Universul, martie 1923 (Anul 41, nr. 53-83)
1923-03-01 / nr. 53
Ca Începere de la 5 Februarie 1923 Ms Sasi e tesuris p MABrapi 11 vor funcționa in localul nou din Str. Banca Națională No. 8 (fost Teatral Modern) TELEFON 1 I 94, 13157, 3992 Ioäu£ I pentru a-şi produce efectul binefăcător asupra organismului omenesc, trebue luat sub forma asimilabilă a combinaţiilor sale organice aşa cum este pus în comerţ de Laboratorul Oteanu, sub denumirea de Iodipon Iteanu. Copiilor ca şi adulţilor li se dă contra scrofulozei, sifilisului învechit, afecţiunei glandelor, arterosclerozei, astmei şi în genere ca depurativ al depozitelor răufăcătoare, cari se îngrămădesc în corpul omenesc. Iodipon Iteanu are acţiunea sigură, se resoarbe complet In corp fără să producă iodismele săruirilor de Iod. Deşi este cel puţin egal ca eficacitate şi cantitate similarelor streine, preţul este cu două treimi mai mic. SECRETUL FRU1V1USEŢEI /... Nimic nu esti mai iportant pentru o femee, decât găsirea unei bune pudre de toiletă. PUDRA AD2LINA este cea mai perfectă pudrăcăci nu conţine substanţe vătămătoare. Este delicios parfumată şi jlntinsă pe față fi comunică o albeaţă catifelată. Fiind foarte fină mn fardează faţa. Pentru a complecta efectele cu adevărat miraculoase, întrebuinţaţi şi făi ia de Migdale Vorel recomandată persoanelor ca tenul delicat şi sensibil. Se găseşte la drog. farm. şi mng. de galanterii. Contra mandat postal datei 57 se trimete întreg abordmentul. — ©SJ9 FSPîSî» 8®iaîfa«$8 PUDRIV ADELINA Plants!:! numai vife altoite g Mn MUM JÎ.ţ££5£ KSosla Orsscovsfi! prin Oara Vindu.paleftine 5i de 0 p rin-JUDEŢULROMANI ATI ’ * . f Se trimete catalogul gratis la cerere I aere s,Gnra Sămânţa I Import orig. german Sămânţă de z&rznvaturi şi flori, sămânţă de sfecle . Mammuth roşu, Eckendorfer roşu şi jeniben (Sămânţă de trifoiu şi vii) pentru semănat livezi. - ^uni,*in grădini etc. gar.de solii curat, incolţitul Sigur! Apoi sămânţă de trifoiu şi de lucernă (ghizdeiu) curăţită şi fără eu scutit de prima calitate* tinelte de horticuitură și apicuturâ, furnizează prompt dia depozit 8e I in i flintol! s. n. x. i!e mu Hm — Strada PîntawAiîwi Ho. 2 «te: V! iMAUlE, Sibiu H5h _ ue mari refaceri! Telegrame: OSTSOPâ Bucureşti Sir. Edgar Qarnet 9 m2 «E ©SPOI1TE DE Portelanuri-Faianţă Olârie de fier emailată si.livrează aceste mărfuri în 931CS PăUTE A ROMIEI fie i)U VÂtxOxIUL fie la GASflTâTI MAI MICI, In cottăliiiittile cele mai AVAN fâSIOASE si ca preturile cele mai EFÎ1K5 La cerere vă pot vizita VOIAJORII noștri ca co-Iscuttttl ba gale de mărire COMENZILE DIRECT DEIIA EAIRlltA, le executăm IN COND1J IOSILE CELE MAI FAVORABILS avlnd legături întinse cu centrele industriae cale mai capabile ale străinătăţii Pentru soc. de consum funcţionăreşti, militare, precum şi toate celelalte societăţide consum şi soc. de binefacere se acordă rabate speciale 2597 Halispin Ilii I all SobA (Drehofen) 59 m lungime, uscator de cărburi (Drehofen) SO m lungime, elevatoare pentru jpiatru şi cărbuni, morî (Kugelffühlen) Ventilator, Reparator (YVundseparator) Schällertraeg, Schneck- Strl pentru transport construcţiuni complecte de fier pentru fabrică de ciment fabricând 6000 vagoane anual de vânzare imediat cu preţ de cost. . A** Maşini de construcțiuni şi radiatoare S. A. Braşov strada Înfundată 12 7512 Si Luaţi cu încredere acest produs şi vă veţi convinge că faceţi economie însemnată la rezultae superioare. An Gott I Parisien 33 Calea Victoriei 33 Sifon III 29* Sifon attporlor „ 381. Sifon ca Olanda «, 461. Indian i.t „ 471' Pânză ar'“1 „ 891 Pânză SA**“1 „ 99- Crepe de ?.■, „199_ Punna de Chin toate O7K vlte pv culorile (julu -Charmenze X«' „220- Crepe d’Amgora „159* Crepe 2*a,r" „ 239 Gabardîn ÎS1 ,«» toate culorile yj »u'J— stofe 5“uri „275_ Baiaderroci „ 55 Blaze Mătase ae „495- Ciorapi superioare „ 171L Bine asortat Io Stofe de TaillQMri Butoae de fieri zincaîe ! I Capacitate 209 PV»rl Construcţiune superioară in depoziî la RBI CRNSTE1N 5 / Bucureşti l îtr. Câmpineanu No. 16I Tel. 6165 42137 Ţiglă si Ciment Portland de prima calitate şi orice cantitate se găseşte la fIX Ti. LOBEL Piteşti 2698 si orice QB83£€¥£ VECHI Şl UZATE DE MR si fiRSlHT se cump%rsi pîăîind preţurile cele ana. buna dela 8-12 si 46 în fiecare zi de lucm. Secţia Afiaat şi Prelucrat 9 societălei „M9C&1 Bucureşti, Str. Romană 24 a 2"141 Telefon 24192 MOŞII) Frasinetul, de Păltire 4 km. de Csacsi 307 pag. din ca e 280 arabile, VA SPLENDIDA, ecarete in cea mai bună stare, parc, 800 pomi fructiferi, eleșteu, pădure seculară VANO a se adresa Alea Sevastopol 29 apart. 1 sau la conacul moșiei. 2706 aur si argint . D aninser. UNIVERSUL 1 Plous KM Will OlU Ziua VII Şaedinţa de duş»! amiază Continuarea pledoariilor. — Sentinţa Şedinţa se deschide la orele 4 şi jum. D. COLONEL MARINESCU, apărătorul lui Belmont, famapologia familiei regale, care ar fi căzut victimă odiosului atentat. Referindu-se la rechizitoriul d-lui comisar regal care spune că autorităţile maghiare au dat concursul lor complotiştilor, aceştia, după dreptul internaţional public, trebue consideraţi prizonieri de război. Complotiştii în aceste condiţii nu simt responsabili. Belmont avea intenţia să-şi denunţe complicii în momentul când îi putea prinde în flagrant delict. N’a denunţat la început de frică să nu fie considerat „dement“ şi nevroind să împărţească beneficiul descoperirii cu Siguranţa statului. Indiferent de motivele care l-au determinat să denunţe, el a spus totul înainte de a se deschide instrucţia. El e acela care l-a denunţat pe mecanicul Dengyel In consecinţă trebue absolvit. D. COMISAR REGAL în replică: Contele Belmont nu intră în prevederile art. 92 din codul penal, căci nu el a fost acela care a provocat arestarea complotiştilor. Ceilalţi complotişti l-au de-,nunţat pe Belmont. Toţi acuzaţii sunt autori principali, căci toţi au contribuit la săvârşirea odiosului atentat. Roagă consiliul să aplice maximul de pedeapsă. D. ELIAD ROMANUL, apărătorul lui Dengyel, Bereczki şi Kerezsi, susţine nevinovăţia acestor acuzaţi. Găseşte vina lui Belmont mult mai mare decât a lui Thuroczi. După ce acuzaţii mai fac unele ultime declaraţiuni, şedinţa se suspendă pe 10 minute. La redeschidere d. preşedinte citeşte întrebările de culpabilitate ce se pun consiliului. Apărarea pune două întrebări subsidiare. D. comisar regal se opune. Consiliul intră în deliberare. La redeschidere consiliul respinge în unanimitate de voturi întrebările subsidiare ale apărării. VERDICTUL Consiliul intră din nou în deliberare ca să aducă verdictul. După o deliberare de două oreşedinţa se deschide şi d. preşedinte de.este următorul verdict: CONDAMNA: pe Thuroczy Ştefan, Berenizel Miclos zis conte de Belmont, Pallapy Lăţos, Balasz Ignara, la câte 10 ANI ÎNCHISOARE; pe Bereczki Leioly LA 2 ANI ÎNCHISOARE; Denijhei Beia 1 AN ÎNCHISOARE; Kerezsi Ianos ACHITAT. Acuzaţii judecaţi in contumacie sunt condamnaţi la 10 ani detenţie. Şedinţa se suspendă la orele 9 şi jum. noaptea. CAPITALA Crima din dosul bisericei Foişor — Un sergenit de oraş omorît de pungaşi — O fioroasă crimă ă fost săvârşită Duminică noaptea, în dosul bisericei Foişor, de către trei pureşti. ^kure cari unul a onorît pe sergentul de oraş Ilie Gâlcă, dându-i mai multe lovituri de cuţit în abdomen. In cartierul Abator In zilele de sărbători, străzile din cartierele Abator şi Lemaitre sunt cutreerate de cete de pungaşi şi dezertori. Tot ce Capitala are mai rău se adună în cârciumele din aceste refrte si aici pun la cale tot felul die ticăloşii Din cauza aceasta politia a postat prin aceste locuri sergenţi de oraş mai mulţi ca în celelalte mahalale, obligând totodată ofiţerii de sergenţi deoraş să inspecteze noaptea cât se poate de des aceste posturi. Duminică noaptea cunoscuţii pungaşi şi scandalagii Zamfira Tilea, din str. Regenerărei 13, Nicolae Răţoiu zis Petrescu din str. Brânduşi 53 şi Gogu Andreescu frizer din str. Fraţilor 12, după ce au băut în mai multe cârciumi de pe străzile Laborator şi Foişor, au luat-o înspre ■'■serica Foişor. Pe tot parcursul ei cântau cântece pornografice şi insultau pe trecători. Ajungând pe str. Bifinduşilor, au auzit într’o casă, situată în dosul bisericei Foişor, lăutarii cântând. Locatarii imobilului aveau o serbare în familie. Pungaşii, cari căutau scandalul cu lumânarea, s’au apropiat de casă şi unul dintre ei a intrat înăuntru, făcându-se că întreabă de cineva. Cei ce petreceau în casă l-au dat afară. Crima Pungaşii au intrat atunci în curte gata să pătrundă în casă şi să ia la bătaie pe locatari. In acest moment trecea prin faţa casei ofiţerul de sergenţi de oraş Stănescu, însoţit de sergentul dinpost Ilie Gâlcă. Văzând pe pungaşi vociferând, poliţiştii i-au dat afară din curte. Unul dintre ei a fost de o obrăznicie revoltătoare şi a ameninţat cu cuţitul. Ofiţerul de sergenţi Stănescu văzându-se atacat, a scos sabia şi a lovit cu latul de mai multe ori pe pungaşi. In întuneric unul s’a repezit să-l lovească. D. Stănescu voind să facă un pas înapoi, s’a împiedicat şi a căzut. Sergentul Gâlcă a sărit atunci în ajutorul superiorului său. In clipa aceasta pungaşul, care avea cuţitul în mână, s’a repezit la sergent şi i-a aplicat mai multe lovituri in abdomen, scoţându-i intestinele afară. Nenorocitul sergent a căzut jos într-’un lac de sânge. înainte ca ofiţerul de sergenţi să se poată scula de jos, pungaşii au rupt-o la fugă, lăsând la locul crimei cuţitul măcelăresc ,cu care a fost înjunghiat sergentul şi o pălărie. Sergentul de oraş Gâlcă a fost imediat transportat la spitalul Brâncovenesc, unde, la orele 5 dim., a încetat din viaţă. In căutarea criminalilor Anunţându-se poliţia, d. inspector Frânculescu a trimis patrule de jandarmi şi sergenţi de oraş în urmărirea criminalilor. Toate cercetările au rămas însă zadarnice. Până dimineaţa ei n’au putut fi găsiţi. Criminalul se predă La orele 10 dim., comenduirea pieţei a anunţat poliţia că Zamfir Tilea, fiind dezertor, s’a predat acestui comandament. Tilea a mărturisit crima, spunând că el este acela care a înjunghiat pe sergentul Gâlcă. S’au luat întinse măsuri pentru prinderea celorlalți doui. înjunghierea d’n str. Comoarei Locuitorul Iohan Splah, din fundătura Pieţei 10, s’a întâlnit ori în timpul prânzului pe str. Comoarei cu prietenul său Aurel Simionescu. Din vorbă învorbă s’au luat la ceartă şi în urmă la bătaie. Iohan scoase un cuţit şi repezindu-se la Simionescu l-a lovit în partea stângă a pieptului. Rănitul a fost transportat la spitalul Colentina iar agresorul a arestat, pe când vroia să se facă nevăzut. bpspwn vorbeşte despre ,Regele legitim al Uagarlei“ . Proiectele lui Horthy nu sunt sprijinite de lepitmiştii maghiari . Ziarele spaniole publică un interview acordat de contele Apponyi, care a fost de curând în Spania, la Saint-Sébastien, unde a vorbit cu fosta împărăteasă a Austro-Ungariei, Zita, soţia lui Carol de Habsburg. „Ex-Impărăteasa,— a declarat Apponyi,— care apreciază, cum se cuvine generoasa ospitalitate ce-i acordă Spania, n’ar tolera în nici un caz să se creeze dificultăţi guvernului spaniol. Pe de altă parte,—a adăogat intervievatul, — situaţiunea actuală a Ungariei n’ar justifica din partea mea o înfăţişare de conspirator. Am venit la St. Sébastien, în calitate de credincios supus al monarchiei austro-ungare, spre a prezintă omagiile mele ex-împărătesei Zita“. Contele Apponyi a declarat, în sfârşit, că telegramele cari anunţă că amiralul Horthy ar avea de gând să se proclame rege au făcut pe unguri să zâmbească, mai ales pe acei cari, în credinţa lor monarhică, nu recunosc ca rege legitim decât pe prinţul Othon, fiul mai mare al fostului împărat Carol. Aplicarea legii pensiunilor Era vorba ca ministrul de finanţe să vină cu un proect de lege privitor la modificarea legii pensiilor, mai ales că această categorie de cetăţeni—pensionarii—sunt astăzi încă nedreptăţiţi. Ar fi de dorit ca, de pildă, în ce priveşte pensiunile ofiţerilor, pentru vechime de serviciu, să se stabilească, pe calea unei noui legi, că se ratifică dispoziţiunile prevăzute în legea relativă la ratificarea decretelor 4017 şi 4856 din 1919. S’ar mai putea introduce unele modificări şi adăogiri în ce priveşte pensiile celor, cari au luat parte la războiul pentru întregirea neamului, despre care e vorba în „Monitorul Oficial“ din 2 Sept. 1920. Ar mai fi să se anuleze dispoziţiunea legei din 1921 prin care s’a prevăzut ca ofiţerii activi, cari vor fi scoşi pe viitor la pensie pentru vechime de serviciu, să nu primească o pensiune mai mare decât maximum după soldele din 1919, căci ea este o mare nedreptate. Logic ar fi ca pensiunea să se socotească după media soldelor din cei din urmă doui ani ce preced retragerea la pensie. Viaţa muncitorească Uniunea muncitorilor minieri din România a cerut ministerului muncii să intervină pe lângă direcţia minelor Statului din Transilvania, ca să revie asupra dispoziţiunei luate de a opri din salariul muncitorilor pe luna în curs, toate datoriile de alimente contractate faţă de direcţiune. Muncitorii se obligă să plătească aceste datorii intr’un termen mai îndelungat. Ministerul muncii a intervenit în acest sens pe lângă direcţiunea minelor Statului din Transilvania. Tratativele de împăciuire, de la inspectoratul muncii din Timişoara, intre patronii şi salariaţii de restaurante şi cafenele din Lugoş, n’au dus la o înţelegere. Conflictul de muncă a fost deferit arbitrajului facultativ, condus de d. dr. Cornel Gându. De asemenea au eşuat tratativele de conciliere dintre lucrătorii şi direcţiunea fabricei de calapoade şi articole de lemn din Lugoş. Conflictul a rămas deschis. Inspectoratul muncii din Tg.Mureş a făcut cunoscut ministerului muncii că muncitorii de pe întreaga vale a Mureşului au denunţat contractul de muncă, cerând un spor de 80 la sută asupra salariilor. Nimeni să nu plece la drum, nimeni să nu se suie în tren, în tramvai, în vapor sau un automobil până ce nu se asigură GRATUIT contra accidentelor de căi ferate, vapoare, tramvaie şi automobile, la Societatea „STEAUA ROMANIEI" cumpărând şi semnând ziarul „UNIVERSUL“. Abonaţii sunt asiguraţi din oficiu. 41 ÍID XII. 53 lull iii» ii ill llll Un violent incendiu s’a declarat ari dimineaţă la fabrica „Industria lemnului E. Lessel“, din calea Firvnei. La orele 6 şi jum., locatarii din împrejurimi au fost viu alarmați de semnalele de alarmă date de fabricile din apropriere. Sunetele prelungi ale sirenelor se auzeau până în centrul oraşului. Limbi uriaşe de flăcări ţâşneau din clădirea principală a fabricei Lessel, răspândind în aer milioane de scântei, ce cădeau apoi aprinse in curtea manutanţei şi pe străzi până la regie. LA FAŢA LOCULUI Fabrica Lessel este cea mai mare fabrică de mobilă şi cea mai veche. Ea a fost înfiinţată în 1866. întreprinderea este condusă de directorii Zehender şi Zoltán Zöldi, având ca administrator delegat pe d. Antoniu. Clădirea principală, aşezată pe o suprafaţă de 1300 m. p., e compusă din parter şi în etaj, şi este legată în fund cu un fel de pod de un şopron mare ce era plin cu lemne. In parter, se aflau instalate, in faţă, birourile fabricei şi expoziţia de mobilă. Aceste încăperi erau despărţite cu un zid mare de hala maşinelor în care erau instalate două motoare mari ce puneau in funcţiune maşinele din celelalte încăperi, atelierul de lăcătuşerie, birourile de expediţie şi sala gaterilor. La etaj, se aflau mici ateliere, ce fuseseră închiriat© cu m. p. la vreo 50—60 de mici industriaşi. In momentul sosirei la faţa locului clădirea aceasta era o mare de flăcări. SOLDAŢI ÎN AJUTOR Echipele de soldaţi veniţi din cazărmile regimentelor 1 şi 2 ari grea, 6 infanterie şi grăniceri, precum şi echipa de incendiu de la regie cu pompa cea mare, sub conducerea intendentului lucrau din răsputeri pentru a salva ce se mai putea. POMPIERII Imediat după aceasta au început să sosească posturile de pompieri Central, Cometa şi Bulevard. Operaţiile pompierilor au fost mult îngreunate, din cauza apei, care trebuia să fie adusă de la robinetele de pe calea Plevnei şi din faţa fabricei Luther, întrucât acolo ale fabri-. cei incendiate nu putea fiutilizate. Pompierii au luat măsuri pentru izolarea clădirei incendiate. Flăcările ameninţau să se întindă şi la celelalte două clădiri ale fabricei, situate una în dreapta şi cealaltă în stânga clădirei principale. Cea dintâi era plină cu cherestea, iar a doua cu mobilă gata. La un moment dat, din cauza căldurei clădirea cu cherestea a luat foc la un colţ, care a fost însă repede stins. RUINA La orele 9 impozanta clădire era o ruină. Acoperişul şi tavanele s-au prăbuşit, îngropând sub dărâmături maşinăriile şi tot ce se afla în clădire. OPT SOLDAŢI RĂNIŢI Mai mulţi soldaţi din regimentul 1 art. grea, cari ajutau la localizarea incendiului, se aflau sub podul ce lega clădirea incendiată cu şopronul şi în momentul când zidul dinspre şopron s’a prăbuşit peste pod, ei n'au avut timp să se refugieze şi au fost îngropaţi sub dărâmături. Sărind pompierii şi soldaţii din celelalte regimente, cu mare greutate au scos de sub mormanul de cărămizi şi lemnărie pe soldaţi. Cu ambulanţele Salvărei şi spitalului militar opt dintre ei au fost duşi la spitalul militar. Soldaţii Const. Bogdan, Ion Pădureanu, Th. Madolin şi Ion Rormanciuc sunt foarte grav răniţi, iar soldaţii Meşină Roman, St. Popa, Gh. Huldea şi V. Bubucă mai uşor. După o muncă de peste 7 ore focul a fost stins, rămânând la faţa locului numai o echipă de pompieri, spre a stinge lemnăria ce mai fumega. ANCHETA: — ARESTĂRI In tot timpul incendiului au fost de faţă d-nii general Nicoleanu, prefectul poliţiei, Niculescu-Bolintin, judecător de instrucţie, Procopie Dumitrescu procuror, Frânculescu, inspector de poliţie şi comisarii Bădău şi Virgil Niculescu, care au făcut ancheta. ’ S’a procedat imediat la arestarea paznicilor Ferentz Balaş, Sigmund Ambros, D. Teodorescu, C. Rogoveţi, Oniţa Gh. şi Ion Ivănescu, precum şi a lucrătorului Dâncău I. Const., şi a ucenicului Tudor Pârâu. Paznicul Gh. Oniţă, care era de serviciu, a declarat că el a observat focul la orele 6 şi jumătate dim., când flăcările au început să iasă ,cu furie pe ferestrele dela etaj. A dat imediat alarma, dar când au sosit primele ajutoare dela regie și din cazărmi, focul se întinsese la. tot, etajul. El a spus, că în cursul nopței intr’un atelier de sus au lucrat timp îndelungat cu toate că era 'Y* interzis — lucrătorul tâmpla* Dăncău cu ucenicul Păru. Aceștia, la interogatorul sig mar, aruncau vina unul pe altul, spunând că ba lucrătorul a fumat, ba că ucenicul., Este probabil, că unul dîntre ei a aruncat din nebăgare de seamă un muc de țigară aprins în talajul ce se afla jos. Focul a ars înfundat şi di cauza materialelor de lemnărie de prin ateliere s’a întins cu iuţeală la tot etajul. D. judecător de instrucţie va interoga pe toţi cei ce dormeau în fabrică. PAGUBELE . Din cauza distrugerei acestei făbrici peste 500 lucrători au rămas fără lucru.. Pompierii şi lucrătorii de la regie au reuşit să salveze mobila din sala de expoziţie in valoare de peste 4 milioane lei, casa de bani şi mai multe registre. Pagubele sunt foarte mari Păgubiţi sunt, cu câte 100 mii lei aproximativ, fiecare dintre micii industriaşi ce aveau ategere închiriate. Lor le-a ars tot materialul şi sculele ce le aveau. In total pagubele se urcă la 36 milioane lei. Fabrica era asigurată numai pentru 6 milioane. Administraţia fabricei spunea că relaţiunile ei cu lucrătorii erau din cele mai bune şi nu pot să bănuiasă, că unul dintre ei ar fi fost capabil să dea foc fabricei. Ancheta a continuat și la cursul nopței. cavoul Tut-M-Mon — DESCHIDEREA UNUIA DIN CELE PATRU SICRIE CARI ASCUND CORPUL FARAONULUI Cavoul, un interior de 5 m. pe 6 și înalt de aproape 4 m., eaproape tot prins de un catafalc a cărui somptuozitate, ingeniozitate artistică și caracter mișcător, sunt unice în lume. Partea de, elev.pra,. u cav«. tată cu avu-, e susţinută de stâlpi' ^ pe cari se citesc, In email de mare preţ şi In incrustaţii' de lapis, onix, agată şi cornalină, numele faraonului defunct 'şi inscripţiuni religioasa unind cei patru gardieni simbolici cari escortează şeful în timpul călătoriei sale pe lumea cealaltă. La cele două extremităţi ale catafalcului se văd cele două Zeiţe ale morţii: Isis cu aripile întinse ca şi cum l’ar protege pe cel care se duce şi Neftis, sora lui Osiris. In stâlpii şerpuiţi cu aur, sunt tăiate două uşi închise printr’o verigă de bronz pecetluită cu pecetea regală a lui Tut-Ank-Aman. Când s’a rupt pecetea aceasta şi s’au deschis uşile, s’a dat peste ceia ce SG crede a fi sicriul faraonului şi de jur împrejurul lui, giuvaerurile lui, cele mai frumoase din câte s’au descoperit vre odată şi obiecte ce i-au aparţinut,, cărăbuşi de aur şi pietre rare, cupe decorate în relief cu figuri de zei şi de zeiţe şi propria-i cupă chiar, de care se crede că s’a servit, tăiată în alabastru, in formă de floare de lotus cu trei ramuri şi aşa de subţire că « aproape transparentă, toată împodobită de ramuri în curbe armonioase, talismane simbolice şi o statuetă de aur a lui Horus, zeul cu capul de vultur, zeul soarelui. Un fel de cearceaf mortuar, presărat cu mici discuri de aur, acoperă un al doilea Sicriu închis în cel dintâi, aurit, împodobit şi zugrăvit ca şi el. Acest sicriu conţine şi el la rândul un al treilea, care conţine un sfârşit pe al patrulea. In acesta din urmă se aşteaptă să se găsească corpul faraonului, adus de sigur aci odinioară de preoţi în timpul nopţii în taină, unde-1 depuseră. Îngrămădind apoi la intrarea mormântului stâncile ce l’au ţinut ascuns acolo vreme de 3000 de ani. 24) Amedée Pichot \Soția condamnatului — Nu te preda, îi zise Flower, temându-se ca nu cumva panditul să se supue, fără rezistență și să rupă astfel tot farmecul care-1 alipea de el. — Să mă predau! exclamă Milighan cu un zâmbet dispreţiutor niciodatăl... îmi mairămâne apoi o scăpare, căci tu eşti un protivnic cinstit şieu trag cu puşca tot aşa de bine ca şi tine. Dar e serios ce mi-ai spus? Eşti tu cu adevărat George Flower? Da, eşti; trebue să fii. Şi apoi, chiar şi de n’ar fi aşa, îşi urmă banditul vorba aprinzându-se din ce în ce mai mult, după cele ce s’au petrecut între noi, nu vom mai putea să trăim împreună. Zicând aceste vorbe, puse mâna pe carabină, se asigură :era praf în nigagii că cremenea sta la locul ei gata să scapere. Flower își rezimă arma de o stâncă. Apoi, puindu-și mâinile în buzunar și pironind o privire liniștită asupra lui Milighan, îi zse: — Da, sunt George Flower. Și cine altul ar face cu tine ce fac eu acum? Dar destul cu vorba, căci dacă am mai lungi-o, teamă mi-e să nu-mi uit misiunea... Și, luându-şi carabina, o examină tot așa cum făcuse și Milighan cu arma lui. — Flower, îi zise acesta, făgădueşte-mi, dacă omori, un lucru pe care l’am visat din copilărie, un gând care m’a urmărit mereu. Nu mă tem de moarte, dar mi-e groază să fu îngropat. Dacă mă. 650.003 Paşti da Brazi pentru grădini şi Pepiniere, doitorii pot cere informaţii prin carte potală. tors istratescu CÂMPULUNG MUSCEL 2624 moii, să mă lași în locul în care am căzut. Să vie vulturii să se hrănească cu carnea trupului meu. Oasele să mi se înălbească în acea singurătate, supuse la focul soarelui, la bătaia vântului și a piuii, la lumina lunei și a stelelor! — E ciudat, exclamă Flower apucând pe bandit de braț, și eu am avut groaza aceasta să fiu îngropat. Dacă eu voi fi omorât, să-mi laşi pe loc cadavrul cu capul răzimat pe carabina mea, şi nimeni pe lume să nu știe locul unde va fi căzut Flower. — Iati locul, că eu sunt gata! zise Milighan. — Să ne dăm încă odată mâna, zise Flower’. Și, dacă ne vom întâlni pe lumea cealaltă, nu ne vom roşi unul de altul. Când se despărţiră, Flower şi Milighan erau cu ochii uzi de lacrămi. Se deteră înnapoi încet, Milighan fiind urmat de câinele lui bondoc, Nettles. După ce făcură fiecare câte douăzeci şi cinci de paşi, se apropiară și se” mai priviră odată fără să-și zică nimic. Ridicară amândoi cocoașele carabinelor, dar nici unul nici celălalt nu păreau dispuși să tragă mai întâi. In sfârșit, Milighan trase ochind pe Flowerr la inimă. Glonțul său sbură șuerând pe lângă falca stângă a lui Flower, smulgându-i favorita. Flower trase şi el, la rându-i şi Miligan căzu dinainte; primise glonţul în mijlocul pieptului. Flower dete fuga la el ca să-i primească cuvintele din urmă, dar murise. Cânele Nettles se înfurie, se repezi la Flower, se încercă să-i muşte picioarele şi se aşeză peste corpul stăpânului său lătrând amenințător. Lui Flower nu-i venea să ia la goană pe bietul animal, și, fără violenţă, nu era cu putință să te atingi de corpul banditului, întingi într’o băltoacă de sânge. Milighan îşi ţinea încă, în mâinile-i încleştate, carabina. Flower îl lasă cum era. — Capul ăsta, își zise el, prețuieşte o sută de lire sterline. Dar, dacă mi s’ar da o sută de mii, cu grațierea definitivă pe d’asupra, eu nu l’aşi tăia. Nettles, vin aici Nettles, că o să am eu grije de tine. Dar Nettles răspunse printr’o mârâială la chemarea lui Flower și trecu la capul stăpânului său, unde se încolăci precum făcea întotdeauna. Prinderea celorlalţi doi bandiţi era o jucărie pentru un om ca Frower. Intrând în peşteră, găsi numai pe cioban tot legat în fiare şi pe cele două femei, Drohne şi Slobey fiind duşi să vâneze canguri. Frower desegă pe cioban și, dându-i o puşcă cu două ţevi, îi zise să tragă când i-o porunci el. Bet și Sal fură legate împreună cu cătuşe şi băgate într-un colț al peşterii. După aceasta Flower și ciobanul aşteptară întoarcerea celor doi bandiţi. De o bucată de vreme Flower era de o sobrietate extremă. Ştia, că dacă va bea mult, putea, să vorbească mult şi să i se compromită. Dar Milighan find mort şi luând toate măsurile pentru prinderea tovarăşilor lui, făcu o vizită la groapa unde erau depuse băuturile spirtoase şi-şi turnă pe gât, unul după altul, patru pahare pline, însoţite de tot atâtea toasturi; — primul fu închinat în amintirea voinicului căzut; al doilea, stopi lui protectoare; al treilea, scumpei doamne, fiica d-lui Orford; şi al patrulea, femeilor frumoase care l’au iubit pe George Fio-,, er. Şi acum, era în mare neastâmpăr să găsească o victimă asupra cărei să descarce trăsnetele, de multă vreme amuţite ale elocuenţii sale; şi acuma, aştepta cu nerăbdare întoarcerea celor doi bandiţi. Flower, în adevăr, nu era în stare să vorbească aspru unor femei, chiar de felul celor înghesuite în peşteră. Din potrivă, chiar atunci când le-a legat şi le-a vârât în joc sigur, le-a spus cu glasul cel mai blând: — Să nu vă fie frică drăguţelor. Este vorba numai de o formalitate, neapărat trebuincioasă în împrejurările de faţă. Vă veţi alege numai cu câteva ore de nemişcare. Erau în peşteră tot felul de cătuşe şi Flower se apucă să le cerceteze ca să aleagă pe cele care să le pue lui Drohne şi lui Slobey. — Ascultă, flăcăule, zise ciobanului. Când cei doi jupâni vor veni, să fii aşa de bun să te pui brăţările astea la mâini, uite-aşa, mă înţelegi ! Pe când tu vei face treaba asta, eu o voi ține sub gura puștii ăștia cu două tevi, îndreptate împotriva lor. — mă înțelegi! Uite cum se face treaba asta ca să legi împreună două haimanale de drumul ăl mare. — .vezi! Abia terminase să dea »aceste instrucțiuni, când se auziră glasuri în afara peșterii. — Uite-i! zise Flower. Să fii cu băgare de seamă! Drohne și Slobey erau fără arme. — Să nu descălecați! strigă Flower, luând cu pușca tft ochi pe Drohme. — Pentru ce să nu descălecăm? întrebară amândoi bandiții. (Va urma) Fiu risipiţi pâinea. Fiecare bucăţică de pâne aruncata e o ştir» bare dîan puterea de cumpărare a BaiaSaaî. [ Cu cât sâţtiână&esrISe de grâu vor fă mai Sn» tinse şi mai bun, 'caa atâî exportul nostru din ăst aii va fi mal