Universul, februarie 1923 (Anul 41, nr. 27-52)
1923-02-13 / nr. 37
KP.—*r. a»* DE CE 119 HEM LEIHE ► O mică nnthi pe la «ic .îOihanil de lemn«.— (axu.1 sefeciul da oară da la »trehaia. O mică anchetă, făcută pe la depozitele de lemne din Capitală, m’a pus în situaţia să cunosc adevăratele cauze ale lipsei și scumpirea lemnelor. Proprietarii de depozite, către care nevoie mi-a îndreptat paşii, mi-au făcut destăinuiri senzaţionalei. Desigur că una din cauzele lipsei acestui produs s© datoreşte neglijenţei membrilor din fosta comisiune interimare, care, la vara trecută,din lipsa apei, ne potoleau, setea şi revolta cu promisiunea că vom avea lemne la iarnă. Am trecut, credem, greul lemei şi depozitele primăriei au rămas tot goale. Populaţia a fost lăsată de data aceasta, pe seama depozitarelor pe care îi scuză că sunt lacomii speculatori. Este o greşeală. Nu sunt numai depozitarii vinovaţi. Să ne explicăm. Produsele lemnoase constituesc una din bogăţiile principale ale ţării noastre ce acopăr mimul, regiunile deluroase şi se găsesc chiar la ţes. Pentru acest motiv preţul a cestui articol greu are o valoare cu totul relativă şi abundenţa lui nu implică într-o ţară cu obiceiuri, ca ale noastre un preţ, stabilit cel puţin în raport cu legea cererei şi a ofertei. Comerţul cu lemne cere o organizaţi© specială investită cu capitaliri impozante spre a se putea face din vreme cumpărarea. Transportul şi depozitarea necesită alte cheltueli ce întrec, de cele mai multe ori, preţul hol de cost şi-l ridică în proporţii fantastice. Logic ar fi ca valoarea reală a lemnului de foc sa fie imafciliată pe baze sigure. La preţul de cost al lemnului în pădure să se adaoge ..spesele de transport“ Încărcaţi descărcatul şi câştigul depozitarului şi a altor mici chestie, ce nu pot oscila decât tn limite restrânse. In real’tat©, lucrurile se petrec cu totul altfel. Căci spesele de transport urcă într’o proporţie prea mare preţul acestui articol de, prirryi necesitate. Anumiţi funcţionari ai drumului de fier consideră posturile lor drept afaceri sau moşii personale pe care le pot exploata, ca pe vremea belşugului neutralităţii. Şi atunci ne întrebăm: Ce pot să facă întreprinderii« ce se ocupă cu vânzarea lemnelor, faţă cu regimul de exploatare » căilor ferate, care dă posibilitate unor funcţionari necoraci să te amendeze cu 360 lei la vagon fiindcă au întârziat cu o zi încărcarea şi cu alţi 360 lei pentru că nu l-au descărcat în 6 ore ? ? Direcţia căilor ferate nu răspunde nici de lipsurile la vagon tiptici pentru totârzierele nemotivate. Că, insă funcţionarilor săi, posibilitatea să perceapă amenzi care urcă considerabil preţul lemnelor. De c© î Pentru că unele societăţi nu pot concepe ca la „spesele de transport“ să adaoge şi „sportul de transport“. Şi iată cum este posibil ca preţul lemnelor să ajungă pe aceia pâinii, care necesită atâta muncă la producţie, ca şi la fabricaţia Un exemplu edificator în această privinţă, îl dă ziarul „Ştirea“ din Craiova, care arată un caz petrecut în gara Strehăia, unde şeful de gară a cerut mită un vagon de lemne ca să înlesnească transportul mai multor vagoane ale „societăţii industriale“ din Craiova, destinate primăriei oraşului. Cererea fiindut refuzată, societatea a fost amendată cu sumele fantastice , amintite mei sus. Dar şi societatea nu s’a lăsat mai pe jos. A adresat imediat telegramă primului ministru, directorului general »l căilor ferata regionalei Craiova, preşedintelui funcţionarilor publici şi primului procuror. Aşteptăm «rum rezultatul anchetei şi sancţiunea ce se va aplica funcţionarului necorect. Iată dar că nu numai depozitarii poartă vin» scumpirei lemnelor. Nu împotriva lor treime să ridicăm primele acuzaţii, ci funcţionarii necorecţi ai drumului de fier, împotriva cărora ministerul comunicaţiilor şi directorul general al căilor ferate nu aplică sancţiunile cuvenite. ■ Hatnovnaaason Estoreţa Barourilor — K©î$î53eSr!5e a*9use In «edinta de eri a Camerei «*a început discuţia proectului de unificarea terenurilor. Comitetul delegaţilor Camerei. comPus din d nli Ion Paraschivescu, Mişu Apxandrescu, Vespas»«n V. Pella, Vasile M*rcu, AchU. Pacu, C. Solomonescu, V. Coviţa, Al. Donescu ş i dr. R. Reut, având pe cel din urmă ca raportor ei pe d. Solomonescu ca preşedinte, a depus la Cameră raportul asupra proectului de lege votat de Senat pentru reorganizarea şi modificarea corpului de avocaţi. In secţii avocaţii — deputaţi, în dorinţa de a da cu un moment mai înainte corpului o reformă a cărei necesitate este de mult simţită, atât pentru profesiune, cât şi pentru Justiţie, au isbutit să reducă la minimum modifcările aduse proectului votat de Senat şi eşit din lucrările congresului advocatelor. Iată modificările aduse de secţiunile Camerei proectului votat de Senat. S’au sporit incompatibil s treţite cu exerciţiul profesiune! de avocat aduc?îându-se fi aceea, de notar public, întrucât notarii pur iici nu pot 0 şi avocaţi. Proectul votat de Senat prevedea că numai avocaţii pot să repreznte pe cineva în faţa instanţelor de judecată de orice fel Secţiunile Camerei au prevăzut că şi la autorităţi tot numai avocaţii pot reprezenta pe cei interesaţi. Este o nouă îngrădirea în contra samsariâcului, Intervenţiilor, traficulii de influenţă ai atâtor nechemaţi şi neoneşti. O dispoziţiune mult discutată în public şi in presă a fost aceea care interzice sub pedeapsă de nulitate introducerea în justiţie a acţiunilor, apclurilor, recursurilor, etc., fără să fie contrasemnate de un avocat. Unii au văzut aci un monopol în folosul avocaţilor. In realitate este o asigurarea a justiţiabililor în contra compromiterii intereselor lor prin viţiile celor mai importante arie în desfăşurarea litigilor. Secţiunile Camerei au subliniat mai expresiv excepţia făcută de proectul Senatului în favoarea doctorilor şi licenţiaţilor în drept ori în ştiinţele politice şi administrative, cari desigur sunt în măsură să-şi redacteze singuri actele pentru esoţia, ascendenţi şi descendenţii lor. Totodată au îndulcit sancţiunea care consista în considerarea ca nulă a actelor introduse fără această formalitate şi au proclamat această militate numai dacă In secţiile femere! - contrasemnare* avocatului şi eventual completarea actului nu se va face în rinei zile libere dela depunerea *or In Justiţie. Ca chestiune de Indulgentă, tagăduirea nu e rea; din punct de vedere practic însă, se vor ivi încurcături, Închipuii-Vă ce va fi cu acturile, apelurile, etc. cari, după ce vor fi înregistrate, vor fi urmate de completări, rectificări contrasemnări, etc.n afară de aceasta, reforma procedurii , civ le va ,adopta desigur, pentru grăbirea judecăţii, sistemul de a se comunca imediat părţilor actele reclamanţilor, ca să poată răspunde cu fete. Iată că legea barourilor va întârzia această comunicare, până se vor face completările. Itn privinţa acţiunilor intentate de avocaţi pentru plata onorariilor. Senatul ceruse ca avocatul să se adreseze întâi decanului, în ireea că dacă acesta isbuteşte să facă pace, se evută răfuială în justiţie pentru onorariu. Comitetul delegaţilor suprimă această îndatorire şi lasă avocatului facultatea de a se adresa în prealabil decanatului. Din punct de vedere etic, era mai fericită soluția Senatului, întrucât e mai bine să se evite asemenea procese iritante. Din punct de vedere al dreptului pur, soluția Camerei se impune, căci nu e admisibil să se stânjenească prin asemeneaîndatoriri valorificarea în justițe a unui drept, indiferent de persoana sau caitatea celui care-l revendică. O altă completare în proeeeste dispoziţia că membrii complimentări din consliul de dsciplină vor funcţiona până expirarea mandatului Consului. Ultima modificare este precizarea la paragraful drepturlor câştigate, că studenţii aflaţi înscrişi la drept în 1922, ca şi actuali avocaţi, stagiari, vor continua să funcţioneze în condiţuinile vechii legi. Tratata! fia garanţi mu* tuale Înaintea Ligii Naţlanilor •----* - Leafield, 10. — Lucrarea de căpetejiie supusă Ligei Naţiunilormlor, comisiunea de armalment, a cărei şedinţă se deschide astăzi in Geneva este proee. „tul tratatului pentru garanţii mutuale redactate de Lord Robert Cecil, delegatul Africei de Sud, și care proect este in acord cu hotărârea adoptată de a treia adunare, In luna Septembrie trecut. * . ma ♦ A. S. Regală Principele Nicolae a plecat aseară cu Simplonul, la Londra. ♦ D. Passici, preşedintele cabinetului iugoslav, insănătoşinduse şi-a reluat ocupaţiunea. ♦ Sultanul Egiptului a acceptat demisiunea guvernului. £ Pe biroul Camerii s’a depus un proect de lege asupra reglementării practicei dentare. In contra aceesti proect, „Asociaţia dentiştilor din România“ a înaintat un incomrv care revendică şi precizează anume drepturi câştigate. ♦ Aparatele sismografice din Melbourne au înregistrat un violent cutremur de pământ in oceanul Pacific. ♦ Consulatul turc diin Roma refuză de două zile să vizeze paşapoartele pentru Smirna. ♦ Ia ultima şedinţă plenară a conferinţei republicelor americane, s’a semnat tratatul de pace şi prietenie Intre statele Americei centrale. ULTIMA ORA iii ■ iif muri NOUI LOCALITĂȚI OCUPA- TE DE FRANCEZI I Borin, 10. — Cavaleria franceză a ocupat Selba Eferwald și Legelsbmr&î de lângă Offeabasrs. UNII MUNCITORI GERMANI ÎNCETEAZĂ. GREVA Paris, 10. —Din Ludwigshafer se anunţă că muncitorii de la căile ferate au reluat lucrul. 5 trenuri de cărbuni şi alte trei încărcate cu cocs au pornit spre Franţa şi Belgia, francezii au reparat canalul Rinului. Relativ la oprirea trenului eX prea Essen-Hamburg de către trupele franceze, ziarele din Berlin au publicat ştiri din cele mai fanteziste, după cam francezii arfi comis acte de violenţă asupra funcţionarilor germani. Aceste ştiri se desmint categoric din sursă sigură. IN AJUTORUL FAMILIEI UNES VICTIME Paris, 10. (Harter). — Din Düsseldorf se anunţă că compania din care face parte caporalii, care a acis intâmplător pe o fetiţă, a organizat ,o colectă In aceasta colectă a produs sumă 1.500.000 de mărci. • ÎNTRE FRANŢA ŞI BELGIA ACORD DEFINITIV Paris, 10. — (Rador). Le Troquet a plecat la Bruxelles, unde va conferi cu miniştrii belgiei asupra chestiunei organjidrei transporturilor In Ruhr. Jaspar, ministrul de externe belgian, va sosi la Paris pentru a se întâlni cu d. Poincaré. întrevederea d-lui Le Troguer cu miniștrii belgieni a arătat acordul complet dintre cele două guverne asupra măsurilor necesare pentru exploatarea editor ferate din Ruhr. GERMANIA SIMTE MARE LIPSA DE CĂRBUNI Lafayette, 10. Germanii se încearcă să împrăştie credinţa că au ar fi atinşi intru nimic prin euprimarea trenurilor de cărbuni din Ruhr. „Petit Parisien“ notează că actualmente se plătesc la Berlin 10 mii rta mărci ,pentru 50 kilograme cărbuni cubici. Trenurile de centură dinprejurul Berlinului nu sunt încălzite. Agravarea situației economice este depirată sub atitudinea unui bluff sistematic. Bisosuzo CUM CIRCULA TRENURILE Afară de trenurile pentru Constanţa Şi Olteniţa, au plecat ori din Bucureşti toate celelalte trenuri în mod regulat Trenurile înzăpezite sosesc treptat în gara de Nord pe măsură ce Iniile sunt libere. In t*r& au mai rămas înzăpezite următoarele Unii: Bucureşt-Feteşti» Bucureşti- Olteniţa, Giurgiu-Videle, Ciulniţa • Slobozia, Clilniţa- Călăraşî, Ploeşti , Slobozia, Tudor», Buzău-Brăila, Făurei-Feteşti, Ră sărat • Traian Sei-Opeteşti, Tecuci-Barboşi, Basarabeasca-Tihina şi Basarabeeasca-JarflaTi» Pe finta Olteniţa a plecat o maşină la ora 11.40, pentru a o desfunda, iar pe linia Bucureşti - Constanţa a plecat plugul american însoţit de patru maşini. Astfel că pe lina de arf şi aceste două linii vor fi redate circulaţiei Până «seară, grap de 4 zile» nu sosise la Cluj, nici un tren de la Bucureşti. Seara târziu anta a fost desfundat« Halle ftostoti-Tangarale, Tecuci- Mărăşeşti şi Domn-Hegei-Bargu-5useşi. Trenul la direcţia Giurgiu- Ramadan a sosit şi plecat la andrabicinul's. SITUAŢIA FIRELOR TELEGRAFICE SI TELEFONICE PE ZIUA DE 10 FEBRUARIE Firul Berlin se află in atingere cu firul II) Crivina—Ploeşti. Până Ui ora d. a. s'cu ivit numeroase deranjamente intermitente pe firele, spre Ploeşti, seara. t'au putut obţine legaturile cu toate staţiile. Pe distanta Feteşti—Constanţa sunt numeroase deranjamente. S'a lucrat intermitent cu Per a fi Constanţa. O parte din firele spre Constantin fost rupte. In urma enerărilor făcute, s'a putut afla că întreruperea este intre Murfatlar—Constanţa, iar intre Feteşti—Murfatlar sunt bune numa două fire. Cu Sofia s’a lucrat foarte greu, firul izolându-se pe teritoriul bulgar cu Belgrad "i Timișoara. Firele sunt de asemenea deranjate intre Teregova— Armertis. lipii lupi ATITUDINEA CELOR DELA ŞCOALA DE ŞTIINŢE DE STAT Studenţii români de la şcoala superioară de ştiinţe de stat, întruniţi in adunare extraordinara au hotărât că se declară solidari cu întreaga mişcare a studenţilor români..deja toate Universităţile şi şcolile speciale din întreaga ţară O ÎNŞTIINŢARE A DELEGAŢILOR STUDENŢILOR Delegaţii tuturor Universităţilor şi şcoalelor speciale din ţarii, ne roagă să aducem la cunoştinţa tuturor colegilor lor următoarele:„1) Asigurarea deplină a tuturor delegaţilor, că nu se vor depărta deja mandatul primit din partea studenţimii, căutând să lupte hotărât până la satisfacerea doleanţelor formulate; 2) Rugămintea caldă, către Întreaga studenţime de a păstra tot calmul, de a nu se mai deda la manifestaţiuni şi de a nu se mai întruni, decât aiurici, când vor fi anunţaţi oficial decătre delegaţi deplin convinşi că numai prin aceste mijloace ordonate se va ajunge mai curând, acolo unde doresc cu toţii". ^ ^ Regim»! restricţionor la Germania Lafayette. 10. — Proectul de lege referitor la programul restricţiunilor a fost supus parlamentului german, după ce a primit aprobarea consiliului, de miniştri. Articolul l autoriză pe preşedintele statului german sa prescrie măsurile necesare referitoare la vize și pașapoarte și la expulzarea, eventuală, a streinilor. - - * id ■ i Turcii se moderează Presiuni de la Cwtsutiosgel la iagora * Leafild. 10. — Potrivit cu Ultimele informaţiuni of hcals, situata din Smirna este neschimbată. Vapoarele de război aliate rămân în portul Smirnei și până acum nu au întâmpinat nici o neplăcere Cercurile truca din Constantinopol caută să lămurească cererea pentru plecarea vapoarelor de război din Smirna prin faptul că guvernul din Angora a tălmăcit greşit treearea conferinţei din Lausanne, privnd drept ruptură, pe când nu este decât o întrerupere. Avem indicativul că elementele turce mai moderate de Constantinopol ce străduesc de a înlătura această neînţelegere şi să «rercita o Influenţă restrictivă, asupra extremiştilor din Angora, S’A AJUNS LA O ÎNŢELEGERE Lafayette, IO.— O teft miri fu Constantino pot anunţa ca auto*rităţile turceşti din Smirna şi comandanţii vapoarelor a diate an ajuna In o învoială, care a s i fi st r fi menţinerea statului quo, parte la aranjarea chest ismei prin reprezentanţii diplomatici. VOT DE ÎNCREDERE LUI ISMAT PAŞA Constantinopol, 10. (Rador). — Rin Angora se anunţă că adunarea naţională, în urma propunerii a dorii deputaţi, a dat vot ile încredere primului■ delegat turc de la conferinar din Lausanne. Ismet Pasa. GRECIA* NU SE AVENTU REAZA Atena, 10 (Rador) 7- Ziarele, comentând evenimentele la ordinea zilei, publică o declaraţie a primului ministru Gonatas, care a spus că Grecia nu se aruncă in vârtejul aventurilor, rtar nu va mai putea aştepta mult timp In această atitudine paşnică. GRECIA MULŢUMITĂ DE SOLUŢIA DATA CHESTIUNEI GRECEŞTI Atena 9. — Colonelul Plastiras a declarat La Salonic ziariştilor că este in general mulţumit de soluţia de conferinţa a dat-o chestiunei greceşti, apărată nu numai de Anglia ci ţi de Franţa şi Italia. Toți, mai ales Venizelos, sunt de părere ca pacea trebue salvată prin , orice mijloc mai mult fiind ca Grecia, reconstituită ţi reorgani catd in frontierele sale destul de mari, va profita enorm de pace spre a deveni un stat înfloritor şi va putea intra oficial în Mica înţelegere. Terninând, colonelul Plastiras accentuiază că arthola greacă, repede reorganizată, a fost cel mai bun argument al aliaţilor inipotripa Turciei nu numai pentru chestiunea greacă ci şi pentru chiestiunile cari interesează pe aliaţi. Noi dorim sincer pacea, insă dară cumva turcii vor forţa lucrurile, ne vom face datoria, acţionând de data asta de acord cu aliaţii. teni ii s inii fi Mica înţelege© Dr. Oskor Iaszy se ocupă în „Bécsi Magyar Újság“ de fioua orientare a politicii externe ungare şi salută năzuinţele de apropiere a guver ■ nului ungar de Mica Intele, gere. Tendinţa această PaS nica înrudit-'că a pornit nu numai.. ia partidele berate ci şi din cercuri, cari fac o politică conservatoare. Cercurile serioase vor ca politica de aventuri de până acum să fieînlocuită printr’o politică constructivă. Această nouă orientare a fost determinată întâiu de faptul că încercările de până acum ale guvernului ungar de a se alipi de vreuna din puterile occidentale în schimbul unor servicii de condetîeri, au dat greş. încercările acestea au avut ca urmitre acestea au avut ca urmare, că reiaţi unde cu Mica înţelegere s’au înrâutăţit tot mai mult. A doua cauză este că elementele răspunzătoare au simţit, că politica de până acum de a îngădui o mişcare iridentă a permis să se formeze nişte forţe,, foarte greu de stăpânit. Dacă forţele acestea ar continua să lucreze trebue să ducă neapărat la o coliziune cu statele vecine, fapt care prezintă o‘mare primejdie pentru Ungaria. Spre a putea dar coopera cu statele vecine, trebuesc eliminate aceste forte. Există mai departe un motiv economic pentru aceasta noua ori cptare. Ungaria redusă nu poate exista dacă granițele vor fi ermetic închise, dacadin acest mic stat se va forma în mod artificial un corp economic independent. Cercurile responsabile au început să vază că politica acea de emigrare, care tinde la, democratizarea Ungariei și la mărirea productivității în interior e singura posibilă pentru Ungaria. uw v f cft tsui 10a! priffl-ramf&ha al tetrajlei im «tos de ri'diciii I Lafayette, 10. — Bruce, ministrul de finanţe a fost însărcinat cu formarea rinului cabinet australian şi va lua probab'l portofoliul externelor. Bruce a luptat, pe frontul francez încursul rilsbonului. Cu puşcaşii regali, a fost rănit de două ori și datorat cu „Crucea de răzno ‘ franceză.“ ——vstest- -®- -enaa—1 luirrea unor diplomaţi Iffetii Atena, 10. (Rador). — Fostul preşedinte al adunării naţionale, Lombardos, a murit la Atena. De asemenea a murit fostul ministru, de externe şi reprezentantul Greciei la Roma, Kateighis. Zi sa fie 8 ars în Statis Roma, 10. — Tn Cameră, ministrul inunce, răspunzând unui deputat socialist, a declarat că guvernul menţine neatins proe.rt.pl pentru 8 ore de lucru pe zi, şi va supune fără întârziere un decret lege pentru aprobare. Lucrările parlamentului Italian Rosa, 10. — Senatul a reluat ori şedinţele, comemorând senatorii morţi şi numind diferite comisiuni pentru examinarea tratatelor aprobate de Cameră. Camera deputaţilor a discutat şi aprobat tratatele comerciale cu Franţa şi Spania. Astăzi se va discuta acordul staloiugoslav din Santa Marguerita. Afară numai de un eveniment neprevăzut, Camera va putea termini mâine lucrările sale. »nMn«.- nan Starea actuală a drumurilor de fier la Basta Intrun recent raport, făcut guvernului sovietic, preşedintele secţiunii transporturilor dă următoarele lămuriri asupra stării actuale a drumurilor de fier. „ Lungimea totală a liniilor ce atrătţnau reţeaua drumurilor de fier ruse, era, înaintea războiului, de 43.749 verste (o verstă 1 km. 67 m.). Ea este şi astăzi aproape aceeaşi, cu toate că Rusia a pierdut o parte considerabilă din liniile sale, în urrma separării Poloniei şi a ţărilorlimitrofe. Pierderea suferită prin această separaţiune a fost compensată prin deschiderea de noul căi ferate, a căror construcţie era începută Intră dinaintea izbucnirii revoluţiei. Dar 19.000 verste de linii ferate (HrrH de a treiia categorie) sunt actualmente, închise, din cauza deficitului enorm ce.Idădea exploatarea lor ; deficitul era de 29.000.010) ruble aur pe 1 an. . Cât despre starea drumurilor de fier ruse, din punct de vedere tehnic, ea este, după acelaş raport, destul de puţin satisfăcătoare. E absolut necesar ca 50% din traverse să se înlocuiască, pe când înainte din război, nu se înlocuiau normal fie cât 15%. Gările şi dependinţele lor sunt minate pe unele linii în proporţie de 30-45%. Personalul cu toate că e de două ori mai numeros decât înainte de războiu, lucrează de 6 ori mai rău. Numărul locomotivelor şi al vagoanelor este acelaşi dinainte de război, dar proporţia locomotivelor în bună stare este numai de 35%, iar a vagoanelor de 116%. Capacitatea generală a liniilor a scăzut de două ori. Cantitatea încărcămintelor transportate este de 22% față de cea înaintea războiului. ŞTIRI DIN ŢARA PLOEŞTI * l' i î’ . i , •Aniversarea de la Universitatea populară. — Politice. — Diverse. Soc. „Caritatea" a clerului din jud. Prahova a organizat un vembiu religios Luni 12 Febr., la biserica Sf. Vasile, când îşi Sărbătoreşte a 43-a aniversare. Vor lua parte şi autorităţile locale. — La Universitatea populară la sala bibliotecii „N. lorga“ d. avocat N. Stroescu va vorbi astăzi la 8 seara despre „Mizerie şi imoralitate". — Luni la 6 seara, se va ţine la clubul naţional-rormân din pasagiul „Cooperativa" adunarea comitetului executiv. — Joi 15 c., se, va ţine la Camera de comerţ adunarea comitetului bursei, cu care ocazie se va constitui biroul şi se vor discuta mai multe chestiuni. — D-l profesor G. Constantinescu a ţinut aseară 4 prelegeri însoţite de proecţiuni despre industria fierului, zahărului, hârtiei etc. .J — Adunarea soc. „Graiul românesc" sa amânat pentru Duminică 18 c. 1© 9 dimn. şi se va ţine la localul şcoalei No. A de bfieţl XAşi Proces faiteresant— Preotui ©i legea cumnluri». — Conflacarea unui ziar studenţesc. Politic« * t De trei zile consiliul de război judecă . senzaţionalul proces »1 * sub-locotentului Spiridon, acuzat că după ce a siluit o fată * ucis-o, fapt pentru care fusese condamnat de consiliul de război din Chişinău 1* muncă silnică, pe viaţă. De două zile şedinţele sunt secrete şi sunt ascultate mai multe doamne din Chişinău. Preoţii din localitate au primit înştiinţare ministerială după care trebuie să-şi reguleze situaţia pentru a nu cădea sub regimul legii cumulului. In Virtutea acestei dispoziţii, preoţii cari au parohi© şi supt in acelaşi timp şi profesori trebuie să renunţe la avantagiile funcţiunii administrative bisericeşti, in acelaş timp ministrul a invitat pe preoţii cari ocupă 2 catedre să renunţe la una din ele. — Porţia a confiscat ieri seară „Studenţimea nouă“, ziarul studenţilor basarabeni — Asta» se va ţine întrunirea membrilor psyhidului conservator-progresist, pentru a discuta şi hotărî reorganizarea acestui partid. Se va alege şi o delegaţie, care va participa la congresul partidului care se va ţine Duminecă 18 Februarie la Botoşani la care va vorbi d. Marghiloman. CÂMPULUNG , * Servitoare hoaţă.— Fata Geana Răuţă, de fel din Bucur’, fiind în serviciul d-lui judecător X. Bmsănescu, a dispărut furând 5000 Iei cum şi mai multe lucruri de valoare. Arătare. — Păun MjhApv'n, din Alexandria, escrocând cu suma de lei tiOOO,pe locuitorul. Ni Vlad din Pucheni (Muscel), a fost întâlnit de păgubaş care l-a denunţat poliţiei. Escrocul a fost arestat Goailfctal poleao'iitsaa Lafayette, 10. — Ştiri din Polonia anunţă că guvernul lituanian pare dispus si retragă trupele din Memel. Răgazul acordat de comisiunea interaliată a fost prelungit cu ,A8 pre cuna cu sc tsoai Priihim *pri pui c rabi mAtuurefc : Domnule Director, Vă rog să aveți bunăvoința de a publica la cel mai Apropiat număr din ziarul d-voastrâ următoare Cle lămuriri cu privire la comentariile făcute de o anumită presă asupra persoanei mele. Sunt nejluttor dar 5 ani. Personal nu am fost niciodată declarat star de făliment. Acum vreo 20 ani, pe timpul când eu căzusem la pat, bolnav de reumatism articulat, o societate la care eram interesat cu 25 paf acte, a fost declarată în stare de faliment. După însănătoșirea mea, am realcilitat acea Societăte, plătind integral creanțele. Onorabilitatea mea nu a fost niciodată discutată, iar colegii mei, cu ocaziunea alegerii mele ca membru la Camera de Comerţ şi Camera arbitrală, cred, câ au judecat şi cinstea mea. Primiţi vă re fc *1orhrfo dros. bttei fcelr Bftne l. BEDITF.AKU tl Mult întristaţii Jean şi Cle. menţină Braîkoff cu fiica lor Alexandrina. Teodor Braikoff cu copii, să, Alexandru și Elisa,“ precum Si familiile Widakowich și Edmond Van der Mehren, au durerea de a face " Cunoscut moarteamult iubitei lor mamă, soacră, bunică și vară starii Jean Ijraikejj decedată Mercuri 7 Februarie ora 7 a. m. in etate de 76 ani, înmormântarea va avea ioc Dumineca 11 Februarie , ore 8 p. m. dela Capela ţimltirului catolic Belu, unde Se află depuse rămăşiţele pământeşti ai© defunctei, , Aceasta ţine locul." oricărei alta invitaţiuni. 10 Doctorul şi doamna G. F. Rigaid, domnul şi doamna Nicola«' H. Rigani, domnul şi doamna Alexandru H. Rigani, frttţi şi cumnate; doctorul şi doamna Gh. Staniu, unchiu şi mătuşă» au durerea a vă face cunoscut încetarea din viaţă a iubitului. şi bunului lor Jean £4. Rigani . i. S Inginer « ,'T ■ . U. rugându-vă a lua parte la ceremonia funebră care va avea loc astăzi l1 Februarie, orele 2 p. m. la capela cimitirului Sfânta Vinori. 24 Toachim S. Sisiev, la numele vitregei familii, mulţumeşte călduros prietenilor şi cunoscuţilor pentru dovezile de simpatie arătate cu ocazia pierderea scumpei şi prama iubitei sale surori MARIS ISRIKDID născută Stoici)), în etate de 74 ani a cărei Înhumare a avut loc la ziua de 7. Fevruarie a. c. la cimitirul ,,Sf." Vineri". 25 Adânc întristaţi: Hermina Saymun, Thüringer, Fabini, Stânescu- Cena, Cri. lonescu, FiHpin an, durerea de a anunţa pierderea scumptîlui lor in vârstă dr rs-anl încetări dîn vhţă In ziua de 10 . cbruarie îO^â. înmormântarea are loc Dumm!ă 11 febrcarîe ora 3 d. m. Ia ctmiHrtl '•»■toii'* B“du Nemângâiaţii: Maria, soţie, Mariimra şi Maior Mateiescu Petre, Ionel, Marinara* şi Elena, copii, Maria Papaluca soră, Ecaterina Ciurcu, soră, Alexandrina şiComandor Paul Popovăţ, soră şi cumnat; Gheorghe Săftoiu, cumnat; Iuda şi Cezar Mereuţa, Emilia şi Iorgu Ciurcu, Viţa Paraschivescu, d-na dr. Mmuiianu, Lucreţia şi Cr. Dăescu, nepoţi; Zoescu cu copii, Marioara Crăciunescu cu popii, Toma Stellen, veri.; Eugenia Cl. Gheorghiu, Jean, Marinovici şi dr. Mişu Marinovici, nepoţi, au durerea au vă anunţa pierderea iubitului lor Sisilat C. Mateiescu Fost profesor şi director al liceului Carol I Milit după o lungă şi grea suferinţă. , , Cartejul va porni dela locuinţa sa din strada Mihai-Vodă 27, spre gară, la orele 3 d. a In ziua de Luni 30 Ianuarie, iar înmormântarea se Va face Marţi 31 Ianuarie la cimitirul „Ungureni" din Craiova. ii-Goiotiel Tirca şi Mii a aduc vii mulţumiri tuturor ru* ^eîtr. camarazilor şi cu (O» [stufilor, care atât prin prezfența lor, cât și prin seri« au ad'« o alinare durerii încercate pr n pfrrdere ■ prea ubi ei lor ElSlilî.-lSLftt Teatru) taro cel Mare (EFORIA) Contran'o ttrtea română : Dunîifietă Matineu, DRAGOSTE DE ŢIGAN. Duminică seara, VADUVA VESELA. Luni, PRINŢ ŞI BANDIT. Debutul D-nei Natalia Macri biletele ie găsesc la rnssa teatrului Carul I el Mare Teatrili Mic tn faţa l’a *M.ului Ki‘g»t Compania Dramatică Elvira, lancovesco- Mihalescu Duminică MATXNEU orele l iţ»Două Pamflete de Tristan Bernard cu Elvira. Lncovescu ji Mihalescu Seara Ia orele 9* Două Pamflete Circul Sidofi Duminică 11 și Luni 12 Feb* [' CATE 2 HARIC| reprezsntaniiuii^ MATINEU ia ora 3 p. m. si SEARA ia 9 Biletele la Desen si la Cassa Circului. 9 «■»—viiHi«'WTI|'i rin.m—■—wiwi^bhiiIi I Lei 4 Cram vn cose mai ff neti persistente PARFDHD&i (a magastt*ut PIBL Ml Sr. .80 Calea Vielor ai £0 CRAIOVA Doctorul PETRE «MUL tt’a tratat In casele ororii Str. Lltcnl 1, tn fata Bisericel Catolica Consultstlnn) după am az* to beate de Piept sl Oeoito-armare. lusts« («tie, tratament ti iottruntricele amintd. 2454 De vânzare Libere Imediat, un corp de cese la centru, compus din 2 camere antreu bucătărie, pivniţă cameră de servitori apă, canal Intermediari exceşi. Adresaţi 1 f mSdularu. Administraţia financiară a Capitalei. 2445 Crépe Karochainel Simé alb, Ciorapi dame Wape xUnie i— cu preţuri Eugros i Biarooittlia Hajdeu, S 19 , clistie publică Imobilul din Bucureşti strada Carol nr. 45 (magazinul Patas) prăvălie, 6 încăperi, lumină electrică, apă, canal, etc. Via aproximativ 80 pogoane livede de pomi fructiferi, locuinţe, construcţie zid şi pian , situată la Valea Meilor (Valea Călugărească). De vânzare prin licitaţie publică Înaintea tribunalului Ilfov secţia notariat, la 13 Februarie 1923. Preţul dela care începe licitaţia : 1.200.000 pentru imobilul I din strada Carolşi 996.900 pentru via dela Valea Meilor. Trib. Ilfov, a not. dosarul 8792 din 1922.____________18 Lei 1000 c&sî odisee laD-nuNBeriPcSeif AleaURstăsessu un CH'NS de VAN 4 TOARE alb cu marou coada scurtă* J Szerdáit cgfal negru pete galbene la pept şi picioare numele ţigani egarda galbenă fundă roşie, aducătorului bună recompensă, Buşeşti 20 etaj faţă. ___________250i M taM 3E Utilizabil neutru depozit de TibOSI, ÎBSfiSSTE», etc. Teren la 500 m n p. cu sasă solidă de locuit, compusă de patru camere, sală şi depend nţe având separat încă două construcţiuni din zii şi acoperite cu tablă şi ţiglă putând servi ca magazii etc., un puţ cimentat, împrejmuire din lemn şi sârmă ghimpată Situat In MiSiL [ie sosean» Mizil-fiuzen Doritorii se vr adresa Societfţei * 'óroan■a‘, fie la Bucureşti B dul Carol No. 9 ctre , rele '9- 1V am. fie la MiZ1L 1 Emil Frederic