Universul, decembrie 1922 (Anul 40, nr. 273-299)
1922-12-01 / nr. 273
UM. XL—Hr. 273 8 Paginiw imM !,M TMm 1 t$yM fWßmm \ m STOifif.im?£'2,i.£i 8 Paiini FONDATOR* LUiQSC AZZ A VILLAN CELE DIN URMĂ STIRI DÎN LUMEA ÎNTREAGA TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE . ietfetiia si fuinistrijis: luuresti, str. ürezoianu 11 TELEFONI DÎPICțA 18/72 SECRETARIATUL 5643 REDACȚIA 2/98 ADMINISTRAȚIA 13/71 vineri 1 Beceame 1922 DIRECTOR •TEUAN POPESCU mini Filial Ioți. Am înregistrat , în diferite rânduri, fapte criminale, sau imorale care se petrec în multe localități din țara, ca și în Capitală, ca un rezultat firesc al desordinei sufletești ce se propagă astăzi pe calea filmelor cinematografice. Cazul cel mai recent s’a petrecut la Timișoara, de unde corespondentul nostru ne face cunoscut că mai mulți copii, clienți obicinuiți ai cinematografelor, au căutat să traducă în fapt obsesiunile lor din filmele pe care le-au văzut. Ziarul nostru a povestit ori faptele. Liceanii, dintre cari unul e fiul unui înalt magistrat din localitate, au căutat să prade chiar casele părinților lor. S’a găsit la ei măști, bărbi false și peruci, adică exact mijloacele de reprezentare și de realizare „artistică“ obișnuite acestui gen de filme. Noi nu tăgăduim importanța culturală și educativă a filmului. Suntem chiar cei dintâi să recunoaștem că instrucția și educația prin cinematografe e un mijloc admirabil de ridicare și deșteptare a celor mulți, de acatizare și înălțare estetică a tuturor. Nu înțelegem însă ca educația prin filme să urmărească dezordinea morală și sufletească a copiilor noștri, a tinerimei, să rafineze pornirile înăscut rele ale unora și să perfecționeze astfel, sporindu-le coeficientul, pe viitorii clienți ai caselor de pierzanie și altor așezăminte trade legile trimet pe cei cari înfrâng contractul social. Ca dovadă că avem dreptate este că însăși autoritatea școlară superioară a înțeles —■ cam târziu, nu-i vorbă, dar mai bine decât niciodată—primejdia și s’a hotărit să ia măsuri preventive. Cenzura filmelor, pe care o preconizează ministerul instrucțiunei, ar fi bună, dar nu e cea mai bună Ar trebui, mai de grabă, să se facă aceia ce în străinătate există mai de mult. Să se creieze instituțiuni care să organizeze, cu sprijinul oficialității, cinematografe sau filme instinctive și morale pentru copii, chiar și pentru adulți. , Știm că sunt școli unde asemenea cinematografe există și dau roade bune. Această muncă nobilă și de înnaltă prevedere socială ar trebui insă intensificată, prin coordonarea tuturor străduințelor, după un plan metodic și unitar. Cine vor fi însă generoșii cari să ia astfel de inițiative ? Noi credem ca, cei cari au copii, ca și cei cari cugetă serios la viitorul copiilor—cari sunt cetățenii de mâine,ai țărei,ara însăși — vor lupta ei pentru inițierea unei societăți care să ocrotească sufletul și mintea copiilor noștri. Ce rezultate ar da astfel de inițiative, s’ar vedea curând de tot. Fără să lovim în caracterul comercial al caselor de cinema, ne gândim că rețetele acestor case nu s’ar micșora dacă produsele lor ar fi mai de bună calitate decât sunt. Dimpotrivă, necesitatea ființării acestor întreprinderi, s’ar evidenția și mai mult atunci când scopul lor ar fi nu numai material, c«nu și moral. - Aținui serg cuframijra... — Vinovații terorizează pe nevinovați — Subliniem cazul tipic pe care l-am înregistrat deunăzi, tipic, fiindcă, din nefericire, nu este izolat, ci este una din numeroasele anomalii, la care era inevitabil să ajungem din îndoita cauză a indulgențelor exagerate și a năravurilor politice. Așadar, în același moment un român se lupta în război, primea „Mihai Viteazul“ și trecea în rândul bravilor cu cari Vodă își face o plăcere să se întâlnească cel puțin odată pe an, iar alți trei români, din aceeași localitate, făceau pe coada de topor în mâna nemților în teritoriul ocupat. Se închee armistițiul și demobilizații revin la vetrele lor. Cel cu „Mihai Viteazul“ este condamnat la moarte de inamic pe baza lucrăturilor celorlalți trei. Dar se sfârșește războiul și bate ceasul răfuielilor, al degerii neghinei din grâu, al sancțiunilor. Cel decorat cu „Mihai Viteazul“ scapă de urmărirea dușmanului; ceilalți sunt destituiți, unii dați judecății și condamnați, alții pentru pactizare cu inamicul, cea mai criminală dintre crime A, dar intervine binefăcătoarea amnistie. Și pe când unii cari au furat o oaie sau au falsificat o poliță de 100 lei rămân in închisoare și sunt definitiv scoși din societate, se șterg faptele de trădare, se șterg contrabandele de monetă, cărora datorim în parte nenorocirile banului nostru, se șterg atâtea crime. Socoteam însă că, precum decretele de amnistie au prevăzut de pildă că beneficiarii nu-și pot relua locurile oficiale și precum ofițerii față de cari s’a aplicat amnistia au fost trimiși în fața consiliului de reformă, tot așa politicianii vor avea scrupulul să nu pue în fruntea trebilor publice pe cei cari au scanat prin amnistie de pedeapsa meritată pentru înfrângerea celor mai elementare datorii publice. Ași ! De unde ! Cei trei sunt azi primar, notar, secretar în aceeași comună, iar cel cu ..Mihai Viteazul“ suferă teroarea lor. Este atât de revoltătoare această monstruozitate, care, repetăm, se întâmplă sub alte variante și aiurea, în restul țării, încât punem punct și lăsăm pe fiecare s’o judece cum va crede, îngăduindu-ne numai să amintim că în cartea sfântă se găsește un rând care spune cam așa : atunci se vor cutremura temeliile lumei, când vinovatul va ajunge să judece pe nevinovat... p*e MOZAICURI 192 DE DESCENDENȚI. La Sandwich (Anglia), a murit zilele acestea o femee în vârstă de 103 ani. Femeia aceasta a lăsat 40 de nepoți, 60 de strănepoți și 71 răstrănepoți. Până la moartea ei, a avut o poftă de mâncare minunată și bea în fiecare seară un pahar de rom cald. A avut in total 15 copii. Una din fetele ei a întrecut-o In privința aceasta, căci are o droaie de 17 copii. Simple însemnări .Prin urmare, sora noastră mai mare, Franța, s-a pronunțat în chestiunea dreptului de vot al femeilor, Maturul corp,—după o chibzuială desigur matură și ea—a opus un veto decisiv hotărârei generoase luate de Cameră. Cred că în ziua când se va cunoaște de către toată suflaxea femeiască din România un asemenea rezultat, Franța va fi amenințată de o mare primejdie: jurnalele de modă franțuzești vor fi riguros boicotate. Deocamdată. .,Liga drepturilor și datoriilor femeei“ a dat o serată dansantă, desigur spre a sărbători succesul..., « Acei cari neagi lui Mussolini aptitudinile de om de Stat și văd în lovitura sa» o simplă,manevră de aventurieri“ fac o mare greșală: premierul italian, după ce acasă la el a alungat și a stârpit pe comuniști, argumentați cu biciul, la Lausanne, cel dintâiu act precis pe care l-a săvârșit până în acest moment este acela de a fi recunoscut, oficial, guvernul sovietic din Moscova. * Masca de ier MESArtic "Adresa Tronului are părți asupra cărora toată lumea este de acord: cuvintele călduroase cu cari se amintește încoronarea ; apelul la concordia și patriotismul tuturor, în interesul superior al statului; repetarea, politicei de țările, alături de Aliații cu cari am biruit; necesitatea unei politici ordonate, a echilibrării bugetului, a imbunătățirei situației funcționarilor printr'un statut bine chibzuit.Sunt alte părți,cari nu pot da loc la discuții în ce privește principiile, dar pot să provoace vii desbateri în ce privește soluțiunile admise pentru aplicarea lor. Astfel sunt: descentralizarea administrativă, reforma impozitelor, reorganizarea regimului muncii și al creditului, ale căror lucrări preliminare, din câte s'au publicat, păcătuesc nu numai prin greșeli de concepții, dar și prin depărtări simțitoare între între ce s'a făgăduit și ce se proedează. In sfârșit, Mesajul anunță hotărîrea de a se da țării, prin actualul parlament, o nouă Constituție: încercarea va provoca agitații mari, nu numai fiindcă pactul fundamental al României întregite ar avea mai multă autoritate morală, dacă ar ieși din colaborarea partidelor de ordine, dar fiindcă o asemenea unire de competințe ar putea da o operă incontestabil superioară celeieșite din mentalitatea unei fracțiuni a națiuniei. In această privință, adevăratul patriotism cere ca cei cari pot încă s-o facă, să iasă din egoismul politic, să părăsească tendințele de a tot monopolizare și să înlesnească unirea sacră, cel puțin în vederea așezării noului așezământ în cât mai bune condițiuni de consolidare, ordine și progres. Un monumernt lui Take lenesen in Capitali Comitetul executiv al partidului democrat a deschis o lista de subscripție, din al cărei producîtului nentip i dus se va constitui un fond pe» c , rul ? TM htru ridicarea viu»» ».»Sw* ^ nsin"to meni, la Capitală, mult regretatului dispărut Take lenesen. Va fi un meritat omagiu memoriei unuia din cei mai străluciți ai neamului și totdeodată lui seam concret, că românii nu uită pa acea cari își consacră viața binelui patriei. Trebue subliniat faptul că în multe părți ale țarei s’au constituit comitete, spre a strânge fonduri și a alimenta subscripția aceasta. Iată o acțiue care este bine să fie generalizată, fiindcă denotă conștiința recunoștinței datorite marilor slujbri ai neamului. Șoc. Industria Motoarelor 5009.— Următorii 4 ani funcționari ai ministerului de externe au subscris câte 539 lei: I. N. Fapiniu, A. N. Jacsvaky, Const. Brăileanu, Const. Koreaianu, N. S :mionescu, Err.est Rossi, V. G. Trj - fa, S. R. lenesen, M. Rc manor,cu, Spira Csnstantiacacu. G. C. lenesen, O. Grigorcea, N. Costieson taica, G. Paraschivesen, V. Grigarcea, D. Basaingan, N. Stănescu, Al. Cretzianu, St. I. Popescu, V. Anastasie, D. Mavrocordato, G. Leca, Ion Procea, N. lacasevici, M. Pencovici, V. Bradețeanu, Auguste Vsehy, B. A. Sîincu, Chr. Csrtevici, Hires, Albini Total Isi , 13.593.Total lei 23.500.— Suma din urmă de 1.437 129.73 Total general lei 1.507.629.75 foi iisijlri idi copiii! la uri — Anglia va rupe relatinniie cu Grecia Rechizitoriul comisarului revoluționar Atena. 27. — După ce am pledat avocații apărării, comisarul revoluționar a răspuns printr-un lung rechizitoriu, insistând, asupra fiecărui punct, al acuzării, și producând probe de doi și înaltă trădare. El vorbeșște de asemenea despre guvernul ocult dirijat în culise de către principele Nicolae, care a fost principalul instigator al asasinatelor politice. Comisarul constată că nu 99, ci deabia 55 la sută din alegătorii eleni au votat în realitate în momentul plebiscitului pentru întoarcerea zgelifi constan An: . y Sentința se m <>a probabil mâine. * Ziarele află ca la caz că aceste sentințe vor fi executate, o ruptură diplomatică între Anglia și Grecia va urma neaparat. GUNARÎS, fostul prim-mimistra Sentința Lafaye He. 28. „L'Enformation“ anunțat că Kl- InmaEns a condamnat la moarte j pe Gnnaris, Stratos, Protopapadalds, Teodoiiis, llintazzi și pe generalii Klarissianestis. Generalul Stratigos și amiralul Gornlas au fost condamnați la inchnsoare perpetuă. un articol al Mal Clemancsan paris, 28. — Ziarul „Echo National“ publică un articol al d-lui Clemenceau asupra crizei economice mondiale. fostul prim ministru respinge teza economistului englez Keynes, care pretinde că pacea nu este bună, deoarece este o pace eminamente naționalistă. Granițele ar fi trbuit la sate ținându-se seamă de factorii economici. D Clemenceau arată că țările din Europa care au lucrat cel mai mult la normalizarea intereselor economice, sunt țările din Europa centrală adică tocmai acelea ale căror granițe au fost cel mai mult modificate prin ultimele tratate de pace. (Raci or). teil sir lin mimai de naționalitate italiană Roma, 28.7—Un decret stabilește, ca consulii, viceconsulii, agenții consularii giranții birourilor consulare italiene în străinătate, să fie desărcinați din funcțiuni, de la 1 ianuarie 1923, dacă nu sunt de naționalitate italiană. In locul lor vor fi propuși cetățeni italieni de preferință dintre combatanți. Numai în cazul când ar fi imposibil să se găsească elemente naționale, se va putea examina eventualitatea numirii vreunuia dintre străinii actuali. Moartea preotei Vasile Lucaci Satu-Mare, 28.— Preotul dr. Vasile Lucaci a murit astă noapte, după o boală de un an. D-rul Vasile Lucaci a fost unul dintre luptătorii entuziaști pentru unitatea națională a României, înainte de războiul României, ca un omagiu adus Ardealului, dornic de unire, preotul dr. Vasile Lucaci, fu ales președinte al Ligei Culturale, pentru unitatea tuturor românilor. Alegerea aceia a fost nu numai simbolică, ci a determinat limpede, care era să fie calea de urmat a conștiinței românești în războiul de desrobire națională. în timpul războiului, părintele Lucaci a ținut o seamă de conferințe românilor din America. Și acum, Dumnezeu să-l ierte, pe luptătorul naționalist. Pr. V. Lucaci va fi înmormântat la mănăstirea Sisești, FILME Acum, trei ani, d-șeara, Ethel Frick, din Stockton, a’nghițit din greșală un ac. Faptul nu se întâmplă în toate zilele, dar este totuși posibil. S'au depus multe silințe ca să se extragă acul, fără sa se ajungă la rezultat. Atât tațc,păturile II,teme, cât ,și idei * corpuțui supărător, pe care-l purta în ea, au făcut pe d-șoara Kibe! Frick să ducă o existență plină de groază. Cum însă omul se obicinuește cu toate relele, cu timpul înțepăturile și teama deveniră mai slabe, până când făcură loc unor preocupări mai importante. Și totul fu uitat, toată frica d-șoarei Frick dispăru în ziua când se mărită și fu năpădită de grijile căsniciei. Spre marea bucurie a ei și a soțului, o copiliță veni , să strângă și mai mult unirea lor. Charlotte era foarte cuminte, dormea noaptea, zâmbea ziua, plângea puțin și creștea spravăn, astfel încât la toate s’ar fi gândit fosta d-șoară Frick, numai de acul înghițit nu și-ar mai fi adus aminte. Deunăzi însă, Charlotta se puse pe plâns. Toate încercările de a domoli, rămaseră zadarnice. Și pe când plângea cu paranon în leagănul împodobit cu dantele și panglici, mânușița ei cu gropițe se’ndrepta mereu și nervos spre micul umăr grăscior și alb. Ochii mamei ei priră asupra locului dibuit de degetele micuței și zăriră sub polița înroșită o urmă subțire. Era acum . La țipetele ei, deferă fuga vecinii și, fără să mai cheme doctorul, procedară ,la extragerea de sub piele a acului pe care Ethel Frick le înghițise din greșală cu trei ani mai înainte. Astfel, s-a făcut dovada pe de o parte că se transmit de la părinți la copii nu numai cusururile, dar și acele de cusut,— ceea ce este foarte interesant,— iar pe de altă parte că mai ușor se extrag acestea decât celelalte, — ceea ce, vai! este foarte trist. — Don José. Asigurarea gratuita a tuturor cititorilor ziarului „AutestiT In numărul nostru de Duminica, am făcut cunoscut cititorilor ziarului „Universul“ că, începând din ziua de 1 Decembrie a. cr., și în urma autorizațiunii acordată de direcțiunea societății anonime ’„Universul“, societatea română de asigurări,,Steaua României“ din București,va asigura pe toți cititorii acestui ziar precum și pe ai ziarelor: „Universul Literar“, „Veselia“ și „Ziarul călătorilor“ în graSitaíe contra accidentelor de cale ferată» sau iscare, îrsamoste și automiselSe. Publicăm astăzi, în luni generale, câteva date cu privire la această asigurare Tot cititorii ziarelor menționate, cari vor avea la ei ultimul număr apărut, semnat într-un coț al foii și cu adresa notată in josul semnăturii, vor fi de a dreptul asigurați, fără nași o pistă, cu suma de lei 20.030 (o«ua zecimii în caz de moarte provocată prin vreunul din accidentele enumărate mai sus. Asigurarea se întinde nu numai asupra persoanelor cari se găsesc ca pasageri în tren, tramvai sau automobil, ci și asupra pietosil ©r cari ar fi loviți sau călcați de un vagon de tren sau de tramvai sau de un automobil. Abonații vor beneficia de această asigurare chiar dacă nu vor avea ziarul semnat la eî în momentul accidentului. Cititorii cari, pe lângă ziarul „Universul“, vor avea la ei, în ziua apariției, și unul din celelalte ziare: „Universul Literar“, „Veselia“ sau „Ziarul călătoriilor“, prevăzute cu semnătura și adresa lor, vor cumula în acea zi dopă asigurüori (j?3fuSt3 având astfel dreptul la suma de iei 40.000 fl ®a$ru zecimi?) în caz de moarte. Asigurarea poate fi făcută valabilă și pentru cazul de invastitate permanentă, totală sau parțială, și anume pentru suma de Lei 30.000 (treizeci mii), în condițiunile ce vom arăta ulterior. Asigurarea cazului de invaliditate permanentă intră în vigoare pe ziua 10 Decembrie a. crt. In sfârșit, abonații vor putea urca sumele asigurate la Lei 100.000 (una sută mii) Lei 50.000 foind zeci raitate permanentă, dacă vor cere aceasta în scris societății „Stenaia româniei“ la sediul ei în București, Str. Carol Nr. 39, anexând o taxă de manipulatie de Lei 15 „ * Asigurarea cititorilor sî ateoniților Intra în vigoare pa ziția <8 a l-SaceTinirii . a. d. când vom publica toate amănuntele privitoare în această figurare .gratuiții. -o In caz de moarte și în caz da invssidi- Cronica externă 28 Noerabris Sosirea delegației rusești în conferința de la Lausanne a întunecat într’atâta atmosfera senină, în care părea că decurg lucrările, încât nu e exclusă disolvarea acestui areopag. Intr’adevăr, pe când invitația marilor aliați, privitoare la Rusia e clară, în sensul că sovietele trebuiau să ia parte numai la desbaterile cari priveau viitorul regim al strâmtorilor, delegații Rusiei sovietice înțeleg să ia parte, pe picior de egalitate, la toate lucrările conferinței. Ei amenință, în caz de refuz, cu înapoirea in Rusia. Fa de altă parte, delegații Turciei, încurajați de această atitudine a Rusiei, care nu a scăpat ocazie să se promită tot concursul în revendicarea „justelor“ lor cereri, au început să fie intransigenți, față de pretențiile Angliei asupra Mosulului Anglia, care consideră această chestie definitiv tranșată, nu înțelege să fie readusă în discuție și cu atât mai mult să cedeze. Cercurile politice de la Lausanne sunt acum foarte pesimiste. Se vorbește chiar de o pace separată între turci și greci, numai ca să zădărnicească lucrările conferinței. în această situație, totul depinde de atitudinea celor trei mari aliați. Lăsa se vor intimidați de amenințările delegaților Rusiei, sacrificând, odată cu pacea din Balcani, înțelegerea stabilită la Terrêtet și @ua d’Orsay, sau, trecând peste pretențiile nejustificate ale Rusiei, vor continua să pună în cale treburile din Orient, impunând turcilor punctul lor de vedere. Cum era de prevăzut, în Grecia s-a format un puvern de generali și amirali sat conducerea colonelului Gonaîa, suflatul mișcărei revoluționare. ganaann In pag. Vllra: Pesimîstiw! d-a ia Hamann©« Hiena ți feriiai, sei asiâzi... — Siîsemniril® uniși silitor — O vizită la reprezintantul Rusiei sovietice este un lucru interesant din toate punctele de vedere și nu puteam renunța în ea, atâta vreme cât titularul se găsea la Viena. Am comunicat la vreme declarațiunile foarte interesante pe cari mi le-a făcut comisarul sovietic din capitala Austriei, d. Schlichter. Imi făceam cererea de audiență seara pe la ora 6, sunând la ușa din Belvedere Gasse 32, unde ieșea în Întâmpinarea mea o femee de serviciu cu un șir de chei la brâu. Explic cine sunt și ce voesc, și sunt condus sus, la etaj, într’un biurou destul de bine instalat, mă primește secretarul comisariatului, un tânăr foarte simpatic care simte o vie plăcere să i se vorbească franțuzește. Nu știu pentru ce, dar văzându-ne și declinându-ne fiecare calitatea, zâmbim amândoi... Poate tocmai pentru că, reprezintând două regimuri în luptă dârză, avem posibilitatea, acolo, să ne întâlnim în formele cele mai vădit amicale. A doua zi dimineața, la ora 11, conform înțelegerii cu d. Schlichter, mă prezintam la sediul misiunii bolșevice. Aștept vreme de vreo zece minute într’un salon cu mobilă albă, salon care, judecând după picturile murale, a fost până in ultimul timp sufragerie: prepelițe, vânat fructe, pești pe o tavă... Lumea multă care trece pe aci Cu câte o hârtie în mână, dintră și iese, cu o ținută care, amintind, prin cuviința ei, ordinea din biurourile „burgheze, mă face să văd cu ochii mei că bolșevismul a evoluat simțitor. Acum vreun an și ceva, la Varșovia, în strada Chimelna, văzusem cu totul altă ținută în interesații cari suiau scările spre a vorbi cu „tovarășii“ Ignatiev și Mirski. Intru la d. Schlichter care, — slab, cu o figură ovală ascuțită și palidă, cu părul cărunt și căzându i într’o dezordine voită, pe frunte,— îmi întinde mâna de la buroul său. Gestul clasic și inevitabil, produs în toate împrejurările de această natură, nu întârzie de loc: mi se întinde o cutie cu țigarete și una cu țigări de foi, prefer o bucată din acestea din urmă, și în vreme ce frazele de introducere se rostesc, împrejurul nostru se instalează una, două, trei secretare, trei fete tinere, dintre cari două cu mașinile de scris. Privesc împrejur, încăpere elegantă, covor pe jos, la ușa cu canat dublu perdelute de mătase grenat, pe pereți harta Rusiei și litografii înfățișând scene oribile, a căror explicațiune stă tipărită dedesubt „Hunger în Sowiotrussland”. Undeva, singură și la loc de onoare, o fotografie a lui Lenin, cu fruntea pleșuvă, capul plecat puțin, stând la biurou și ținând mâna pe o carte deschisă. O statuetă, în gips alb, pe masa încărcată de hârtii a d-lui Schlichter, îl reprezintă tot pe Lenin. Mă rog, unde e Trotzki ?.. Nu-1 văd, nimeni nu-1 mai vede nicăeri, — și consider această constatare ca referindu-se la o stare de fapt destul de importantă. Cititorii cunosc declarațiunile pe cari mi le-a făcut reprezintantul Rusiei sovietice cu acest prilej. Le-am publicat la timp, cuvânt cu cuvânt, s'a văzut din ele că, socotind mereu chestiunea Basarabiei ca neînchisă, formulând idei cari cuprind o amenințare pentru noi, Moscova dorește totuș să stea de vorbă, afirmând prin aceasta că nu socotește imposibilă găsirea unei baze pen- un eventual acord. Ridicându-hiă să plec, d. Schlichter făcea, in prezența mea, elogiul presei în genere, subliniind imensul ei rol și formulând nădejdea că vizite ca a mea vor putea risipi atmosfera, —falsă, după d-sa, — făcută în jurul organizațiilor sovietice. Principala d-sale secretară, d-na Olga Bakonyi, o blondă foarte inteligentă și extrem de simpatică, mi-a tradus, în modul cel mai scrupulos, această apreciere, asupra căreia diplomatul rus a stăruit în special. Fioroasele litografii înfățișând copii cu chipuri cadaverice și adulți reduși în sinea de schelete, — scene din care unele, publicate în reviste străine, au ajuns până la noi — le-am mai văzut și in încăperile de la ieșire. Ele sunt lipite pe pereți și-ți fixează privirea îndată ce treci pragul acestei case. Viena, care a trebuit să facă loc între zidurile ei misiunii sovietice, dacă nu suferă în aceeaș proporție, are totuș un considerabil număr de nenorociți. Am văzut pe străzile ei, sub vitrinele luminate cu destulă economie, spectacolul grozav al unor oameni cu figuri animalice, scormonind, avizi, în cutiile unde se depun gunoaiele... Destul de mulți sunt și mutilații de războiu, cari, purtându-și pe rotile o jumătate de corp rămas fără picioare, se sprijină mergând cu mâinile, lunecând dealungul Ringului, prin fața cafenelelor pline, făcându-și loc cu greu printre oamenii grăbiți. Două tipuri sunt în tot orașul, cari reprezintă în chip spăimântăttor clasa atât de numeroasă a cerșetorilor Vienei de astăzi: unul e , invalidul pe rotile“, celalt e „orbul de războiu“, dus anevoe de mână de bătrâna lui mamă și oferind trecătorilor, la răspântii, cutii de chibrituri. Am întâlnit un cerșetor, care m’a făcut să mă mir că poate sta acolo unde l-am văzut stând. Doamne! Nu mă gândesc să spun nimic rău de nefericitul bătrân, orb și el, care, chiar în fața Ballplatzului, adică a ministerului de externe, plânge în ficare seară, pătruns , de frig, plecat pe vechea ’lui țiteră... Ce rău s’ar putea gândi măcar despre un asemenea om ? L-am văzut într’o seară când, din cerul ce se’ntindea peste vasta curte a Burgului, luna călătoare, oprită în loc o lungă clipă, vărsa argint peste bătrânele ziduri și poleia într’o lumină fantastică, lungul șir de arbori negri dimprejur. Cu slabele lui degete, bătrânul adus de spate și cu ochii închiși, mișca sârmele întinse , cari vibrau prelung și amar tremurând parcă, oprind în loc toată funcționărimea săracă și toată mulțimea de femei lucrătoare ce alerga spre casă, gonită de frig și de foame. Pentru copii, — pentru acei pe cari părinții nu i-au dat — se vând cărți poștale Prin cafenele: „Hälfet den Wiener Kindern . Nu știu, și se’nțelege ca n’aș putea arăta aci, ce a* nume s’ar putea face pentru ajutorarea unor oameni căera, în definitiv, nu li și neagă dreptul la viață și cari, necontestat, ar merita altă soartă decât aca pe care o au. Dar, fapt e că, între alte multe foarte îngrijitoare și neexplicabile anomalii pe cari le prezintă Viena e aceea de a fi înlocuit, bănește, unitățile cu miile. La restaurante, —unde mănâncă doar străiniipentru că localnicii nu pot să o facă, — la plată, ți se socotește 5, 7, 10, lo* înțelegând, prin aceste, cifre, mii — și ajungi la fantasticul total de 10.000 coroane, reprezintând o masă neprezadțioasă, luată doar de uini, singur. .••i ■ M, înetru