Universul, februarie 1923 (Anul 41, nr. 27-52)
1923-02-02 / nr. 27
'CCAZnXNEI 'Dfvftnzaro JWA LIMUZINA, mir« „OPA“ (Germania) la F ©we4 Eredi-e? KfMZ N TECH MIC n WCBBŞn r/5 Stiada Coliéi 25 :: 33SBBEŞTI liaşra deTâmplari© »«n(?ert«iri Masuri de găurit Abri,,luri Maşini combinate fire'Wi Maşini eie rotărie friere Strunguri, etc, etc Mas*9 speciale pentru Parchete vinde din depozit imediat cu preţuri foarte reduse ^TUIiâiliîSÎlV4 Depozit special de Maşini ttJI NSlU/litU pentru prelucrat iemnul București, Str. Academiei 42375 — praga— cal VI-lea TAIO de MOSTRE tife la 11 -13 Martie 1923 Mari avantagii plitindrici, Kmnmţi şi Vizitatorii din Romania Reducere pe C. F R. şi Gechoslovace 50 la sută până la Praga şi retur, viza paşaportului redus etc. Legitimaţii, la: Conspiyar Popular Român Bucureşti, Pasagiul Român 12 Telefon 28179 și la toate consulatele cehoslovace 2396 Traiul 30° roman eîMsi m amo! frecat Cea mai naire Instalaţiune de Nichelat Uimit, Irămîi, Bronzat Argintat Aurit, Colorat etc. fabrica fostr. Hoisu Bucureşti, Strada Isvor No. 110 B Societăţei Anonime domina de Financiare tâSATOŞEUifi DS ARTA Şi CABSTAflCfHHU 32 FiEH Cea mai mare instalaţiune de împletituri de sârmă pentru împrejmuiri, somiere, site, ciururi etc. „PROPRIETATEA URBANA“ SPCIETATE AKOUIMa R8MAN# Telefon 27173 Sir. Wilson 3 DE ÎNCHIRIAT fa B-d Bli^apeia Mn. sa Si B rtiptaq&nienîei 31 AJPAJErTAtMlSN^E 12 a 2# 3 si 4 camere ca coafori moderat.OYDUL I MARITIM ROMAI Wetaio Anonimi Româna de Neuigatiuns Convocare Potrivit hotărârilor luate de d-nii acţionari la 6 Decemrie 1922 adunările generale ordinară şi extraordinară din acea zi au fost amânate la 15 Februarie 1923, la sediul societăţii, str. Wilson Nr. 3 şi anume: adunarea I generală ordinară la ora 15 (3p. m.) şi cea extraordinară la ora 16 (4 p. m.) spre a hotara oricare ar fi numărul acţionarilor prezenţi asupra următoarelor ordine de zi: a) Pentru adunarea generală ordinară 1. Darea de seamă a Consiliului de Administraţie şi raportul cenzorilor asupra gestiunii exerciţiului dela 1 Iulie la 31 Decembrie 1921. 2. Aprobarea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere încheiat la 31 Decembrie 1921. 3. Descărcarea Consiliului de Administraţie şi Direcţiunei degestiunea exerciţiului încheiat. 4. Cooptarea în Consiliul de Administraţie a d-lor: Al Cottescu, Emil Ottulescu, Georges Portolo, demisiuni şi locuri vacante. (b) Pentru adunarea generală extraordinară. 1. Darea de seamă asupra situaţiei Societăţii la 31 Decembrie 1922 propuneri şi hotărâri ,ele luat, potrivit art. 37 din statute, în vederea mersului mai departe al Societăţii. 2. Modificarea statutelor. Pentru a putea lua parte la adunare, domnii acţionari vor depune, potrivit statutelor, la cassa Societăţii, cel mai târziu ,la 7 Februarie 1923 ora 6) certifficatele provizorii, primind inschimb, cuvenitele buletine de legitimaţie, fără de care nimeni nu va putea pătrunde în Adunare. Dacă la ziua și orele sus arătate acţionarii prezenţi nu ar reprezenta o treime din capital pentru adunarea generala ordinară și jumătate din capital pentru cea extraordinară, unarele adunări sau eventual acelea pentru care nu s'ar fi îndeplinit condițiunea de mai sus,se vor amâna potrivit art. 34 din statute, fără vre-o altă convocare pentru ziua de 23 Februarie 1923 ora 4 (16), la sediul societăţii, iar domnii acţionari vor mai putea depune alte certificate ale Soc, până cel mai târziu la20 Februarie orele 12. La 23 Februarie adunarea sau adunările se vor rosti hotărâtor asupra aceleiaş ordine de zi, ori care ar fi numărul arduniior Înscrise sau al acţionarilor prezenţi. „ Consiliul de Administraţie Este indura pnrcuiv e fieae Contra tiolum* Sexuale Cutia cu 6 tuburi Lei 25 La toate farmaciile şi droguerile. Depozit Eugros la Farmacia OCHS, Bucureşti Calea Moşilor 78 2019 Tecimiciaa austriaa in ramură aparate şi Instrumente cu 4 ani practică absolvent şcoală specială caută imediat post România. Of rte la Hoffmann Franz Wien XXI Gas werk Leopoldau | Câştig zilnic fără a părăsi ocupaţia afacere lucrativă frumoasă convenind oriunde, atât la oraş cât şi la ţară. Scriţi (mărci p. răspuns) BrillaC.C B.B, căsuţa poştală 31 Importantă fabrica englezi a unei mărci de articole şi obiecte de menaj invă casele serioase sâ-i facă oferte de reprezntare cu comission. A se scrie: „Box 1225“, Sells Advertising Offices, Fleet Street Loodies Anglia .388 Inginer francez tot anul la București caută CAMERa sau mic apartament mobilat sau nemobilat, cartere vecine cu Calea Victoriei între Ateneu şi Fiața Victoriei. Oferte ziar căsuța 8 P 2395 S i FUNCTION\R versat in contabilitatea materialelor din industria petroliferă ofe rte cu certificate sub „Grips“ la agenția de publicitate 1. Brănișteanu Pasagiul Imobiliara G07 fj 1 f® se caută ca 0 asociit* 5n* lyillliiliâ tr'un salon de llilIlllilSIlrofonie in aB plin centru La ziar Căsuţa 32 P dlSff-ui din elast c modelele cele mai noi, sutiene moderne găsiţi mai eftin ca oriunde la Fabrica de Ortopedie Nicolescu. Magazin Str. General Berthelot (fostă Fântânel) atit! „nEsforiei I Mișcare în armată MIȘCĂRI DE OFIȚERI SUPERIORI In interesul serviciului, ministeru de război, a făcut următoarele mutări în armată: INFANTERIA Colonei. I. Solomon, adtorul provizoriu al brigadei 49,50 inf., ca comandant provizoriu al brigadei ^ înf. Maiori. A. Fiola de la dispoziția M. S. M. în reg. 20 inf. V. C-tin Răşcanu din M. S. M. la inspectoratul I armată. Căpitani. Checiulescu C-tin, din reg. 3 inf. la şcoala de tragere a inf.; V. Ciocan, dela liceul militar Tg. Mureş, la şcoala de tragere a inf.; Cosntantinescu N., dela comenduirea pieţei Bucureşti în reg. 46/61 inf.; Constantinescu P. de la Cercul de recrutare V. Lupu, în reg. 76/80 inf.; Florescu A., dela centrul de instrucţiune al aeronauticei, la şcoala de tragere a inf.; Geanoiu Diru, din M. S. M., în reg. 2 grăniceri; Goga M., din reg. 33 inf., în corpul jandarmeriei; Iacob Rm., din reg. 7 vânători, la comandamentul militar al Basarabiei; Lăzărescu Al., din reg. 9 vânători, la inspectoratul tehnic al inf.; Miculescu I., de la comandamentul militar al Basarabiei, în reg. 9 vânători; Orleanu I. din reg. 46/61 inf. la comenduirea pieţei Bucureşti; Orezeanu Al. din reg. 4 inf. în reg. 1 inf.; Perieţeanu Gh. din reg . 96 inf., la şcoala de tragere a inf. şi Ilădulescu C-tin, din reg. 95 inf., la şcoala de tragere a inf. CAVALERIA ARTILERIA Colonei. AVIAŢIA Lt.-Coloneli. Colonei. Bălăcescu C-tin, de la dispoziţia ministerului de război, ca comandant al şcoalei speciale de cavalerie Lt.-Colonel. Aricescu T., din ministerul de război, serviciul controlului, ca comandant provizoriu al reg. 8 Călăraşi şi Varodin D., din reg. 9 Călăraşi în reg. 8 Călăraşi. Căpitani. Triandafil Gh., de la comandamentul corp. 6 armată, în reg. 12 Călăraşi. Ionescu Munte C-tin, din ministerul de războiu, direcţia 8 armament, la direcţia 11-a tehnică. Beroniade C., de la Centrul de intrucţie al aviaţiei, în ministerul de război, direcţia aeronauticei şi Capşea I, col-tul grupului I 1 aviaţie, ca comandant al Centrului de instrucţie al aviaţiei. TMKEimERTA SI ADMINISTRATIA Int. Colonel. Cuzati V., dala comandamentul corp. 2 armată, în M. St. M., Dumitri N., dela ministerul de războiu, serviciul controlului, la comandamentul corp. 2 armată şi Stănescu Gh., din ministerul de războiu, direcţia 7 în tendenţă, In ministerul de războiu, serviciul lichidărilor. Int. Lt.-Colonel. Muşetescu M., din ministerul de război, serviciul lichidărilor, în ministerul de război, direcţia 7-a intendenţă şi Răduleştul., de la şcoala militară de administrație, în ministerul de război — direcția 7 intendență. Minoritatea maghiară şi proectul Constituţiei Ocupându-se de noul proiect de constituţie, ziarul maghiar din Cluj „Keleti Újság” scrie că opera aceasta e făcută cu multă superficialitate şi numai cu considerarea intereselor partidului liberal, care profită să de absenţa din Cameră a opoziţiei ca să treacă constituţia prin corpurile Legiuitoare. I se mai impută guvernului că n’a ţinut seamă de faptul, că în noua Românie trăesc un milion şi jumătate de minorităţi, cari nu pot fi desconsiderate tocmai la creierea constituţiei. „De faptul acesta grav, scrie „Rir n‘a ţinut seamă ambiţiunea grăbită a făuritorilor constituţiei. Dinpotrivă, întregul proect de constituţie a fost făcut cu scopul ca nu cumva principiul minorităţilor să poată fi luat în considerare în viitor. Intr’adevăr putem constata noi, naţiunile minoritare, că în tot Proectul de reformă se vorbeşte despre noi tocmai prin faptul că nu se spune nici un cuvânt despre noi“. ------«iţii»». ■ ieşiii menial peatru elevii şcoalelor Industriale Profesorii şcoalelor industriale de lucrători şi ucenici din Capitală s’au întrunit Luni seara la liceul Mihaiu Viteazul spre a asista la o lecţiune model din limba română, ţinută de d. prof Dim cu elevii anului I de la şcoala de ucenici. La această lecţiune a participat întreg corpul didactic al liceului Mihai Viteazul, iar din partea ministerului sănătăţii publice şi al muncii d-nii St Cunescu, directorul învăţământului şi al meseriilor si Al. Tissescu, inspector şcolar A doua jertfe se va tine mâine, Joi, la orele 7 seara, în acelaş local, când d. mof. Ţino vă face o lecţie model dip matemated. Scopul acestor lecţiuni model este să dea posibilitate corpului didactic de la aceste şcoli să pregătească muncitorii dornici de carte.• - I FĂLTICENI Pruncucidere. — Fata Maria Gh. Bardan, din satul Drăceni, dând naştere unui copil, de ru- I sinea satului, l-a omorât. Descoperindu-se faptul, jandarmii I au arestat-o. Crimă din imprudenţă—Băiatul Dumitru Iordache Suca, de 15 ani, din Cristeşti, jucându-se cu un revolver încărcat, a împuşcat pe mama sa Anica. După 2 ore de agonie, nefericita femee a încetat din viaţă. Tâlhării. — Necunoscuţi său introdus prin spargere la cantonul No. 73, de pe linia Ruginca- Isa-Paşcani, locuit de cantonierul , Const. Iordache, pe care dau ■ maltratat şi jefuit de suma de 130.000 lei. — Altă tâlhărie s'a săvârşit în Uideşti asupra factorului poştal Vasile Timofte, care a fost jefuit de suma de 1916 lei încasaţi din vânzarea produselor regiei şi 1800 lei, proprietatea sa. Dela C. F. R. — Şeful staţiei Fălticeni, d. Botez, a fost suspendat pe timp nelimitat. In jocul său a fost trimis d. Piţul ■ din Cernăuți. î Motivul suspendărei ar fi insui■ ta superiorului. In stație au so■ t sit 4 controlori pentru venfi■ ficarea scriptelor. 1 î MARASESTI 1 I Tifos exantemahe. — In spi- 1 •• talul local a fost internat d. Teo■ dorescu, rev. școlar cu II Putnat bolnav de tifos exantematic. I Serviciul sanitar a luat măsurile dictate de împrejurări. Epidemii. — In localitate s’ai declarat câteva cazuri de scară datină. .u..» ODOBEŞTI Împuşcat din imprudenţă. — Tânărul Nicu V. Turcu, din Găgeşti, în etate de 17 ani, tntorcându-se cu sania cu cai din Vidra, unde vânduse pâine, aruncând o armă în sanie, arma a luat foc lovindu-se de scoarţele săniei şi ţeava fiind îndreptată spre dânsul a fost ciuruit de gloanţe, murind pe loc. R.VALCEA Crimă. — Dumitru Gh. Teodorescu, din Zăvideni, a omorît cu lovituri de topor pe socrul său Gheorghe Vladu Stoicănoiu, cu care locuia în aceiaş casă. Faptul s’a întâmplat după miezul nopţii şi criminalul susţine că a săvârşit crima în completă inconştienţă,—şi anume că deşteptăndu-se din somn buimăcit şi văzând lângă pat pe socrul său cu o secure în mână, într’o poziţie ameninţătoare, s’a năspustit asupra lui, i-a smuls securea din mână şi i-a aplicat vreo 5—6 lovituri până ce l-a omorît. Desmeticindu-se şi doindu-şi seama de grozava crimă ce săvârşise, s’a dus şi s’a predat singur la postul de jandarmi, mărturisind faptul. Tribunalul i-a confirmat mandatul de arestare. SILUSTRA Ticăloşii îşi ispăşesc păcatele. Faţă de straşnicele măsuri luate de guvern, ticăloşii cari şi-au creiat o meserie din a prăda şi jefui lumea paşnică a început unul câte unul să-şi ispăşească păcatele. Zilele trecute a fost adus la morga spitalului din acest oraş şi s’a făcut autopsia cadavrului de d. medic al judeţului, banditului Spiridon Mîrcu Marinof, originar din Avdula, dispărut de mai mult timp în Bulgaria Cadavrul a fost ‘găsit la Ia m. depărtare de cişmeaua satului Avdula, împuşcat mortal în regiunea inimei şi a fost descoperit de sătenii car i eşise dimineaţa la adăpat vitele. Asupra cadavrului s’a găsit o carabină model 1893 cu 13 cartuşe şi o geantă de piele în care se găseau 2 pâini şi un curcan flan închis. Autorităţile «u ridicat autorizaţia şi au închis hanul de pe şoseaua Silistra Km. 16, punctul numit „Caiaula“, pentru motivul că a dat de băut şi mâncat unei bande de tâlhari, neanunţând autorităţile de cât a doua !» Răpirea unei minore turcă . In seara de 28 ianuarie toată mahalaua turcească din acest oraş a fost în picioare Ce se întâmplase» Tânărul Hasan Agi Amet era îndrăgostit de tânăra tătăroaică Halmié Mudin H. Memet şi aflase că părinţii fetei i-au hotărât măritişul chiar a doua zi. Atunci cu concursul unui alt tânăr de teapa sa şi prin meşteşugul unei cadâne cu experienţă, au reuşit să răpească fata fără ca cei ai casei să bage de seamă. A doua zi dis de dimineaţă, după ritul mahomedan ,tânăra devenită cadână a fost încredinţată şi pusă în siguranţa şi sub chee la domiciliul tergimanului de la muftiat, cari, după aceleaşi obiceiuri, vor chema muftiul să consfiinţească noua căsnicie, întruniri.— Duminică s’a ţinut în sala sindicatului meseriaşilor din str. Transilvanii 5, adunarea breslaşilor croitori şi cojocari pentru schimbarea comitetului de conducere. Au fost aleşi Varban Varbanof, Nicola Hristof, Anghel Vâlcer şi Const Ion, cenzori: Enciu Petcof şi Tudor Buchrof. — După amiazi, la orele 2 şi jum., tot în acel ideal, funcţionarii comerciali şi au ales următorul comitet: Enciu Tofcef Stoian Nedelcef, Boris Sárától, Stoil Pavlof şi Hristu Coicev. Cenzori: Boris Nicolof, Gr. Arr» S n chr» f ci Prim nm/îf In BasarabaoC era asia r cs In SegatusrS cu cenzurară câtor va numere ean »,Universul”.—ftr fi de «Sefî SMprSmaraa cenzurai Orice cenzură este o ateur.ditate, dar se vede că nu se pot înţelege anumite stări publice fără ea şi de aceea se aplică cenzura deşi acei, chiar care o aplică, înţeleg absurditatea ei. Cenzura este absurdă, mai întâi de toate pentru că nu realizează scopul pe care-l urmăreşte. Ea ar trebui să caute a împiedica răspândirea zvonurilor alarmante sau o critică nejustificată a autorităţilor, dar nu reuşeşte niciodată să facă aceasta. Apoi, cenzura pentru ca să nu fie ceva absurd, ar trebui să aibe un cod special în care să se arate în capitole, paragrafe si articole ce este supus și ce nu este supus cenzurei, pentru că atât Cenzorul, cât și publicistul să știe să se conformeze codului. Noi, nu avem un cod al cenzurei, cum există în Franţa şi există în Rusia, şi se lasă de seama bunului plac al cenzorului să hotărască, de multe ori în cinci sau zece minute, ce trebue să fie sau nu suprimat dintr-o publicaţie. Aceste consideraţii despre toate cenzurele se pot aplica şi cenzurei din Basarabia , la care se pot adăoga si alte observaţii. La arbitrarul obicinuit al cenzurei, la cenzura din Basarabia se adaogă şi nedreptatea cu care se face si bunul Diac care domneşte la facerea cenzurei. Aşa, s-a sunrimat din Universul un articol In care se denunţa germanofilismul unor ziare din Chişinău, deşi acest articol a fost găsit chiar de comandantul militar al Basarabiei ca un articol necesar combaterea unei atmosfere dăunătoare vieţei politice în Basarabia. Sau, un alt caz : s-a, suprimat din Universul o informaţie despre un atac bulgăresc în Dobrogea, pe câre aceeaşi informaţie a rămas îr VmoruL Dar cenzura basarabeană se face si in mod barbar, căci el nu îneţjreşte nasadiîra care trebuese cenzurate cu NEGRU Bl TIPAR cum se face în toată lumea, dar taie cu foarfecă sai rujsn -uriile cemuniate, aşa ci ca distruge si acele narii din test de pe contra nanină car nu sunt stipnse cenzurei şi fac de multe ori imposibilă cetirea unei publicaţii, ceea ce are e rezultat refuzarea din parte cumpărătorul a foaiei masacrate. Dar absurditatea cenzurei din Basarabia se evidenţiază şi mn mult prin faptul că ea nu reuşeşte să obţină ce vrea, ba dimpotrivă obţine contrariul. In fapt, numai ziarele din Hartipi care se vând la kioşcuri, ,ar acele cari vin prin poştă nu sunt aduse de călători din jenat nu sunt cenzurate. Rezultatul acestei curioase trăsuri face că veştile şi artico- , cele care sunt cenzurate să fie f bcute cunoscute din gură în cafică de către acei cari au cetit ziarele necenzurate. Şi cum ateastă răspândire orală a ştiri, iar se face cu comentarii individuale şi cu comalectări deseori plina de fantasie se înţelege că o ştire sau un articol din Pun ziar cu un cuprins nevilovat, ia in „GURA LUMEI* o mfătisare extraordinară. Or, tocmai știrile extraordinare si alarmante urmărește cenzura să le împiedice ; cum, insă, este ea făcută în Basarabia, ea singură contribue la răspândirea lor si la alarmarea ^ publicului. . De aceea ar fi mult mai bine dacă cenzura nu ar exista, deoarece ea nu-si îndeplineşte nici de cum scopul. Si cum foarte multe ziare, cum este Universul îsi fac singure cenzura si au o experientă destul de mare si de mult timp în ce priveşte informarea exactă şi cinstită a publicului ; şi în orice caz superioară acelor cari sunt însărcinaţi să controleze acest mod de informare, ar trebui ca ziarele acestea să fie scutite de foarfecă cenzorului, tocmai în vederea unei bune informaţiuni a cetitorilor ziarelor româneşti în Basarabia. Corespondent D aefinis cintarati — Activitatea soc. „Alecu Russo" — Primiră şi Înregistrîm plăcere programul societăţii culturale ,,Alecu Russo“, dar sub preşedinţia de onoare a cunoscutului om dem’Re ! Vasile Stroescu, care a organizat o serie de reprezentatiuni teatrale în Basarabia, in special la Soroca şi Bălţi, cu piese valoroase din repertorrul român şi strein, cu artişt 8 de la teatrele Naţionale din I Bucureşti, Iaşi, Chişinău, etc. . Fruntaşii locali secondează pe d. Stroescu şi sunt semne bune că populaţia basara - beană va avea prilejul să audă tot mai des pe scenă , graiul romanesc, în capod paperele dramatice. Este de sigur o acțiune din i, cele mai lăudabile. Universul din tara BUZĂU Condamnare.— Prin luna Mai 1922 s’a săvârşit un furt de peste o jumătate de milion In prejuditiul direcţiei poştelor, fapt relatat la timp de ziarul nosu. După multe cercetări făcute de parchetul local, hoţul fiind descoperit în persoana agentului postal D-tru Voinescu, acesta a fost arestat, găsindu-se asupra lui şi suma de aproape 440.000 lei. Hoţul fiind trimis în judecată a fost condamnat la 3 ani închisoare. Parchetul făcând apel, tribunalul, secţia II, în urma rechizitoriului d-lui Alex. D. Grigori, procuror, a admis apelul condamnând pe Voinescu la 5 ani închisoare . Bal.— Comitetul local al „Ligii culturale" va da în sala Moldavia, in seara de 24 Ianuarie (stil vechiu), un bal in amintirea unirii. Comitetul a lansat un apel călduros către doamnele şi domnişoarele din localitate ca să vie la bal in costum naţional. Întrunire. Duminică s-a ţinut în salonul Cercului Comercial, o întrunire a demobilizaţilor, secţia locală, a societăţii „Fiii apărători ai Patriei“. Seria cuvântărilor a fost deschisă de d. I. Dragomirescu, veteran de la 1877, care a făcut apel la unirea tuturor şi a propus ca primăria să expropieze locurile virane din centrul oraşului, iar la împroprietărire să nu fie admişi acei cari posedă imobile dotale. In acelaşi sens au mai vorbit d-nii N. Smaranu, C. Anghel Spiru şi Chiriţescu, vice-preşedintele societăţii. S’a ales o comisiune, compusă din d-nii I Matache, avocat, Stavri C-tinescu, N. Ispas, I. Movileanu şi C Bonizaciu, care să se prezinte d-lui preşedinte al comisiei interimare, arătându-i doleanţele demobilizaţilor. In aceaşi adunare s’a ales ca preşedinte al societăţii demobilizaţilor . Ion Matache, avocat şi fost ajutor de primar a oraşului. .. . BARLAD Sinuciderea din Costeşti.— A fost găsit înecat într’o fântână din Costeşti locuitorul loan lordache. S'a constatat, că numitul avea viciul beţiei şi intr un moment de inconştienţă sa sinucia. , CARACAL Crimă.— Măcelarul Petre Marinescu, din str. C. Brătianu, venind acasă beat şi apucânduse la ceartă cu soţia sa, a scos un revolver şi a tras un foc în ea omorând-o. După săvârşirea crimei, numitul s’a predat punctiei, FOCŞANI Din cauza viscolului. — Pe teritoriul com. Găurele, la punctul numit Heleşteu, s’au găsit morţi în zăpadă locuitorii: Dumitrache Purcel şi Florea Mihai Şagău. Numiţii veneau din com. Vidra, unde vânduse o căruţă de lemne şi în ziua de ajunul Bobotezei au fost prinşi de viscol. După trei zile, nişte locuitori au descoperit cadavrele lor, boii şi o fiică a lui Purcel, In etate de 14 ani, au fost găsiţi în viaţă. HUŞI * Incendiu.— Din neglijenţă s’a aprins şi a ars complect acoperişul casei lui I. Trofin din *Todoleni, cauzându-i o pagubă de Circa 6000 lei împuşcaţi din imprudenţă. — La spitalul de aci s’au înregistrat ori două cazuri de împuşcare din imprudenţă. Primul s’a întâmplat la nunta lui cazacu din margina „Dricului“ unde victima, flăcăul David jelea a fost lovit în gură de- un alt flăcău pe când acesta om urmă voia să tragă un foc de puşcă în vânt dupâ cum se obişnueşte la nunţile populare Al doilea caz s’a petrecut la bodega d-nei Jecu din strada Lascar Catargiu. Aci, la o masă, cinsteau trei jandarmi din cami doi soldaţi şi un caporal. Unu! din ei examinând o armă, aceasta s a descărcat asupra locuitorului Simion Oancea om Slătineşti care se găsea întâmplător acolo, lovindu-l grav ln piept şi la mâna stângă. Congresul de degustarea vinurilor.— Zilele acestea s’a ţinut la prefectură primul congres de degustare a vinurilor din podgoriile Huşilor şi ale judeţului Fălciu. D. V. Niculcea, preşedintele sindicatului Viticol a rostit cuvântarea de deschidere. D. V. Tiron, prefectul judeţului a arătat importanţa economică şi locală a congresului, promiţând sprijinul său personal când nevoia va cere. D. C. Hogaş, directorul şcoalei de viticultură, a dat explicaţii asupra părţei technice a congresului privitoare la degustarea vinurilor. D-sa a dovedit cu acte şi analize mai vechi superioritatea vinurilor depuşi faţa de a altor podgorii. Procedându-se la alegerea unui preşedinte al congresului, adunarea a proclamat cu unanimitate pe d. Jenică Mitachi, fost prefect. A urmat degustarea vinurilor care a ţinut până la 5 seara cu o mică întrerupere la prânz. La degustare au participat peste 100 podgoreni locali şi câţiva străini au adus 44 probe din diferite podgorii, hotărându-se asupra celor mai bune varietăţi de viţe pentru regiunea Huşi, spre a forma un vin tip aşa cum se face în străinătate S’a mai hotărât alegerea unui comitet viticol, care să lucreze efectiv la propășirea podgoriei noastră» • 1 !) lescu are o voce frumoasă, era ecesar însă mai mult sentimentariile d-sale. Aria şi duetul in actul al II lea smulg larimi auditorului de obicei, şi d. Apostolescu n’a reuşit să facă aceasta. Ii lipseşte şi jocul de cenă, indispensabil rolului. A feti, impecabil însă în anul ultin. Ceilalţi interpreţi coecţi. De unde eram obişnuiţi cu dearuri fastuoase, montarea ultimnei premiere, se aseamănă Ci ,e:, , la teatrul unguresc şi ! , împotriva acestui lucru, căci nu e pentru noi să vedem de la a doua reprezentaţie săli goale, când „Carmen“. ..Aida“ şi multe alte opere din repertoriu, după zeci de reprezentaţii, au auditori numeroşi Să se ia măsuri cât e vreme. CURTIGI N. N. Lumină electrică.— In urma deselor rapoarte făcute de d-1 Cananea, şeful staţiei Curtici, direcţiunea generală C. F. R. a luat măsuri pentru luminarea acestei gări cu electricitate. Instalatiunile sunt în curs si se speră ca în maximum două săptămâni să avem lumină. SICHETUL MARAMURESU*» LUI Tifos. — Ir com. Ocna Sufftslag de două săptămâni tifosul bolniue cu furie. Sunt familii care au cdte 3—& bolnavi. E de notat că in acea comună I locuitorii au mai suferit de ceastă boală fi astă-vară. Descoperirea unui furt. I» 1919 s’au furat văduvei lui Israel Kaufman albituri și alte lucruri în valoare de 801X30 lei , abia. acum s’a putut da de urma fătv, tutorului. El se numește Sol«* mon Perl. Văzându-se descoperit, in tins* pul cercetărilor a dispărut, J a cuta . Pentru tprovizinuna or*şw lui.— Anchetă- — Divurue Prefectul Mete? a plecat lat Bucureşti ca să intervină pentru o soluţie grabnică în chestia ! aprovizionării cu făină a jud**, 1 tului i In adev&T. aci suntem an» , ' nuiţaţi să rămânem fără pâine, fiindcă morarii nu mai pot cumpăra grâu P® P”* maximal. L Moara Frengel a fost obligat* L de prefectul judeţului să da» câte un vagon d» făină săpUL mânai până ce guvernai va so-L luţiona problema. ■, — Primarul oraşului. A I»« Han Pop fiind calomniat Intriu» ziar local, a cerut să se fac* • anchetă « — Dîn cauza aglomerării de caiete, în urma tnxăpeairii tronurilor poșta locală nu mai prii mește nici un fel de coleta i — De câteva zile în ora soi simte lipsă de zahăr și cam». J In Asridbal Voîetarîî ardeleni şi reforma agrară — Hotărîrile comitetului central — Comitetul central al „Uniunei foştilor voluntari“ a ţinut la sediu! său în Cluj o şedinţă în care s’a cetit raportul asupra ultimelor lucrări şi s’au discutat diferite chestiuni, ciiându-se următoarele hotărîri: Să se libereze fiecărui membru înscris în Uniune o carte de membru, de care aceştia să se poată folosi la autorităţi şi mai ales la instanţele însărcinate cu executarea legii agrare, ştiut fiind că legea aceasta spune că voluntarii trebue preferiţi la împroprietărire. Să se facă şi o adresă circulară către toate prefecturile şi primăriile comunelor ur bare, rugându-le să primească cu bunăvoinţă orice plângere a foştilor voluntari, şi nu cadrele legii să dea preferiţiă cererilor lor, contribuind prin aceasta şi la ridicarea prestigiului lor şi la întărirea sentimentului patriotic al voluntarilor, făcându-i să înţeleagă că, Statul român ştie şi vrea să răsplătească patriotismul cetăţenilor lui. Trecând la propunerea Uniunii foştilor luptători, de a ţine la primăvară congresul internaţional al acestora în Cluj, Comitetul hotăreşte a-i găzdui, socotind că timpul cel mai potrivit pentru ţinerea acestui Congres ar fi zilele de 21—22 şi 23 Mai a. c. In sfârşit, Comitetul hotăreşte organizarea despărţământului din oraşul Cluj şi judeţul Cojonca al U. f. v. în care scop se deleagă d-nii dr. Petre Meteş şi dr. Valeriu Pop. TURDA Furt De la fabrica de sodă din Turda s’au furat în ultimele zile. 200 kgr. de mercur în valoare de peste 60 mii lei. ORADIA MARE Majorarea preturilor la restaurante. — Sinuridere — Patronii cafenelelor, restaurantelor şi măcelarii au trimis câte un delegat la prefectul judeţului săi ceară majorarea preţurilor. Prefectul a admis cu condiţia de a s® face o reducere de 25 la sută funcţionarilor. — Dr. Ernet Kornfeld, fost medic la Budapesta, s-a sinucis, făcându-şi o injecţie cu arsenic. Otten RssaâBă dia Cluj ga pSIffaî reprezeniafîei îeî „Mpletto” înjghebarea operei din Cluj a fost motiv de mândrie naţională. Numai cine a trăit aici,, numai cel ce şi-a plecat urechea la lupta surdă, care se dădea între mirajul artei depline şi şovinismul unguresc, a înţeles însemnătatea acestei instituţiuni. Şi încet-încet teatrul unguresc se golea pentru ca sălile operei române să fie tot mai pline. Când Regina a fost la Cluj, reprezentaţia de la operă, a întrecut aşteptările ei. Aveam cuvânt pentru ce să fim printre cei care cu glas mai tare ar cerut ministerului artelor, oricâte sacrificii, ca să se menţină la un nivel cât mai ndicat, instituţia noastră naţională. Şi avem acum dreptul—fiindcă nu putem fi acuzaţi de părtinire sau influenţe din afară — să spunem tare tot ce e de spus, să dojenim pe acei ce lasă să scadă prestigiul operei atât de greu câştigat. Şi cuvinte de dojana merită cei ce au montat „Rigoletto" aşa cum l-au montat. D-şoara Dicescu în Gilda a fost sub mediocră. Observăm că din pricini pe care nu vrem să le cercetăm, dşoara Dicescu a acaparat toate rolurile în ultimul timp, fie că i se potrivesc fie că nu. Rolul Gildei nu i se potriveşte: îi lipsesc vocei d-sale întinderea, dramatismul şi puterea necesară acestui rol. D. Nagacevvsky, care nu ştim pentru ce — spre deosebire de alţi tenori în acelaş rol al ducelui de Mantua, — a îmbrăcat fidel masca lui Don Quijote, — a impresionat penibil sala cu notele nazale ale d-sale. Şi pentru că ne vine în minte că acest rol ar fi putut fi interpretat, aşa cum l-am auzit la un concert, de către d. Grozăvescu, găsim prilej să menţionăm că rău procedează, cei cari, aplicând prea riguros regulamentul, unui artist, care face faima operei, îl silesc să piece. Căci Grozăvescu are de gând sâ ne părăsească, nemulţumit că fost amendat pentru că nu sa prezenta la o repetiţie, nemulţumit că fiu i sa acordat un concediu cerut. Şi în modul acesta rând pe rând rămânem fără elemente ! Revenind la reprezentaţia lui „Rigoletto“, d. Apostolescu a interprtetat rolul titular. D. Apos t l ' «alra« . ^ Belabaaiarea eroilor sălşi de pe front Azi. Joi, ora 2 d. a. se vor reînhuma cu onoruri militare p. . seminţele următorilor eroi azi duşi de soc. „Mormintele Eroilor“ din zonele de front: Maior Ag. Papasiopol din infanterie şi căpitan Virgil N. Şerbănescu din cavalerie (la etj mintirul Belu militari, i- j Fraţii locot. Ionescu N. Neicolae şi locot. Ionascu N. Con- ; stantin din infanterie (la Belu I ) civili. . j Locot. Hărăciu Oprea din inf fanterie (la Sf. Vinerii şi solda, î tul Andrei Grigore (la cimitirul Isvorul Nou). S Serviciul divin se va oficia în gara de Nord, de unde eroii vor fi transportaţi de care natţionale la cimitire. Sunt rugate a participa familiile eroilor, camarazii de front, precum şi toţi bunii români. Viaţa ramdloreastl . La Galaţi s’a ivit un conflict de muncă între muncitori ! Sindicatelor „Bradul“ şi „Bădălan“ şi societatea fostă ’ „Goetz“ pe chestiunea salaniizării muncitorilor. Sub conducerea inspectoratului muncii au început ori tratative de conciliere pentru stabilirea unor noui condiţiuni de muncă şi salarizare. I . • Tratativele de împăciuire între lucrătorii şi direcţiunea fabricei de ghete ,,Club“ din Cluj au eşuat. Conflictul a fost deferit tribunalului Cluj pentru arbitrajul obligatoriu. Prin intervenţia inspectoratului mincii din Timişoara, s‘a aplanat conflictul dintre lucrătorii şi direcţiunea fabricei de cassa de bani din acel oraş. Deasemenea a fost aplanat conflictul de la spălătoria chimică „Hygiena“, încheindu-se un nou contract colectiv de muncă. • S‘a prelugit pe un termen de 6 luni contractul colectiv de muncă între lucrătorii şi patronii brutali din Cernăuţi