Universul, februarie 1923 (Anul 41, nr. 27-52)

1923-02-13 / nr. 37

KP.—*r. a»* DE CE 119 HEM LEIHE ► O mică nnth­­i pe la «ic .îOih­anil de lemn«.— (axu.1 sefeciul da oară da la »trehaia.­­ O mică anchetă, făcută pe la depozitele de lemne din Capitală, m’a pus în situaţia să cunosc adevăratele cauze ale lipsei și scumpirea lemnelor. Proprietarii de de­pozite, către care nevoie mi-a îndreptat paşii, mi-au făcut destăinuiri senzaţionalei. Desigur că una din cau­zele lipsei acestui produs s© datoreşte neglijenţei membri­lor din fosta comisiune inte­rimare, care, la vara trecută,d­in lipsa apei, ne potoleau, se­tea şi revolta cu promisiu­nea că vom avea lemne la iarnă. Am trecut, credem, greul lem­ei şi depozitele primăriei au rămas tot goale. Populaţia a fost lăsată­­­ de data aceasta, pe seama de­pozitarelor pe care îi scuză că sunt­ lacomi­­i specula­tori. Este o greşeală. Nu sunt numai depozitarii vinovaţi. Să ne explicăm. Produsele lemnoase consti­­tuesc una din bogăţiile prin­cipale ale ţării noastre ce a­­copăr mimul, regiunile delu­roase şi se găsesc chiar la ţes. Pentru acest motiv preţul a cestui articol greu are o va­loare cu totul relativă şi a­­bundenţa lui nu implică în­­tr-o ţară cu obiceiuri, ca ale noastre un preţ, stabilit cel puţin în raport cu legea ce­­rerei şi a ofertei. Comerţul cu lemne cere o organizaţi© specială investită cu capita­­liri impozante spre a se putea face din vreme cum­părarea. Transportul şi de­pozitarea necesită alte chel­­tueli ce întrec, de cele mai multe ori, preţul hol de cost şi-l ridică în proporţii fan­tastice. Logic ar fi ca va­loarea reală a lemnului de foc sa fie imafciliată pe baze sigure. La preţul de cost al lemnului în pădure să se a­­daoge ..spesele de transport“ Încărcaţi descărcatul şi câştigul depozitarului şi a altor mici chestie, ce nu pot oscila decât tn limite re­strânse. In real’tat©, lucru­rile se petrec cu totul altfel. Căci spesele de transport urcă într’o proporţie prea mare preţul acestui articol de, prirryi necesitate. Anumiţi funcţionari ai dru­mului de fier consideră pos­turile lor drept afaceri sau moşii personale pe care le pot exploata, ca pe vremea belşugului neutralităţii. Şi a­­tunci ne întrebăm: Ce pot să facă întreprinderii« ce se ocupă cu vânzarea lemnelor, faţă cu regimul de exploa­tare »­ căilor ferate, care dă posibilitate unor funcţionari necoraci să te amendeze cu 360 lei la vagon fiindcă au întârziat cu o zi încărcarea şi cu alţi 360 lei pentru că nu l-au descărcat în 6 ore ? ? Direcţia căilor ferate nu răspunde nici de lipsurile la­ vagon ti­ptici pentru totâr­­zierele nemotivate. Că, insă funcţionarilor săi, posibili­tatea să perceapă amenzi care urcă considerabil preţul lemnelor. De c© î Pentru că unele societăţi nu pot con­cepe ca la „spesele de tran­sport“ să adaoge şi „sportul de transport“. Şi iată cum este posibil ca preţul lem­nelor să ajungă pe acei­a­ pâinii, care necesită atâta muncă la producţie, ca şi­ la fabricaţia Un exemplu edificator în această privinţă, îl dă ziarul „Ştirea“ din Craiova, care a­­rată un caz petrecut în gara Strehăia, unde şeful de gară a cerut mită un vagon de lemne ca să înlesnească tran­sportul mai multor vagoane ale „societăţii industriale“ din Craiova, destinate primă­riei oraşului. Cererea fiindut refuzată, societatea a fost amendată cu sumele fantastice , amintite mei sus. Dar şi­ societatea nu s’a lăsat mai pe jos. A adresat imediat telegramă primului ministru, directorului gene­ral »l căilor ferata regiona­lei Craiova, preşedintelui funcţionarilor publici şi pri­mului procuror. Aşteptăm «rum rezultatul anchetei şi sancţiunea ce se va aplica funcţionarului ne­­corect. Iată dar că nu numai de­pozitarii poartă vin» scum­­pirei lemnelor. Nu împotriva lor treime să ridicăm pri­mele acuzaţii, ci func­ţi­on­arii necorecţi ai drumului de fier, împotriva cărora mi­nisterul comunicaţiilor şi di­rectorul general al căilor fe­rate nu aplică sancţiunile cu­venite. ■ Hatnovnaaason Estoreţa Barourilor — K©î$î53eSr!5e a*9use In «edinta de eri a Camerei «*a început discuţia proec­­tului de unificarea terenu­rilor. Comitetul delegaţilor Ca­merei. com­Pus din d nli Ion Paraschivescu, Mişu A­p­­xandrescu, Vespas»«n V. Pella, Vasile M*rcu, AchU. Pa­cu, C. Solom­onescu, V. Coviţa, Al. Donescu ş i dr.­ R. Reut, având pe cel din urmă ca raportor ei pe d. Solomo­­nescu ca preşedinte, a depus la Cameră raportul asupra proectului de lege votat de Senat pentru reorganizarea şi modificarea corpului de avocaţi. In secţii avocaţii — depu­taţi, în dorinţa de a da cu un moment mai înainte corpului o reformă a cărei necesitate este de mult simţită, atât pen­tru profesiune, cât şi pentru Justiţie, au is­butit să reducă la minimum modif­cările a­­duse proectului votat de Se­nat şi eşit din lucrările con­gresului advocatelor. Iată modificările aduse de secţiunile Camerei proectu­lui votat de Senat. S’au sporit incompatibil s treţite cu exerciţiul profesiu­ne! de avocat aduc?îându-se fi aceea, de notar public, în­trucât notari­i pur ii­ci nu pot 0 şi avocaţi. Pro­ectul votat de Senat prevedea că numai avocaţii pot să reprez­nte pe cineva în faţa instanţelor de jude­cată de orice fel Secţiunile Camerei au pre­văzut că şi la au­torităţi tot numai avocaţii pot reprezenta pe cei interesaţi. Este o nouă îngrădirea în contra samsar­­iâcului, Intervenţiilor, trafi­culii de influenţă ai atâtor nechemaţi şi neoneşti. O dispozi­ţiune mult discu­tată în public şi in presă a fost aceea care interzice sub pedeapsă de nulitate intro­ducerea în justiţie a acţiuni­lor, apclurilor, recursurilor, etc., fără să fie contrasemnate de un avocat. Unii au văzut aci un monopol în folosul a­­vocaţilor. In realitate este o asigurarea a justiţiabililor în contra compromiterii intere­selor lor prin viţiile celor mai importante arie în desfăşura­rea litig­ilor. Secţiunile Ca­merei au subliniat mai expre­siv excepţia făcută de proec­­tul Senatului în favoarea doc­torilor şi licenţiaţilor în drept ori în ştiinţele politice şi ad­ministrative, cari de­sigur sunt în m­ă­sură să-şi red­acte­ze singuri actele pentru e­­so­ţia, ascendenţ­i şi descenden­ţii lor. Totodată au îndulcit sancţiunea care consista în considerarea ca nulă a acte­lor introduse fără această formalitate şi au proclamat a­­ceastă militate numai dacă In secţiile fem­ere! - contrasemnare* avocatului şi eventual completarea actului nu se va face în rinei zile libere dela depunerea *or In Justiţie. Ca chestiune de In­dulgentă, tagăduirea nu e rea; din punct de vedere prac­tic însă, se vor ivi încurcă­turi, Închipu­ii-Vă ce va fi cu act­urile, apelurile, etc. cari, după ce vor fi înregis­trate, vor fi urmate de com­pletări, rectificări contra­­semnări, etc.­­­n afară de aceasta, refor­­ma procedurii , civ le va ,a­­dopta de­sigur, pentru grăbi­rea judecăţii, sistemul de a se comun­ca imediat părţilor actele reclamanţilor, ca să poată răspunde cu fete. Iată că legea barourilor va întâr­zia această comunicare, până se vor face completările. Itn privinţa acţiunilor inten­tate de avocaţi pentru plata onorariilor. Senatul ceruse ca avocatul să se adreseze întâi decanului, în ir­eea că dacă acesta isbuteşte să facă pace, se evu­tă răfuială în jus­tiţie pentru onorariu. Comite­tul delegaţilor suprimă a­­ceastă îndatorire şi lasă avo­catului facultatea de a se a­­dresa în prealabil decanatului. Din punct de vedere etic, era mai fericită soluția Senatu­lui, întrucât e mai bine să se evite asemenea procese iritante. Din punct de ved­ere al dreptului pur, soluția Ca­merei se impune, căci nu e admisibil să se stânjenească prin asemenea­­îndatoriri va­lorificarea în justiț­e a unui drept, indiferent de persoana sau cai­tatea celui care-l re­vendică. O altă completare în proee­­este dispoziţia că membrii complimentări din consliul de dsciplină vor funcţiona până­­ expirarea mandatu­lui Cons­ului. Ultima modificare este pre­cizarea la paragraful dreptur­­lor câştigate, că studenţii a­­flaţi înscrişi la drept în 1922, ca şi actuali avocaţi, sta­giari, vor continua să funcţi­oneze în condiţuinile vechii legi. Tratata! fia garanţi mu* tuale Înaintea Ligii Naţlanilor •----* - Leafield, 10. — Lucrarea de căpetejiie supusă Ligei Naţiu­­nilormlor, comisiunea de arma­­l­ment, a cărei şedinţă se deschi­­­­de astăzi in Geneva este proee. „tul tratatului pentru garanţii mutuale redactate de Lord Ro­bert Cecil, delegatul Africei de Sud, și care proect este in acord­­ cu hotărârea adoptată de a treia adunare, In luna Septem­­­­brie trecut. * . ma ♦ A. S. Regală Principele Ni­­colae a plecat aseară cu Sim­plonul, la Londra. ♦ D. Passici, preşedintele cabi­­netului iugoslav, insănătoşindu­­se şi-a reluat ocupaţiunea. ♦ Sultanul Egiptului a accep­tat demisi­unea guvernului. £ Pe biroul Cam­erii s’a de­pus un proect de lege asupra reglementării practicei den­tare. In contra aceesti proect, „Asociaţia dentiştilor din Ro­mânia“ a înaintat un incomr­v care revendică şi precizează anume drepturi câştigate. ♦ Aparatele sismografice din Melbourne au înregistrat un vio­lent cutremur de pământ in o­­ceanul Pacific. ♦ Consulatul turc diin Roma re­fuză de două zile să vizeze pa­­şapoartele pentru Smirna. ♦ Ia ultima şedinţă plenară a conferinţei repub­licelor ameri­cane, s’a semnat tratatul de pace şi prietenie Intre statele A­mericei centrale. U­LTIMA ORA iii ■ iif muri NOUI LOCALITĂȚI OCUPA-­ TE DE FRANCEZI I Bor­in, 10. — Cavaleria franceză a ocupat Selba Efer­­wald și Legelsbmr&î de lângă Offeabasrs. UNII MUNCITORI GERMA­NI ÎNCETEAZĂ. GREVA Paris, 10. —Din Ludwigshafer se anunţă că muncitorii de la căile ferate au reluat lucrul. 5 trenuri de cărbuni şi alte trei încărcate cu cocs au pornit spre Franţa şi Belgia, francezii au reparat canalul Rinului. Relativ la oprirea trenului eX­ prea Essen-Hamburg de către trupele franceze, ziarele din Berlin au publicat ştiri din cele mai fanteziste, după cam­ fran­cezii ar­­fi comis acte de violen­ţă asupra funcţionarilor ger­­mani. Aceste ştiri se desmint categoric din sursă sigură. IN AJUTORUL FAMILIEI U­­­NES VICTIME Paris, 10. (Harter). — Din Dü­sseldorf se anunţă că compania din care face parte caporalii, care a acis intâm­plător pe o fetiţă, a organizat ,o colectă In a­ceasta colectă a produs sumă 1.500.000 de mărci. • ÎNTRE FRANŢA ŞI BELGIA ACORD DEFINITIV Paris, 10. — (Rador). Le Tro­­quet a plecat la Bruxelles, unde va conferi cu miniştrii belgiei asupra chestiunei organjidrei transporturilor In Ruhr. Jaspar, ministrul de externe belgian, va sosi la Paris pentru a se întâlni cu d. Poincaré. întrevederea d-lui Le Tro­­guer cu miniștrii belgieni a ară­tat acordul complet dintre cele două guverne asupra măsurilor necesare pentru exploatarea edi­tor ferate din Ruhr. GERMANIA SIMTE MA­RE LIPSA DE CĂRBUNI Lafayette, 10.­­ Germanii se încearcă să împrăştie credinţa că au ar fi atinşi intru nimic prin eu­primarea trenurilor de cărbuni din Ruhr. „Petit Parisien“ notează că actualmente se plătesc la Ber­­lin 10 mii rta mărci ,pentru 50 kilograme cărbuni cubici. Tre­nurile de centură dinprejurul Berlinului nu sunt încălzite. A­­gravarea situației economice­­ este dep­irată sub atitudinea u­­­­nui bluff sistematic. Bis­osuzo CUM CIRCULA TRENURILE Afară de trenurile pentru Constanţa Şi Olteniţa, au ple­cat ori din Bucureşti toate celelalte trenuri în mod re­gulat Trenurile înzăpezite sosesc treptat în gara de Nord pe măsură ce I­niile sunt libere. In t*r& au mai rămas în­zăpezite următoarele Unii: Bucureşt-Feteşti» Bucureşti- Ol­ten­iţa, Giurgiu-Videle, Ciulniţa • Slobozia, Clilniţa- Călăraşî, Ploeşti , Slobozia, T­udor»­, Buzău-Brăila, Fău­­rei-Feteşti, R­ă sărat • Traian Sei-Opeteşti, Tecuci-Barboşi, Basarabeasca-Tihina şi Ba­­sarabeeasca-JarflaTi» Pe finta Olteniţa a plecat o maşină la ora 11.40, pentru a o desfunda, iar pe linia Bu­cureşti - Constanţa a plecat plugul american însoţit de patru maşini. Astfel că pe lina de arf şi aceste două linii vor fi redate circulaţiei Până «seară, grap de 4 zile» nu sosise la Cluj, nici un tren de la Bucureşti. Seara târziu an­ta a­ fost desfundat« Halle ftostoti-T­­­angarale, Tecuci- Mărăşeşti şi Domn-Hegei-Barg­u-5­useşi. Trenul la direcţia Giurgiu- Ramadan a sosit şi plecat la andr­abicinul's. SITUAŢIA FIRELOR TELE­GRAFICE SI TELEFONICE PE ZIUA DE 10 FEBRUARIE Firul Berlin se află in atinge­re cu firul II) Crivina—Ploeşti. Până Ui ora­­ d. a. s'cu ivit nu­meroase deranjamente intermi­tente pe firele, spre Ploeşti, sea­ra. t'au putut obţine legaturile cu toate staţiile. Pe distanta Fe­teşti—Constanţa sunt numeroa­se deranjamente. S'a lucrat in­termitent cu Per a fi Constanţa. O parte din firele spre Constan­­tin fost rupte. In urma enerărilor făcute, s'a putut afla că întreruperea este intre Murfatlar—Constanţa, iar intre Feteşti—Murfatlar sunt bune numa două fire. Cu Sofia s’a lucrat foarte greu, firul izolându-se pe teri­toriul bulgar cu Belgrad "­i Ti­mișoara. Firele sunt de aseme­nea deranjate intre Teregova— Armertis. lipii lu­pi­ ATITUDINEA CELOR DELA­ ŞCOALA DE ŞTIINŢE DE STAT Studenţii români de la şcoala superioară de ştiinţe de stat, în­truniţi in adunare extraordina­ra au hotărât că se declară soli­dari cu întreaga mişcare a studen­ţilor români..deja toate Univer­sităţile şi şcolile speciale din întreaga ţară O ÎNŞTIINŢARE A DELE­GAŢILOR STUDENŢILOR Delegaţii tuturor Universităţi­lor şi şcoalelor speciale din ţarii, ne roagă să aducem la cunoş­tinţa tuturor colegilor lor urmă­toarele:­­„1) Asigurarea deplină a tu­turor delegaţilor, că nu se vor depărta deja mandatul primit din partea studenţimii, căutând să lupte hotărât până la satisfa­cerea doleanţelor formulate; 2) Rugămintea caldă, către În­treaga studenţime de a păstra tot calmul, de a nu se mai deda la manifestaţiuni şi de a nu se mai întruni, decât aiurici, când vor fi anunţaţi oficial de­­că­tre delegaţi deplin convinşi că numai prin aceste mijloace or­donate se va ajunge mai cu­rând, acolo unde dor­esc cu to­ţii". ^ ^ Regi­m»! restricţion­or la Germania Lafayette. 10. — Proectul de lege referitor la programul res­­tricţiunilor a fost supus parla­mentului german, după ce a primit aprobarea consiliului, de miniştri. Articolul l autoriză pe preşedintele statului german sa prescrie măsurile necesare refe­ritoare la vize și pașapoarte și la expulzarea, eventuală, a strei­nilor. - - * i­­d ■ i Turcii se moderează Presiuni de la Cwtsutiosgel la iagora * Leafild. 10. —­ Potrivit cu Ultimele informaţi­uni of hc­als, situat­a din Smirna este ne­schimbată. Vapoarele de răz­boi aliate rămân în portul Smirnei și până acum nu au întâmpinat nici o neplăcere Cercurile truca din Con­­stantinopol caută să lămu­rească cererea pentru pleca­rea vapoarelor de război din Smirna prin faptul că gu­vernul din Angora a tăl­măcit greşit tree­area con­ferinţei din Lausanne, privnd drept ruptură, pe când nu este decât o întrerupere. Avem indicativul că elementele turce mai moderate d­e Con­­stantinopol ce străduesc de a înlătura această neînţelegere şi să «rercita o Influenţă res­­trictivă, asupra extremiştilor din Angora, S’A AJUNS LA O ÎNŢELE­GERE Lafayette, IO.— O te­ft mi­­ri fu Constanti­no pot anunţa ca auto*­rităţile turceşti din Smirna şi comandanţii vapoarelor a diate an a­­juna In o învoială, care a s i fi st r fi menţinerea statului quo, parte la a­­ranjarea chest ismei prin reprezentanţii di­plomatici. VOT DE ÎNCREDERE LUI ISMAT PAŞA Constantinopol, 10. (Rador). — Rin Angora se anunţă că adu­narea naţională, în urma propu­nerii a dorii deputaţi, a dat vot ile încredere primului■ delegat turc de la conferinar din Lau­sanne. Ismet Pasa. GRECIA* NU SE A­VENTU­­ REAZA Atena, 10 (Rador) 7- Ziarele, comentând evenimentele la or­­dinea zilei, publică o declaraţie a prim­ului ministru Gonatas, care a spus că Grecia nu se a­­runcă in vârtejul aventurilor, rtar nu va mai putea aştepta mult timp In această atitudine paşnică. GRECIA MULŢUMITĂ DE SOLUŢIA DATA CHESTIU­NEI GRECEŞTI Atena 9. — Colonelul Plastiras a declarat La Salonic ziariştilor că este in general mulţumit de soluţia de conferinţa a dat-o chestiunei greceşti, apărată nu numai de Anglia ci ţi de Franţa şi I­­­talia. Toți, mai ales Veni­ze­los, sunt de părere c­a pacea tre­bue salvată prin , orice mijloc mai mult fiind ca Grecia, re­constituită ţi reorgani catd in frontierele sale destul de mari, va profita enorm de pace spre a deveni un stat înfloritor şi va putea intra oficial în Mica înţe­legere. Tern­inând, colonelul Plas­tir­as accentuiază că arthola greacă, repede reorganizată, a fost cel mai bun argument al aliaţil­or inipotripa Turciei nu numai pentru chestiunea greacă ci şi pentru chiestiunile cari interesea­ză pe aliaţi. Noi dorim sincer pa­cea, insă dară cumva turcii vor forţa lucrurile, ne vom face da­toria, acţionând de data asta de acord cu aliaţii. teni ii s inii fi Mica înţelege© Dr. Oskor Iaszy se ocupă în „Bécsi Magyar Újság“ de fioua orientare a politicii ex­terne ungare şi salută năzu­inţele de apropiere a guver ■ nului ungar de Mica Intele, gere. Tendinţa această PaS nica înrudit-'că a pornit nu numai­­.. ia partidele­­ berate ci şi din cercuri, cari fac o politică conservatoare. Cer­curile serioase vor ca poli­ti­­ca de aventuri de până acum să fie­­înlocuită prin­tr’o­ po­litică constructi­vă. Această nouă orientare a fost determinată întâiu de faptul că încercările de până acum ale guvernului ungar de a se alipi de vreuna din puterile occidentale în schim­bul unor servicii de conde­­tîeri, au dat greş. încercările acestea au avut ca u­rmitre acestea au avut ca ur­mare, că reiaţi unde cu Mica înţelegere s’a­u înrâu­­tăţit tot mai mult. A doua cauză este că elementele răs­punzătoare au simţit, că poli­tica de până acum de a în­gădui o mişcare iridentă a permis să se form­eze nişte forţe,, foart­e greu de stăpânit. Dacă forţele acestea ar con­tinua să lucreze trebue să ducă neapărat la o coliziune cu statele vecine, fapt care prezintă o‘mare primejdie pentru Ungaria. Spre a putea dar coopera cu statele vecine, trebuesc eli­minate aceste forte. Există mai departe un motiv eco­nomic pentru aceasta noua ori cp­tare. Ungaria redusă nu poate exista­ dacă granițele vor fi ermetic închise, daca­­din acest mic stat se va for­ma în mod artificial un corp economic independent. Cer­curile responsabile au înce­put să vază că politica acea de emigrare, care tinde la, de­­mocra­ti­zarea Ungariei și la mărirea productivității în interior e singura posibilă pentru Ungaria. uw v f cft tsui 10a! priffl-ram­f&h­a al tetrajlei im «tos de r­i'diciii I Lafayette, 10. — Bruce, minis­trul de finanţe a fost însărci­nat cu formarea rinului cabinet australian şi va lua probab'l portofoliul externelor. Bruce a luptat, pe frontul francez în­­cursul rilsbonului. Cu puşcaşii regali, a fost rănit de două ori și d­­at­o­rat cu „Crucea de răz­­n­o­ ‘ franceză.“ ——vstest- -®- -enaa—1 luirr­ea unor diplomaţi Iffetii Atena, 10. (Rador). — Fostul preşedinte al adunării naţio­nale, L­ombardos, a murit la Atena. De asemenea a murit fostul ministru, de externe şi re­prezentantul Greciei la Roma, Kateighis. Zi sa fie 8 ars în Statis Roma, 10. — Tn Cameră, mi­nistrul inunce­, răspunzând u­­nui deputat socialist, a declarat că guvernul menţine neatins proe.rt.pl pentru 8 ore de lucru pe zi, şi va supune fără întâr­ziere un decret lege pentru a­­probare. Lucrările parlamentului Italian Rosa, 10. — Senatul a reluat ori şedinţele, comemorând se­natorii morţi şi numind diferite comisiuni pentru examinarea tratatelor aprobate de Cameră. Camera deputaţilor a discu­tat şi aprobat tratatele com­er­­ciale cu Franţa şi Spania. As­tăzi se va­ discuta acordul stalo­­iugoslav din Santa Marguerit­a. Afară numai de un eveniment neprevăzut, Camera va putea termini­ mâine lucrările sale. »nMn«.- n­an Starea actuală a drumurilor de fier la Basta Intrun recent raport, făcut guvernului sovietic, preşedinte­le secţiunii transporturilor dă următoarele lămuriri asupra stării actuale a drumurilor de fier. „ Lungimea totală a liniilor ce­­ atrătţn­au re­ţeaua drumurilor­­ de fier ruse, era, înaintea răz­­boiului, de 43.749 verste (o ver­­stă 1 km. 67 m.). Ea este şi as­tăzi aproape aceeaşi, cu toate că Rusia a pierdut o parte con­­siderabilă din liniile sale, în urrma separării Poloniei şi a ţărilor­­limitrofe. Pierderea su­ferită prin această separaţiun­e a fost compensată prin deschi­derea de noul căi ferate, a că­ror construcţie era începută In­tră dinaintea izbucnirii revolu­ţiei. Dar 19.000 verste de linii ferate (HrrH de a treiia categorie) sunt actualmente, închise, din cauza deficitului enorm ce.Idă­­dea exploatarea lor ; deficitul era de 29.000.010) ruble aur pe 1 an. . Cât despre starea drumurilor de fier ruse, din punct de ve­dere tehnic, ea este, după ace­­laş raport, destul de puţin sa­tisfăcătoare. E absolut necesar ca 50% din traverse să se înlo­cuiască, pe când înainte din răz­­boi, nu se înlocuiau normal fie cât 15%. Gările şi dependinţele lor sunt minate pe unele linii în proporţie de 30-45%. Persona­lul cu toate că e de două ori mai numeros decât înainte de­­ războiu, lucrează de 6 ori mai rău. Numărul locomotive­lor şi al vagoanelor este acelaş­i dinainte de război, dar propor­­­­ţia locomotivelor în bună stare este numai de 35%, iar a vagoa­nelor de 116%. Capacitatea gene­­rală a liniilor a scăzut de două ori. Cantitatea încărcămintelor transportate este de 22% față­­ de cea înaintea războiului. ŞTIRI DIN ŢARA PLOEŞTI * l' i î’ . i , •­Aniversarea de la Universitatea populară. — Politice. — Di­verse. Soc. „Caritatea" a clerului din jud. Prahova a organizat un vemb­iu religios Luni 12 Febr., la biserica Sf. Vasile, când îşi Sărbătoreşte a 43-a aniversare. Vor lua parte şi autorităţile lo­cale. — La Universitatea populară la sala bibliotecii „N. lorga“ d. avocat N. Stroescu va­ vorbi as­tăzi la 8 seara despre „Mizerie şi imoralitate". — Luni la 6 seara, se va ţine la clubul naţional-rormân din pasagiul „Cooperativa" aduna­rea comitetului executiv. — Joi 15 c., se, va ţine la Ca­mera de comerţ adunarea comi­­tetului bursei, cu care ocazie se va constitui biroul şi se vor dis­cuta mai multe chestiuni. — D-l profesor G. Constanti­nescu a ţinut aseară 4 prelegeri însoţite de proecţiuni despre in­­dustria fierului, zahărului, hâr­tiei etc.­­ .J — Adunarea soc. „Graiul ro­mânesc" sa amânat pentru Du­minică 18 c. 1© 9 dimn. şi se va ţine la localul şcoalei No. A de bfieţl XAşi Proces faiteresant— Preotui ©i legea cumnluri». — Con­­flacarea unui ziar studenţesc. Politic« * t De trei zile consiliul de război judecă . senzaţionalul proces »1 * sub-locotentului Spiridon, acuzat că după ce a siluit o fată * ucis-o, fapt pentru care fusese condam­nat de consiliul de război din Chişinău 1* muncă silni­că, pe viaţă. De două zile şe­dinţele sunt secrete şi sunt ascultate mai multe doamne din Chişinău.­­ Preoţii din localitate au primit înştiinţare ministeri­ală după care trebuie să-şi reguleze situaţia pentru a nu cădea sub regimul legii cumulului. In Virtutea acestei dispo­ziţii, preoţii cari au parohi© şi supt in acelaşi timp şi­ pro­fesori trebuie să renunţe la avantagiile funcţiunii admi­­nistrative bisericeşti, in ace­­laş timp ministrul a invitat pe preoţii cari ocupă 2 ca­tedre să renunţe la una din ele. — Porţia a confiscat ieri seară „Studenţimea nouă“, ziarul studenţilor basarabeni — Asta» se va ţine întru­nirea membrilor psyhidului conservator-progresist, pentru a discuta şi hotărî reorgani­zarea acestui partid. Se va alege şi o delegaţie, care va participa la congresul parti­dului care se va ţine Dumi­necă 18 Februarie la Boto­şani la care va vorbi d. Mar­ghiloman. CÂMPULUNG , * Servitoare hoaţă.— Fata Gea­na Răuţă, de fel din Bucur’, fi­ind în serviciul d-lui judecător X. Bm­sănescu, a dispărut fu­rând 5000 Iei cum şi mai multe lucruri de valoare. Arătare. — Păun MjhApv'­n, din Alexandria, escrocând cu su­ma de lei tiOOO,pe locuitorul. Ni Vlad din Pucheni (Muscel), a fost întâlnit de păgubaş care l-a denunţat poliţiei. Escrocul a fost arestat Goailfctal poleao'iitsaa Lafayette, 10. — Ştiri din Po­lonia anunţă că guvernul litua­­nian pare dispus si retragă trupele­ din Memel. Răgazul acordat de comisiu­­nea interaliată a fost prelungit cu ,A8 pre cuna cu sc tsoai Priihim *pri pui­­ c ra­bi mAtuurefc : Domnule Director, Vă rog să aveți bunăvoința de a publica la cel mai Apropiat număr din ziarul d-voastrâ ur­­mătoare Cle lămuriri cu privire la comentariile făcute de o anu­mită presă asupra persoanei mele. Sunt nejluttor da­r 5 ani. Personal nu am fost niciodată de­clarat­­ star de fălime­nt. Acum vreo 20 ani, pe timpul când eu căzusem la pat, bolnav de reumatism articulat, o socie­tate la care eram interesat cu 25 paf acte, a fost declarată în stare­ de faliment. După însănă­toșirea mea, am­ realcilitat acea Societăte, plătind integral crean­țele. Onorabilitatea mea nu a fost nici­odată discutată, iar colegii mei, cu ocaziunea alegerii mele ca membru la Camera de Co­merţ şi Camera arbitrală, cred, câ au judecat şi cinstea mea. Primiţi vă re­ fc *1­orhrfo dros. bttei fcelr Bftne l. BEDITF.AKU tl Mult întristaţii Jean şi Cle. menţină Braîkoff cu fiica lor Alexandrina. Teodor Braikoff cu copii, să, Alexandru și Elisa,“ precum Si familiile Widakowich și Edmond Van der Mehren, au durerea de a face " Cunoscut moartea­­mult iubitei lor mamă, soacră, bunică și vară starii Jean Ijraikejj decedată Mercuri 7 Februarie ora 7 a. m. in etate de 76 ani, înmormântarea va avea ioc Du­­mineca 11 Februarie , ore 8 p. m. dela Capela ţim­ltir­ului catolic Belu, unde Se află depuse ră­măşiţele pământeşti ai© defunc­tei, , Aceasta ţine locul." ori­cărei alta invitaţiuni. 10 Doctorul şi doamna G. F. Ri­gaid, domnul şi doamna Nico­la«' H. Rigani, domnul şi doam­na Alexandru H. Rigani, frttţi şi cumnate; doctorul şi doam­na Gh. Staniu, unchiu şi mă­tuşă» au durerea a vă face cu­noscut încetarea din viaţă a iu­bitului. şi bunului lor Jean £4. Rigani . i. S Inginer « ,'T ■ . U. rugându-vă a lua par­te la cere­­monia funebră care va avea loc astăzi l1 Februarie, orele 2 p. m. la capela cimitirului Sfânta Vi­no­ri. 24 Toachim S. Sisiev, la numele vitre­gei familii, mulţumeşte căl­duros prietenilor şi cunoscuţilor pentru dovezile de simpatie ară­tate cu ocazia pierderea scumpei şi prama iubitei sale surori MARIS ISRIKDID născută Stoici)), în etate de 74 ani a cărei Înhumare a avut loc la ziua de 7. Fevruarie a. c. la cimitirul ,,Sf." Vineri". 25 Adânc întristaţi: Hermina Say­­mun, Thüringer, Fabini, Stânescu­- Ce­na, Cri. lonescu, FiHpin an, durerea de a anunţa pierderea scumptîlui lor in vârstă dr rs-anl încetări dîn vhţă In ziua de 10 . cbruarie îO^â. înmormântarea are loc Du­mm!­­ă 11 febrcarîe ora 3 d. m. Ia ctmiHrtl '•»■toii'* B“d­u Nemângâiaţii: Maria, soţie, Mariimra şi Maior Mateiescu Petre, Ionel, Marinara* şi Elena, copii, Maria Papaluca soră, E­­caterina Ciurcu, soră, Alexan­drina şi­­Comandor Paul Popo­­văţ, soră şi cumn­at; Gheorghe Săftoiu, cumnat; Iuda şi Cezar Mereuţa, Emilia şi Iorgu Ciur­cu, Viţa Paraschivescu, d-na dr. Mmuiianu, Lucreţia şi Cr. Dăes­­cu, nepoţi; Zoe­­scu cu copii, Marioara Crăciunescu cu popii, Tom­a Stellen, veri.; Eugenia Cl. Gheorghiu, Jean, Marinovici şi dr. Mişu Marinovici, nepoţi, au durerea au vă anunţa pier­derea iubitului lor Sisilat C. Mateiescu Fost profesor şi director al li­ceului Carol I Milit după o lungă şi grea su­ferinţă. , , Cartejul va porni del­a locuin­ţa sa din strada Mihai-Vodă 27, spre gară, la orele 3 d. a In ziua de Luni 30 Ianuarie, iar înmor­mântarea se Va face Marţi 31 Ianuarie la cimitirul „Ungu­­reni" din Craiova. ii-Goiotiel Tirca şi Mii a aduc vii mulţumiri tuturor ru* ^eî­tr­. camarazilor şi cu (O» [stufilor, care atât prin pre­­zfența lor, cât și prin seri« au ad'« o alinare durerii încercate pr n pfrrdere ■ prea ubi ei lor ElSlilî.-lSLftt Teatru) taro­ cel Mare (EFORIA) Contran'o ttrtea română : Dunîifietă Matineu, DRAGO­­STE DE ŢIGAN. Duminică seara, VADUVA VE­SELA. Luni, PRINŢ ŞI BANDIT. Debutul D-nei Natalia Macri biletele ie găsesc la rnssa teatrului Carul I el Mare Teatrili Mic tn fa­ţa l’a *M.ului Ki‘g»t Compania Dramatică Elvira, lancovesco- Mihalescu Duminică MATXNEU orele l iţ»­Două Pamflete de Tristan Bernard cu Elvira. Lncovescu ji Mihalescu Seara Ia orele 9* Două Pamflete Circul Sidofi Duminică 11 și Luni 12 Feb* [' CATE 2 HARI­C| reprezsntaniiuii^ MATINEU ia ora 3 p. m. si SEARA ia 9 B­iletele la Desen si la Cassa Circului. 9 «■»—viiHi«'WTI|'i rin.m—■—wiwi^bhiiIi I Lei 4 Cram vn cose mai ff ne­ti persistente PARFDHD&i (a magastt*ut PIBL Ml Sr. .80 Calea Vielor ai £0 CRAIOVA Doctorul PETRE «MUL tt’a tratat In casele ororii Str. Lltcnl 1, tn fata Bisericel Catolica Consultstlnn) după am az* to beate de Piept sl Oeoito-arm­are. lusts« («tie, tratament ti iottrun­tri­­cele ami­ntd. 2454 De vânzare Libere Imediat, un corp de cese la centru, compus din 2 camere antreu bucătărie, pivniţă cameră de servitori apă, canal Interme­diari exc­eşi. Adresaţi 1 f mS­­dularu. Administraţia financiară a Capitalei. 2445 Crépe Karochain­el Simé alb, Ciorapi dame Wape xUnie i—­ cu preţuri Eugros i Biaroo­­ittlia Hajdeu­, S 19 , clistie publică Imobilul din Bucureşti strada Carol nr. 45 (magazinul Patas) prăvălie, 6 încăperi, lumină e­­lectrică, apă, canal, etc. Via aproximativ 80 pogoane livede de pomi fructiferi, locu­­inţe, construcţie zid şi pian , situată la Valea Meilor (Valea Călugărească). De vânzare prin licitaţie pu­blică Înaintea tribunalului Ilfov secţia notariat, la 13 Februarie 1923. Preţul dela care începe licita­ţia : 1.200.000 pentru imobilul I din strada Carol­­şi 996.900 pen­tru via dela Valea Meilor. Trib. Ilfov, a not. dosarul 8792 din 1922.____________18 Lei 1000 c&sî odisee laD-nuN­­BeriPcSeif AleaURs­­tăsessu un CH'NS de VAN 4 TO­A­RE alb cu marou coada scurtă* J S­zerdáit cgfal negru pete galbene la pept şi picioare numele ţiga­ni egard­a galbenă fundă roşie, aducătorului bună recompensă, Buşeşti 20 etaj faţă. ___________250i M taM 3E Utilizabil neutru depozit de TibOSI, ÎBSfiSSTE», etc. Teren la 5­00 m n p. cu s­asă solidă de locuit, compusă d­e patru ca­mere, sală şi depend nţe având separat încă două construcţiuni din zii şi acoperite cu tablă şi ţiglă putând servi ca magazii etc., un puţ cimentat, împrejmuire din lemn şi sârmă ghimpată Situat In MiSiL [ie sosean» Mizil-fiuzen Doritorii se v­r adresa Socie­­tfţei * 'óroan■a‘, fie la Bucureşti B dul Carol No. 9 ctre , rele '9- 1V am. fie la MiZ1L 1 Emil Frederic

Next