Universul, februarie 1923 (Anul 41, nr. 27-52)

1923-02-02 / nr. 27

'CCAZnXNEI 'Dfvftnzaro JWA LIMUZINA, mir« „OPA“ (Germania) la F ©we4 Eredi-e? KfMZ N TECH MIC n WCBBŞn r/5 Stiada Coliéi 25 :: 33SBBEŞTI liaşra deTâmplari© »«n(?ert«iri Masuri de găurit Abri,,luri Maşini combinate fire'Wi Maşini eie rotărie friere Strunguri, etc, etc Mas*9 speciale pentru Parchete vinde din depozit imediat cu preţuri foarte reduse ^TUIiâiliîSÎlV4 Depozit special de Maşini ttJI NSlU/litU pentru prelucrat iemnul București, Str. Academiei 4­2375 — p­r­ag­a— cal VI-lea TAIO de MOSTRE tife la 11 -13 Martie 1923 Mari avantagii p­­litin­d­rici, Kmnmţi şi Vizitatorii din Romania Reducere pe C. F R. şi Gechoslovace 50 la sută până la Praga şi retur, viza paşaportului redus etc. Legitimaţii, la: Conspiyar Popular Român Bucureşti, Pasagiul Român 12 Telefon 28179 și la toate consulatele cehoslovace 2396 Traiul 30° ro­man eîMsi m amo! frecat Cea mai n­aire Instalaţiune de Nichelat Uimit, Irăm­îi, Bronzat Argintat Aurit, Colorat etc. fabrica fost­r. Hoisu Bucureşti, Strada Isvor No. 110 B Societăţei Anonime domina de Financiare tâSATOŞEUifi DS ARTA Şi CABSTAflCfHHU 32 FiEH Cea mai mare instalaţiune de împletituri de sârmă pen­tru împrejmuiri, somiere, site, ciururi etc. „PROPRIETATEA URBANA“ SPCIETATE AKOUIMa R8MAN# Telefon 27173 Sir. Wilson 3 DE ÎNCHIRIAT fa B-d Bli^apeia Mn. sa Si B­ rt­iptaq&n­ienîei 31 AJPAJErTAtMlSN^E 12 a 2# 3 si 4 camere ca coafori modera­t.OYDUL I MARITIM ROMAI Wetaio Anonimi Româna de Neuigatiuns Convocare Potrivit hotărârilor luate de d-nii acţionari la 6 Decem­rie 1922 adunările generale ordinară şi extraordinară din acea zi au fost amânate la 15 Februarie 1923, la sediul societăţii, str. Wil­son Nr. 3 şi anume: adunarea I generală ordinară la ora 15 (3­­p. m.) şi cea extraordinară la ora 16 (4 p. m­.) spre a hotara oricare ar fi numărul acţiona­rilor prezenţi asupra următoare­lor ordine de zi: a) Pentru adunarea generală ordinară­­ 1. Darea de seamă a Consiliu­lui de Administraţie şi raportul cenzorilor asupra gestiunii exer­ciţiului dela 1 Iulie la 31 De­cembrie 1921. 2. Aprobarea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere încheiat la 31 Decembrie 1921. 3. Descărcarea Consiliului de Administraţie şi Direcţiunei de­­gestiunea exerciţiului încheiat.­­ 4. Cooptarea în Consiliul de Administraţie a d-lor: Al Cot­­­tescu, Emil Ottulescu, Georges Portolo, demisiuni şi locuri va­­­­cante. (b) Pentru adunarea generală extraordinară. 1. Darea de seamă asupra si­tuaţiei Societăţii la 31 Decem­brie 1922 propuneri şi hotărâri ,ele luat, potrivit art. 37 din sta­tute, în vederea mersului mai departe al Societăţii. 2. Modificarea statutelor. Pentru a putea lua parte la adunare, domnii acţionari vor depune, potrivit statutelor, l­a cassa Societăţii, cel mai târziu ,la 7 Februarie 1923 ora 6) certi­­fficatele provizorii, primind in­­schimb, cuvenitele buletine de­­ legitimaţie, fără de care nimeni nu va putea pătrunde în Adu­nare. Dacă la ziua și orele sus ară­tate acţionarii prezenţi nu ar reprezenta o treime din capital pentru adunarea generala ordi­nară și jumătate din capital pentru cea extraordinară, una­rele adunări sau eventual ace­­lea pentru care nu s'ar fi înde­plinit condițiunea de mai sus,­­se vor amâna potrivit art. 34 din statute, fără vre-o altă convo­care pentru ziua de 23 Februa­rie 1923 ora 4 (16), la sediul so­­­cietăţii, iar domnii acţionari vor mai putea depune alte certificate ale Soc, până cel mai târziu la­­20 Februarie orele 12. La 23 Februarie adunarea sau adunările se vor rosti hotărâtor asupra aceleiaş ordine de zi, ori care ar fi numărul ard­uniior Înscrise sau al acţionarilor pre­zenţi. „ Consiliul de Administraţie Este indura pnrcuiv e fiea­e Contra tiolu­m* Sexuale Cutia cu 6 tuburi Lei 25 La toate farmaciile şi droguerile. Depozit Eugros la Farmacia OCH­S, Bucureşti Calea Moşilor 78 2019 Tecimiciaa austriaa in ramură aparate şi Instrumente cu 4 ani practică absolvent şcoală specială caută imediat post Ro­mânia. Of rte la Hoffmann Franz Wien XXI Gas werk Leopoldau | Câştig zilnic fără a părăsi ocupaţia afacere lucrativă frumoasă convenind ori­unde, atât la oraş cât şi la ţară. Scriţi (mărci p. răspuns) BrillaC.C B.B, căsuţa poştală 31 Importantă fabrica englezi a unei mărci de articole şi obiec­te de menaj inv­­ă casele serioa­se sâ-i facă oferte de repre­z­n­­tare cu comission. A se scrie: „Box 1225“, Sells Advertising Of­fices, Fleet Street Loodies Anglia .­388 Inginer francez tot anul la București caută CAMERa sau mic aparta­ment mobilat sau nemobilat, cart­ere vecine cu Calea Vic­toriei între Ateneu şi Fiața Victoriei. Oferte ziar căsuța 8 P 2395 S i FUNCTION\R versat in cont­abi­­litatea materialelor din industria petroliferă ofe­ rte cu certificate sub „Grips“ la agenția de publicitate 1. Brănișteanu Pasagiu­l Imobiliara G07 fj 1 f® se caută ca 0 asociit* 5n* lyillliiliâ tr'un salon de llilIlllilSIl­rof­onie in aB plin centru La ziar Căsuţa 32 P dlSff-u­i din elast c modelele cele mai noi, sutiene moderne găsiţi mai eftin ca ori­unde la Fa­brica de Ortopedie Nicolescu. Magazin Str. General Berthelot­­ (fostă Fântânel) atit! „n­Esfor­­iei I Mișcare în armată MIȘCĂRI DE OFIȚERI SU­PERIORI In interesul serviciului, minis­­teru de război, a făcut următoa­rele mutări în armată: INFANTERIA Colonei. I. Solomon, ad­torul provizo­riu al brigadei 49,50 inf., ca co­mandant provizoriu al brigadei ^ înf. Maiori. A. Fiola de la dispoziția M. S. M. în reg. 20 inf. V. C-tin Răşcanu din M. S. M. la inspectoratul I armată. Căpitani. Checiulescu C-tin, din reg. 3 inf. la şcoala de tragere a inf.; V. Ciocan, dela liceul militar Tg. Mureş, la şcoala de tragere a inf.; Cosntantinescu N., dela comenduirea pieţei Bucureşti în reg. 46/61 inf.; Constantinescu P. de la Cercul de recrutare V. Lupu, în reg. 76/80 inf.; Florescu A., dela centrul de instrucţiune al aeronauticei, la şcoala de tragere a inf.; Geanoiu D­iru, din M. S. M., în reg. 2 grăniceri; Goga M., din reg. 33 inf., în cor­pul jandarmeriei; Iacob Rm., din reg. 7 vânători, la comandamen­tul militar al Basarabiei; Lăză­­rescu Al., din reg. 9 vânători, la inspectoratul tehnic al inf.; Mi­­culescu I., de la comandamentul militar al Basarabiei, în reg. 9 vânători; Orleanu I. din reg. 46/61 inf. la comenduirea pie­ţei Bucureşti; Orezeanu Al. din reg. 4 inf. în reg. 1 inf.; Perie­­ţeanu Gh. din reg . 96 inf., la şcoala de tragere a inf. şi Ilă­­dulescu C-tin, din reg. 95 inf., la şcoala de tragere a inf. CAVALERIA ARTILERIA Colonei. AVIAŢIA Lt.-Coloneli.­­ Colonei. Bălăcescu C-tin, de la dispozi­ţia ministerului de război, ca comandant al şcoalei speciale de cavalerie Lt.-Colonel. Aricescu T., din ministerul de război, serviciul controlului, ca comandant provizoriu al reg. 8 Călăraşi şi Varodin D., din reg. 9 Călăraşi în reg. 8 Călăraşi. Căpitani. Triandafil Gh., de la comanda­mentul corp. 6 armată, în reg. 12 Călăraşi. Ionescu Munte C-tin, din mi­nisterul de războiu, direcţia 8 armament, la direcţia 11-a teh­nică. Beroniade C., de la Centrul de int­rucţie al aviaţiei, în ministe­rul de război, direcţia aeronau­ticei şi Capşea I, col-tul grupului I 1 aviaţie, ca comandant al Cen­­­­trului de instrucţie al aviaţiei. TMKEimERTA SI ADMINIS­TRATIA Int. Colonel. Cuzati V., dala comandamen­tul corp. 2 armată, în M. St. M., Dumitri N., dela ministerul de războiu, serviciul controlului, la comandamentul corp. 2 armată şi Stănescu Gh., din ministerul de războiu, direcţia­ 7 în tenden­­ţă, In ministerul de războiu, ser­viciul lichidărilor. Int. Lt.-Colonel. Muşetescu M., din ministerul de război, serviciul lichidărilor, în ministerul de război, direcţia 7-a intendenţă şi Răduleştul., de la şcoala militară de adminis­trație, în ministerul de război — direcția 7 intendență. Minoritatea maghiară şi proectul Constituţiei Ocupându-se de noul pro­iect de constituţie, ziarul maghiar din Cluj „Keleti Új­ság” scrie că opera aceasta e făcută cu multă superficiali­tate şi numai cu considerarea intereselor partidului liberal, care profită să de absenţa din Cameră a opoziţiei ca să treacă constituţia prin corpu­rile Legiuitoare. I se mai im­pută guvernului că n’a ţinut seamă de faptul, că în noua Românie trăesc un milion şi jumătate de minorităţi, cari nu pot fi desconsiderate toc­mai la creierea constituţiei. „De faptul acesta grav, scrie „R­­ir­ n‘a ţinut seamă am­biţiunea grăbită a făuritorilor constituţiei. Dinpotrivă, între­gul proect de constituţie a fost făcut cu scopul ca nu cumva principiul minorităţi­lor să poată fi luat în consi­derare în viitor. Intr’adevăr putem constata noi, naţiuni­le minoritare, că în tot Proec­tul de reformă se vorbeşte despre noi tocmai prin faptul că nu se spune nici un cu­­vânt despre noi“. ------«iţii»». ■ ieşiii menial peatru elevii şcoalelor In­dustriale Profesorii şcoalelor industria­­le de lucrători şi ucenici din Capitală s’au întrunit Luni sea­ra la liceul Mihaiu Viteazul spre a asista la o lecţiune model din limba română, ţinută de d. prof Dim­ cu elevii anului I de la şcoala de ucenici. La această lecţiune a partici­pat întreg corpul didactic al liceului Mihai Viteazul, iar din partea ministerului sănătăţii publice şi al muncii d-nii St Cunescu, directorul învăţămân­­tului şi al meseriilor si Al. Ti­­ssescu, inspector şcolar A doua jertfe se va tine mâi­­ne, Joi, la orele 7 seara, în ace­­laş local, când d. m­of. Ţino vă face o lecţie model dip mate­mated. Scopul acestor lecţiuni mo­del este să dea posibilitate cor­pului didactic de la aceste şcoli să pregătească muncitorii dor­nici de carte.­­• - I FĂLTICENI Pruncucidere. — Fata Maria­­ Gh. Bardan, din satul Drăceni,­­ dând naştere unui copil, de ru- I sinea satului, l-a omorât. Des­­coperindu-se faptul, jandarmii I au arestat-o. Crimă din imprudenţă—Băia­tul Dumitru Iordache Suca, de­­ 15 ani, din Cristeşti, jucându-se­­ cu un revolver încărcat, a îm­puşcat pe mama sa Anica. După 2 ore de agonie, nefericita fem­ee a încetat din viaţă. Tâlhării. — Necunoscuţi său introdus prin spargere la canto­nul No. 73, de pe linia Ruginca- I­sa-Paşcani, locuit de cantonierul , Const. Iordache, pe care dau ■ maltratat şi jefuit de suma de 1­30.000 lei.­­ — Altă tâlhărie s'a săvârşit în­­ Uideşti asupra factorului poştal Vasile Timofte, care a fost je­­­­fuit de suma de 1916 lei încasaţi­­ din vânzarea produselor regiei­­ şi 1800 lei, proprietatea sa. Dela C. F. R. — Şeful staţiei Fălticeni, d. Botez, a fost sus­pendat pe timp nelimitat. In jo­­­­cul său a fost trimis d. Piţul ■ din Cernăuți. î Motivul suspendărei ar fi insui­■­­ ta superiorului. In stație au so­■ t sit 4 controlori pentru venfi­■­­ ficarea scriptelor. 1 î MARASESTI 1 I Tifos exantemahe. — In spi- 1 •• talul local a fost internat d. Teo­■ dorescu, rev. școlar cu II Putna­t bolnav de tifos exantematic. I Serviciul sanitar a luat măsu­rile dictate de împrejurări. Epidemii. — In localitate s’ai­­ declarat câteva cazuri de scar­ă datină. .u..» ODOBEŞTI Împuşcat din imprudenţă. — Tânărul Nicu V. Turcu, din Gă­­geşti, în etate de 17 ani, tntor­­cându-se cu sania cu cai din Vidra, unde vânduse pâine, a­­runcând o armă în sanie, arma a luat foc lovindu-se de scoar­ţele săniei şi ţeava fiind îndrep­tată spre dânsul a fost ciuruit de gloanţe, murind pe loc. R.­VALCEA Crimă. — Dumitru Gh. Teo­­dorescu, din Zăvideni, a omorît cu lovituri de topor pe socrul său Gheorghe Vladu Stoicănoiu, cu care locuia în aceiaş casă. Faptul s’a întâmplat după miezul nopţii şi criminalul sus­ţine că a săvârşit crima în com­pletă inconştienţă,—şi anume că deşteptăndu-se din somn buimă­cit şi văzând lângă pat pe so­crul său cu o secure în mână, într’o poziţie ameninţătoare, s’a năspustit asupra lui, i-a smuls securea din mână şi i-a aplicat vreo 5—6 lovituri până ce l-a o­­morît. Desmeticindu-se şi doin­­du-şi seama de grozava crimă ce săvârşise, s’a dus şi s’a pre­dat singur la postul de jan­darmi, mărturisind faptul. Tribunalul i-a confirmat man­datul de arestare. S­ILUSTRA Ticăloşii îşi ispăşesc păcatele. Faţă de straşnicele măsuri lu­ate de guvern, ticăloşii cari şi-au creiat o meserie din a pră­da şi jefui lumea paşnică a în­ceput unul câte unul să-şi is­păşească păcatele. Zilele trecute a fost adus la morga spitalului din acest oraş şi s’a făcut autopsia cadavru­lui de d. medic al judeţului, banditului Spiridon Mîrcu Ma­­rinof, originar­ din Avdula, dis­părut de mai mult timp în Bulgaria Cadavrul a fost ‘găsit la Ia m. depărtare de cişmeaua satului Avdula, împuşcat mortal în re­giunea inimei şi a fost desco­perit de sătenii car i eşise dimi­neaţa la adăpat vitele. Asupra cadavrului s’a găsit o carabină model 1893 cu 13 cartuşe şi o geantă de piele în care se găseau 2 pâini şi un curcan f­lan închis. Autorităţile «­u ridicat autorizaţia şi au închis hanul de pe şoseaua Silistra Km. 16, punctul numit „Cai­aula“, pentru motivul că a dat de bă­ut şi mâncat unei bande de tâlhari, neanunţând autorităţile de cât a doua !» Răpirea unei minore turcă . In seara de 28 ianuarie toată mahalaua turcească din acest o­­raş a fost în picioare Ce se întâmplase» Tânărul Hasan Agi Amet era îndrăgostit de tânăra tătăroai­­că Halmié Mudin H. Memet şi aflase că părinţii fetei i-au ho­tărât măritişul chiar a doua zi. Atunci cu concursul unui alt tânăr de teapa sa şi prin meş­teşugul unei cadâne cu experi­enţă, au reuşit să răpească fata fără ca cei ai casei să bage de seamă.­­ A doua zi dis de dimineaţă, după ritul mahomedan ,tânăra devenită cadână a fost încredin­ţată şi pusă în siguranţa şi sub chee la domiciliul tergimanu­­lui de la muftiat, cari, după ace­leaşi obiceiuri, vor chema muf­tiul să consfiinţească noua căs­nicie, întruniri.— Duminică s’a ţi­nut în sala sindicatului meseri­aşilor din str. Transilvanii 5, a­­dunarea breslaşilor croitori şi cojocari pentru schimbarea co­mitetului de conducere. Au fost aleşi­ Varban Varbanof, Nicola Hristof, Anghel Vâlcer şi Const Ion, cenzori: Enciu Petcof şi Tudor Buchrof. — După am­iazi, la orele 2 şi jum., tot în acel ideal, funcţio­narii comerciali şi au ales ur­mătorul comitet: Enciu Tofcef Stoian Nedelcef, Boris Sárától, Stoil Pavlof şi Hristu Coicev. Cenzori: Boris Nicolof, Gr. Ar­r» S n chr» f ci Prim nm/îf In Basarab­ao­C e­ra asia r cs In SegatusrS cu cenzurară câtor­ va numere ean »,Universul”.—ftr fi de «Sefî SMprSmaraa cenzurai Orice cenzură este o ateur.­ditat­e, dar se vede că nu se pot înţelege anumite stări publice fără ea şi de aceea se aplică cenzura deşi acei, chiar care o aplică, înţeleg absurditatea ei. Cenzura este absurdă, mai întâi de toate pentru că nu realizea­ză scopul pe care-l urmăreşte. Ea ar trebui să caute a împie­­dica răspândirea zvonurilor a­­larmante sau o critică nejusti­ficată a autorităţilor, dar nu reuşeşte nici­odată să facă a­­ceasta. Apoi, cenzura pentru ca să nu fie ceva absurd, ar trebui să aibe un cod special în care să se arate în capitole, para­­grafe­ si articole ce este supus și ce nu este supus cenzurei, pentru că atât Cenzorul, cât și publicistul să știe să se con­formeze codului. Noi, nu avem un cod al cenzurei, cum există în Franţa şi există în Rusia, şi se lasă de seama bunului plac al cenzorului să hotărască, de multe ori în cinci sau zece minute, ce trebue să fie sau nu suprimat dintr-o publicaţie. Aceste consideraţii despre toate cenzurele se pot aplica şi cenzurei din Basarabia , la care se pot adăoga si alte observaţii. La arbitrarul obicinuit al cen­zurei, la cenzura din Basarabia se adaogă şi nedreptatea cu ca­re se face si bunul Diac care domneşte la facerea cenzurei. Aşa, s-a sunrimat din Universul un articol In care se denunţa germanofilismul unor ziare din Chişinău, deşi acest articol a fost găsit chiar de comandantul militar al Basarabiei ca un ar­ticol necesar combaterea unei atmosfere dăunătoare vieţei po­­litice în Basarabia. Sau, un alt caz : s-a, suprimat din Universul o informaţie despre un atac bulgăresc în Dobrogea, pe câre aceeaşi informaţie a rămas îr VmoruL Dar cenzura basarabeană se face si in mod barbar, căci el nu îneţjreşte nasad­iîra care tre­buese cenzurate cu NEGRU Bl TIPAR cum se face în toată lu­mea, dar taie cu foarfecă sai rujsn -uriile cemuniate, aşa ci ca distruge si acele narii din test de pe contra nanină car nu sunt stipnse cenzurei şi fac de multe ori imposibilă cetirea unei publicaţii, ceea ce are e rezultat refuzarea din parte cumpărătorul­ a foaiei masa­crate. Dar absurditatea cenzurei din Basarabia se evidenţiază şi mn mult prin faptul că ea nu reu­şeşte să obţină ce vrea, ba dim­potrivă obţine contrariul. I­n fapt, numai ziarele din Har­ti­­­pi care se vând la kioşcuri, ,ar acele cari vin prin poştă nu sunt aduse de călători din jenat nu sunt cenzurate. Rezultatul acestei curioase t­­­răsuri face că veştile şi artico- , c­ele care sunt cenzurate să fie f­ bcute cunoscute din gură în c­afică de către acei cari au cetit z­iarele necenzurate. Şi cum a­­t­eastă răspândire orală a ştiri, i­ar se face cu comentarii indiv­­­iduale şi cu comalectări deseo­ri plina de fantasie se înţelege c­­ă o ştire sau un articol din­ Pun ziar cu un cuprins nevi­­lovat, ia in „GURA LUMEI* o mfătisare extraordinară. Or, tocmai știrile extraordi­nare si alarmante urmărește cenzura să le împiedice ; cum, insă, este ea făcută în Basara­bia, ea si­ngură contribue la­­ răspândirea lor si la alarmarea ^ publicului. . De aceea ar fi mult mai bine dacă cenzura nu ar exista, de­oarece ea nu-si îndeplineşte nici de cum scopul. Si cum foarte multe ziare,­­ cum este Universul îsi fac sin­­gure cenzura si au o experien­­tă destul de mare si de mult timp în ce priveşte informarea exactă şi cinstită a publicului­­ ; şi în orice caz superioară ace­­­­lor cari sunt însărcinaţi să con­troleze acest mod de informare,­­ ar trebui ca ziarele acestea să­­ fie scutite de foarfecă cenzoru­lui, tocmai în vederea unei bu­ne informaţiuni a cetitorilor ziarelor româneşti în Basara­­­­bia. Corespondent D aefinis cintarati — Activitatea soc. „Alecu Russo" — Primiră şi Înregistrîm plăcere programul societăţii culturale ,,Alecu Russo“, da­r sub preşedinţia de onoare a cunoscutului om de­m’Re ! Vasile Stroescu, care a orga­nizat o serie de reprezentati­­­­uni teatrale în Basarabia, in­­ special la Soroca şi Bălţi, cu­­ piese valoroase din reperto­­r­rul român şi strein, cu artişt 8 de la teatrele Naţionale din I Bucureşti, Iaşi, Chişinău, etc. . Fruntaşii locali secondează­­ pe d. Stroescu şi sunt semne bune că populaţia basara­ -­ beană va avea prilejul să­­ audă tot mai des pe scenă , graiul romanesc, în capod­ p­­a­perele dramatice. Este de sigur o acțiune din i, cele mai lăudabile. Universul d­in tara BUZĂU Condamnare.— Prin luna Mai 1922 s’a săvârşit un furt de pes­te o jumătate de milion In pre­­juditiul direcţiei poştelor, fapt relatat la timp de ziarul nosu­. După multe cercetări făcute de parchetul local, hoţul fiind des­­coperit în persoana agentului postal D-tru Voinescu, acesta a fost arestat, găsindu-se asupra lui şi suma de aproape 440.000 lei. Hoţul fiind trimis în jude­cată a fost condamnat la 3 ani închisoare. Parchetul făcând a­­pel, tribunalul, secţia II, în urma rechizitoriului d-lui Alex. D. Grigori, procuror, a admis apelul condamnând pe Voinescu la 5 ani închisoare . Bal.— Comitetul local al „Li­gii culturale" va da în sala Mol­davia, in seara de 24 Ianuarie (stil vechiu), un bal in aminti­rea unirii. Comitetul a lansat un apel călduros către doam­nele şi dom­nişoarele din localitate ca să vie la bal in costum naţional. Întrunire.­ Duminică s-a ţi­nut în salonul Cercului Comer­cial, o întrunire a demobilizaţi­lor, secţia locală, a societăţii „Fiii apărători ai Patriei“. Seria cuvântărilor a fost des­chisă de d. I. Dragomirescu, ve­teran de la 1877, care a făcut a­­pel la unirea tuturor şi a pro­pus ca primăria să expropieze locurile virane din centrul ora­şului, iar la împroprietărire să nu fie admişi acei­ cari posedă imobile dot­ale. In acelaşi sens au mai vorbit d-nii N. Smaranu, C. Angh­el Spiru şi Chiriţescu, vice-preşe­­dintele societăţii. S’a ales o co­­misiune, compusă din d-nii I Matache, avocat, Stavri C-tines­cu, N. Ispas, I. Movileanu şi C Bonizaciu, care să se prezinte d-lui preşedinte al comisiei inte­rimare, arătându-i doleanţele demobilizaţilor. In aceaşi adunare s’a ales ca preşedinte al societăţii demo­bilizaţilor . Ion Matache, avo­cat şi fost ajutor de primar a oraşului. .. . BARLAD Sinuciderea din Costeşti.— A fost găsit înecat într’o fântână din Costeşti locuitorul loan lor­­dache. S'a constatat, că numi­tul avea viciul beţiei şi intr un moment de inconştienţă s­a si­­nucia. , CARACAL Crimă.— Măcelarul Petre Ma­­rinescu, din str.­­ C. Brătianu, venind acasă beat şi apucându­­se la ceartă cu soţia sa, a scos un revolver şi a tras un foc în ea omorând-o. După săvârşirea crimei, numitul s’a predat pun­c­tiei, FOCŞANI Din cauza viscolului. — Pe te­ritoriul com. Găurele, la punc­tul numit Heleşteu, s’au găsit morţi în zăpadă locuitorii: Du­­mitrache Purcel şi Florea Mihai Şagău. Numiţii veneau din com. Vidra, unde vânduse o căruţă de lemne şi în ziua de ajunul Bobotezei au fost prinşi de vis­col. După trei zile, nişte locui­tori au descoperit cadavrele lor, boii şi o fiică a lui Purcel, In etate de 14 ani, au fost găsiţi în viaţă. HUŞI * Incendiu.— Din neglijenţă s’a aprins şi a ars complect acope­rişul casei lui I. Trofin din *To­­doleni, cauzându-i o pagubă de Circa 6000 lei împuşcaţi din imprudenţă. — La spitalul de aci s’au înregis­trat ori două cazuri de împuş­care din imprudenţă. Primul s’a întâmplat la nunta lui ca­­zacu din margina „Dricului“­­ unde victima, flăcăul David je­lea a fost lovit în gură de- un alt flăcău pe când acesta om urmă voia să tragă un foc de puşcă în vânt dupâ cum se obiş­­nueşte la nunţile populare Al doilea caz s’a petrecut la bodega d-nei Jecu din strada Lascar Catargiu. Aci, la o masă, cinsteau­ trei jandarmi din cami doi soldaţi şi un caporal. Unu! din ei examinând o armă, a­­ceasta s a descărcat asupra lo­cuitorului Simion Oancea om Slătineşti care se găsea întâm­plător acolo, lovindu-l grav ln piept şi la mâna stângă. Congresul de degustarea vinu­rilor.— Zilele acestea s’a ţinut la prefectură primul congres de degustare a vinurilor din pod­goriile Huşilor şi ale judeţului Fălciu. D. V. Niculcea, preşedintele sindicatului Viticol a rostit cu­vântarea de deschidere. D. V. Tiron, prefectul judeţu­lui a arătat importanţa econo­mică şi locală a congresului, promiţând sprijinul său perso­nal când nevoia va cere. D. C. Hogaş, directorul şcoa­lei de viticultură, a dat explica­ţii asupra părţei technice a con­gresului privitoare la degustarea vinurilor. D-sa a dovedit cu acte şi analize mai vechi superiori­tatea vinurilor de­puşi faţa de a altor podgorii. Procedându-se la alegerea u­­nui preşedinte al congresului, a­­dunarea a proclamat cu unani­mitate pe d. Jenică Mitachi, fost prefect. A urmat degustarea vinurilor care a ţinut până la 5 seara cu o mică întrerupere la prânz. La degustare au participat peste 100 podgoreni locali şi câţiva străini­­ au adus 44 pro­be din diferite podgorii, hotă­­rându-se asupra celor mai bune varietăţi de viţe pentru regiu­nea Huşi, spre a forma un vin tip aşa cum se face în străină­tate S’a mai hotărât alegerea unui comitet viticol, care să lucreze efectiv la propășirea podgoriei noastră» • 1 !) ­lescu are o voce frumoasă, era ec­esar însă mai mult sentiment­­­ariile d-sale. Aria şi duetul in actul al II lea smulg la­­rimi auditorului de obicei, şi d. Apostolescu n’a reuşit să facă a­ceasta. Ii lipseşte şi jocul de cenă, indispensabil rolului. A feti, impecabil însă în an­ul ultin. Ceilalţi interpreţi co­­ecţi. De unde eram obişnuiţi cu de­­aruri fastuoase, montarea ultim­nei pr­emiere, se aseamănă Ci ,e:, , la teatrul unguresc şi ! , împotriva acestui lu­cru, căci nu e pentru noi să vedem de la a doua reprezenta­ţie săli goale, când „Carmen“. ..Aida“ şi multe alte opere din repertoriu, după zeci de repre­zentaţii, au auditori numeroşi Să se ia măsuri cât e vreme. CURTIGI N. N. Lumină electrică.— In urma deselor rapoarte făcute de d-1 Cananea, şeful staţiei Curtici, direcţiunea generală C. F. R. a luat măsuri pentru luminarea acestei gări cu electricitate. Instalatiunile sunt în curs si se speră ca în maximum două săptămâni să avem lumină. SICHETUL MARAMURESU*» LUI Tifos. — Ir­ com. Ocna Suffts­­lag de două săptămâni tifosul bolniue cu furie. Sunt familii care au cdte 3—& bolnavi. E de notat că in acea comună I locuitorii au mai suferit de ceastă boală fi astă-vară. Descoperirea unui furt. I» 1919 s’au furat văduvei lui Israel Kaufman albituri și alte lucruri în valoare de 801X30 lei , abia. acum s’a putut da de urma fătv, tu­­torului. El se numește Sol«* m­on Perl. Văzându-se descoperit, in tins* pul cercetărilor a dispărut, J­ a cuta­­ . Pentru tprovizinuna or*şw lui.— Anchetă- — Divurue Prefectul Mete? a plecat lat Bucureşti ca să intervină pen­tru o soluţie grabnică în chestia ! aprovizionării cu făină a jud**, 1 tului i In adev&T. aci suntem an» , ' nuiţaţi să rămânem fără pâine,­­ fiindcă morarii nu mai pot cumpăra grâu P® P”* maximal. L Moara Frengel a fost obligat* L de prefectul judeţului să da»­­ câte un vagon d» făină săpUL mânai până ce guvernai va so-L luţiona problema. ■, — Primarul oraşului. A I»« Han Pop fiind calomniat Intriu» ziar local, a cerut să se fac* • anchetă « — Dîn cauza aglomerării de caiete, în urma tnxăpeairii tro­­nurilor poșta locală nu mai prii mește nici un fel de coleta i — De câteva zile în ora­ soi simte lipsă de zahăr și cam». J In A­sridb­al Voîetarîî ardeleni şi re­­forma agrară — Hotărîrile comitetului cen­tral — Comitetul central al „Uniunei foştilor voluntari“ a ţinut la se­diu! său în Cluj o şedinţă în ca­re s’a cetit raportul asupra ulti­melor lucrări şi s’au discutat di­ferite chestiuni, ciiându-se ur­mătoarele hotărîri: Să se libereze fiecărui mem­bru înscris în Uniune o carte de membru, de care aceştia să se poată folosi la autorităţi şi mai ales la instanţele însărci­nate cu executarea legii agrare, ştiut fiind că legea aceasta spu­ne că voluntarii trebue preferiţi la împroprietărire. Să se facă şi o adresă circulară către toate prefecturile şi primăriile comu­nelor ur bare, rugându-le să pri­m­ească cu bunăvoinţă orice plângere a foştilor voluntari, şi nu cadrele legii să dea preferiţi­­ă cererilor lor, contribuind prin aceasta şi la ridicarea prestigiu­lui lor şi la întărirea sentimen­tului patriotic al voluntarilor, făcându-i să înţeleagă că, Sta­tul român ştie şi vrea să răs­plătească patriotismul cetăţeni­lor lui. Trecând la propunerea Uniu­nii foştilor luptători, de a ţine la primăvară congresul interna­ţional al acestora în Cluj, Co­mitetul hotăreşte a-i găzdui, so­cotind că timpul cel mai potrivit pentru ţinerea acestui Congres ar fi zilele de 21—22 şi 23 Mai a. c. In sfârşit, Comitetul hotăreşte organizarea despărţământului din oraşul Cluj şi judeţul Co­­jonca al U. f. v. în­ care scop se deleagă d-nii dr. Petre Meteş şi dr. Valeriu Pop. TURDA Furt De la fabrica de sodă din Tur­da s’au furat în ultimele zile. 200 kgr. de mercur în valoare de peste 60 mii lei. ORADIA MARE Majorarea preturilor la resta­urante. — Sinuridere — Patronii cafenelelor, restau­rantelor şi măcelarii au trimis câte un delegat la prefectul ju­deţului săi ceară majorarea preţurilor. Prefectul a admis cu condiţia de a s® face o reducere de 25 la sută funcţionarilor. — Dr. Ernet Kornfeld, fost medic la Budapesta, s-a sinucis, făcându-şi o injecţie cu arsenic. Otten RssaâBă dia Cluj ga pSIffaî reprezeniafîei îeî „Mpletto” înjghebarea operei din Cluj a fost motiv de mândrie naţională. Numai cine a trăit aici,, nu­mai cel ce şi-a plecat urechea la lupta surdă, care se dădea între mirajul artei depline şi şovinis­mul unguresc, a înţeles însem­nătatea acestei instituţiuni. Şi încet-încet teatrul unguresc se golea pentru ca sălile operei române să fie tot mai pline. Când Regina a fost la Cluj, re­prezentaţia de la operă, a între­cut aşteptările ei. Aveam cuvânt pentru ce să fim printre cei care cu glas mai tare ar cerut ministerului arte­lor, oricâte sacrificii, ca să se menţină la un nivel cât mai n­­dicat, instituţia noastră naţio­nală. Şi avem acum dreptul—fiind­că nu putem fi acuzaţi de părti­nire sau influenţe din afară — să spunem tare tot ce e de spus, să dojenim pe acei ce lasă să scadă prestigiul operei atât de greu câştigat. Şi cuvinte de dojana merită cei ce au montat „Rigoletto" aşa cum l-au montat. D-şoara Dicescu în Gilda a fost sub mediocră. Observăm că din pricini pe care nu vrem să le cercetăm, d­şoara Dicescu a acaparat toa­te rolurile în ultimul timp, fie că i se potrivesc fie că nu. Ro­lul Gildei nu i se potriveşte: îi lipsesc vocei d-sale întinderea, dramatismul şi puterea necesa­ră acestui rol. D. Nagacevvsky, care nu ştim pentru ce — spre deosebire de alţi tenori în acelaş rol al duce­lui de Mantua, — a îmbrăcat fi­del masca lui Don Quijote, — a impresionat penibil sala cu no­tele nazale ale d-sale. Şi pentru că ne vine în minte că acest rol ar fi putut fi inter­pretat, aşa cum l-am auzit la un concert, de către d. Groză­­vescu, găsim prilej să menţio­năm că rău procedează, cei cari, aplicând prea riguros regula­mentul, unui artist, care face faima operei, îl silesc să piece. Căci­­ Grozăvescu are de gând sâ ne părăsească, nemul­ţumit că fost amendat pentru că nu sa prezenta la o repeti­ţie, nemulţumit că fiu i sa acor­dat un concediu cerut. Şi în mo­dul acesta rând pe rând rămâ­nem fără elemente ! Revenind la reprezentaţia lui „Rigoletto“, d. Apostolescu a in­­terprtetat rolul titular. D. Apos­ t l ' «al­ra«­ . ^ Belabaaiarea eroilor sălşi de pe front Azi. Joi, ora 2 d. a. se vor re­­înhuma cu onoruri militare p. . seminţele următorilor eroi az­i duşi de soc. „Mormintele Eroi­­lor“ din zonele de front: Maior Ag. Papasiopol din in­fanterie şi căpitan Virgil N.­­ Şerbănescu din cavalerie (la et­­j mintirul Belu militari, i- j Fraţii locot. Ionescu N. Ne­­i­­­colae şi locot. Ionascu N. Con­- ; stantin din infanterie (la Belu I ) civili. . j Locot. Hărăciu Oprea din in­­­­f fanterie (la Sf. Vinerii şi solda, î tul Andrei Grigore (la cimitirul­­ Isvorul Nou). S Serviciul divin se va oficia în gara de Nord, de unde eroii vor fi transportaţi de care nat­­­ţionale la cimitire. Sunt rugate a participa fami­­­­liile eroilor, camarazii de front,­­ precum şi toţi bunii români. ­ Viaţa ram­dloreastl . La Galaţi s’a ivit un conflict de muncă între muncitori­ ! Sindicatelor „Bradul“ şi „Bă­­­­dălan“ şi societatea fostă ’ „Goetz“ pe chestiunea salani­­i­zării muncitorilor. Sub conducerea inspector­a­tului muncii au început ori tratative de conciliere pentru­­ stabilirea unor noui condiţi­­­­uni de muncă şi salarizare. I . •­­ Tratativele de împăciuire între luc­rătorii şi direcţiu­­nea fabricei de ghete ,,Club“ din Cluj au eşuat.­­ Conflictul a fost deferit tri­bunalului Cluj pentru arbi­trajul obligatoriu. Prin intervenţia inspecto­ratului mi­ncii din Timişoara, s‘a aplanat conflictul dintre lucrătorii şi direcţiunea fa­bricei de cassa de bani din a­­cel oraş. Deasemenea a fost aplanat conflictul de la spălătoria chi­mică „Hygiena“, încheindu-se un nou contract colectiv­ de muncă. • S‘a prelugit pe un termen­­ de 6 luni contractul colectiv­­ de muncă între lucrătorii şi patronii brutali din Cernăuţi

Next