Universul, ianuarie 1923 (Anul 41, nr. 1-2)

1923-01-01 / nr. 1

Perspective Intrăm în anul ce vine cu povara unui sistem de impo­zite nedrept şi complicat în aplicarea lui, cu perspectiva aceleiaşi condamnabile nepă­­sâri de până acum, din par­tea celor ce ne gospodăresc la comună şi doar cu plato­nica mângâiere a oracolului de la Industrie, care ne în­deamnă la răbdare, fiindcă , „belşug ca la noi nu se mai pomeneşte nicăeri". Constatare tristă, dar drea­ptă. Ţara are nevoie să se re­facă, zice d. ministru de fi-­ nanţe, de aceia trebue să bă­găm adânc mâna în buzuna­rul contribuabilului. De a­­cord, dar chestiunea este un­de trebue să se oprească acest adânc, fiindcă şi el este rela­tiv. Toată lumea înţelege că a­­tunci când Statul are nevoie,­­ toţi trebue să-i venim în aju-­ tor, dar în proporţia pe care­­ o dictează cel mai elementar bun simţ şi care este şi cea­­ mai echitabilă , fiecare după­­ puterea pungii lui. Or, lumea vede cu durere cum de la a­­ceastă obligaţie sunt excluşi tocmai aceia cari ar fi trebuit să contribue mai simţitor, a­­cei aşa zişi îmbogăţiţi din război, cari sfidează câştigul muncii­ pe cale cinstită. Şi mai intrăm în anul care care vine cu perspectiva ace­lei încăpăţânate nepăsări de care a dat până acum dovadă părinţii oraşului , cu o scum­pete a traiului care merge accentuâ­ndu-se, cu lipsa tot mai adânc simţită a celor de strictă nevoie existenţei şi cu halul de insalubritate şi a-­­­siatică murdărie în care zace­­ Capitala României Mari. Iată un trist rezumat de bi­lanţ de care nu ne consolea­ză decât doar recomandabila reţetă a d-lui ministru de in-­ dustrie şi comerţ: „să nu fim pretenţioşi şi absurzi, fiindcă nicăeri ca la noi, tra­iul nu este mai suportabil“,­­ deşi poate nicăeri ca în Ru-­­ sia şi la noi, nu piere lumea de mizerie. Pentru ce scade leul la Paris O 19 iturl­e inadiRls'toîîă. — Adawia’ii!.— Guver­nul e dator sS cerceteze lucrurile mai de aproape Ztarele au pr­mSt alaltăeri, din sursă guvernamentală, ur­mătoarea lămurire, in privința deprecierii leului: „Guvernul a fost informat că Ultimele scăderi ale cursului leului au fost provocate de fap­tul că germanii au aruncat un nou mare stoc de lei pe piaţă. „Ar fi vorba de leu­, pe care Germania îi oferea României drept despăgubiri pentru emisi­unea Băncei generale. „După cum se ştia, guvernul nostru a refuzat acea ofertă, ce­rând germanilor să achite in aur emisiunea ce au făcut-o in România. „Fără să dea un răspuns a­­probativ la cererea guvernului român, germanii caută azi să se desfacă de leii româneşti ce-i au provocând astfel scăderea valutei noastre". Aparent, nimic nelogic şi im­­posbi. Dar, dacă guvernul a primit lămurirea aceasta, cu convinge,­­ea că aşa stau lucrurile, s’a în­şelat. Şi se pare că aşa a pr­i­mit-o, pentru că s’a grăbit s’o dea nublxităţîL * Lucrurile stau cu totul alt­minteri. Vre-o lună de zile ziarele au primit spre înserare anunţul u­­nei bănci din Capitală, care ofe­rea nu mai puţin de 4 la sută pe lună pentru depoz­ie în mărci germane. Pe piaţă, s’au făcut enorme cumpărări de mărci. Curiozitatea să se inte­­reseze de această afacere, n’a avut nimeni, până când i-am aflat noi cauza şi tend­iţele, şi am dat alarma. Leii traşi asupra Berlinului,­­ atunci când publicul a fost momit de invitaţia băne­i cu pri­cină, sunt aruncaţi acum pe piaţa Parisului pentru cumpă­rare de valute forţe, lire ster­line şi dolari Germ­anii pfompea­ză valute forţe, cu lei noştri şi cu banii altor naivi­, iar leul scade. Acesta-i adevărul în ce priveş­­te noul val de lei românesi, pe cari germenii îi vând pe nimic, spre a cumpăra valutele conve­nabile de care au nevoie. Guvernul are datoria sa con­troleze registrele băncilor — căci noi ii afirmăm un fapt parfect exact — şi do­ar fas® aşa, s’ar putea convinge, fără greş, că lămurirea dată de noi corespunde adevărului. Dreptul să-și mpăduie o a­­­­tare indiscret­e îl are; e în­­ foc un interes superior de Stat. Ca dovadă că, în afară de ca­­uzele economice și financiare, sunt manopere sistematice, nev­o­nstite, care contribue la de­­precierea valutei, sunt numeroa­sele constatări similare, făcute în vremea din urmă in străină-­­ tate, — de pildă’ de curând în­­ Franţa în ce pr veşte francul , francez, în Belgia, la Anvers — i şî constatările făcute la noi a­­«sm câtva t'mp. în ce privea­­ aranjamentul unei bănci cu un­­ comper aşezat la Paris, pentru ; speculă necinstită asupra len-­­ talAşteptăm să vedem ce mă-­­­suri va lua nuvelnul împotriva criminalilor, care coram­onat in­teresele ţării şi facem apel la d. Brăt­anu, ministru de funaaţe, să meargă până la capăt pe ca­­tea Indicată de noi fiindcă nu- i mai aşa se va însănătoşi leul. Hârtia se setâmpeşte — O lovitură flata presei şi tiparului — De la 1 Ianuarie 1923, fabri­­cele noastre de hârtie au anun­ţat că vor urca preţul hârtiei cu 25 la sută. Iată o nouă lo­vitură dată presei, ca şi tutu­ror publicaţiunilor. Guvernul a promis, în repe­­tate rânduri, că el va lua mă­turi serioase şi grabnice de aşa natură, inedt fabricele de hâr­tie să dispună, la timp, de combustibilul necesar şi pe un pref­erat­eftin, iar prin satis­facerea tuturor cererilor lor, legitime, să le pună în situaţie de a funcţiona regulat şi să sa­tisfacă toate nevoile clientelei lor, fără o nouă urcare a pre­ţului hârtiei. Promisiunile­ au rămas pro­misiuni. Guvernul, nu numai că nu a dat combustibil mai ef­tin fabricilor de hârtie, dar după ce aceste fabrici şi-au pro­curat cantităţile de combusti­bil necesar, pe preţul obicinuit, au rămas şi fără el, de­oarece statul a intervenit şi l-a ridi­cat, sub motiv că de el are ab­solută nevoe căile ferate. Iată ce fel de gospodar e statul! El nu e în stare, cu toate multi­plele mijloace de care dispune, să asigure cantitatea de com­bustibil necesară c. f. r. şi când din neglijenţa, sau neprevede­­rea sa, circulaţia trenurilor e ameninţata, el nu se sileşte să lovească in industria hârtiei, ridicând combustibilul necesar fabricelor respective! Se înţele­ge de la sine că in modul acesta libr­ela de­ hârtie nu vor s mn­ti fiona în mod normal, iar din pricina diverselor greutăţi, ele se văd obligate să recurgă me­reu, la urcarea preţului hâr­tiei ! Toate aceste, neajunsuri au fatale repercursiuni asupra in­dustriei tipografice, asupra pre­sei, asupra tuturor cărţilor şi publicaţiunilor. Dacă guvernul e incapabil să înfrâneze speculaţiunile ilicite , nu se înfrânează aceste spe­­culaţiuni cu vorbe umflate; — dacă ministerul industriei e un organism parazitar, nu e sur­prinzător ca viaţa economică să tindă spre haos. Traiul se scumpeşte din zi în zi. Lucrătorii de toate catego­riile cer urcări mari de salarii, iar întreprinderile industriale suportă consecinţele acestei stări de lucruri îngrijitoare. Unde vom ajunge cu siste­mul acesta? Am făcut sforţări mari până azi, cu toate greutăţile ce în­tâmpinăm, ca să menţinem pre­ţul ziarului nostru, la 1 leu exemplarul. E foarte uşor să-l urcăm la 2 lei, dar care vor fi atunci consecinţele ? O parte din ziare nu vor putea suporta cheltuelile exorbitante, iar nu­mărul cetitorilor de ziare şi de cărţi se va restrânge şi mai mult. Guvernul, prin absenţa unei politici chibzuite economice, prepară înmormântala tiparu­lui şi domnia întunericului la orase, ca si la Galei mm. COMEMORAREA UNII PASTEUR W atei a Mununii Participarea Suveranilor şi a Principelui moştenitor Discursurile preşedintelui Academiei şi al I. S. Regelui.— Comuni­carea d-lui profesor d-l Sabeş Vineri, „Academia română“ a ţi­nut şefl în I.S. solemnii­ pentru C memorarea marelui savant al omenîrei, Louis Pasteur, cu prilejul unui secol dela naşte­rea sa. Şedinţa s’a deschis la «orele 3 d. a. sub înalta preşedenţie a M. S. Regelui, având în dreap­ta pe M. S. R­egina şi în stân­ga pe A. S. R. Principie moş­tenitor. M. S. Regina era în sa jitit de marea doamnă de onoare Irena Procopiu, iar M. S. Regele de d-nii comandor Kosensjov, colo­nelii Rădescu şi Condeoscîi, a­­ghiotanţi regal. La şedinţă au­ mai asistat, pe lângă un foarte numeros pu­blic, d-nii I. C. Brătianuu, prim­­­ministru, dr. C. Angelescu, mi­nistrul instrucţiunii, 1. P. S. S. mitropolitul primat dr. Miron Cristea, P. S. S. mitropolitul Pimen al Moldovei, dr. JSistor ministrul Bucovinei, profesorii dr. O­bre­ja, dr. Cantacuzino, dr Minovici, general Nicoleauti, Gr. Tr.-Iaşi, toţi membrii „A­­cademiei române“ precujm, şi membrii corespondenţi. Discursul preşedintelui D. D. ONCITJ luând cuvântul Bpune :­v * V :____­__­____ Sire, Înaltă Doamnă. Academia Română îrn şedin­ţa solemnă de astăzi, comemo­rează centenarul unuia d­in cei mai mari oameni ai timpului. Milioane de oameni valoresc învăţatului Pasteur, viaţa lor şi-i aduc azi tributul lor de re­cunoştinţă adâncă. La sărbătorirea marelui ge­niu Academia română se aso­cia­ză din toată inima Sire. Academia Română este feri­cită de a ţine această sârbătft­­rare sub înalta precedente a Maiestăţii Voastre, a Majestă­­ţîi Sale Regina şi a A. S. R. Principelui moştenitor, Majestatea Voastră, inaugu­rând glorioasa domnie cu cele găti la această glode neperi­­toare şî faptele mari a­e păcii. Prin solicitudinea Majestat­ii Voastre, s-a înfiinţat­ la Cluj „Institutul de istorie naţiona­lă“. De asemenea Maiestatea Voastră aţi hotărît o sumă ca premii pentru­ cea maî bună lucrare asupra lui Tudor Vla­­dimirescu şi epocei sale. D. Onciul aduce apoi ,­­e îltu­­miri M. S. Reginei, ca mare protectoare a literilor, c’ât şî A. S. principelui Carol care pune toată râvna­ în buna reuşită a tuturor instituţiunilor cultura­le ce a creiat. Discursul M. A. Regelui (In picioare întreaga asis­tentă ascultă următorul dis­curs rostit de Suveran): „Scopul şedinţei sou frba de azi e de a cinsti pe Un mare om de ştiinţă. Este vorba de a cinsti un fiu al unei mare naţiuni, prietenă intimă a Ro­mâniei, fiu care străluceşte pe cerul ştiinţei franceze, strălu­ceşte şi pe cerul ştiinţei co­mune. El nu aparţine numai patriei lui, ci lumei întregi. Am venit cu mare plăcere în mijlocul domniilor voastre, ca împreună cu colegii Mei, să o­­norăm cum se cuvine memoria acestui mare om.­­ Alţii i-au ridicat monumente de piatră sau de aramă, noi să-i ridicăm unul in­inimle noastre eternă recunoştinţă, lui căruia milioane de oameni îi datoresc viaţa fiind scăpaţi din giarele morţii sigure Să-i aducem prinosul nostru de recunoştinţă din această in­stituţie, care este strâns legată de sufletul nostru. Dau cuvântul colegului Nos­tru, d-lui profesor Babeş, ca să ne preamărească pe ilustrat fatalii . Comunicarea d-lui profeso­­­r. Bab­eş VIAŢA ŞI OPERA LUI PASTEUR D. prof dr. BABEŞ spune: »NU este intenţia mea să dis- 3riU viaţa lui Pasteur, nici să exprim opera sa, scopul meu este mai înalt, vreau să fac să profite ţara mea. Găsesc util să caut a analiza împrejurările cari au contri­­ubit pentru a face lin Pasteur anul din ce! mai de frunte bi­nefăcători ai omenîrei. Pasteur îşi trage origina dln- Lr’o familie de ţărani, robi pâ­­nă la 1873, cari se ocupau cai morăritul şi tăbăcăria, oameni săraci şî au mulţi copii. Tatăl său a făcut parte din regimentul 3 de linie d­e elită, care s’a distins în Spania şi in Franţa, luând parte activă la epoca glorioasă a lui Napo­leon I, căruia î-a rămas cre­­dîncios până la moarte. Aci d. profesor Babeş descrie cum a decurs dragostea şi că­sătoria lui Ioseph Pasteur, ta­tăl lui Louis, până la naşterea acestuia din urmă, care se în­tmpla la anul 1822 luna De­cembrie, la Dole. Louis Pasteur era Ug Copii dari, mic de talie, dar­­ambi­ţios, deşi în şcoala primară era sam slăbuţ — ba chiar medio­cru. Intrând’ însă îîi colex­­ela Arbois, deveni cu timpm lin bun elev. In timpul studiilor se îngri­jea şi de educaţia surorilor sa­le. Starea sănătăţii lui n­U era bună şi se plângea de dureri ie cap când citea prea mult. In aceste timpuri amicul său Chappins se prepara ca şi Pas­teur pentru filosofic Acestui Chappins, tatăl lui Pasteur ii scria : „Spune lui Lou­îs să lu­­­steze moderat“. Apoi scria fiu­lui său : „Spune lui Chappins câ am tras în butelii vinul din 1834, pentru ca să-l­ bem în f­­­aparea şcoalei normale, de va­­canţă. Este mai mult spirit la felu­lui acestor 100 litri, de cât în toate cărţile de filosofie din­ume“. Pasteur totuşi a devenit gs muncitor neobosit. Sunt încredinţat că orice om de ştiinţă ar trebui să se in­spire lo calităţile superioare ale apî­­rîtului lui Pasteur, care au condus la şirul neîntrerupt al descoperirilor sale şî explică lecî secretul succeselor sale mi ■aculoase, prin care a meritat Ie a fi privit ca cel mai mare dinefăcător al omenîrei.­­ Trebue ca viaţa lui Pasteur să devie o înaltă şcoală pentru toţl care aspiranse d»vota pro­gresului ştiinţei şi al ime.urele O muncă neobosită, efortUrî su­raumane, sacrificiul tuturor ntereselor, spirit de sacrificiu, renunţarea la ambiţia de a ră­­uşi repede, o „răbdare­ infinită pentru controlul rezultatelor, riscând chiar pericolul­­ a fi întrecut de alţi­­în anunţarea descoperirilor, iată cum­ au fost preceptele de care Pasteur era condus în viaţă. Şi acum la o s­tat de anî după naşterea sa, opera sa str­ă­luceşte chiar mai vie de­cât în timpul vieţei sale. Această operă gigantică a calmat suferinţele oamenilor şi a asigurat fericirea cetăţenilor mai mult de­cât toate secolele trecute care au luptat pentru progresul civilizaţiei Din metodele sale făceau par­te şi calităţile înimoî sale bune jî generoasă, dare îme mvt cău­ta 'utiîîtatea practică a desco­peririlor sale, spre a repara re­­sastrele economiei cari produc nizerii precum şi toate bolile şi moartea prin boli infecţioase. Să dăm aci un scurt rezumat al faptelor care au condus la marile descoperiri ale lui Pas­teur. Descoperirea desimetriei tar­­tratelor conduce la raportul ei cu refracţiunea lor, iar modifî- carea acestora prin acţiunea stupercilor asupra lor, la des­­coperirea modificării structurii lor moleculare prin acţiunea Ur­ilor anumite ciuperci. Această modificare conduce pe Pasteur la noţiunea fermen­taţiilor vii şi apoi la fermenta­­țiunea vinului, barei,c­oţ­tuiui, laptelui, produsă de anumite sticroor­aaisiae. Fermentaţiile patologice îl conduc la analogia care trebue presupusă între fermentaţia v­i­­cioasă şi bolile contagioasa şi deci la cercetarea microorga­nismelor, cari produc aceste boli. Astfel descoperă agenţii boa­­lelor contagioase la om şi la a­­nimale ca pelerina, cărbunele cholera la găini, ruget­ul porci­lor, septicemia porcină, septi­cemiile, forunculoza, febra pjî­­erperală, etc. Cultivă in mod pur aceşti a­­genţi şi răuşeşte să atenueze culturile carî devin aficinuri. Sî^ descoperă vaccinuL Abătându-se dela principiul său: de a nîi studia o boală fără a găsi mai întâi microb­ol şi condus de mila infinită pen­tru cei atinşi de turbare, des­coperă cauza turbăreî, fără să fi văzut şi tratamentul ant tra­buc. Descoperă apoi antisepsîa Rezultatul practic al acestei descoperiri este imens. /.Unic se salvează mii de femei, care al­tă dată deveneau victimele fe­ţi reî puerperale, asemenea zil­nic se salvează mîi de operaţi şi amputaţi cari înainte de des­coperirea lui Pasteur şi Lister, antisepsîa şi asepsia plăgilor, erau condamnaţi la ft moarte sigură. Regiuni imense ala Franţei, expuse celei mai mari mizerii Aia cavțLR bo».D,';’^yV •m­îlom de mătase, a boalelor animalelor, au~devenit înfloritoare prin descoperirea şi combaterea ina­micului, graţie descoperirii luî Pasteur ; iar numărul celor, scăpaţi de turbare graţie me­todei acestui savant, se numă­ră cu miloanele. Cum să nu ne închinăm ftţţ cea mal profundă recunoştinţă şî admiraţie înaintea asortui mântuitor al omenir­ii. La noi în ţară, unde Fran­ţa şi oamenii ei mari sunt, atât de iubiţi şi admiraţi, cred cât nici­ un francez, afară de~Napoleon I-iu nu este cunoscut şi a Imi­­ry,­ aşa caTPasteur. România^ fiind~coadusǎ de o dinastie luminată şi entuziastă pentru tot ce este frumos şi mare“, păstrează un cult reli­­­gios pentru Pasteur. După terminarea şedinţei M. S. Regina a plecat însoţită de marea doamnă de onoare, iar M. S. Regele şi A. S. Principele Carol, au făcut cerc, întreţinân­­du-se câtva timp cu cei pre­zenţi Ştenlc Comemorarea în Basarabila , Chişinău, 29 Dec. Cu prilejul împlinirei a 100 ani dela naşterea lui Pasteur, societatea ştiinţifică medicală din oraşul nostru a ţinut să serbeze acest eveni­ment prin­­tr’o şedinţă festivă ce s’a ţinut în sala primăriei. La această sărbătoare, pe lângă membri societăţii medicale a mai asis­tat un numeros public compus în cea mai mare parte din inte­lectuali precum şi Dionîsie, episcopul Ismailuluî şi censu­lui Franţei. Şedinţa a fost deschisă de d. dr. Septelici, care în câteva cu­­vinte arată meritele lui Paste­ur în descoperirea microbilor şi binele făcut omenirer prin­­ aceste preţioase descoperiri.­­ D. medic veterinar Cernău­­ţeanu a vorbit despre influen­ţa doctrinei lui Pasteur asupra evoluţiei medicinei veterinare. Doctorul Toderaş ■ a vorbit despre Pasteur şi problema turbărei. Consulul Franţei, luând cd-­­­vântul, mulţumeşte societăţei medicale pentru iniţiativa lua­tă de a sărbători pe cel mai mare genid al Franţei, dove­dind prin aceasta afinitatea franco română. Ridicarea censurei presei In Bulgaria Sofia, 30. — Faptul că s'a permis apariția ziarelor sus­pendate, e considerat de opinia publică ca o probă că lupta po­litică a încetat. Comunitatea de interese dintre România şi Franţa — D. I G. DUCA VORBEŞTE LA UNIUNEA MARILOR ASO­­CIAŢIUNI FRANCEZE PEN­­TRU PROPĂŞIREA NAŢIO­NALA — Paris 30. — Uniunea marilor asociaţiuni franceze pentru pro­păşirea naţională s’a întrunit ori sub preşedinţia d-lui de Jon. venei, senator, şi a primit pe d-l Duca. La această solemn­tate, au luat parte d-nnii: Barrhou, Appell, rectorul universităţii şi mareşalul Franchet Desperey. Mai mulţi oratori au luat cu­vântul, arătând caracterul in­­teregarii­­franco-române şi lău­dând activitatea d-lui Duca, ca­re în timpul războiului a dat numeroase dovezi de devota­mentul său faţă de puterile în­­ţelegerii. D-l Duca a expus ide­ile şi excepţile sale asupra raporturilor dintre România şi Franţa, raporturi care trebue să se desvolta nu numai din punct de vedere al prieteniei, dar şi din punctul de vedere economic și politic. Ministrul a exprimat nădejdea că activitatea mun­ca ce o depune va contribui la apropierea celor două popoare. (RaAor). Criza pontică in Serbia CROAŢII ISI SCHIMBA ATITUDINEA Praga, 29. 1 .Tribuna", co­mentând nouile alegeri iugosla­ve, se felicită de schimbarea in­tervenită în câmpul croat, fiind dat că participarea croaţilor la guvern însemnează pentru Ce­hoslovacia un câştig considera­bil în raport cu situaţia din Iugoslavia. Ziarul speră că, in urma ace­stei schimbări, croaţii vor re­nunţa la îndreptarea spre in­ternaţionalism care s-a încercat să se dea Balcanilor şi că vor înceta să cocheteze cu Grecia, adoptând, în schimb, o gravi­taţie spre centrul Europei. De asemenea Iugoslavia va putea pe viitor fără nici o vătămare şi fără nici o duşmănie, care n’ar servi decât să facă jocul Italiei şi al Ungariei, să colabo­reze la consolidarea Europei centrale care are un început plin de făgăduieli. Cum înțelegea Delcassé războiul Lafayette. 29. Comentând o publicație a ziarului ,,Berli­­­­ner Tageblatt" asupra unei de- J claratiuni, in care ambasado­rul Isvolsky ar fi expus aspira­­țiunile războinice imputate d-lui Delcassé, pe atunci ministru de externe francez, ziarul „Le Temps” notează mai întâi că do­cumentul ar putea conţine nu­mai părerea proprie a d-lui Del­cassé care tindea numai la res­tituirea Alsaciei-Lorene, la a­­brogarea tratatului din Alge­­ri­as şi la distrugerea nu a Germaniei, dar a militarismului german. Ziarul contrapune a­­cestui articol al ziarului „Ber­liner Tageblatt”, pretenţiunile germane în 1914, care tindeau la supunerea Poloniei, la anexa­rea Curlandei, la punerea pe tronul Finlandei a unui rege german, la anexarea basimului francez Briey și dobândirea în­­ Belgia a independentei Fla­mande. O enigmă cerească — Un meteor in formă de semi­luna — Ziarul „Express de l’Ouest“ din Angers (Franca) publică următoarea Informaţie meteo­rologică : »Atenţia observato­rilor meteorologi şi a celor de la aerostaţia militară, la An­gers, a fost atrasă, în ziua de 21 Decembrie, către orele 7, de o lumină ce apăruse pe cer că­tre sud-vest. Examinată cu lu­neta, se văzu că este o semilu­nă strălucitoare, asemănătoa­re celei lunare, dar c­e un dia­metru cu mult mai mic. Foarte intrigaţi observatorii urmări­ră mersul acestui meteor până aproape de prânz când el fu a­­coperit de nouri. In acest moment era situat spre sud, 60 gr. vest de Angers cu o înălţime zenitală de aproape 18 După ce s’a emis Întrîi ex­plicarea acestui fenomen tot felul de ipoteze, el fu dat uită­­rei, mai ales că timpul noros nu permită continuarea ob­servaţiilor. Dar, Vineri 22 Decembrie, a­­ceiaşi scotocitori ai cerului gă­siră din­ nou, în aceaş oră, şi în aceiaş direcţie, fenomenul curios. La orele 8 dimineaţa, el apăru sub aceiaş fornă la sud, câte­va grade vest. Depla­samentul unghiular era atunci aproximativ de cinci sutimi de grad spre vest, pe minut, la recele 9410.­­ C­roffîîca e­fedtă 30 Decembrie . Eri, la Lausanne, comisiu­­nile şi subcomisiunile n-au ţinut şedinţe. Intr’o radiogra­mă se anunţă că... proectul­­ de tratat e aproape gata. Cum­ o să fie gata proectul­ de tratat, când nici In chestia ştiitorilor, nici în chestiile capitulaţiunilor, patriarhatu­lui, Mossulului etc., nu s a a­­juns la un acord ? Problema Mossul interesea­ză în primul rînd Anglia. Ru­şii stătue pe l­ângă­ turci să fie intrasigenţi în chestia vi­layetului Mossul, spre a creta dificultăţi Angliei şi a putea provoca neînţelegeri între a­­liaţi Se anunţă că triburile dela nordul vilayetului Mossul s’ar fi revoltat. Iar turcii concentrează forţe armate la t fjraniţa de nord a Mossulului.­ Probabil că Anglia va exclu-­ de chestia Mossul din proble-' mele puse în desbaterea con-­ ferinţei dela Lausanne, rămfi-! nând ca ea să fie reglementa­tă mai târziu prin tratative directe cu Turcia. Delegaţii francezi fac sfor­ţări pe lângă delegaţii turci, ca aceştia să nu forţeze rup­tura conferinţei! Lordul Curzon va pica la Paris, spre a lua parte la o conferinţă cu Bonard Law şi Poincare, în chestia reparaţiilor şi va reveni la Lausanne. Marţi, 2 ianuarie, Mussolini va pleca şi el la Paris. Guvernul german continuă schimbul de vederi cu şefii partidelor şi reprezentanţii industriei şi comerţului, în chestia planului ce trebua să­­ prezinte Germania alia­ţil­or, în chestia reparaţiilor. Harding, preşedintele repu­blicei Statelor­ Unite, a adre­sat un mesaj Senatului, in care anunţă că lui îi aparţi­ne dreptul să convoace o con­ferinţă internaţională econo­mică, la Washington. Ziarele americane anunţă că Har­ding ar fi dispus să facă con­cesii în chestia datoriilor in­­teraliate. Guvernul grec a dispus să ratifice convenţia sârbo-grea­­că relativă la fixarea unei zo­ne libere la Salonic. In apele turceşti vor sosi cuirasatul englez ,Ivan Dan­ke şi câteva distrugătoare. Fostul Sultan, Mehmed VI se va stabili la Meca. O manifestaţie franco-ro­­mână a fost eri, la Paris. D. Duca a vorbit de necesitatea strângerea raporturilor fran­­co-rom­ine pe terenul cultu­ral, economie și politic.­­ Reforma financiară de Dr. UrSÎipoiînm. Unul din argumentele pe care susţinătorii ăiouei refor­­­me financiare,— recunoaştem că sunt puţini, afară de cei ce n’au ce-şi face Capuluii,— ţi-l spun la fiecare m­oment ca un fel de apărare irefuta­bilă a proiectului, este că: „era mai rău în legea lui Ti­­tulescu“. Mărturisesc că acest lucru mă lasă indiferent , că legea d-lui Titulescu nu era bună, asta nu face nici o îndoială pentru nimeni, mai ales pen­tru d. ministru de finanţe. Probă că nici nu s’a putut a­­plica. Dar nu ne doare acea­sta ; ne doare noua lege ce ne ameninţă­. Dar este curios că, chiar d. raportor al proiectului de lege la Cameră, se complace într’o comparaţie continuă a legei d-lui Titulescu cu ac­tualul proiect; ai impresia, cetind raportul său, făcut de altfel cu multă îngrijire, că neavând altă posibilitate de a apăra legea, a recu­rs la acest mijloc de a o face ac­ceptabilă, prezentând-o parla­mentului ca o perfecţionare a fostei legi. Este de reţinut una din cri­ticele ce d-sa aduce legei d-lui Titulescu: „Urmând stabili­rea unui regim cât mai per­­­„fect din punct de vedere teo­retic şi abstract, neţinând „seama de realităţile vieţei­­noastre economice, primind „adesea ori dispoziţivuni apli­cate în alte ţări cu altă civi­lizaţie şi alte obiceiuri, le­­­gea din 1921 introducea un „sistem care producea unele „nedreptăţi, stânjenea dezvol­­­tarea normală a unei activi­­„tăţi necesare propăşirei ge­­­nerale şi Punea atât organe­­,,16 fiscului cât şi pe contri­­­buabili în faţa unei tehnici „de-o complicaţiune deose­bită“. Această critică se aplică aşa de bine proiectului d-luii Brătianu în­cât te miri că d. raportor, care este un om inteligent şi de talent, a pu­tut lăsa să treacă această frază în raportul său. Oare d. Brătianu nu a a­­doptat acelaşi regim teoretic şi abstract când nu este nici o diferenţă între regimul ce­­dular al d-lui Titulescu şi re­gimul impozitelor elementare ale d-lui Brătianu ? Oare d. Brătianu ţine sea­ma de realitate în nevoile actuale ale vieţii noastre e­­conomice când prin legea d-sale, în momente când via­ţa a devenit atât de grea,­­în­greunează şi mai mult exis­tenţa prin impozite atât de neobicinuite pentru contri­buabil, atât de mari şi care se suprapun unele altora ? Oare nu introduce în legea sa o nedreptate evidentă, când, uitând că în această ţa­ră sunt azi 85 la sută mici proprietari agricoli,reduce în mod nejustificat impunerile acestora, lăsând toate greută­ţile sarcinelor statului asu­pra celorlalţi 15 la sută din populaţia ţârii, când prin im­pozitele sale suprapuse loveş­te de moarte industria năs- C&ndă, o*$4 7psg3 UI aş fel de piedici la crearea şi dez­voltarea instituţiunilor con­merciale şi industriale ? Oare aplicarea ei nu va fi tot atât de complicată şi grea şi agenţii fiscului vor fi ei mai pregătiţi pentru că legea vor aplica se va chema a Brătianul. î:n loc să v a chgg a d-lui Titulescu ? Nu, totul este la fel și t.. tica d-lui raportor se aplică perfect proiectului de lege pa care e chemat să 1 apere. Dar să dăm din exemplul spre a evidenţia cele afir-­ mate mai sus. Am zis că este nejxistificat, a exonera azi de impozit mi­cii proprietari agricoli. In a­­devăr este ştiut de toată lu-­ mea că azi ţăranii sunt nu-i stăriţi, că o mare parte din numeraidul ţării a fost adu­nat de aceşti producători vin schimbul produselor lor. Căci dacă a fost o necesi­tate socială şi un motiv na­ţional să-i faci să participe şi la viaţa de stat, şi la pă­mântul ţării, nu este mai pu­ţin adevărat că ei au că­pătat pământ pe um preţ inferior valorii lui, că acest pământ azi le produce foarte mult, că deci nu se poate zi­ce că nu au şi ei de unde plă­ti contribuţii mai ales când şi munca lor şi a vitelor Ion le este plătită atât de scump. Dar afară de aceasta este absolut nedrept că o atât de covârşitoare parte a cetăţe­nilor acestei ţări să nu con­tribue în limita posibilităţilor lor la sar­cinele statului. Dacă noua reformă finan­ciară, după cum spune d. mi­nistru în expunerea de moti­ve, „trebue să înlesnească cât de extrând situaţiunea fi­nanciară a statului1, atunci pentru ce această exonerare de impozit a unor oameni ca­re pot plăti, tocmai acum când statul are atâta nevoa să-şi echilibreze nouile sale cheltueli. Dar este dăunător educaţi­­unei cetăţeneşti ce trebue să ; jmini.1 . 1 din 1 Ianuarie 1923 ‘ CUPON :­L pentru asigurarea cazului de ‘ • invaliditate permanmtă, pro-', ' venită din accidente de tren, ș­i tramvaie, *vapoare şi automo-' ' bile cu suma de: :■ | Lei 30.090 (treizeci mii) ! Numele şi pronumele ! Ocupaţiunea şi adresa! N­. B. - Acest cupon de stil, a fi trimis im­preună su­sui de 5 lei, Soc. Română de­ as­i­gurări STEAUA ROMANII­­ Str. Carol No. 19, asigură cititoru­l expeditor contra int­­idităţii, până la 1 Decembi 1925, cu condiţia de a avea orice moment cele din urmă cupoane. '/vvvvvvvvvvvvt«vww

Next