Universul, decembrie 1922 (Anul 40, nr. 273-299)

1922-12-04 / nr. 276

w i Intr’o broșură de propa­gandă, care a apărut recent pe limba franceză, sub titlul: „Mica înțelegere și Orientul­­Un strigăt de alarmă“, sem­nată Danubius, se propune formațiunea unui front unic al statelor din grupul Micei înțelegeri, în chestiile orien­tale. După „Le Temps“, autorul acestei broșuri, ar urmări i­­deia constituirea unui front „împotriva Turciei“, sau constituirea unui bloc anti­­rus. Marele ziar Parisian citea­ză următorul pasaj, din a­­ceastă broșură, — pasaj pe care îl consideră „caracte­ristic“ : „Mica înțelegere având Continuarea și complimentul său la nord, în țările inde­pendente riverane Balticei, ea trebue, de asemenea, să se completeze către sud, ca să astupe spărtura meridio­nală, care compromite stabi­litatea și soliditatea sa. Con­ducătorii Micei înțelegeri, în­deosebi aceia ai României și Serbiei, au văzut limpede. Astfel se explică rezistența lor la orice modificare a statului-finc a Turciei". Comentând pasajul repro­dus mai sus, confratele pa­rizian, manifestă o îngrijora­re împinsă până la exage­rare. Aceia, cari au inspirat a­­ceste linii—scrie „Le Temps“ în editorialul său de la 27 Noembrie a. c. — se gândesc la încercuirea Rusiei, ba chiar la o cruciadă împotri­va Turciei și „Mica înțelege­re nu trebue, nici nu poate să ajungă pivotul unei poli­tici antiruse. Nu numai Iu­goslavii și Cehoslovacii nu vor putea să se asocieze în­­ asemenea lgL.­­iandeze." dar România nu șar nimic de câștigat și Polonia,­­foarte cuminte, nu o vrea... Nu trebue să luăm iniția­tiva de a ridica un bloc, în­potriva unui alt bloc...“ Mica înțelegere nu urmă­rește o politică antirusă, sau antiturcă,­ ci una de pină de­fensivă și de echilibru. Ni­­­meni nu poate urmări, cu o dorință mai sinceră și vie, fixarea unei păci durabile, în centrul și orientul euro­pean, ca statele ce intră în grupul de alianță numit Mi­­­­ca înțelegere. In această pri­vință avem numeroase do­vezi. „Le Temps“ susține că un bloc an­tinis, sau anti­­turc, ar fi nu numai nepo­­li­tic, prin faptul că ar ri­dica un alt bloc împotriva sa și nimeni n’ar putea pre­vedea, care va rezista prin massa și coesiunea sa, dar asemenea combin­ațiuni sunt „imorale și primejdioase,“. „Le Temps“, care s’a alar­mat atât de viu, din cauza opiniunilor exprimate într’o broșură, nu pomenește ni­mic de un alt bloc, care e­­xistă, care s’a manifestat. E vorba de blocul german — sovietist rus-turc. Blocul acesta, după teoria lui „Le Temps“, ar chema și el, fatal, un contra bloc și în cazul acesta e imoral și periculos. Marele ziar francez nu se ocupă de blocul acesta, care există și care nu e tocmai o combinație agreabilă pen­tru amicii păcei, ci se ocu­pă de un bloc antirus și anti­­turc, care nu există. Politica Micei înțelegeri nu are alt obiectiv de­cât menținerea păcei în Europa centrală prin respectarea tratatelor în ființă și resta­bilirea păcei în Orient, prin­ fixarea unui echilibru, sta­tul. In­­deosebi, România și Iugoslavia, cari sunt direct interesate în afacerile orien­tale, nu sunt amatoare de aventuri, nu au intențiunea să creeze blocuri, împotriva altor blocuri, ci­ urmăresc o politică rațională, clară­ și fermă, în concordanță cu in­teresele supreme ale păcei. Nu e vorba, deci nici de „în­cercuirea Rusiei“, care ar fi o­ absurditate­, nici de între­prinderea unei „cruciade în­potriva turcilor“, care ar fi o a doua absurditate. Ceea ce pi­ne pare însă primejdios pentru interesele generale europene, e existența blocu­lui germano-ruso-turc. Blo­cul acesta, indiferent de mo­ralitatea sau imoralitatea­­lui, poate ascunde necunos­cute și deci poate fi primej­dios tuturor puterilor aliate. Senzaționala T.... I. u u, ti ,j’-L'. — descoperire afn cetatea Teba i­ai sensatională descoperire e­­giipteană din secolul actual, a fost făcută de lordul Carnarvon și escavatorul distins Gozaard Carter, în cetatea veche­ Teba. Săpăturile au fost­­ conduse sis­tematic timp de 10 ani, când Carter a dat, ele o încăpere dea­supra, mormântului lui Ramses al Wl­ied. In prezenta lordul­ui Carm­a*­von si al altora,­­a documentat că acest m­­ormănt redat datează de peste 3000 ani. Lui deschide­re, spuine corespondentul­ ziaru­lui .,Times’’ din Cairo, un spec­tacol straniu, s’a­ reprezentat. Se aflau acolo paturi de repauz în­crustate, cu Hides și pietre preți­oase, nenumărate cutii încrusta­te și pictate cu scene de vânătoa­re, un tron splendid, scaune în­crustate cu pietre prețioa­se, sta­tui împricinate cu­ bitum, pase și alte lucruri de valoare. Lângă prima­ cameră, se afla alto, plină cu patu­ri de aur cutii și vase de albastru. iar lângă asta,­o altă cameră, care a fost de fapt mor­mântul regelui, întreaga extindere ,a acestei descoperiri nu se cunoaște încă, iar catalogarea și­­ examinarea­ obiectelor găsite vă fi o însărci­nare asupra­ cărei sulul de pa­pyrus găsite în una din cutii, va putea arunca oarecare lumi­nă. Pare­ că acest mormânt este al lui Tutankhamon,­ dinastia a 180-a, care a domnit in TeleT Sa­­mama si Teba la 1350 înainte de Christ. Feminism preco (După „Le Journal*6­ când voiu­mu dreptul de voi arăt­a fie MOZAICURI CATE AUTOMOBILE SUNT IN VIENA.­­ După o statistică comunală la 30 Iunie crrc. au fost în Viena 5739 automobila de­ per­soane (5640 cu motor de benzină și 99 cu electricitate), printre acestea 1653 autotaximetre, apoi 1630 motociclete si 1557 autoca­mioane 1501 cu benzină și 56 cu electromotoare. In Austria întreagă au fost 8223 de automobile de persoane (din care 1701 automobile de piață) și 3506 autocamioane și 3474 motociclete. Pentru Viena revine dair 60 la sută din tota­lul automobilelor de persoane, 97 la o sută a taximetrelor 44 la 97 la sută a taximetrelor 44 la sută a motocicletei d­*. In mediu la Viena la fiecare 323 locuitori revine un automobil de persoa­ne. UN REFERENDUM ORIGI­NAL.­­ Un cotidian italian a deschis un referendum printre cititoarele lui spre a se pronun­ța dacă sunt pentru portul tocu­rilor joase sau înalte. Unele au preconizat tocurile joase ca mai igienice și mai estetice. Era •probabil dorința cititoarelor mai în vârstă. A învins dorința ce­lor mai tinere cari firește au fost pentru tocurile Louis XV, Răzvrătiri in Tracia occidentală Lupte intre greci și tnrei Cons­tan­tinopol. 1 Dec. __ Ziarele publică știri că popu­lația musulmană din Tracia occidentală s-ar fi răsvrătit, de­clarând că nu va depune arme­le dacă grecii nu vor evacua Tracia occidentală. Comandamentul răsvrătiților se află la Gamargina. Totuși la frontiera Bulgariei se sem­nalea­­ză bande de comitagii macedo­neni, cari ar fi pătruns in Tra­cia occidentală, cu sprijinul populației musulmane. Trenul Orient­ Expris împiedicat să circula Consta­­ntinopol. 1 Dec. — Din Constantinopol se con­firmă știrea despre lupte­ în­tre greci și turci în Tracia. Trenul Orient-expres a fost împiedicat sași continue uruitini din cauza tulbură­­rilor. (Rad­or). Internații politici din Ungaria Internații au declarat greva foamei și cer ajutorul Re­ginei Maria In lagărul din Zalaegerszeg­, Ungaria de vest, se mai află uni număr considerat de inter­nați politici, toți originari din Ardeal și Banat, cari de un an așteaptă să fie repatriați. Dintr-o scrisoare trimisă de unul dintre internații rudelor sale din Timi­șoara aflăm, ca toți internații au declarat greva foamei și sunt hotărîți să nu cedeze până­­ nu vor fi repatriați. La 1 iulie mai declaraseră odată greva foa­mei,­ dar atunci li s’a spus din partea legațiunei române,­ că vor fi trecuți peste graniță în timp de­ patrusprezece zile. Aștepta­rea lor a fost însă zadarnică. Acum răbdarea lor a ajuns la sfârșit. In desperarea lor ei roa­gă pe membrii familiilor lor ca să ceară intervenția M. Sale Reginei, pentru salvarea lor din lagărul­­ Ma Zalaegerszeg. Un monument lui Take­­ Ionescu în Capita­lă Comitetul executiv al parti­dului democrat a deschis o listă de subscripție, din al cărei pro­­dus se va constitui un fond pen­tru ridicarea unui măreț monu­ment, în Capitală, mult regre­tatului dispărut Take Ionescu. Va fi un meritat o­magiu me­moriei unuia din cei mai stră­luciți fii ai neamului și totdeo­dată ,un semn concret că româ­nii nu uită pe aceia cari își con­sacră viața binelui patriei. Trebue subliniat faptul că in multe părți ale țarei s’au consti­tuit comitete, spre a strânge fon­duri și a alimenta subscripția a­­ceasta. Iată o acțiune care este bine să fie generalizată, fiindcă denotă conștiința recunoștinței datorite marilor slujitori ai nea­­mului. Preotul econom N. Ho­șescu (P.­Neamț) 200.— D. N. Hagiescu-Mîrîște 200.— Total 400.— Suma din urmă 1.509.520.75 oTta­ general 1.509.920.75 . Tragedia Greciei Regele George II arestat un­ui fi­lm LAFAYETTE. 1 Decembrie.—Agenția „Havas“ anunță că regele George al­­ Mea al Greciei a fost pus sub supraveghere severă, de­oarece și-a manifestat dorința să plece din Grecia. ROMA. 1 Decembrie. — O telegramă din Atena a­­firmă că Regele Greciei s’a opus cu energie executărilor, a rugat pe miniștrii iugoslav și român să intervie în favoarea condamnaților. După consumarea faptului, Regele a manifestat dorința de a părăsi Grecia însă gu­vernul s-a opus luând opuri de supraveghere asupra sa Plecarea reginei Elisab­eta După unele știri Regina Elisabeta va părăsi Grecia, comitetul revoluționar ofl­e-se să­­ dea posibilitatea călătoriei. * al. S. Regina Maria a României a plecat ieri di­mineață la orele 11 și luni, de la Sinaia la Belgrad. Plecarea suveranei este pusă­ în legătură cu e­­venimentele din Grecia. M. S. Regina ar întâmpina la Belgrad pe regina Elisabeta, plecată din Atena. Venizelos pentru republică Guvernul nostru nu primise până aseară nici o confirmare oficială din Atena, in privința arestării regelui George. Din cercurile oficiale aflăm, că la Atena a a­­părut in ziarele venizeliste, o scrisoare a lui Veni­­zelos care spune, că Grecia ar fi coaptă pentru republică. Venizelos­­ părăsește Lausanne CONSTANTINOPOL, 1 Decembrie. — Din Atena se anunță că Venizelos va părăsi Lausanne, in ur­ma incidentului, pe care l-a avut cu lordul Curzon. Dictatura militară din Grecia Șeful revoluției e colonelul Plastiras In Grecia evenimentele iau o întorsătură din ce în ce mai gravă. S-a instituit la Atena o dic­tatură militară. Puterile militare dictato­riale sunt exercitate de co­lonelul Plastiras, care are dreptul de veto în comitetul și guvernul revoluționar și colonelul Gonatas, care e prezidentul comitetului revo­luționar. Colonelul Plastiras e acela care a declarat în ziua de 26 Noembrie a. c., când guvernul Croiâdas a demisionat, că „REVOLUȚIA ABIA ÎNCE­PE“,, Nu colonelul Gonatas, e su­fletul șî conducătorul de fapt al partidului revoluționar, ci colonelul Plastiras, care, și-a asumat titlul de „șef al revolu­ției“. Din comitetul revoluționar fac parte foarte mulți ofițeri, între care și generalul Nieder. Nici un venizelist militant nu face parte din organizația re­voluționară. V Când colonelul Plastiras a fost încunoștiințat de demer­sul făcut de însărcinatul de afaceri al Angliei, d. Lindley, pe lângă d. Politas, fostul mi­nistru de externe în cabinetul Crokidas, în sensul­­ execută­­rii verdictului pronunțat de tribunalul revoluționar, împo­triva foștilor membri ai minis­terului Gunaris, el a spus: — „MIȘEII ACEIA NU VOR SC­APA $1 CA SA PUN CAP­AT A ET DB PLICTISELI DIPLOMATICE, VOI LUA MASURI CA TOȚI CONDAM­NAȚII SA FIE IMEDIAT EXECUTAȚI!“ Dictatorul a adăugat că a­­menințarea guvernului brir­­anic, de a rupe relațiinle di­plomatice cu Grecia în cazul când condamnații vor fi exe­cutați, „e o glumă“... ACUZAȚIA ÎMPOTRIVA PRINȚULUI ANDREI Prințul Andrei al Greciei e acuzat de indisciplină în­ tim­pul bătăliei de la Sakaria și el va fi judecat tot de tribu­nalul revoluționar. Rechizitoriul va fi susținut de procurorul revoluționar, co­lonelul Grigoriadis, acela­ care a­ susținut rechizitoriul împotriva foștilor miniștri din cabinetul Gunaris. Prințul Andrei al Greciei e înrudit cu familia regală a Angliei prin soția sa, «col.­ — MARCHIZUL DE CREWE, ambasadorul Angliei la Paris CE INSEAMNA, unirea cu PARTIDUL DEMOCRAT Redactorul nostru la Cluj, după întrunirea comitetului de 100, a rugat pe d. Iuliu Maniu, președintele partidu­lui national, să comunice ci­titorilor „Universului" ce are de spus în legătură­ cu ședința comitetului central. — Sunt foarte mulțumit, spune d. Iuliu Maniu, de una­nima însuflețire cu care co­mitetul nostru central, în­trunit în număr foarte ma­re, a primit unirea partidu­lui național român cu par­tidul democrat. „Sunt viu satisfăcut vă­zând și din nenumăratele scrisori ce-mi vin că comi­tetul executiv prin înfăptui­rea acestei uniri întâmpină­ aprobarea întregului Ardeal și Banat. „Nu mă ]ndoesc că acest pas politic va avea binefă­cătoare urmări și că parti­dul nostru național intin­­zându-și terenul de activi­tate asupra întregei țări, va putea să contribuie în mă­sură hotărâtoare la înfăptu­irea unei vieți politice a Ro­mâniei întregite, corespun­zătoare vremurilor de azi. — „Cum socotiți că va fi privită unirea celor două partide — Am toată încrederea în forțele mari ce le-a câș­tigat partidul național prin unirea cu partidul demo­crat, care alături de prie­tenii noștri de mai înainte din vechiul regat și cu cei care se vor mai alătura la partidul nostru, vor însem­na cu noi împreună o pu­tere politică pe care NI­MENI n’o va putea nesocoti“. N. C. Patru ani dela unirea regatului iugoslav TE­DEUMUL- DE LA BISERICA RUSEASCA implinindu-se patru ani dela­­ unirea Croaței și Slovaciei cu negatul sârbesc, im Te­deum s’a oficiat ori la orele 11 dim. la biserica rusească. Au asistat d-nii Ciolanj An­tici, ministrul Serbiei, Po­­klevsky-Coziel, general Nico­­leanu, colonel Vucotici, Do­­gan consulul Albaniei, "V­intro­­vici, consul general sârb, că­­­pitan Berger deia legațiunea franceză, colonia sârbă în­ frunte cu d-nii Mancevici, Pe­­cinovici și Milan Petro­vici, etc. * La orele 12 a avu­t loc o re­cepție la legațiunea sârbească din calea Dorobanților. « FILME In 1913, Fritz Kahn, german se însoară la Paris cu Mathilde Deanery, franceză. In 1921, conform preceptului angelfe . ..căsătoria este ceva o­­m­enesc, divorțul este ceva di­vin, amândoi dau divorț la tri­­bunalul din Berlin, care adnita acțiunea soțului și respinge­re a sofiei. Pentru ca hotărîrea să aibă e­­fect și în Franța și pentru ca să se poată face mențiune despre despărțenie pe marginea actului de stare civilă la primăria din Paris fosta d-nă Kaim cere tri­bunalului Seinei exequatoru­l pr a­văzut de lege. C­u acest prilej, tribunalul exa­minând motivele pentru care jus­tiția germană pronunțase di­vorțul. gileește că singurul lu­cru pe care «oțul îl imputase soției, era ea-L sfoea din când în când: ! — Micul meu boș ! Sau: — Boș păcătos ! După cum era adiere sau fur­tună în casă,­­ Acest cuvânt formează­ o in­iune gravă și de aceea cererea ,de divorț este întemeiată. Așa judecase Berlinul. Tribunalul din Paris a găsit, din contră, că acțiunea nu era fondata, întrucât cuvântul bos e sinonim cu german și prin urmare un neamț nu se poate socoti ofensat atunci când i se zice pe nume. Și a refuzat exe­­quatorul. Partea cea mai curioasă a a­­cestei afaceri este că soția ră­mâne divorțată pentru Germa­nia și căsătorită pentru Franța, urmând să se numească la Ber­lin frau Dem­ery, la madame Kahn. Iată ce încurcături tâmpla atunci când s aleg după o matură m­ângâerile și apostro­r­âr,țâ ț Uft * f­­ten: ■ ■ - *:­■ • pL"‘-.CU.r fie ■ • T. ■ "ic cl. .ou".fté —T­ic "are fca­..L’L ' ' w-C*t&Î9f > n jffamas. «a KfeJSSar* .'ji- JMtm' Cronica extern­­ă 1 Decembrie Situația in Grecia s’a agra­vat mult în ultimele 24 ore. Se vorbește de o schimbare de regim,­revoluționarii do­rind să proclame republica în urma atitudinei regelui George, care a desaprobat executarea foștilor miniștri Aliații n’au fost de acord a­­supra demersului-protest fă­cut la Atena. Regele George și-ar fi manifestat dorința să pără­sească țara, împreună cu Re­gina Elisabeta. O telegramă din Athena anunță că regele e de aproape supraveghiat. Procesul de înaltă trădare, împotriva prințului Andrei, va începe zilele acestea. Ge­neralii Dusmanis, Populas și Valet au fost arestați. Vor avea și oamenii aceș­tia acelaș sfârșit tragic ca membri fostului cabinet Gu­­naris? !'HU Revoluționarii greci ar tre­bui să știe că plutonul de execuție nu-i un mijloc sigur de guvernământ. Teroarea ce domnește în Grecia ar putea avea consecințe nebănuite. La Lausanne, lucrează toa­te subcomisiunile economice și financiare. Luni, va începe să se discute noul statut al strâm­torilor. La aceste des­­bateri vor participa și rușii Guvernul sovietist rus a încunoștiințat secretariatul conferinței de pace, că toate hotărârile ce se vor lua la Lausanne, de către puterile reunite acolo, fără aprobarea Rusiei, vor fi pentru el nule și neavenite. Până azi, conferința n'a re­­solvit nici o chestiune. Șeful delegației bulgare, Stamboliisky, va cere confe­rinței de la Lausanne, repa­­triarea refugiaților din Tra­cia. f ui „Ecaz”* al ministerelor instrucției publice Situația școalelor din Basarabia In jurul anulării unor exam­ane.—Ministerul In­­strucțiunei protejează scoale­­ ruseșt și lovește in cele românești.—Diplomele cu „martori” sunt recunoscute, iar certificatele legale sunt adulate... In Basarabia avem multe școli rusești, în care predă cursuri profesori și profe­soare, majoritatea lor fără diplome. Sub cuvânt ca au perdut diplomele lor,­ cu prilejul re­voluției din 1917—1918, a­­cești profesori și aceste pro­fesoare și-au procurat diplo­me, pe baza „martorilor“ complezenți .­­n aceste școli, cu toate măsurile luate de ministe­rul instrucției publice, româ­nizarea, nu numai că merge greu, dar­ ea e cu înverșuna­re combătută. Apoi, învățământul ce se predă de către toți aventu­rierii și aventurierile, în licee­le și pensioanele rusești, cu diplome fabricate în țară, e atât de departe de a cores­punde cerințelor programu­lui celui mai redus, încât pu­tem af­irma că aceste așa zi­se institute de cultură, sunt, în realitate, fabrici de certi­ficate ! Totuș, ministerul instruc­ției publice tolerează exis­tența acestor pseudo-școli; încurajează elementele para­zitare ce le conduc ; aproba toate examenele; se ferește de orice anchetă serioasă. Ce se petrece acum cu școlile românești, care funcționează regulat, pe baza legilor și re­gulamentelor și în care pre­dă cursuri profesori români, cu titluri bine definite ? Ministerul instrucției pu­blice pare că face tot ce-i stă în putință ca să lovească în prestigiul lor. Faptul ar pă­rea de necrezut, mai cu sea­mă că d. dr. Angelescu, mi­nistrul instrucțiunei publi­ce, pretinde că a luat cele mai severe măsuri pentru buna organizare a învăță­­mâtului public român în Ba­sarabia. Cele ce se petrec însă, în Basarabia, sunt în flagrantă, contrazicere cu afirmațiuni­­le, sau cu intentiunile bune ale ministrului instrucțiunei publice. In această privință, iată­ un fapt precis: Ministerul de instrucție pu­blică a autorizat în cursul anilor 1921 și 1922 examene parți­ale și integrale, la toate liceele statului și la școlile particulare din Basarabia, în conformitate cu instrucțiile sale. Instrucțiunile­ au variat deoarece nu pare a exista la minister o direcțiune a învă­țământului particular serios organizată. ■ Toate examenele particu­lare, date în conformitate cu instrucțiile ministeriale, au fost considerate bune, la toa­te liceele din Basarabia, a­­fară de cele date la liceul de băeți din Tighina, în aceleași condițiuni. Pentru ce o anu­lare parțială, a unor exame­ne, date în conformitate cu instrucțiile mînîstritate? Ho. Cu toate acestea anularea, fie parțială, fie totală, este o absurditate și o ilegalitate flagrantă. Ce vină au profe­sorii români dacă instrucții­­le transmise de minister stră­lucesc prin incoherență și deci prin­ absența precisiu­­nei ? Cum se poate califica pro* cedeul ministerului de instruc* fie publică de­ a anula exame­­nele pe anii 192/ și 1922­ și deci de a considera nule certi*­ficatele de absolvire, când a­­ceste examene s’au dat și când certificatele sunt în perfectă re­gulă? Care ar fi situația foșt­­ilor elevi­, astăzi studenți, oda­tă acele examene definitiv anu­late? Deoparte, ministerul s'ar expune la procese, din care prestigiul său ar­e și mic­­­șort, iar pe de altă parte, șco­lile românești din Basarabia, din cauza nechibzuinței și u­­șurinței condamnabile a orga­­nelor ministerului instrucției publice, vor fi intse într'o pozi­ție de vădită inferioritate față de școlile conduse de agenții na­sismului. Cine ar mai frecventa aceste școli românești, daci printr-mn simplu ucaz al unu funcționar ministerial, pot fi anulate examenele din nu­itru portă ce an ? Iată un prilej pentru basa­­rabeni să prefere școala ru­sească, antirom­ânească, PRO­TEJATA DE GUVERN, cu toate că ea funcționează nere­gulat și e condusă de tot soiul de aventuri, străini de simți­rea românească ,și care igno­rează, sau chiar disprețuesc­ cultura noastră. D. ministru al instrucțiu mii publice ar fi de dorit să stu­dieze de aproape această ches­tiune și să nu lase împresiu­­nea că la departamentul său lipsește o idee­­ conducătoare, un program de activitate bine și clar definit, în conformitate cu interesele învățământului și cu nevoile noastre culturale. Ministerul instrucției trebue să reintre­ în legalitate și să a­­nuleze „ucazul” nechibzuit și perfect absurd. $ Samsur So. 278 S I din 3 Decemb. 1922 . CUPON­I > pentru asigurarea cazului de­­ | invaliditate permanentă, pro­­s > venită din accidente de •• tren, ț c tramvaie, vapoare și autom­i­­z­­­bite cu începere­­ dela 10 Decem­­­­brie 1922 cu suma de :­­ ^ Lei 30.000 (trei­zeci mii)­­ > Numele și pronumele > r Ocupațiunea și adresa/ N. B. — Ace­st cupon destinat 5­­­a fi trimis împreună cu suma # V //O S • Ix>/ Ce· a 4a--ir

Next