Universul, martie 1923 (Anul 41, nr. 53-83)

1923-03-22 / nr. 74

m 1 MM de »90 KILEÎM » Fabricat The Mood Nickel Combativ Ltd Lonira Fabricat The Mood Nickel Company Ltd Loni Se poate procura la ori­ce cantităţi din fabrică sau din depozitele noastre In­tarii numai prin Rip-contanţii Generali pentru România Mare: falson & Yaufill s,c'Â's“,‘ da Bucureşti Galaţi Brăila Giurgiu Str. Câmpine­­au 13-15 Str. Po­tului Str. Imnăratul Traum 58 cu preţ na*!!© originale ale falsrlceî Ofertele şi anuticiufile altor firme iadica.ii că primesc mii de t ui « din wh noastră nttsintreae Viticultorii arises:­ta noi ori­ îa alte articole viticole ca: Pj ilaiiî SiO­îre» PtKiaasl e jpri ;S, Kt ii3. Stropitoare, Torpile și accesorii Vermorel, Viliefranci Primitiv *»»»»! IPMftaai da S3« im. etc. 2483 Pilii ora­tologi-Brincoveni 60SIS 8SAOURS! prin gara VIS­luteni jud. Rămasa»­pre vi­s altoite de prima calitate in vnra--roase varietăţi,­­ bine selecţionate,­eftine, de o prindere sigură, 31221 ; se vinete catalogul gratis la cerere. Dr.BernhardtSohn­eilinburg Maşini şi instalafiuni pentru: Ţigle, Cărămizi, plăci, tuburi, stâlpi, trepte, etc. din nisip şi ciment, nisip şi var, zgură, etc. Reprezentant Ing. Herrn, Zoldy București,­­ Edor Qaiaet 3. — Telefon 34­02 buia 3107 e.umss PLUMB MOAIE Jiffliji 91. 91|o Cositor «Banca» aad­moale, aratam zinc. iazuri etc. „MECMO" S.­A. a st?. sî. eom«av tei. 5316, —.1— TU ---------------------------------------------------------­A vani ^ j el© °st*rd mari: * P« rfați locurile și talpa «le cauciuc P , PĂLĂRII BĂRBĂTEȘTI •forma cnodarn® F£?30 si LAMA precum­­ și RJANiTU&i ponim pălării VAN2ARSA NUMAI EN G­­OS LA: Dapozitul „SPRitiSfi" 1«. ti*, fisaira! FHwi, li SiilSfâ S. Pllllllii Ce!ma!bunpurpab­ din lume Depozitul general: București, Cai. Grivițel 288 «Teî. Centrala 11 No. 56 —.................~----—--------------—-----—---------------­------­mtsm^smEWitfSstmEa 1 IMEDIAT - UVMÄBI1Ü I MOTOARE de BENZINA „omtmm." de 4- — ©o cai 3grV3&XXZ32A.iJL PROMPT JDJUSI DEPOZ1I .Soc. COM\G g 1 m Ventru %*s li a a/aceri importante! 811110»! m AUTOCAMIOANE t cu premii în numerar In valoare de: iei 159.000 Un premiu da Lei 50.UOJ-lei 50 000 Două premii , 20.000— „ 40.000 Două pr-­mii , 10.000— „ 20 000 Patru premii „ 50. X)— •„ 20 000 Cinci premii , 2 000— „ 10 000 Zece premii w l.OQu— „ 10.000 24 premii * ItTTou.nuO A se Consulta mâine la aceeaşi rubrică Condiţiunile concursului. -l­rlfQN BUCUREȘTI ^ telegrame “24/07= v 35Str.Luterană M1NÎNDUI| MARE CONCURS i Curier Judiciar GASUL DREI PISSIOTA Am arătat, că parchetul de Il­fov a pus sub acuzaţiune de ră­pire prin ademenire pe indivi­dul rămas necunoscut şi care, după apusele d-rei Jeana Pissio­­ta, se recomandase „Edgard“ şi o determinase să plece cu el la Constanţa, iar pe servitoarea Vita a învinuit-o de complicitate, trimiţând-o arestată la cap. 7,­ care a fost însărcinat cu ins­truirea afacerii. In căutarea acelui Edgard, po­liţia din Constanţa arestase şi expediase judecătorului de ins­trucţie pe tânărul Panait N. Pavlidis, care după toate indi­ciile, trebuia să fi fost cel cău­tat. Cercetările făcute cu privire la dânsul de către d. judecător de instrucție Toma Dobrescu, au stabilit contrariul. In adevăr nici d-ra Pissiota, nici servitoarea n’au recunoscut în d. Pavlidis pe tânărul­ aven­turier. Pe de altă parte s’a con­statat că numitul, care este stu­dent in medicină şi face prac­­tică la un dentist din Capitală, plecase la Constanţa în ziua de Marţi, adică a doua zi după ple­carea d-rei Pissiota şi a servi­toarei, constatare ce înlătură po­sibilitatea ca d. Pavlidis să fi fost ademenitorul dacă se are în vedere declaraţia d-rei Pissiota că acel Edgard le însoţise în tren de la Bucureşti până la Cons­tanţa. Aşa­dar cercetările vor mai continua în această afacere. Cutremur de pământ la Satu-fee Satu Mare, 19 Azi, la ora 6 dimineaţa, s’a simţit un puternic cutremur de pământ în localitate. Ştiri din judeţ spun că îţi dat cuprinsul judeţului ş‘au simţît puternice sguduîtorî. Viaţa aumătoreasei Lucrătorii dela fabrica de mo­bile Iosif Nemethy din Turda au înaintat direcţiunii un memoriu de revendicări cerând un spor de 63 la sută asupra salariilor. In urma tratativelor de îm­păciuire ţinute intre părţi sub conducerea inspectoratului ragi­­­­onal, s'a căzut de acord asupra­­ tuturor punctelor prevăzute la noul contract, cu excepţia salari­­­­zării. Asupra acestui punct părţile sau învoit în urmă ca salariile să fie sporite deocamdată cu 20 la sută, urmând ca ele să fie fixate în raport cu preţul arti­colelor de prima necesitate de pe piaţa Turdei. Tot la Turda s’au ţinut ’trata­tive de Împăciuire între lucră­tori­ şi fabricile de piele pentru încheerea unui nou contract co­­lectiv de muncă şi sporirea sa­lariilor cu 70 la sută. Fabricanţii au accepta­t nu­mai 20 la sută. Pentru acest motiv foarte mulţi muncitori au părăsit lu­­crul ; totuşi, conflictul a fost aplanat.­­ „Uniunea muncitorilor în fier metal din Cluj“ a sesizat ins­pectoratul regional că direcţiu­nea fabricei de sticlă din Turda a concediat 65 mocnitori pentru că n’au voit să lucreze 10 ore pe zi. Tratativele conduse de ins­­pectorul regiunii a adus la stabilirea lunii acord în sensul ca timpul de lucru să fie 9 ore, pe zi, până la 31 Martie, dintre care o oră se va plăti suplimen­tar cu un plus de 25 la sută. Conflictul a fot fi declarat în­chis. Cota apelor Dornric Pe ziua de 20 Martie Apele Dunării scad la Bechet, Corabia, Tulcea şi Ismail, sunt staţionare la T.­Măgurele şi Ga­laţi iar in restul porturilor sunt in creştere. Baziaş 566 574 Orencova 468 472 Orşova 501 504 T.­Severin 646 653 Cetate 622 624 Calafat 610 611 Bechet 608 602 Corabia 59,1 594 T.­Marturele 660 560 Z­mnicea 617 653 Giurgiu 605 615 Oltenița 529 * 605 Călărași 540 545 Cerna-Vodă 537 543 Hărșova 543 550 Bră­ia 471 475 Galați 455 455 Tu­lcea 307­­-404 Ismail 316 313 Chilia Nouă 2401 245 k UNIVERSULUI»*' ni. INFORMAŢII! ■* S au aprobat un concediu de 10 luni maiorului Paparizu 1., din reg. 2 călăraşi» trecându­­se în poziţie de disponiiblitate şi un concediu de 7 luni căpit. Vulcănescu Şt., de la serviciul geografic al­ armatei. ŞCOLARE & Examenele de capacitate pentru specialităţile: croitoria, haine de copii, corsete si rufă­­ria, care urmau să se tină la 18 Aprilie (croitoria, haine de copii şi corsete) şi la 1 Mai a. c., (rufăria), au fost amânate pentru anul şcolar viitor, la da­tele ce se vor fixa ulterior. S-a acordat titlul definitiv in învăţământul grădinelor de copii următoarelor conducătoa­re : Maria Alexandrescu, de la grăd. de copii din Ezihei (Calia­­cra); Octavia Dragomirescu, de la Cainargeaua Mică (Durostor); Gherghina Pașolescu, detașată la grădina de copii nr. 4 din Brăila,­titulară în Basarabia; Ecaterina Criconeanu, de la gră­dina de­ copii din Plăineşti (R.­­Sărat) şi Maria Berciu, detaşată la grădina de copii din Chilia Nouă (Basarabia). Ministerul ,instrucţiunil lu­ând în consideraţiune numeroa­sele cereri d­in sesiunea Iunie- Septembrie, ale elevilor, cari au rămas neinscrişi la examenul preliminar din Ianuarie crt., a hotărât să li se acorde dreptul de a se înscrie până la 1 Apri­lie crt., la examenele de o cla­să, pentru sesiunile Iunie—Sep­tembrie, dacă au acte în regulă şi îndeplinesc condiţiunile regu­lamentare. ♦ I­. C. Vasil­ache, institutor­­ definitiv la şcoala primară nr. 2 de băeţi din Var­ul, a fost nu­mit revizor şcolar cl. I al jud.­­ Vaslui. Elevii declaraţi repetenţi în­­ anul şcolar 1921 1922 nu pot beneficia de dreptul de a trece examen de două clase în anul şcolar curent, chiar dacă înde­plinesc condiţiunile art. 37 din regulament. De asemenea, nu pot fi ad­mişi pentru a doua clasă elevii promovaţi prin corigenţă, sau cu proces verbal. JUDICIARE "*■ Consiliul superior de re­vizie a casat sentinţa de con­damnare a căpitanului Eugen Pescăria, pronunţată de către - t?*i---.— APELUI, & S. H Principesei Moşte­nitoare Siena, pentru sal* mea copiilor LSsl «Sa S12&SS rip)ie tS^schiisa da ,y*$iv.­?,sul. D. M. Ciuc a fost trecut în­­ ziarul Nr. 71 fără suma de 1­ M I lei, la total Insă s’a socotit. | Reangajaţ­i şcoala! mi­­­litare de infanterie din . Sîbiu au fost trecuţi dîn eroare ca 375 în Joc de I 575 Iei, rest 200v Bâte 59 îe! Stroe Ifflasi­, nolu elev cl. IV pri. *­mară, Eugeniu Masino­­iu din cont. Gri­viţa Tvntova, Alexandru Ma­rinam Bălţi, Gh. M. Flă­­­­tăreanu învăţ. Pîătă- ' reşti Ilfov şi Paulele C. Buzatu, Don. Rs­­montă, Jigănia Ialomiţa • testa! Iei 258 Ionei Terslea. loco 20 ! D ra Ecat. Oporan Sîa­; tina 65 D. ra Maria Magd. An­fl?!eseu, Slatina ■ 40 N. Dumitrescu, cm­er­sani , Popeşti Blagomi­­reşti, Ilfov 169 Roapţionerii civili al scaaîaî militare infante­­rie, Sibiu * 196 Maria Stafănescu, Tg.­­OcTia, 103 Câta 25 Ie! Vasilîcă V. Grăifaleanu elev și Tia­­cușoara V. Crăifăleanu 1 Focșani 50 Total lei 1213 Sama dîn urmă 281.453 Total generol lei 265.658 CAPITALA Ha ESI Ilii­m Uliți Salul bandei este «»criminal fioros D. comisar A. Ionescu a a­­restat Luni noapte pe Ghinter Gyula, Martin Kekle, Ianoş Pinter, Nemet Ianos, Ioaef Nagy ?î Stana Gabor, toţi un­guri, cari au săvârşit în Ca­pitală peste 15 spargeri, du­p­­re cari cea mai importantă este aceia dela d. Ilie Dumi­­trescu, din. str. Şelari 9, de­­ unde hotîi au furat xnătăEUi'i şî lingerie în valoare de peste 200 mii lei. Lucrurile furate le-au vân­dut la azilul de noapte şi lui Gustav Lenevard din str. Lâm­năriel 54. Şeful bandei un criminal In cursul. Interogatorului toţi spărgătorii au arătat că Ghinter Gyula er­a şeful ban­dei. Bănuindu-se că acest spăr­gător are la activul său şî alte fapte, s’au cerut relaţî­­unî asupra antecedentelor sa­le dela poliţia dîn Oradea-Ma­­re, unde locuise acum doi ani,­­ Politî® din acest oraş a răs­puns că Ghinter este urmărit pentru crimă. Luat de scrut el a mărtu­risit crima săvârșită de el în Oradea-Mare, în complicitate cu concubina sa Caterina, a­­­­supra muncitorului Geska Io­­sef . O crimă oribilă In noaptea de 10 spre 11 A­­prilie 1921 a fost găsit asasi­nat în locuința sa muncito­rul Geska Iosef. Cadavrul era orbit mutilat, capul Îi fusese zdrobit cu un corp dur. Criminalul a făcut urmă­toarea declaraţiune asupra a­­cestui fapt. El er­a lucrător la fabrica de pască şî aici făcuse cunoş­tinţă cu Geska, lucrător la a­­ceiaşi fabrică, şî cu care se­­ împrietenise repede. In ziua de 5 Aprilie concu-' bîna sa se dusese la Geska acasă, care trăia despărţit de soţîa sa. Cu acest prilej vîcti-, ma a arătat acestei femei mai multe dantele şi albituri lu-j­erate de soţia sa. Caterina, venind acasă a în- j demnat pe Ghinter să omoa-­ re pe Geska şi săi jefuiască iar cadavrul să-l arunce în Criș. In acest scop eî au invitat pentru seam următoare pe Geska la ei acasă. Criminalul însă de frică nu și-a pus pla­nul în aplicare In noaptea fatală, pe la o­­rele 10, Ghinter a venit la Geska ș i l-a rugat să-l adăpos­tească, întrucât s’a certat cu concubina sa. Pentr­u a-l o­­morî, crominalul a luat cu el o baionetă pe care o ascun­sese sub pardesiu Când tovarăşul său a ador­mit Ghinter s’a sculat şi vă­zând lângă pat un topor, a renunţat să-l mai omoare cu baioneta. El s’a apropiat de pat și cu m­uchia toponului i-a aplicat repetate lovituri în cap, zdrobin­d nu-i complet.­­ După săvârşirea acestei crime oribile­ el s’a dus aca­să şî a revenit cu concubina sa,. .. După ce au furat banii şî lucrurile din casă au fugit, trecând în aceiaşi noapte frontiera în Ungaria. Acum două Unul el a reve­nit în ţară, de astă data di­rect la Bucureşti, unde s’a făcut şef de bandă. Refugiaţi ucrainieni spărgători In ultimul timp s’au săvâr­ j­şit în Capi’daă o serie de spar- j geri, a căror autori n‘au putut­­ fi prinşi. “Zilele trecute agenţii din bri­gada d-lui comisar Şt. Popescu­­ au întâlnit prin Dudeşti mai­i m­ult: refugiaţi ucraineni, care­­ vindeau haine fempeşti şi alte­­ lucruri. Faptul părându-li-se suspect ucrainenii au fost arestaţi şi a­­­uus­ la poliţie. In cursul anchetei ei au măr­­turisit că hainele le-au furat din locuinţa d-nei Franc­hette Sch­­neftzer, din strada Colonel Ore.­ro 5 bis, în care s’au introdus prin chei potrivite. Tot de aci au furat bijuterii şi blănuri. Asupra lor s’a găsit suma de 4295 lax, proveniţi din vânzarea unor lucruri din cele furate.­­ Aceşti hoţi, care au abuzat de ospitalitatea ţarei noastre, se numesc David Bard­ki, Th­e Wolf, User Spekter, Iosif Smol­­ko şi Tauba Tiric. Originala sinucidere a anul francez . Luni dimineaţă a fost găsit mort în camera sa din splaiul­ Bolintineanu 13, supusul fran­­cez Serve Maurice, de 41 ani, de meserie mecanic. Avizându-se circa 28 la faţa­­ locului a sosit comisarul Sines­­­­cu, care a făcut cercetările.­­ Lângă cadavru se aflau mai multe sticle de vin goale şi o­­ scrisoare deschisă. Prin aceasta Se­ve arată că s’a sinucis cu strichnină, din cauza unei boale de care sufe­rea de mai mulţi ani. Roagă pe un prieten al său Nodak, tot mecanic, să-l înmormânteze şi să-i inventarieze lucrurile din casă. înainte de a lua otrava a băut vinul din ’toate sticlele. S'a mai găsit lângă el o bu­­cată de carton, un creion şi cea­­sornicul de buzunar. Pe carton erau scrise, în fran­­­ţuzeşte, următoarele cuvinte: „Minutele cât va dura agonia mea”. Urmau vre­o 15 linii. Ultima era trasă numai pe jumătate, ceea ce denotă că îşi pierduse cunoştinţa după un sfert de o­­ră, de la înghiţirea otrăvei. Cadavrul a fost dus la mora­lă. j d­ela C.F. M. ACCIDENT­­ Trenul 126 la intrarea in sta­­ţia Costeşti a lovit pe individul Cârcea din com. Răduleasa jud. Teleorman, producându-i mai multe leziuni la cap şi piciorul Stâng. DERASRE Trenul 896 a stat în gara Bu­­chcea 4 ore şi 45 minute din cauza maşinei care s’a defectat, mecanicul voind să o ducă la linia 3-a spre a lăsa loc maşi­­nei­ de ajutor a deraiat la acul Ni­. 1, din cauza m­anevrarei a, caiu, greşit.­­ Sunt stricăciuni la lipie şi circulaţia se va face prin tran­­sbordare până la ridicarea ma­­şinei şi a tenderului. BANDIŢII TRENURILOR O bandă de spărgători bine organizată sub conducerea ves­titului pungaş dezertor Paştu Dumitrescu, din satul Principele Carol terorizează lumea şi în­­ special personalul inferior al C. I­­. r. du­­ trenurile pe care le je­­fueşte intre Ch­itila şi Militari. Ziua­ banda stă ascunsă prin vagoane defecte in staţia Mili­tari, de unde ese când trenurile îşi micşorează viteza, la intrarea in staţie, şi atunci ameninţând cu carabina personalul trenu­lui, rupe platfinurile şi fură mărfuri. De teama acestei bande perso­nalul de tren refuză să m­ai conducă trenurile de marfă pe distanţa Kitimn-Triaj— Dealu Spi­­rei-Fi­a,Tet şi Mogoşoaia.Obor, nearm­aţi S’au cerut să se ia măsuri pentru prinderea bandei. DIVERSE De ani trenurile accelerate nr. 9 şi 10 se vor opri câte un mir­nut în staţia Diosig­in Bihor. O aeiib&fti s«»?*săscoară sau uasi© «Suee posaca Lugoj, 17 Martie Un grav conflict, urmat de o scandaloasă anchetă, s'a iscat între învăţătorii comunei Gă­­taia, una dintre cele mai mari comune din Banat. învăţătorul Copăcianu in uni­re cu colegii lui Cătină şi Câlni­­ceanu, din ură contra directoru­lui şcoalei, d. Suporcianu, înain­tează revizoratului şcolar din Timişoara un grav denunţ ce­rând înlăturarea d-lui Supor­­ceanu din directorat şi învăţă­mânt. Cum denunţul era semnat de către învăţătorul Copăcianu în calitate de „şef al organizaţiei­­ liberale din Gataia”, revizoratul­­ suspendă fără multă formă pe I­sus numitul din directorat* Ancheta începută în acelaş­i timp de către d. Boiianţu, prim- , pretorul plăşei Deta, scoate la i­­j veală un şir întreg de afaceri­­ scandaloase care se întorc în contra denunţătorilor deveniţi — după cele peste 60 depoziţii de martori­­ din acuzatori, vino­vaţi Cian însă „denunţătorii vino­vaţi“ sunt membri influenţi ai partidului liberal, deputatul Râmneanţu, a venit aci punân­du-şi în joc toată autoritatea ca afacerea să se muşamalizeze cu orice chip. Economico-Finamiare I«l1 proiect de buge­ t Câteva amănunte Intere­sanle privitoare Ia alcătuire lm­i-u­l In dimineaţa aceasta, la ora ! | se adună la ministerul de finan­­­te marea comisie parlamentari ! bugetară sub preşidenţia d-lu V. Brătianu, care va prezend , proiectul său de buget genera­l al statului pe cele nouă luni (A­­­prilie-de­cembrie 1923) şi va ex­­­pune principiile de care s’a că­lăuzit la întocmirea acestui lu şi sporurile făcute în noul lu şi sporurile făcute în nou­l bud­get, justificându-le pe fie­care. Comisia va face observaţiile pe care le va socoti necesare s­unt edificările propuse, cari voi Întruni aprobarea? majorităţo comisiei, vor fi apoi introduse II proiect, care se pregăteşte în for­m­­na definitivă până joi, când î­i sorocit să fie depus la Cameră ! In vederea acestei şedinţe ple­­­nare a comisiei budgetare, d­e ministru de finanţe Vint. Brătia­­­nu a avut eri dim., în cabinetul­­ său, o conferinţă cu secretarul , său general, cu d. G. Dobrovici, directoru! general al contabilită­­ţii generale a statului şi cu d. C N. Teianu, directorul datorie! publice a României. In această conferinţă s’a citit din nou, ca­pitol cu capitol, noul proiect de buget pe 9 luni, sau făcut în­dreptările de redacţie şi de cifre necesare şi s’a ajuns, la capă­tul discuţiilor şi chibzuirilor, la­­ socoteala ca noul buget să se în­făţişeze la venituri ca şi la chel­­t­­ueli cu 15 miliarde lei, prevă-­­ zându-se între chel tueli şi un­­ credit de 500 milioane lei pentru îmbunătăţirea salariilor func­­ţ­ionărilor. Suma aceasta se va împărţi funcţionarilor sub for­mă de spor de scumpete. In noul proiect de buget s’a prevăzut şi creditul pentru sporirea soldelor ofiţerilor, precum şi creditele necesare plăţilor cupoanelor şi amortismentelor, cari ajung la scadenţă, ale diferitelor rente şi împrumuturi publice. S-au pre­văzut unele sume mai însemnate pentru trebuinţele diverse de re­facere ale căilor ferate, pentru şcoale şi pentru necesităţile ur­gente de echipament şi aprovizi­onare ale armatei. Dacă în cursul noului exerci­ţiu financiar, se vor realiza ex­cedente, acestea vor sluji In cea mai mare parte pentru plata ve­­chilor datorii­ neachitate Încă in­dustriei naţionale pentru diferi­tele furnituri, predate de mult statului. Prima da 200 Lei da hectar Cuvenită pent­ru insămân­ţăriia de QX&u Direcţia agriculturii din mi­nisterul de agricultură a dat o circulară prin care face cunos­cut, că plugarii, mari şi mici, cari au semănat grâu în toam­na lui 1922, spre a putea primi prima de 200 lei de hectar ce li se cuvine, trebuia să facă decla­raţie—fiecare la primăria comu­nei lui — arătând ce suprafaţă au semănat. In unele caşuri s’ar putea să fie nevoie de cercetare­a temeiului declaraţiunilor. Nimic mai simplu şi mai fi­resc. Totuşi, s’au găsit la s&te oa­meni de rea credinţă, cari în ve­derea unor interese străine de interesele economice ale ţării, săvârşesc fapta urâtă de a spe­ria pe ţărani că, dacă declară suprafeţele semănate cu grâu, statul le va rechiziţiona grâul, la recoltă. Cât de urâtă d e fapta aceasta, e lesne de văzut Ministerul de agricultură va da prima de 200 lei numai agri­cultorilor cari vor face decla­raţii fără întârziere. După ce lu­crările vor fi verificate la co­mună, nu se va mai recunoaşte nici un drept de primă. ^igferîie ne’a Ssron --------- ] La alegerea pentru cele 10­1 locuri în consiliul de disci­plină, carî s’au făcut Dumini-­­­că, au fost aleșî d-nii Mi­hail Mora cu 647 voturi ; Eru. Slătineanu 594 ; Mari­­nescu Bolîntin 562 ; Andrei I. Ionescu 574 ; Petrescu Com-­­ nen 592. ( Pentru restul de 5 locuiri­­ . s’a declarat balotaj, urmând­­ să se facă o nouă alegere ( în uinitoria vitto®* ti 2 miliarda 699 mlnros de leafă locală Statul pentru muncă şi apă­rare din Rusia sovietică a fixat, în Februarie, ca leafă maximală pentru funcţionari de categoria întâia, suma de 2 miliarde 300.000. 000 ruble, pentru cei de categoria a doua 2 miliarde 350.000. 000 şi pentru cei de ca­tegoria a treia 2 miliarde 100.000. 000 ruble sovietice pe lună. In acelaş timp se face cunos­cut, că sfatul comisarilor poporu­lui a hotărit să pună un bir extraordinar asupra funcţiona­rilor şi lucrătorilor, cari câştigă mai mult da un miliard 200.000.000 ruble sovietice. Iar caşcaval E vorba ca ministerul de in­dustrie şi comerţ să dea autori­zaţii de export a caşcavalului dacă producătorii s’ar­ înţelege între dânşii să ofere în schimb statului zahăr pe preţul de 15 lei kgr. In aceste condiţii exportul va fi aproabt (un kgr. de caşcaval pentru unul de zahăr) plătindu­­se taxele vamale în vigoare. S’a admis alortarea ex­­portului as usturai Ministrul industriei şi comer­ţului a dat ori o nouă decizie prin care se acordă libertatea la export a usturoiului în aceleaşi condiţiuni ca şi ceapa, adică cu­­ autorizaţii liberate de minister şi cu plata unei taxe vamale de expur­s de 20 la sută ad va­leIMB, ,­­ L vullfflBBS 74 ése. Prohibirea exportului iQstra de vite -— ■ . Efectele lui in străinătate* In ziarul vienez -„Neue FreH Presse“ citim următoarele: Până acu­m târgurile noastre de vite satisfăceau pe deplin ne­cesităţile populaţiunei. In tim­pul din urmă însă, aproviziona-, rea Vienei cu vite a suferit o stagiare stractoare. D­e câteva săptămâni negustorii de vite spuneau, că România intenţio­nează să prohibeze cu totul ex­portul de vite. Până luni, săp­tămâna trecută,­­transporturile de vite au sosit regulat, iar , d­* atunci n’a mai sosit nici o şi tă­ia Viena. Prom­birea exportului da vite din România atinge foarte neplăcut Capitala noastră, dat fiind faptul... că până acum 50 la sută din vitele aduse la Viena proveneau din România. Dispoziţiei nea aceasta a guver­nului român a produs mare pa­nică la populaţiunea vienţxă, tare credea, că măsura aceasta s’a aplicat numai faţă de Aus­tria. Un redactor al­­numitului Ajiar “ s’a prezentat, d.lui Eugen Papi­­niu, însărcinatul de afaceri­ al României la Viena, care a ex­plicat rostul prohibim exportu­lui de vite, arătând că prohibi­rea e generală. Ca să nu loveas­ ’ că însă atât de greu populaţiu­­nea din Viena, d. Papiniu a fă­­cut cunoscut primăriei Vieneza, că va interveni la guvernul din Eucureşti să admită, în mod excepţional, exportul redus pen­tru Viena, chiar şi pe­­timpul uratei prohibite! In mod nor­­al, se importau din România la Viena 2000 de capete de viu­ pe săptămână. Samla din streinStata Paris, 20—T.ondra, 73.73; New. York, 15.175: Germania, 0.075 Belgia, 86.10: Spania, 242.75; O ianda, 621.25; Italia, 75.70: Elve Ga 291.75. Itoma, 20. — Londra: 97,39; Paris: 132,2?; New-Yonk: 20,71 Aur: 399,80. •? « KÉ ®! I wm Tt-~“T’ ^ DIN INFANTERIE, CAVA­LERIE, TRUPE SPECIALE, MARINA, INTEIIJ3NTA Sl ADMINÎSÎJElATiE Si SESVL­CIUL SANITAR;- , ', /. .Ui’mâtoriî oiiţari activi ăia to­ iutie armele, coţnbatabţi, şî asimilaţi, Inipbuirpu inmta de vâr­stă, au fost 'trecuţi­ în re­zervă, pe ziua de 1 AprilV crt. : INFANTERIA­ Co’o’nei ;Jipa Const, căinând provizoriu al brigadei 51353 inf., la contul 3 armată; colo­nel Stavrache N. comand. tsf­­berel Brawl« , corpb 2 armată; cdloinl Noîpu P. comand, cercului de recruta­­re Calafat, la cor­pul l arma­­ta; colonel Seulescu Octavi­­an, dela dispoziţia 2 ar­­mată, ai acei­aş coi’P. colonel Fior­escu N. com­an­dan­tul reg. 11 la corp 3 armată; lt.. colonel DumîtrescU I. dîn reg. 5 inf. .la corpul 2 armată; maîanui CimeliantinM« C. dîn reg. 103] 104 inf. la cercul de recrutare Prahova. / a/ cavaleria Coloneluî Neagu. Const., co­mandantul, cercului de recru­ti^iTecti­ţî, la corp. 5 armaţi şî P.­colon­eL Munteanu Al. debt cereul de recrutare Co, vurkiî, la corpul 5 armat#. ăuTOUFE: SPECIALE Colonelul VâsUescu St loan dala comandamentul te­ri’bria! c] corp. 2 armată, la ' _ac6Ia| bomanderpent. Ofițerul mecanic şef cl. I­I-a Gheorghiu D-tru dela baza . navală fluvială/ la divizia de Dunăr’e. »« INTENDENŢA Sî ADMINIS­... THAflA • fi V Int. II-colonel. Mihaescu N R., dela divizia 2-a vânători la corp 6-.armată; int. maior Urb­een­u I. dela divizia 16-a, la corpul 6 armată; int. ma­ior Georgescu L. dela corpul 6 armată, serviciul cazarm, la acelaş corp; înt. maior­ Şte­­fănescu Smanoil, dela arse­­nalul armatei, la ministerul de răsboîu, direcţia 8-a arma­ment; int. căpit. Mihăescu N. Ştefan, del® ministerul de războîu, direcţia 7-a întenden­tă, la comandamentul 2 teri­torial; adm. căpitan (d­isponi. pîn­tate) Dobrescu loan, dela şcoala de“ tragere a înf„ la corpul 7 armată; adm. căpit [n­escu Gij, dela manutanţa târgovîşie, la corp 2 amnată; adm. conft. Venter Mihail, d€ a divizia 10-a,­ la corpul­ I di­ni'mară. SERVICIUL SANITAR Veterinar colonel Cărnea­­­­u M. dela corpul I aripată a acela? corp ?i veterîpa l­ui­­-colonel Roman A­., dela di­vizia 19-a, la aceeaș divizie. iiru­l­iversu! literal

Next