Universul, ianuarie 1923 (Anul 41, nr. 1-2)
1923-01-01 / nr. 1
trix» O încălţăm nte elegantă !jolidă, din materia! ales ca trerar! convenabile găsiţi Rsmai la vechia! şi renumitui magazin Ifasia C. Statuate Str. Paris Ro. 3 . Fundaţia Culturală Principele Carol Bucureşti, Str. Brezoianu nr. 37 • m • i Uforv iKSUL. Raclam3 este sufletul comerţului SE REPARA PROMPT SI JGFITN XiA ATELIERI2I, Soc- „NOEL“ CALEA GRIVITEI No. 1S7-1O1 Lampa de calitate Ane voeşt« să ecotionissisn, ialf^iwinjeani numai această Lampă 1/2 «fall EiJOi.,Coroana“ I pas îa pâaza?« ci ocazia SirMtorilor. Vinuri în St «1 î fi Sut 3 aia pentru muci hii nm vtm Vin Vechio de masa (liiinîî 3 lei litru ti n Vechiu BBsSiaai fieio’îa 132111 „ .. Ţuică garantata Naturală 14 „ „ țuică Vechie Recolta 132013 „ „ Și al«e calităţi d- Vi iuri a b: s« ne^re (fără rival) pentr«« iese t, vânzarea de *a cinstiile in sus J j pivnița comenzi mai mari ajunte se trimet la deminitiu. Telefon 40143 Strada Biserica Pop3 Chiţu 2 1770 ( prin Str. Vasile Lascar) PlflHE 5! PUiUE . noma fabrici reputate cu preţuri r duse si mari' fn- Sesniri da pi iti la 'fi _ „FILARMONICA” | Costume Englezeşti Pafifoane cleüt° Demiuri E grezeşti fine pent a automobilişti iacotiri pie,blânite ° Pardesiuri cu fete Impermiabile $. vesta blănite OR aiuiZM SPECUL 10 [iii , Avant cheltueli mici vinde iU preţuri eftîne re fontatul MAQASIN Pîncas, ENEI 15 igai imului Calea Victoriei Plo. 73 Telefon 10/45 * Cu ocazia Sărbătorilor vinde cu prețuri reduse pentru Cadouri Gabardine 135 Craiotîe îl.1“ 116 Stofe veritabilă 132 Frizei chambre 34 Sifon sStS. 25 DAnnX de cea rea a- Ot50 fUiiZd fur* dublă Ol Jachete ItiriiZ 230 Crepe iA“ 159 Crepe lizr - 245 TnSn de m-se (Damasc) ft7 rete Cit metru O» Servete îs°'“dâ 24 Ciorasitî£osw°'is126 Ciorapi “îUVtrSS 25 Mâansl lfkSA £. 35 BösöBövsD^eBiaaca QOBDCaCSSDESDafQaSDB ÎNTREBUINŢA1! NUMAI fiind r.pro. fiiul roșiei*»te Este ngUm pr.veitiv eficace Contra Bolitoi* Sexuale Cutia cu tuburi Lei 25 La toite farmacie si drogucriile Depozit Engros la Farmacia OCHO, București Calea Moșilor 78 Câine lup rasă originală, tânăr de un’an, vând, strada Cameliei 21. Vizibil ora 9—4. 2053 »TMR fe&H/VMUHOMS iC* •J H î M Y • rCX'iUOT* LtMGO* ♦ REPEE1T0R5U UA/ÎC*' ; CAPlJiTO TUA RUfO^fiATirTlHl i rCiLHA~ tt!DZ»TE.Tt2n»3.wi KTC. CRCMrrţRA A MUZICA. UA/1U KATIOMAW y •r .»riwi «m» :m iffixiíjaiá. i Med'cxţiune parafinică, i.eintrecutâ pentru tr'tamsatul şi vmăscurea constip ^iuilor vechi, a co iţei iuico-mcmbanoase, a heaidoideior şi. in genera! 'a tuturor afecţiunilor inflamatorii ale intest nului. L xindai se găseşte de vinzare la farmaciii* şi princinatele di oî aera medicinale din ţară Deposit CUE MIX I Strada Berthelot 14 ^ a . căutăm a da maselor această credinţă că ei formează o clasă privilegiată care trebue să fie exonerată de sarcini. Dacă au drepturi egale cu noi toţi, trebue să ştie că au şi obligaţiuni ca şi noi. Dacă se folosesc de pământul acestei ţări şi de tot sprijinul şi avantajiile de care un cetăţean se bucură într’un stat organizat, dacă munca lor ie este asigurată şi apărată, trebue sa ştie că toate sarcinile statului cad egal asupra tuturor; aceasta este educaţiunea cetăţenească ce trebue să li se dea, nu linguşiri şi exonerări nedrepte şi periculoase. Ceea ce este mai frumos, este că ei nici nu le cer. Exemplul cel mai palpabil şi cel mai frumos l-au dat în acest an când cu atâta elan au contribuit cu toţii la ridicarea atâtor şcoli în satele lor complect lipsitede clădirile necesare. Ce frumos exemplu de iniţiativă individuală ! Faptul ar trebui să facă să mediteze pe ministrul de finanţe, din a cărui expunere de motive se degajează visul său de concentrare în mâna statului a oricărei iniţiative, a oricărui resort, a oricărei activităţi sociale. Dar asupra acestei importante chestiuni vom reveni. CITI Inser IM 0 legenecesară Nu die mult a au înregistrat carul când Inaita Curte de Casaţie a găsit de cuviinţă să confirme o hotărâre a Curţii de apel, prin care o societate, ce vânduse, înainte de 1916 vagonul de lemne cu 200 lei, a fost obligată acum când vagonul se vinde cu aproape 10 mii lei, să execute contractul din 1916 din care cauză pagubele acelei societăţi sunt incalculabile. Din nou acum Curtea de Casatie a judecat o speță în care a dat o hotărâre la fel Cazul e următorul : un morar ifin Craiova fi’a îndatorat printr’un Inserts in anul 1916 să vândă unui negustor de cereale , din aceîaș localitate cinc’zeeî 1 /«goane făină, pe paetul de al tuneî. Intervenind rSatboul, îndoiala aceasta nu s’a putut executa la timpul hotărât, aşa fel că negustorul de cereale n’a ce. I rut sa I se predea marfa decât din 1919, adică după războiu şi Pe preţul dinainte de războîu. Trîbunalul de Dolj a refuzat să admiă o asemenea. cerere, întemeiat pe teoria de drept a taapreviziunîî. — cel ce contractase imputând să prevadă o scădere atât de grozavă a monedei. — Curtea de Apel din Craiova a găsit că învoiala trebue executată căci contractele trebuesc respectate iar înalta Curte de Casație se zice că ar fî întărit această din urmă hotărâre. Cu alte cuvinte imgrimil trebue să cumpere făina cu 60— 70.000 tei vagonul și să cedea negustorului de cereale cu 2.000 lei pentru ca acesta să o poată revinde cu 80—100.000 lei vagonul, realizând " astfel ca concursul Justiţiei și sub proiect*«legii un beneficiu de 4—5 milioane fără nici un mare. V : - - ; Instanţele judecătoreşti au, în lege, putinţa, să corecteze asemenea nedreptăţi, aplicând teoria imprevisiunU, dar la noi judecător*! sunt departe de a avea curajul să aplice o asemenea teorie. In cazul acesta, oare legiuitorul nu se gândeşte că trebue să intervie ca să facă să înceteze nedreptăţile atât de mari, izvorâte din executarea contractelor incheiate înainte de reziiu și să împiedice ruina unor oameni pe drept cuvânt nevinovat! ? Senatul univitar din ţar discută cu delegaţia studenţească Iaşi, 29 Decembrie Nici astăzi nu s-au putut ţine cursuri la facultatea de medicină. Studenţii creştini împiedicând pe cei evrei de a participa la cursuri. Membrii senatului universitar au ţinut o nouă şedinţă şi au discutat doleanţele formulate de delegaţiunile studenţilor creştini. Deoarece s’a ivit o neînţelegere chiar în sânul studenţilor creştini, senatul universitar a amânat pentru o altă şedinţă pronunţarea definitivă asupra atitudinei ce urmează să ia în conflictul studenţesc. alta donaţiune pentru învăţământ D, ministru al instrucţiunii a primit altă însemnată donaţie pentru învăţământ. D. Tudorache Popescu, proprietar din Corabia, a donat ministerului instrucţiunii, o vastă clădire ocupată de gimnaziul din Corabia şi a cărei valoare întrece suma de trei milioane Iel. D. ministru al instruCţiunei a mulţumit donatorului şi Va felicitat pentru acest inimos gest. In acelaş timp l'a asigurat că va transforma această clădire, într'un monumental liceu, orfelinat, cămin, ş. a. pentru ca noua generaţie să poată găsi un adăpost infortabil așa cum se poate constata in marile lăcașuri de cultură din străinătate. Congresul extraordinar al medicilor — Deschiderea Congresului.— Discuţiile asupra fegior sanitare ZIUA Şediţa de după amiază Congresul a continuat discuţiile după amiază, sub preşedinţia d-lui prof. dr. Parhon. Se alege o comisiune, care să lucreze cu comisiunea oficială la alcătuirea proectului de lege sanitară, ce trebue să concorde cu constituţia şi reforma administrativă. Comisiunea compusa din d-nii d-r. profesor Slătineanu, G. Rădulescu, preşedintele .Ligii chiriaşilor“, Butau, Carnabel, Pastia, Gancevici, Mitrea Al., Pilescu, Vasilescu-Popescu, Tănăseanu, Christean şi Martinescu Gh. D. dr. Caraabei, propune a se înfiinţa un birou al presii pe lângă această comisiune care să se publice în ziare tot ce se va hotărî, ceea ce congresiştii admit în unanimitate. D. prof. dr. Mezine escu, cere şi se admite ca comisiunea să aibă toată latitudinea în rezolvirea tuturor chestiunilor. D. dr. Pilescu, în chestia salarizării, spune că salariile trebue calculate după scumperea vieţii. Opinează că salariul primului grad de medic funcţional să fie de la început egal cu al douilea grad al unui licenţiat în drept şi în nici un caz mai mic ca al primului grad al unui inginer, adică azi, minimum 5000 lei lunar. Gradaţia trebue să fie ca un echivalent al riscului, ce-l are în fiecare clipă de a-şi periclita viaţa. Cumulul de funcţiuni se va permite numai dacă nu vor fi incompatibilităţi de ordin ştiinţific. Medicii să poată fi aleşi atât la Cameră cât şi în Senat, fără a-şi pierde postul, care va fi suplinit din oficiu, sau prin bună învoială. D. dr. Radulescu cere, ca salariile medicilor rurali să fie sporite, dându-li-se locuinţe şi să fie împroprietăriţi şi ca, orice medic găsit în funcţiune să fie considerat ca definitiv în acest post. D. prof. dr. Mezincescu spune că din cauza actualelor salarii derizorii ale medicilor sunt peste 100 locuri vacante pe la diferite spitale, care sunt conduse de agenţi sanitari. D. dr. Hasnaş cere ca medicii, cari funcţioneează de un an, cari au fost mobilizaţi să fie consideraţi şi ei definitivi în posturile lor. D. dr. Alexandrescu Dersca propune să se înfiinţeze o casă de ajutor care să acorde sprijin văduvelor şi copiilor medicilor decedaţi lipsiţi de mjloace, în care scop, sau s, făcut subscripţiuni. Ne mai fiind nimic la ordinea zilei, congresul s’a declarat închis, dispunându-se a se trimete câte-o telegramă M. S. Regelui, Reginei, Prinţului Carol exprimându-se devotamentul către Trom şi d-lui ministru al sănătăţii publice, dela care speră realizarea doleanţelor întregului corp medical. S au adus de asemenea mulţumiri presei în general precum şi revistei „Presa Sanitară“, pentru sprijinul ce-l dau dreptelor revendicări ale corpului medical. CURIER JJLEDICIAR Recursul d-lui Alexandru Em. Lazărescu. — Desbaterîîe nu s’au termnat In faţa aceleiaş enorme afluente de public, Curtea de Cuţie, secţia II a continuat Vineri judecarea recursului făcut de , d. Al. Em. Lazărescu, împotriva deriziunii Camerii de punere sub acuzare din Bucureşti, care admiţând apelul făcut de, d-na Păltineanu relativ la ordonanţa definitivă a judecătorului cap. 1 de instrucţie, a sris —contrar concluziunii acelei ordonanţe— că d. Lăzi., iescu nu s’a aflat în stare de cultimă apărare atunci când în noaptea de 14 August 1916 a înjunghiat în vila de la Vinard (Franţa) pe tovarăşul său de studii şi vilegiatură Dominic Păltineanu şi ca atare l-a trimes pe d. Lăzărescu înaintea Curţii cu juraţi pentru lovituri cauzatoare de moarte. Au pledat d-nii P. Sadoveanu şi Istrate Micescu, desvoltând alte 3 motive de casa ,re, pe lângă cele două desvol .late în şedinţa precedentă de d. I. Gr. Perieţeanu. D SADOVEANU a cerut casarea deciziei pe următoarele doua fi motive: 1) instanţele de instrucţiune din România erau necompetinte să redeschidă urmărirea penală, această redeschidere nefiind posibilă după lege decât tot înaintea parchetului din Franţa, unde s’a săvârşit faptul şi unda s’a dat chiar atunci, în urma instrucţiunii urmate, ordonanţă definitivă de neurmărire pe consideraţiunea că Lăzărescu se afla in stare de legitimă apărare •—■ şi încă redeschiderea acţiunii publice nu se putea face decât în conformitate cu dispoziţiimile art. 241 c. p. adică dacă se vor fi descoperit dovezi noi în sarcina celui vizat şi cari nu fuseseră cunoscute cu prilejul primei instrucţiuni; 2) decizia Camerii de acuzare păduueşte prin aceia că admite ca definitiv stabilit că moartea lui Păltineanu a provenit din loviturile lui .Lăzărescu şi îl trimite în judecată pentru aceasta, deşi rezultă din doar că nu s’a făcut autopsia cadavrujiui de către medicul legist din Franţa, deşi parchetul de acela dispusese facerea autopsiei. D. ISTRATE MICESCU a desvoltat pe larg şi „în întregul ei, chestiunea legitimei apărări făcând cu această ocaziune şi o incursiune în domeniu! faptelor petrecute spre a scoate în evidenţă că această stare de legitimă apărare a existat în speţă. D Micescu a căutat să demonstreze că decizia Camerii de acuzare a fost dată cu violarea art. 58, prin aceia din anumite fapte constatate de către chiar Camera — constatare ce ține în adevăr de atributul suveran al instanței de fond — ajunge la o concluzie cu totul alta decât cea indicată de lege, adică în loc de „legitimă apărare", „indicii suficiente de vinovăţie pentru crima de lovituri cauzatoare de moarte“. Ca şi ceilalţi avocaţi, doicescu a conchis la admiterea recursului d-lui Lăzărescu şi casarea deciziei Camerei de acuzare. ♦ După o suspendare de şedinţă s-a dat cuvântul d-lui avo-t înaintea IBsifian Tarcat OSVALD TEODOREANU, în combaterea recursului. D-sa a arătat mobilul respectabil car o a determinat pe d-na Păltineanu să ceară justiţiei ţării sale să repare o nedreptate comisă în Franţa în acele vremuri de tulburare şi înfrigurare şi să dea pedeapsa cuvenită aceluia care i-a răpus fiul în floarea vârstei, provocând indirect moartea lui Barbu Partineatru care n’a putut suporta prea mult timp durerea pierderii fiului său. A arătat apoi în scurt cât de întemeiată este din punct de vedere legal această acţiune pornită în faţa judecătorului de instrucţie din Bucureşti. In primul rând pe baza principiului că statutulpersonal urmăreşte pretutindeni pe făptaş, care poate fi chemat în faţa justiţiei ţării sale să dea seama de faptele lui din străinătate, mai ales când fapta lui a adus o grea pierdere pentru țara lui. In al doilea rând, ordonanța definitivă a judecătorului de instrucție nu constitue lucru judecat, care să împedice redependerea acțiunii publice, deoarece legea (art. 4 c. p.) cere categoric existența unei hotărîrri definitive de judecată a faptului imputat şi chiar dovada executării pedepsei sau a graţierei în ţară străină, spre a nu mai fi posibilă o redeschidere a urmăririi penale in România. Dar în cazul de faţă nici nu este vorba de o ordonanţă definitivă ci de o simplă încheiere a judecătorului de instrucţie din Franţa. In fine şi cerinţa din art. 241 c. p. este satisfăcută în cazul de faţă, adică redeschiderea pe bază de probe noui, căci din chiar considerentele ordonanţei definitive a judecătorului de instrucţie de la tab. 1, se vorbeşte de ascultarea a unora din martorii ascultaţi deja în Franţa cum şi de „martori noi“. După acest succint expozeu al afacerii, şedinţa s-a ridicat la oreler seara. D. Teodoreanu vă intra în desvoltarea motivelor de casare, în şedinţa de Luni, 1 Ianuarie, ultima rezervată acestui recurs important. Vor tr mai pleda atunci d-nii Em. Ottulecu și Aznavorian din partea d-nei Păltineanu, apoi procurorul general va pune concluziunile sale. Un 83303HSft)8nt Iu Mtaslafa Kemall Paşa In faţa frontului principal al clădirii, in care se afla Adunarea Naţională din Angora s’a ridicat acum o statua ochestră liberatorului Turciei. Acesta este primul monument în acest fel în imperiul turcesc, căci de oarece îstăxnnl interzice orice reprezentare in piatră sau colori a alcîoilii omenesc, Constantinopolul este singura Capitală din Europa fără statui. Vestea aceasta dovedeşte că conducătorii naţionaliştilor din Angora trec adesea între tradiţiunile religioase ca şi pmm.-nr. împotriva impozitelor susroass — Memoriu! „Sfatului negustoresc“ din Capitala — ..Sfatul negustoresc“ din Capitală a prezentat alaltăeri dlui ministru a! finanţelor, printr-o delegaţie, în numele lumii comerciale din ţară, următorul memoriu-protest împotriva impozitelor oneroase. Domnule Ministru, Reforma fiscală prezintată die dv. Parlamentului interesează adânc comerţul țării. Ne facem o datorie de conducători ai negustorimei organizate din România Mare, relevând greutatea ce va apăsa asupra clasei noastre, prin impozitele propuse şi arătându-vă soluţiunile care, după noi, ar putea aduce o uşurare a acestor sarcini. Memoriul depus de Camera de comerţ din Bucureşti—la a curat alcătuire a să participat— ilustrează cu câteva exemple consecinţele pentru comerţ, ce vor rezulta în chip firesc din interpretarea şi aplicarea legii contribuţiunilor directe, îndepărtând din acest memoriu orice discuţiuni doctrinare, au căutat să prezintăm doleanţele comerţului, pe cât posibil, concis, sincer şi obiectiv. SARCINILE IMPOZITARE Impozitele directe, examinate de aproape aşa cum sunt prevăzute în anteproiectul dv., sunt acceptabile, oarecari diminuări de cote: la impozitul elementar de 10 la sută de la art. 76; la impozitul global fie la art. 55; la impozitele adiţionale de la art. 72. Fiind de acord asupra impozitelor de mai sus, aplicate tuturor categoriilor de contribuabili, suntem nevoiţi a declara categoric că: impozitul complementar prevăzut la art. 42 este nedrept si inechitabil pentru comercianţi. Motivele pentru care comercianții consideră acest impozit ca ingreunător, fiind aplicat numai acestei clase, sunt destulde puternice şi numeroase şi ne mărginim să vă enumărăm pe cele principale: a) Toate clasele de contribuabili sunt impuse conform declaraţiunilor lor, nefiind obligate să fie registre în regulă şi putem afirma că nu se vor găsi 5 la sută contribuabilidin aceste categorii, care să-şi declare sincer venitul lor real. Din potrivă, băncile, societăţile anonime, în comandită sau nume colectiv, trebue să-şi ţie contabilitatea evidentă, iar firmele individuale, pentru relaţiile lor comerciale şi mai ales bancare, de asemenea fac dovada beneficiilor reale, pentru a-şi menţine creditul şi bunul reftamne. Comercianţii, care,comparativ cu ceilalţi contribuabili, sunt, mai real si mai greu impuşi, consideră ca o nedreptate impunerea specială prevăzută in art. 42. b) Munca în special este descurajată, iniţiativa devine şovăitoare, fiind mult mai greu impusă decât capitalul—la beneficii egale. c) Discul ar fi un motiv puternic de atenuare a impozitelor asupra comerţului, industriei şi finanţei,—mai ales că acestea plătesc în realitate aproape toate contribuţiile indirecte, destul de împovărătoare astăzi — şi este de netăgăduit că trebue considerat şi acest punct foarte important. d) Falimentul, care ameninţă pe comerciant cu stigmatul necunoscut celorlalte clase sociale, poate să cadă greu asupra majorităţii negustorilor, din cauza lipsei de stabilitate în măsurile economice ale diverselor guverne, fluctuaţiile valutare, deprecieri, alterări, etc. e) Capitalul micilor comercianţi nu se va desvolta niciodată, dacă la finele fiecărui an, statul va absorbi aproape totalitatea venitului agonisit numai de pe urma muncii, priceperii şi creditului lor personal. f) Scumperea traiului, destu de mare astăzi, va creia şi mai multe dificultăţi clasei comerciale, care va fi acuzată de speculă atunci când, din cauza sarcinilor noui, cheltuelile generate ar necesita o majorare a preţurilor. SUPRIMAREA IMPOZIT*LUI PE CIFRA DE AFACER Impozitul pe cifra fi© afacer pe care dv. nu-1 prevedeţi în legea cu atribuţiunilor directe comercianţii îl consideră ca un expedient fiscal, care trebue să înceteze Acest impozit, mărit cu patenta complementară, ajung aproape la 2 la sută şi se plăteşte de comerciant, fără posibilitate de rambursare de la consumatori, astfel că reprezintă tot un impozit direct. Articolele clasice de mai consum, cum sunt: zahărul ş cerealele, din cauza acestui impozit, se vând foarte des sub post. CERERILE „SFATULUI INGUSTORESC" Faţă de această situaţie * respectuos vă rugăm, d-le m nistru, să binevoiţi a ţine seamă de dezideratele comerţuli organizat, care cere stăruitor 1) ■ să se suprime art. 42 din .or,*,4 iif dig' i lit .* // airecte, renunţanati-se m emp hotărât la impozitul comple*mentar. 2) să se abroge legea privitoare la impozitul pe cifra de afaceri și patenta complementară. 3) să se diminueze cotaiapozitului global. In cazul însă, în care dvs. atî crede că, pentru economia nerală a proectului de lege asupra impozitelor și spre a mi se atinge fundamental această reformă, art. 42 ar trebui men* ţinut, ne permitem a vă pres* pune o modificare a acestui articol, în care am ţinut seamă de imboldul ce trebue asigurat muncii spre a face ca prvra fiscală să nu atiigă principiul sporirii avuţiilor prin muncă. In acelaş timp alăturăm şi modificările ce credem că trebuesc introduse și la art. 2.1, 76 și 119 în sensul cererilor masive. (Vedeți anexa). .. Adăugăm, încă, domnule ministru, că, dacă impozitul asupra cifrei afacerilor, considerat ca impozit indirect, nu se poate aproba azi cu prilejul discuției impozitelor directe, nădăjduim că, convins şî dvs. de inechitatea lui, îl veţi suprima, odată cu reforma impozitelor indirecte. Credem, d-le ministru, că, faţă de dreptatea cererilor noastre, pecare le cunoaşteţi şi din viaţa economică la «»«*■«* »«$ colaborat ca Îndrumător puternic, veţi acorda comerţului dreptul la viaţă, impunându-l în limita puterilor sale. Alăturăm propunerile de modificare ale articolelor 23, 42 şi 119 din proiectul de lege în diaciţiune. Primiţi, vă rugăm, d-le mi, nistru, ete., etc. . 1j ANEXA LA MEMORIU 1 PRECEDENT | Modificări propuse la: Art. 23, la punctul 4, subdivizia a), aliniatul ultim, va adaugă după cuvântul „Industriale” cuvintele , precum şi depozitele aflate la bănci sau particulari, drept garanţii ale datoriilor comerciale in văietă română sau străină”. , Art. 42: 1) Se va adauga un pltim aliniat în cuprinderea următoare: „In ce priveşte pe comercianţii şi industriaşii, firme individuale sau asociaţiuni, care conduc personal afacerile lor, cu excepţia societăţilor au online sau în comandită pe acţiuni, capitalul se va socoti pentru aplicarea cotei impozitului prevăzut în acest articol ca egal cu cel puţin jumătate dinr cifra afacerilor, independant de capital real constatat sau nu prin registre”. Ţine înţeles că, dacă acest capital ar depăşijumătate din cifra afacerilor, se va socoti capitalul real. 2) Cotele tabelei de la acest articol in ce priveşte pe particulari să se reducă cel puţin la jumătate. Art. 64. Se cere reducerea cotelor dela acest articol. Art. 119. La alin. b, după cuvântul „patentelor”, se vo «adăogacuvintele...cam şi cel complementar al patentei”. Art. 76. La litera c, alin. al doilea, după cuvintele ,,Camp-ido de comerţ şi industrie“, se vor intercala cuvintele, ,în orăşele de reşedinţă al acestora, iar în celelalte oraşe de către „Sfatul nagivterns” şi în lipsă de”... DEMERSURI ŞI SPERANŢE Camerele de comerţi prin Peşedinţii lor, întruniţi Vineri în Bucureşti, au aprobat în întregime acest memoriu. •fc j Deşi a declarat hotărât că j jiu -i dispus să cedeze nici câtde puţin, d, ministru al îiT anţelor pare totuşi convins de exagerarea calculelor d-mle impozitare şi dispus să acomodeze nouîle impozite iTUcrceolor reale ale economiei .&n. _ _ li ti BaBEaetilie „BostHBi“ Parlamentarii, guvernul şi amicii d-lui Al. Constantinescu, ministrual agrculturii, au dat Vineri seară în cinstea d-sale la „Boulevard“, un banchet, spre a-l sărbători cu prilejul cuvântării sale la Mesajul tronului Au luat parte întreg guvernul, peste 300 de parlamentari şi numeroşi prieteni de-ai sărbătoritului. Protopopul Popovici, vicepreşedintele Senatului , a deschis seria cuvântărilor şi după ce a urat pentru Suverani, ascu din evidentă munca şi perseverenţa în folosul obştesc, a d-lui ministru Al. Constantinescu. După ce au mai vorbit d-nul I. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, care l-a dat ca pildă pe d. AL Constantinescu tineretului prezent, neutru activitatea sa stăruitoare, şi d-nii Dimitriu, vicepreşedintele Senatului, A. Morariu, protopopul Pisc, Bârcă, Bihotelpu, deputaţi şi ministrul Cosma, p, ministru al agriculturii, a mulţumit acestora pentru bunele lor intenţiuni, asigurându-i de sentimente prieteneşti. Banchetul a luat, apoi sfârşit la orele 12 noaptea