele fraze au fost spuse de către d. Brătianu cu hotărîre. Ele au fost acoperite de un ropot de aplauze. Coresp ► * -i „li som mai face secretari“ — Dar se introduce serviciul militar obligator — Sinistra falsă a bolșevismului rusesc își urmează seria contradicțiilor cinice. Comisarii poporului spuseseră că desființează capitalismul și acum au concesionat, capitaliștilor tot ce mai are Rusia ca avuție. Tot ei invocaseră ca scuză a ravagiilor morale și materiale datorite bolșevismului, binefacerile ce vor decurge din desființarea serviciului militar. Și cu toate acestea, eli s-a telegrafiat din Riga că comitetul executiv panrus din Moscova a hotărît introducerea serviciului militar obligator pentru toți bărbații de la 26 la 40 ani. De sigur că seria deziluziilor crude va urma, căci uzurpatorii de la Moscova n’au de gând să înceteze acțiunea de secătuire a poporului rus. Regele Sonstaatla a sosii li Italia Roma. 4. — Agenția Stefani anunță că exisgels feeriei, Constantin împreună cu familia sa a sosit la Palermo pe bordul vasului „Patris“. (Ra9or). SOFIA fostă regină a Greciei filll ăl 11!|1 Ü 1! Membrii guvernului aflați în Capitală s’au întrunit éri. Miercuri, la ora 11 jum. dim., într’un consiliu în localul președinției consiliului de miniștri sub președinția d-lui I. Brătianu. DISPOZIȚII NOUI PENTRU ÎNCORONARE S'a expus consiliului masarile luate până acum de autoritățile însărcinate cu organizarea serbărilor încoronării și de comisia specială care se ocupă cu pregătirile acestor serbări și s’a hotărît să se acorde o reducere de 75% pe c. f. r. pentru publicul care vrea să participa la serbările încoronării. S’a stabilit de acum va se participa la serbările încoronării să se bucure de gratuitate pe c. t r. S’a aprobat programul trenurilor rânduite cu prilejul acestor serbări, aranjându-se de așa fel ca toate județele țării să poată fi servite d mijloace comode de transport și la timp, ca să se asigura participarea tuturor delegațiunilor și reprezentanților populației. De asemenea s’a anunțat consiliului că s’a umanizat și particiarea delegațiilor muncitorești la serbările încoronării. Consiliul a luat dispoziții ca toți oasretii străini, cari reprezintă diferitele țări la serbările încoronării Suveranilor, să fie găzduiți la Sinaia. S’a anunțat oficl consiliului că Franța va fi reprezentată prin d-ndl mareșal Fach și general Weygand. CONVOCAREA PARLAMEN. TULUI S’a reînoit hotărîrea Iri în într’un consiliu precedent ca data deschiderii Corpurilor legiuitoare în sesiune extraordinară să rămâne definitiv lisată pentru 12 Octombrie. Intr’un consiliu viitor, guvernul va fixa ordinea în care vor fi depuse proiectele de îege dună urgența lor, în sesiunea extraordinară care se deschide. Se va începe cu proiectul de lege pentru îmbunătățirea și.înafase funcționarilor Consiliul s’a terminat la ora 1 d. a. H I [111111 Mill III [111111 — Desîar susîe cL-I&j. I. Brătianul — C. I. Brătianu, primiul ministru, la consfătuirea liberală de la Cluj, a declarat că parlamentul urma să fie convocat la 13 c., dar, deși d-sa nu e supersttios căci numărul 13 i-a fost totdeauna favorabil, a acceptat data de 12. Activitatea parlamentului propriu zisă, va începe după încoronare, la 20 Octombrie, când oaspeții străini, veniți pentru solemnitatea încoronării, vor fi plecați Sesiunea extraordinară va fi prelungită până la 15 Noembrie, când va începe sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare.* In aceeaș consfătuire primul ministru a spus că partidul liberal trebue să înceapă o acțiune energică „împotriva incapacității’’ și pentru consolidarea internă în toate direcțiile. Distribuire de ajutoare minisitorilor_ de la Listam — Chestiunile ministerului muncii — Domnule director, Ministerul muncii ne comunică rezultatul subscripțiunei publice pentru ajutorarea lucrătorilor de la Lupeni cum și modul întrebuințărei fondurilor. Cu acest prilej, — autoritatea superioară ne exprimă mulțumiri pentru inițiativa subscrierii luată de ziarul nostru la timp. Ajutoarele s’au împărțit la 24 Sept. a. c. în prezența A. S. R. Principele moștenitor. S’a distribuit la Lupeni, la 76 familii compuse din 247 membri, o sumă de 2.207-600 lei., și anume 550.000 de lei în numerar și 1.677.100 lei reținuți spre a se pune la Casa de păstrare din localitate pe numele celor în drept, spre a fi ajutat treptat pe măsura trebuințelor lor S’a mai distribuit: 17.000 lei celor 9 lucrători răniți în accidentul dela 27 Aprilie și rămașii încă în neputință de a munci : 8000 lei lau lucrători rămași orbi de pe urma accidentuluin.liu-S^.Tăia și adresa de mulțumire pe care ne-a trimes-o d. ministru al sănătății publice. Avem onoarea vă aduce la cunoștință că suma de lei 121.47425 ce ne-ați trimis din subscripția publică deschisă prin coloanele Onor. D-voastră ziar, pentru ajutorarea, urmașilor lucrătorilor din Lupeni, căzuți victime în accidentul produs în ziua de 27 Aprilie a. c., în mina Arameka, a fost distribuită celor în drept în ziua de 24 Septembrie a. c, de către noi personal, în asistența A. S. R. Principele Moștenitor, odată cu toate sumele donate sau colectate în acelaș scop, după normele arătate în alăturatele procese verbale pe care vă rugăm să binevoim i < da publicitătei, odată cu actele ce-l însoțesc. Multumindu-vă călduros cu acest prilej, atât în numele Ministrului Sănătății Publice, Muncii și Ocrotirilor Sociale, cât și în numele familiilor lucrătorilor, la ușurarea nevoilor cărora au contribuit, prin săurugări a primi încredințarea deosebitei noastre considerațiuni. Iulie „constantinișii și venizeliști“... - Nu?3 nimic, die sergent, îi explic campatriciului ragu chestia Orientului L RADIOGRAME Roma, 4 Octomb. — In urma unei ciocniri în Irlanda între rebeli și trupele regulate, revoluționarii au suferit pierderi simțitoare in panat material. Comandantul Baccari a fost numit guvernator în Cirenaica. — In urma incidentelor anti-italiene ivite la Innsbruk, guvernul austriac a prezintat scuze guvernului italian asigurând că va apăra cu îngrijire pe supușii italieni de acolo [UNK] FILME Redăm textual scrisoarea primită de la un grefier de o domnișoară, care întâmplător se afla într’o localitate din Oltenia, 29 August 1822 Stimată D-rag... Pentru descrierea unei concepti ce o am di descris, îndrăznesc a vă sea, tot odată dacă vă reamintiți de mine persoana care vă scriu. •Sunt momente întregi de când stau gânditor reamintindu-mi că am venit odată cu automobilul cu d. Jude Președinte pentru judecarea acelora care au dreptul să fie împroprietăriți și am mai fost odată la o cercetare locală, îmi reamintesc foarte bine că vom văzut odată, prin care rămânând ceva scris pentru mine încât a fost imposibil ca faza destinului unei ființe să nu facă în așa fel după cum vrea dorința să mai vă văd odată. Sunt momente întregi de când mă gândesc la idealul cel are un om de îndeplinit reamintindu-mi într’una laricsa privire pe care am aruncat-o la Dvs., pentru a doua oară când am venit mâxar ferm, păcat ce este ca suntem cam departe și doresc în lume îndeplinirea idealului generației de astăzi pe care ii urmam. Dacă eu ași putea ști ziua când ași putea vorbi cu mata, pentru a vă destăinui izvorul dulcelui amor pentru întotdeauna pe care vi-l păstrez, cu conjugarea unui frumos viitor pe care vi-l doresc, au fost momente foarte dese, la întreg idealul firei omenești și după generație și cinste își recapătă viitorul scop doar ca om șicare om în drumul lui să cunoască o lume întreagă. Insă instinctul vieții mele da un caracter nobil îmi dictează fraza celei mai drăguțe stele și simpatice din lume și mă face ca să-i scriu. Mi-aduc aminte buni când v’am văzut, deși eu nu am putut să vorbesc cu mata, dar totul simțeam fiorul unui adânc amor cum mă tresăra și iși revărsa valul cel fericit. Totul pentru acest lucru pe care vi-l doresc a-și prefera să fiu într-o concepți foarte expusă numai ca idealul cel fericit de veci să-l am satisfăcut, să alin dorința pe care am căpătat-o din acele clipe de când v-am văzut. îmi pare foarte rău că nu sunt mai aproape. Dar prezumția mea este că sunt și foarte ocupat și îmi descriu romanul că sunt și cam departe cu slujba mea de grefier pe care o am de îndeplinit.. Deocamdată conchid aceste rândulețe și rămân în așteptarea dulcelui Dvs. răspuns cu rugămintea de am seri nu mă uita, dacă pe viitor sunteți de 1 <miveT>zi ca una și aceeaș persoană cu ce! care vă scrie și vă dorește fericire. Cu mii de salutări respectabile femei, grefier, jude ocol. Mare dispoziție de „concepți“ și de „conjugarea unui frumos viitor“ dă delirul pârdalnicului amor! — Don Jose. Critiea eriemă 4 Octombrie Eri a început la Madania conferința preliminară de pace, care va discuta în primul rând chestiile de ordin militar. Delegatul Marii Britanii, care ia parte la această conferință a primit instrucții să se asocieze punctului de vedere francez și italian în chestia fixării frontierei Traciei. Grecia a reprezentată de trei delegați la Mudania. Succesul conferinței preliminare de pace pare asigurat. Situația în Orient sa îmbunătățit simțitor în ultimile 40 de ore, cu toate că știrile din Constantinop ol anunță că grecii prepară remilemențe în Tracia, — rămășițele armatei grecești se refac pe Linia Ceatalgea — și că trupele turcești se concentrează în regiunea Ismid. D. Venizelos a avut o întrevedere la Londra, cu d. Lloyd George. Marele Cretan a pledat cauza Greciei și el urmărește să obțină pentru țara sa, comuiții pe cât posibil, favorabile. El a plecat la Paris, unde va avea o altă întrevedere cu d. Poincaré. Ex-regele Constantin al ... Greciei a sosit la Palermo. Sinodul din Athena e dispus să recunoască pe patriarhul ecumenic din Constantinopol. Misionarul francez Franklin Bouillon, în urma întrevederei de la Smirna cu Mustafa Kemal, crede că propunerile formulate de aliați în nota trimeasă acum câteva zile la Angora, sunt susceptibile de a servi drept bază negocierilor pentru pace în Orient. O importantă misiune militară iugoslavă a sosit la Paris. Guvernul francez consideră evenimentele politice din Grecia ca „interioare“, fără putință de a influența atitudinea puterilor în problemele orientale. Guvernul italian acceptă să semneze protocolul privitor la împrumutul austriac. Oiei NSLEMSBOLflLBI MONDIAL Declarațiile lui Wirth provoacă iîosit descoperiri.-fiermania de azi e M imperialistă și rashomica Paris. 4. — Coinfintenil declarațiunile facate de cancelarul Wirth asupra cauzelor originare ale răsboiului „ l’elit Parisien“ scrie: la Franța se credea că Germania republicană, și democratică s’a convins că condițiunea esențială pentru îmbunătățirea relațiunilor franco-germane ar fi nemâncă reconstruirea regiunilor devastate și dezaprobarea crimei comise de Germania Imperială. Dar noi de scopuriri, cu oarecare îngrijorare, că șeful nouți Germaun are aproape aceeași mentalitate ca și Ludeski ori, flindenburg și F.x kaizeml. nea aceasta trebuie să fie rezolvată direct între Austria și Serbia și că e în interesul miterilor să simeze chestiunea lăsănd-o pe seama părțiio interesate. Germania dorește cu tărie localizarea conflictului, cazul intervenției unei alte uteri, în virtutea tratatului existent, având consecințe incalculable“. Fraza aceasta din urmă cancelarul Wirth a atribuit-o in mod fals ministrului rus la Paris, când ea exrima părerea ministrului Gem ar.1, ei. Tlegrama mistificată de cancelarul Isiraiei Textul exact al telegramei ruse spune : „Amandou' Germaniei a citit ministru’ui de justiție o commic Te, reproducând argumentele australe și arătând în urmă <’u di ă Serba refuză și idoptă o atitudine provocarăă, Austria va fi obligtă să recurgă la presiune și, ia nevoie, la măuri militare. In concluzie se spune, că Germania recunoaște că chestia CANCELARUL GERMAN WIRTH Pn monument lui Take Ionescu în Capitală Comitetul executiv al partidului democrat a deschis o lstă de subscripție, din al cărei produs se va constitui un fond pentru ridicarea unui măreț monument, in Capitală, mult regretatului dispărut Take Ionescu. Va fi un meritat omagiu memoriei unuia din cei mai străluciți fii ai neamului și totdeodată un semn concret că românii nu uită pe asea cari își consacră viața binelui patriei. Trebue subliniat faptul că și multe părți ale țărei s’au coasă, tui comitete, spre a strânge Ion« dar, și a alimenta subscripția aceasta. Iată o act una care este bine să fie generalizată, fiindcă denotă conștiința recunoștinței dator!'... marilor slujitori ai neamului. Pe lista deschisă de ziarul nostru au mai subscris : Suma din urmă 1.060,5211 B. Gr. Csörgésen, fost secretar general la interne 2Q D N. E. Bălanescu (Chiselei, Ilfov) 50 201 50 Total 1.060.770 &-oS £ BBPmmiwmw ■ Ea smand va apare IMIMOL man jiBOL" CIIVIMTE LIBERE Ce-ar putea să fie „Prevederea socială” Și a Li ©ii?EM ILIESCU Sunt în țara noastră mulți oameni de treabă, intelectuali și manuali, cari nu se prea împacă cu rostul lucrurilor de azi. Unii dintre aceștia sunt înscriși în partide politice, sperând să înfăptuiască îndreptarea țării pe această cale. Cei mai mulți se ț in însă departe de politică și, nădăjduind să vină zile mai bune, stau în așteptare, încrezători în puterea de vitalitate a societății românești. Și unora și celorlalți e bine să le spunem cinstit că nădejdiile lor nu sunt lipsite de temei și că într’adevăr mai este vreme să se înfăptuiască lucruri sănătoase și durabile pentru țară. Cumpăna de rătăcire a românilor va trece, cum va trece și toată nevroza care cutremură parcă astăzi lumea întreagă din temelie. Năzuința celor mai buni dintre noi trebue să se îndrepte de-acum spre consolidarea viitorului României pe temeiuri mai sănătoase. Suntem datori să facem aceasta dacă voim să fim la înălțimea așezării geografice și politice în care ne găsim. Toată lumea se întreabă : Ce-i de făcut? Iată ce este de făcut: cetățenii cu dor de țară și de popar să iasă din nemișcarea în care se găsesc și să pună la cale o organizațiune socială pategiti și sănătoasă care să ajute țara în mersul ei în mte. Faptul de căpetenie es: Prin urmare, să dăm nu mtivei particulare importata ea i se cuvine în împreurările de azi. O asemenea orgnizație ar exclude cu desărțire orice politică de partii Si s’ar învrednici să facă ,urnat 'Oberă de prevedere soală. Și astăzi ex. societăți de tot felul: de nistență și higiena socială,educațiune fizică, de nepat” feministă, de cooperune de cultură etc. etc., toate sunt bune și urma c un ioeal înalt și bine de ti^. Viata sc0^ n are *asa un singur arC*’ ^1 se înfățișează încolo multiple, așa că poat indrepiat a țarii e noronică fSeneram, nu numai de sp prinderi singuratice j cp lucrează una fără știre. Toate aceste astre ale vieții au o strângigătură între ele, astfel, că trebue un program unitar și metodic de acțiune, pe care să-l execute în urmă capacitățile și competențele puse la locul lor pe specialități. Ar fi vorba deci de o federațiune a acestor societăți în vederea realizării unui plan de lucru comun. Aceasta ar putea să fie prevederea socială și un prevederist cinstit și cu gânduri bune își dă seama că problema noastră socială este economică, culturală, sanitară și morală. Problema este economică și s-ar putea soluționa ușor prin cooperațiune pruTtică și autonomă, care să îmbrățișeze întreaga producțiune și conc lmalin>a *ări. Problema este culturală și educativă pentru că presupune noul temttrrj de îndrumare intelectuală și sufletească la tinerele generațiuni, cum și necesitatea unei culturi integrale de astăzi înainte, care să pună pe copil în contact direct cu școala și cu viața în acelaș timp. Problema este sanitară pentru că de v .. așezare trupească depinde sănătatea intelectuală și morală a unui individ ca și a întregei colectivități. Problema este morală pentru că numai prin rezervorul de sănătate care trebue creiat în sufletul și conștiința individului ca și a colectivității să asigură aplicarea marilor principii de egală îndreptățire socială, după muncă și merit, și de progres omenesc. Dar toate acestea motive se înrudesc perfect între ele așa că opera se va înfăptui va trebui să le cuprindă pe toate, cel puțin sub raportul unității de plan și a coordonării forțelor. Organizația ce s’ar pune la cale ar înțelege să fie hotărît partizana evoluțiunii, firești și implicit adversar oricărei acțiuni subversive, ilegale sau clandestine, care ar tinde la răsturnări sânge nu prea grăbite. Prevederea socială nu se ridică deci împotriva ideei și rațiunii de stat pe care o înțelege și în fața căreia se pleacă. Nu e vorba să se distrugă, prin urmare, o realitate economică și socială existentă, ci mai destrabeă tendința să smulgem pe oameni din inerție, să-l îmboldim la muncă obștească în folosul obștei, să-i îndemnăm la o nouă dreaptă prețuire de drepturi și datorii între cetățeni, să punem școala viitorului pe temeiuri mai sigure de sănătate morală, fizică și intelectuali. Pornind de la judecata că baza tarei unui popor stă în felul de creștere a copiilor (cetățenii de mâine), noi punem problema asistența, infantile și a higienei sociale printre cele dintâi, pentru că știm câ slăbiciunile și indigențele organice aduc după ele debilități intelectuale și morale. Pornind de la ideia că nu este îngăduit categoriilor sociale care asigură producțiunea economică să stabilească prețuri și tarife fără consultațiunea consumatorilor, noi punem printre cele dintâi problema reprezentării consumatorilor în toate oficiile unde se iau asemenea hotărîri. In acest scop, se poate adopta și propaga ideia cooperațiunii autonome pentru producțiuni, credit, construcție, și consum, ca fiind singura și cea mai bună soluție a vremei noastre pentru înlăturarea oricărei posibilități de conflict între producători și consumatori pe viitor, înțelegând că echilibrul de raporturi care regulează funcțiunea proprietății urbane la noi, urmând procesul economic care s’a produs în regimul proprietății rurale, tinde spre o deviațiune din ce în ce mai accentuată în favoarea celor mulți, noi credem că s’ar putea trece prin această criză fără salturi dureroase și că, tot pe calea cooperațiunii, se poate ajunge la îndreptățirea unora fărr nedreptățirea celorlalți. • Iată punctele de căpetenie care ar putea întocmi scopul și finețe unei organizațiuni de prevedere socială, un auxiliar nepolitic al statului in ce privește controlul vieții publice și stabilirea unui echilibru necesar în raporturile sociale dintre cetățeni. Noi am emis o idee modestă dar sinceră și care ni se pare realizabilă. Așteptăm acum pe cei chemați să o înfăptuiască și făgăduim un larg sprijin de presă celor ce vor fi negreșit, bine intenționat, în scopurile lor. Ori ce lămuriri ni se va mai cere, le vom da cu drag și suntem siguri că oamenii cu răspundere ai țării noastre vor privi cu simpatie inițiativele cetățenești cari vin să sprijinească statul în opera de refacere a tarei. Numai de n’ar fi și acesta glasul celui ce propovăduește în pustiu !...