Universul, februarie 1923 (Anul 41, nr. 27-52)

1923-02-02 / nr. 27

Apel către studenţime „Universul“ a avut în­tot­deauna un cult pentru ideea naţională, ideea de ordine şi ideea de dreptate. Trecutul acesta, linia drea­ptă ce vecinie am urmat, stă­ruinţa cu care am judecat toate chestiunile exclusiv din punctul de vedere superior al ţării, hotărârea cu care am subordonat toate interesele m­arelor interese de stat, do­rinţa ce permanent ne-a călă­uzit de a vedea realizându-se şi menţinându-se acea armo­nie socială capabilă să ne dea prestigiu în lume, forţă în afară şi putere de consoli­dare înăuntru, toate aceste consideraţiuni credem că ne dau dreptul să facem un căl­duros apel la tinerimea uni­versitară, cu speranţa că vom găsi un ecou favorabil în su­fletul studenţimei, fără deo­sebire de origină sau religie.­­ Niciodată duşmanii interni şi externi n’au stat mai mult la pândă. Orice slăbiciune a noastră aduce apă la moara lor. Agitaţiunile, fie câ­t sincere, le pot servi ca arme. Discordiile noastre sporesc în aceeaşi măsură forţa lor. Să ne pătrundem de aceste adevăruri şi să nu le uităm la niciuna din acţiunile noas­tre. Ştim cât da curate sunt su­fletele liner­mei universitare, care având mâine să dea ţării conducere, instrucţie, educar fi®, desvoltare sub toate ra­porturile, este cea dintâi inte­resată să nu ştirbească nimic , din soliditatea statului şi­­ să înfrunte cât mai mult pe vrăjmaşu! lui. De aceea, în numele mare-­­ lor interese naţionale şi în­­ vederea momentelor grele,­­ facem apel la studenţi să se­­ pătrundă de sinceritatea sen-11 timentelor noastre şi, în pa- 1 triotismul lor entuziast, să dea­­ ţării liniştea de care are ne. * vce, spre a putea trece cu succes prin sumedenia de gre­utăţi, unele mai mari de­cât altele.­­ Revendicările de o parte şi­­ de alta — deşi ar trebui să existe un singur TOT armo­nic în studenţimea română — ■ se pot realiza prin examinări pacinice, printr’o judecată dreaptă a organelor com­pe-­­ tinte, eventual prin manifes- \ ( tarea solidarităţii exclusiv în I, lumea universitară, fără te-­­ s percursiuni în afară de ea, repercursiuni pe cari cei de­­ rea credinţă le pot întoarce în contra studeraţimei însăşi­­ şi în potriva ţării. Ideea naţională n a avut­­ niciodată o susţinere mai c caldă de cât din partea tine- ; rimei universitare, speranţa ,­­ de totdauna a viitorului. Ideea * de ordine n’a avut un apărător 1 mai puternic de cât ea. ‘ Apelam la studenți să urmă- * rească numai în cadrul aces- £ tel două mari idei dreptatea 1 ce cred că li se cuvine.­­ Și vor aduce astfei un nou I serviciu țării. ' _______ i C flecare de aviaţie 1 _~_ ® Paris 30. (RadorV— Din Cher­­­bourg se anunţă că aviatori: L' francez Maniesale a sburat p­e un avion fără motor timp de 1­ ore două minute si 3-4 secund­ii aterisând noaptea la ora 21,1­1- şi bătând astfel toate recordur­i­le lumii# ‘ ' _­i i MOZAICURI CAT CHELTUESC AMERICA­NELE PENTRU COSMETI­­CURI.—Şeful reclamei unei fir­me, care vinde cosmeticuri pen­tru doamne, spune că femeile a­­mericane cheltuesc anual 75— 100 milioane dolari pentru cos­metice, pudre, sulimanuri, roşu de buze, unsori etc. Aceasta e­ste o sumă mare, căci şi in A­­raelica este un mare procent de femei, cari privesc apa şi să­punul ca neîndestulătoare spre a păstra frumuseţea. Guvernul maghiar şi repatriaţii O ordonanţă semnificativă Maghiarii, cari s’au repatriat în Ungaria din fostele teritorii, ocupate pe nedrept de Ungaria, ţin necontenit întruniri publice, în care discută chestiunea ma­ghiarilor din statele succesoare, luând poziţie pentru apărarea drepturilor acestei minorităţi Se pare, că aceste întruniri iau un caracter tot mai agresiv, căci chiar şi guvernul fără scrupul­uri al lui Horthy a crezut de cu­viinţă să atragă atenţiunea po­liţiei de stat asupra pericolului, pe care l-ar putea produce a­­ceastă atitudine a repatriaţilor îndârjiţi. Intr’o ordonanţă, adre-­i sată tuturor poliţiilor din Unita- t ria, se spune, că guvernul nu in-­­ tenţionează să pună piedici re­­­patriaţilor în dorinţa lor de a manifesta pentru drepturile mi­norităţilor din statele succesoa­re, dar fiindcă la aceste întru­niri s’au rostit astfel de cuvân­tări şi s’au luat astfel de hotă­­rîri, cari stau în contrazicere cu­­ năzuinţele de pace ale naţiunii maghiare, şi expun statul maghiar la critica statelor veci-IFra foVTn Vîftor ast­fel de hotărîri. Cu atât mai pu-­­ ţin poate tolera, ca aceste hotă- r rîri să fie în contrazicere cu o­­bligaţiunile internaţionale. Din cauza aceasta, guvernul maghiar a îndrumat oficiile po­liţieneşti ca în viitor să aibă totdeauna în vedere aceste lu­cruri la eliberarea autorizaţiilor pentru ţinerea întrunirilor repa­­t­­­s­iilor. - Comerciant»1 au pornit o­­ mişcare energica m wu.*» tregimului, ce se pregăteşte­­ pentru înfrângerea speciile». Ei au dreptate asupra unui­­ punct principial: la alcătui­rea reformei nu au fost con­sultate acele organe ale co­merţului, care, prin experien­ţa şi autoritatea lor morală, ar fi putut aduce în discuţii cuvântul şi interesele justifi­cate ale negustorilor. In a­­ceastă privinţă, nu poate fi îndoială, toată lumea e de a­­cord. Unde însă mişcarea încetează de a fi simpatică marelui public, este atunci când se proclamă ca un pos­tulat sine qua non libertatea absolută a comerţului, fiind­că consumatorii se gândesc la peripeţiile din ultimii ani şi se scutură cu frică la ideea libertăţii necondiţionate. De­sigur că vina acestei stări de lucruri este complexă. Sunt vinovate împrejurările anor­male, cari ne chinuesc de a­­tâta vreme ; sunt vinovate le­gile cari au guvernat comer­ţul, fiindcă n’au înnemerit adevăratele soluţii folositoa­re şi au înlesnit abuzuri în folosul negustorilor necinstiţi şi în paguba celor scrupu­­loşi; sunt vinovaţi şi comer­cianţii, şi anume cei răi, pen­tru că au abuzat de starea a­­normală, iar cei buni, pen­­triaâcă n’au exercitat cu des­­tulă vigoare ca să despartă neghina de grâu. In aceste condițiuni nu se poate vorbi deocamdată cu șanse de succes despre o li­bertate absolută , cu toate că noi împărtășim această idee. Atâta vreme, cât egoismul unora nu va întâmpina des­tulă virtute din partea colec­tivităţii profesionale, ca să în­lăture specula, intervenţia le­gei se va impune,­­ ca şi în chestiunea închirierilor, care desigur trebue să evolueze spre normal, însă cu ocroti­rea acelora pe cari liberta­tea totală a locaţiunilor i-ar distruge pur şi simplu astăzi. Ce rămâne, prin urmare, de făcut deocamdată ? Rămâne ca regimul legal sâ fie deopotrivă de drept şi ocrotitor, atât pentru com­er­cianţi, cât şi pentru consu­mnatori. Cei dintâi au dreptate câne se plâng de condiţiile triste in cari s’au făcut până acun urmărirea speculei. Dreptu oricărui agent de a dresa pro­cese-verbale în contra căror nu se^gdmite nici o dovadă chiar atunci când spun va. . o’q vâmrlnt. woc ~~ r------- L'w" te prețul maximal“, cari fa probă până la înscrierea îi fals,—lucru atât de greu și d riscant în practică,— pe de parte a dat loc la multe con­damnări abuzive, pe de alt­a înlesnit şantajarea mul­tor negustori. Trebue nume decât să se reglementeze con­statarea actelor de speculă î aşa chip, în cât ea să devie stingherita, iar in­stru­nent pă­­rea să nu ia forma unei arme de afaceri în mâna celor com­petenţi s’o facă. Comercianţii mai au drep­tul când se plâng de multele neechităţi săvârşite la fixa­rea preţuirilor maximale şi de anomalia că nu se urmăresc cu energie egală vânzătorii şi, producătorii. Este adevărat că ofensiva contra speculei, s’a exercitat mai mult la su­prafaţă decât la adâncime : negustorul care, într’o pră­vălie ce implică mari chel­­tueli, a vândut cireşile cu preţuri exagerate, a fost ade­sea urmărit; producătorul care le-a luat din pom şi le-a dat prea scump, a fost rare­ori supărat. Această nedrep­tate trebuie să înceteze ; răul trebue lovit de la origină, da­că vrem să-l stârpim. Se cuvine să concedem însă că şi publicul are dreptate atunci când găseşte că regi­mul de până acum al specu­lei a putut să jignească pe co­mercianţii cinstiţi, dar a fost prea indulgent pentru ceilalţi. Amenzile ce s-au dat, au fost ineficace pentru aceştia din urmă; ei le-au scos de pe spinarea consumatorilor. S’a crezut că pedepsele privative de libertate vor fi mai puter­nice în rezultate. Iluzia s’a realizat numai parţial, fiind­că de când condamnarea for­mează un titlu pentru obţi­nerea decoraţiilor, cei lipsiţi de scrupule nu o şovăesc să speculeze nici în faţa pers­pectivei închisorii. E nevoe deci ca viitorul regim să pre- I vadă măsuri drepte şi rigu­roase pentru toată lumea. Re­petăm : Aceste rigori le co­n­diţionăm de cele mai mari garanţii că constatarea specu­lei se va face în conditiuni de desăvârşită dreptate şi ce cel mai larg exerciţiu al drep­tului de apărare. In cadru unei asemenea asigurări con­tra abuzurilor administrative ’ şi judiciare, nimeni nu ar ma putea combate ideea reprimă­­­rii speculei, fiind­că atunci a­r dovedi tendinţa de a o men­tine, şi asta nu e permis. Nu se poate constitui ui regim al speculei de cât ţinân­­­du-se seama de pretenţiuni! J ce se găsesc justificate în re­­­vendicările comercianţilor t 1 ale consumatorilor, egal d - îndreptăţiţi la ocrotire din­­ toate punctele de vedere. '1 Grav incident are co^aî^ b­anez ' Atena 30. — (Rador) Autoril d­­‘ file militare din lanina Japonea- 1 id că un grav incident a avut ■foc între trupele de frontieră gre- I ceşti şi albaneze, aceste din ur­­■­ mă încercând sa ocupe câte-va i'sate, azi în litigiu, şi asupra că­­ijrora urmează să se pronunţe co­­­misiunea internaţională. | Sunt morţi şi răniţi de ambele­­părţi. 1 Albanezii au fost nevoiţi sa se. Ii retragă pe teritoriul lor în urma Tintăriturilor trimise Greciei din pianina. __ .î a Grecii renanţă la o acţiune­­ militară Atena 30. — fRadori. Ziarele guvernamentale anunţă că Gre­cia a renunţat la o acţiune mili­tară. Ca dovadă a permis ata­şaţilor mltUrri să viziteze fron. •­­tul grec din t­racia.­­ Ataşaţii militari ai Franţei şi­­ Italiei au plecat prin Salonic în f Tracia, unde vor lua contact cu generalul Pannaîos. ner.tru ca împreună să facă repartitia for­­­­țelor grecești pe linia de fron­tieră, ^ r-—iu . ­. . . O SĂRBĂTORIRE de N. IORGA Generalul Prezan a fost serbă­­torit de studenţimea naţionala organizată de la Paris, care­­ a rugat să primească a fi membru de onoare al societăţei ei. Serbarea a putut da o înaltă idee de talentele care se află in mijlocul acestui tineret din care o parte nu se va mai întoarce în seară tocmai din cauza pre­ţuirii acestui talent. Felul cum zice versul tragic sau liric, d. Ionel Schachmarin, cum detailează şi ce este m­ai delicat in poezia contemporană franceză, domnişoara Viorica Anghel, sprinteneala şi senti­mentul cu care d. Alexandrescu monueşte arcuşul au dat ama­teniilor şi un sentiment de mân­drie naţională. Dar ceea ce li-a sguduit mai mult inimile a fost cuvântarea generalului. Acela cere cu atâta linişte şi siguranţă a condus rezistenţa noastră in Moldova, a vorbit fără nimic în acele atitudini cu c cei s'a ii to,;;ut ji sc erei datori alâ [ia din colaboratori \perii erupts şi democrate. \ ilar tocmai prin aceesta el a ajuns la ceea ce eioquerka poate da mai mişcător, când a pome­nit de aceia, aşa de mulţi, cari dorm înfăşuraţi în conştiinţa naţiei lor, şi când la îndemnul făcut de „cei cari se duc", tine­rimii ce se ridică «... chemarea militară „înainte, copii", pentru ca să merite ca luptătorii de la Mărăşeşti să li zică apoi: „Să traiji copii". Măcar în această depărtată străinătate se găseşte prilejul ce a da sufletelor româneşti fiorul prin care ele se purifică şi' se înaltă. Situaţia Europe! centra’« foarte critic — A*»­­«au orssudimeîe Elevettel — Lausanne. 30. — (Rador) Cu Vizia sosirii în Elveţia a 2Q ţ taţnbri ai nodamentului olan­­d A şi a mai mulîor reprezen­­tant ai iman­te comerţului şi inti variei olandeze. Sciaein­, preşedinte fedetytianci elveţi­eni a tini* an div.urs, de faţă fiind si între« constiul federal, Preşedintele a deeorat urmă­­toarele: HnnaMa Europei cen­trale este astăzi tot rs,‘ de gr«, vă ca şl în timnul răboiului- Soartă lumQ-intrenl esy, ame nintată dacă u se va mn enrând mi ,- j.s --.ăcare ! sl de l\ Rsti.ro aw^u, I Scheu ar a an*,t ,a strfd­g6. ! rea !epa\ urilor nw0 olanda și Elveția. Pentru orroaraa vaMei noastre — Consflituirea tie eri de la Banca NVatională,— So­lu­ţ­iile propuse — La „Banca Naţională” s’a ţi­­cut eri o conferinţă intro d. M. Oromulu, auvematorul băncii, d. ministru de finanţe V. Bră­­tianu, câţiva directori ai ,,Băn­cii Naţionale” şi reprezentanţii, marilor bănci din Capitală, în chestia măsurilor, cel cari gu­vernul voieşte să le ia pentru apărarea valutei noastre. D. ministru de finanţe a ru­gat pe bancheri să restrângă operaţiile de devize streine nu­mai la strictul necesar şi numai pentru operaţiile reale ala ne­goţului şi industriei, nu şi pen­tru cele de loc de bursă. Cu acest prilej s’a discutat şi chestia supravagherei operaţii­lor de devize ale băncilor prin­tr’o comisie, compusă din fapte, comerţ al Băncei Naţionale şi al Camerei de comerţ, fără să se înfiinţeze, însă, o centrală a devizelor, care e socotită că nu mai corespunde nevoilor de azi, ba chiar năm­iitoare bunului mers economic. In acelaş timp este vorba să se acorde dreptul operaţiilor de­ devize numai câtorva băn­ci, ca supravegherea să fie mai uşoară. Aceasta până la o îm­bunătăţire a schimbului leului. Chestia se află, dacă cum se vede, în faza discuţiilor si bu­nelor intenții. B. ministru de finanţe va ex­­pune azi sau mâine la Cameră politica valutară a Guvernului și va sxMîn măsurile, re ca»p se -C”. .vrît^x­­­o- Mustafa Kemal se ocupi de România (De la corespondentul nostru) ConstantinonoL 30. — Intr’un discurs tinut la Brussa, Musta­­fa Kemal, reamintind îropreju­­rările în care s‘a dat bătălia dela Sakaria a făcut următoa­ , rele declaraţii :­­ „Sunt mândru că n'am înșe.­lat poporul nostru cu prom­i­­siuni zadarnice. Am avut tot­­eauna convingerea în timpul războiului că ceea ce am plă­­nuit se va putea realiza. Astfel, înainte de bătălia de a Sakaria, am afirmat că vom năbuși pe dușman. Unele de­­mersuri im­portante s’au făcut atunci pe lunară mine, prin care , ■ram sfătuit să scutesc poporul­­ fie noui sacrificii. Acele cercuri afirmau că ar fi oportun să amân operaţiunile decisive, de­oarece nu sunt excluse compli­caţii. Mi s-a vorbit de o even­tuală intervenţie a românilor,­­bulgarilor şi Grecilor.­­ Am răspuns printr'un „fine­l de aenrimare“... I’l. commmmn m im lAusaMsas S'a semnat convenţia schimbului de populaţiuni Sa fie Băiejie de eesiunea păşii ? O notă-protest a delegaţiei ruse ad­re­­sată preşedintelui conf­e­­rinţeî orientale Lausanne 30. —­ Cicerin a pre. . dat următoarea­­ notă presedia­­telui conferii’ !: „Cu toate demersurile repe­tate ale Guvernelor Rusiei, U­­krainei şi Georgieî. De lângă secretariatul general spre a pri- j mi comunicaţia textului incep­­ţiilui de convenţie asupra strâm | torilor, menţionat în nota D­vs . dela î0 Decembrie, am regretul­­ să constat că niciun rezultat n’a­­ fost obîisit. Nu e, totuşi, un se­­cret, că elaborarea noem­ui proi­ect e îndeplinită şi el a in­trat în mâinile diverselor delega­­ţiuni.­­ Cred de datoria mea să ridic cea mai vie protestare împo­triva modului de a proceda al­­ puterilor invit­ante, care, nemul­ţumite de a fi înlăturat Rusia şi pe aliaţii săi de la tratativele­­ privind regimul strâmtorilor,­­ procedează acum la sigilarea­­ documentelor oficiale. In aeolog tiran cred necesar să reclam cntetioric comunica­­­­rea m­oectului în chestiune.­­ Menţinând cererea anunţată în nota de la 13 Ianuarie asupra necesităţii de a se discuta ches­tia strâmtorilor, în prezenţa tu­turor ajuterilor interesate, am o­­­­noarea să vă informez că un­­ termen de trei zile e indispensa­­bil delegaţiei pe care o averidez, după primirea m­ contului şi îna­intea şedinţei comisiei strâm­­torilor care trebue să-i discute. ANGLIA NU RENUNȚA LA . MOSSUL Londra. 30 .— IRado­r). In cer.­­ curile politice din Loi­­ra se a­­firroă că guvernul ena’ez a ba­torit să nu renunțe în nici un caz la Mossuk NIMIC NOU IN ATITUBÎ-­­ NEA TURCILOR Lausanne, dl. — „Le Temps”­­ spune că nu s’a semnalat nici­­ un fapt nou, în afară de ten­din-­­ ţa turcilor, înregistrată în ajun, de a face să cadă asupra Aliaţi­­lor numai, r uSpundarea cSoCUlui convorbirilor. CONVENŢIA SCHIMBU­LUI DE POPULAŢIE S’A SEUS­NAT DE TURCI ŞI GRECI Lausanne, 31. — In şedinţa subcomisianei, însărcinată cu convenţia asupra schimbului d© populaţa, convenţia a f­­st semnată de plenipotenţiarii greci şi turci. Montagna, delegatul italian, care a prez­dat această sub­­comisiune, şi-a expr­mat spe­ranţa, că semnăturile schim­bate sunt preludiul repede! încheieri a păcii o­rcuiului aplicarea convenției rămâ­nând subordonată semnării păcii generale, ENGLEZII ÎNTĂRESC TRU­PELE BRITANICE DELA 35 MOSSUL I­afayette, 31. — „Le Temps" anunţă din sursă oficială, că s’au trimis întăriri, trupelor bri­tanice în regiunea Mossul, ca măsură de precauțiune. BAZA NAVALA ENGLEZA LA GALÎPOLZ Ziarele anunţă, că în vederea evenimentelor, care ar putea să se producă la Constantinopol — deşi acum situaţia e calmă — englezii au transportat baza na­vală la Galipoli. Me m i-en­IM? Ni se anunţă din Brăila. In dimineaţa sosirii Familiei regale in localitate, a fost găsit un individ suspect în curtea reg. 3 artilerie,­­ unde e un ca­­zarmat şi reg.­i roşiori, a cărui comandă de onoare urma s'o ia M. S. Regina. Ofiţerul de serviciu Va trimis la Siguranţă, unde s'a constatat că arestatul e un anume Vasile Popov, plutonier in reg. 5 de in­fanterie din Ilusciuc, şi că se a­­flă în legături cu o femee, Cris­tina Popescu, spioană bulgară din Bazargic şi cu câţiva mili­tari din Brăila. Popov a fost trimis Siguran­ţei generale la Bucureşti, care urmează cercetările. Amânarea încorporării recruţilor In Iugoslavia Belgrad, 30. — Pentru mo­tive de Igienă, recruţii, cari trebuia să fie chemaţi sub drapel în Noembra trecut, vor fi chemaţi sub drapel p© serii, în Februarie şi Martie. Hugo Stinnes vizitează Budiba! — Proectele financiare şi german — Se comunică din Budapesta" că faimosul financier German, Hugo Stinnes, se află în acest oraş şi el are intenţiunea să vi­­ziteze Bucureştii şi Belgradul. Hugo Stinnes ar vrea să crae­­ze o mare organizaţie comerţi­a­­lă în sud-estul european. Un a­­cord s’a încheiat între banca eutro­ ungară din Budapesta şi1, consortium, după care vânzarea­­ în statele din Orient, a produse­lor grupului industrial Stinnes a încredinţată , sus nomenitei bănci. H. Stinnes va crea filiale după informaţiile date de pr­esa maghiară — la București, Bel­grad, Sofia, Constantinopol și Smirna. C­ronica externă 31 Ianuarie La Lausanne situaţia a ră­mas aceeas. Dejenatul italian Montagna şi-a m­anfestat cre­dinţa că toţi delegaţii vor sem.­­­na tratatul de pace, de­oarece Orientul are nevoie de binele. Gorile oficii. -^in Constantinopol se anunţă englezii transportă trupe în , regin»..., Mc »sul si ei organi. zoiujft o P»-­­ de operatiuni in peninsula Gal». Consiliul society s'a deschis la Paris.­­ S'a citit comunicarea britani­că relativă la chestia Mosv,i. In această comunicare se a- 1 firmă că­ răiuzul m­iciîox v6 a accepta solutia britanicii în a­­facersa vaavenului Mossui, con­­stitue o ameninţare de războia în Orient. In aceeas sedintă s‘a stabilit un acord în chestia Danteii. Din Atena se desminte ofi­­eial conţinutul comunicatelor turceşti, relative la existenţa şi­­ activitatea bandelor armeneşti în Tracia Occidentală. Guvernul grec cere ca linia de demarca­­ţie a Traciei sa fie dincolo de Marita şi afirmă că turcii a a violat convenţia din Mudania, de­oarece au conceutrat trupe în Tracia orientală. Turcia continuă cu preparat­ivele militare : autorităţile mi­litare din Smirna ar fi chemat sub arme numeroase contin­gente. Generalul francez Degoutte e declarat ziariștilor că toate în­­cercările germenilor de a pro­voca o rebelune în tinutul ocu­pat, n'au izbutit si nimic nu va putea împiedica Franța să-si a­­tingă scopul ce si -a propus, care e de Ordin pacific. France­­zii vor lua, în curând, alte mă­­aulica sancţiuni­le SSăSwî-«p« .si-22 foarte favorabile nenti^ I Există un acord den’in între a. I Iiaţi prh­itoare la măsurile lua. I to in Ruhr de Franţa si Belota, încercările nuvernului german de a provoca flreva generală, tn Ruhr, au dat ares. Se desminte oficial știrea pri­vitoare la producerea unor ac­­cidente num­eroase la Rapport între francezi și permani FILME — .—_ Cc, de obicei. Regina Maria a şi­­it‘pHlelui «Ai&o’i&r&S­taâfîn România nu către o suită, din care făcea parte, în discre­­ţiunea de circumstanţă, un po­­liţist al Siguranţei din Belgrad. Camarazii din Bucureşti Lau primit călduros, l’au instalat la hotel şi au îngrijit in tot timpul să nu-i Irosească nimic. Când vrea poliţia să te trateze cum se cade, e lată rău. Iată însă că se anunţă pleca­rea Regnei la Brăila, împreună cu auguştii Ei părinţi, poftiţi la serbările frumoase şi entu­ziaste de la regimentul 4 roşiori, patronat cu atâta strălucire de Regina României. Fireşte că trebue să plece şi agentul din Belgrad. Siguranţa trimite un emisar la hotel, ca să-l vestească. In lipsa momen­tană a celui căutat, emisarul lasă vorbă portarului să-i spue cum o veni, să se du­că în gara Cotroceni la ora fixată — noap­­tea — ca să-şi întovărăşească Suverana. Dar, distrat portarul ii vorbeşte de gara Filaret, în loc de Cotroceni. Agentul străin ia o trăsură, urcă dealul Fila­­retului, pătrunde prin bezna care face în timpul nopţii din acea parte a Capitalei un fel de centru african şi, cu chiu cu vai, nimereşte pe peronul slab luminat de două felinare in­valide. Nimeni ! Nici un sgo­­mot, nici picior de om. Se uită în dreapta, în stânga şi, contra­riat, işi zice : — Să ştii că trenul pleacă din altă gară şi se opreşte aici nu­mai ca să mă urc eu, spre a fi mai discretă prezenţa mea! Aşteaptă, tremurai de frig, în­cepe să despere văzând că nu se simte nimic. — când iată un jandarm de ront, care-i repede cu’ntrebarea: — Ce cauţi aici noaptea ? Agentul, care nu ştia decât sârbeşte şi franţuzeşte, dă să se explice. Jandarmul înţelege numai un lucru — că e strain — şi se’ncruntă. — Să ştii că e bolşevic ! Vrea s’arunce gara ‘n aer ! Şi, cu toate protestările mu­­safirului iugo­slav, îi pune ga­­brioleta de mână şi-l târăşte după el. Cum postul de care ţinea jandarmul îşi avea sediul tocmai la Abator, sârbul e silit să înoate prin zăpadă, s’alune­­ce şi să se ridice, să rişte căde­rea în Dâmboviţă şi muşcătu­rile câinilor pe toată această e­­normă distanţă. înapoiat şi el în ce priveşte limbile moderne şi slave, şeful de Post nu poate deslega misterul şi-l trimite la poliţie, de­sigur tot escortat. Alte kilometri, alte necazuri până spre ziuă. Noroc că la prefectur­a Capi­­talei, frecvenţa străinilor a fă­cut să se priceapă mai multă franţuzească, şi astfel s’a­ putut stabili că pribeagul fără voe era un simpatic iugo­slav, ve­nit în suita Reginei sale şi că Prin urmare avea dreptul să fie liberat, ajutat şi chiar con­­solat peintru faptul că, după ce pierduse trenul și era expus la urmări neplăcute, fusese silit și la o plimbare nocturnă din cele mai nesuferite­. Don José. Uw budget _ MElJffi — gxp­li stlurii e m nlstrSi trie. -Sporirea so deîor i $WU tiran aS trupei. — tir tev - Situafiunea impoi La vinisterul de finanţe s’a­u întmnit\f»rți dimineaţă comisi- « unea gene­alâ budgete vă in ve- ; derea întot-nirel noului budget general care, anul acesta, va fi un budget de­­ luni, adică până la 31 Decembre 1923. Pe viitor, anii financiari vor­­ corespunde anilor calendaristiei, ’ aş# S„ă ministerul gc finorr^ S recte guvernul, ţine ca vychiua j aă re aplice numa3~.Aj cursul acestiui an. țț La ijcuiuiit de Marti care a­­if, ! nut câteva ceasuri, au s­u pat aproape toţi miniştri, căci­­ nu lipseau decât d-nii Al. Con-­­ stantinescu şi Inculeţ.­­ Au luat parte şi raportorii­­ bugetelor pe ministere cum şi­­ directorul general al contabili­tăţii generale a Statului. BUGETELE PRINCIPALE Ministrul de finanţe a făcut o expunere a situaţiunei, cerând j ; miniştrilor să vină cu bugete în-­­ temeiate pe realităţi. Aceste bugete vor trebui să fie întocmite până la 15 Febru- ; j­arie cel mai târziu pentru ca, , I la această dată, Comisiunea să i se poată întruni în plenul ei, , I ca şi ieri, spre a se întocmi bu- j , getul general definitiv. Anul acesta se va da o im­portanţă deosebită bugetului co- j municaţiilor, ministerului indu-­ striei şi celui de război, spre a I; i se da un mai mult avânt depar- j j tamentelor în legătură cu miş- j j carea economică a ţărei, cum şi i i spre a se sprijini mai electiv j armata. ! In privinţa armatei, ministe­rul de razboiu a susţinut în sâ­­­­nul Comisiunei nevoia îmbună­­­­tăţirei stăr­ei ofiţerilor şi trupei, cerând sporirea soldelor şi ame- I liorarea hranei cum şi îmbună­tăţirea îmbrăcămintei şi încăl­ţămintei soldaţilor. ! CHESTIUNEA VALUTARA­ ­ Ministrul de finanţe n’a vă­­­­zut în scăderea vertiginoasă a leului decât un joc vremelnic şi interesat al celor cari vor să­­ pună mâna pe bogăţiile ţării.­­ Comisiunea a luat act şi de mă-­­ surile pentru îndreptarea valu­tei prin restrângerea importului, şi intensificarea exportului, cum şi alte măsuri luate de la stat la stat. Ministrul de finanţe a mai propus ca în noul buget generel să fie introduse sume şi pentru­­ plata restanţelor provenite din datoriile noastre externe şi in-­­ terne pentru ca astfel să avem I dinainte şi clar situaţiunea fi- I nanciară reală a ţării. EXPLICATIUNILE MINISTRU­­LUI INDUSTRIEI D. Sassu a dat Comisiunei u­­nele explicaţiuni cu privire la situatiunea capitaluirilor înve­­­­stite în întrepriderile ţării, spe­­­­cificând că, în 1919 era de peste tiu miliard de ÎGi, pentru câ ajungă aproape de 3 miliarde in 1920, să treacă de 5 miliarde în 1921, iar pe anul trecut, să fie de peste 7 miliarde lei.­­ Exportul a fost precis de 7 miliarde lei în primele 11 luni din cursul anului trecut, ultima lu­,­nă evaluându-se la o jumătate de miliard, ceea ce ar însemna­­ că valoarea exportu­lui a fost de 1 t . .. .. . . . - , Constatăm că realităţile mi­nistrului de finanţe au sporit bugetele unor ministere, igno­rând cu totul sănătatea publică şi şcoala, ca şi când, sub aceste două raporturi, stăm atât de bine în­cât nu se mai simte nici o trebuinţă de îmbunătăţire. S-a spus, în sânul Comisiunei că ministerele de comunicaţie şi industrie sunt productive, ceea ce credem şi noi, în definitiv. E foarte logic prin urmare, ca să se dea o atenţiune cu totul spe­cială acestor două departa­mente. In ce priveşte ministerul de războiu, credem îmbucurător lucru că guvernul s’a gândit la Îmbunătăţirea situaţiei ofiţe­rilor şi a trupei. Aşteptăm acum întocmirea definitivă a proectului de buget, ca să ştim sub ce formă se va înfăţişa, după trecerea sa prin Cameră, acest buget de nouă luni. Noul zăcăminte de platină X . Madrid, 30. (Rador). — Se anunţă că un inginer­­spaniol a descoperit în Sierra de Ron­­da zăcăminte de platină, cari întrec cel puţin de 12 ori cele din Ural. I DACnAOAAAAlVW, jrar din 2 Februar CISPC pentru asigurarea d ) invaliditate permant­ă venită din accidente S tramvaie, vapoare fi ? bile cu suma de : I Lei 30.000 (trei; 5 Numele și pronumea? « I(Xiupaliunea si adresai * 1 .............riA................­­­­ N. B. - Acest cupon deslnat S a fi trimis împreuna cu suma­­ de 3 lei, Soc. Română de asi- d­ijurări STEAUA ROMÂNIEI,? Str. Carol No. 19, asigură pe 5 cititorul expeditor contra inm- S liditAfit, până la 1 Decembrie ? 1923, cu Condiția de a avea in­ orice moment cele din urmă 101 cupoane. w WW ww wwww w\

Next