Universul, martie 1923 (Anul 41, nr. 53-83)
1923-03-22 / nr. 74
m 1 MM de »90 KILEÎM » Fabricat The Mood Nickel Combativ Ltd Lonira Fabricat The Mood Nickel Company Ltd Loni Se poate procura la orice cantităţi din fabrică sau din depozitele noastre Intarii numai prin Rip-contanţii Generali pentru România Mare: falson & Yaufill s,c'Â's“,‘ da Bucureşti Galaţi Brăila Giurgiu Str. Câmpineau 13-15 Str. Potului Str. Imnăratul Traum 58 cu preţ na*!!© originale ale falsrlceî Ofertele şi anuticiufile altor firme iadica.ii că primesc mii de t ui « din wh noastră nttsintreae Viticultorii arises:ta noi ori îa alte articole viticole ca: Pj ilaiiî SiOîre» PtKiaasl e jpri ;S, Kt ii3. Stropitoare, Torpile și accesorii Vermorel, Viliefranci Primitiv *»»»»! IPMftaai da S3« im. etc. 2483 Pilii oratologi-Brincoveni 60SIS 8SAOURS! prin gara VISluteni jud. Rămasa»pre vis altoite de prima calitate in vnra--roase varietăţi, bine selecţionate,eftine, de o prindere sigură, 31221 ; se vinete catalogul gratis la cerere. Dr.BernhardtSohneilinburg Maşini şi instalafiuni pentru: Ţigle, Cărămizi, plăci, tuburi, stâlpi, trepte, etc. din nisip şi ciment, nisip şi var, zgură, etc. Reprezentant Ing. Herrn, Zoldy București, Edor Qaiaet 3. — Telefon 3402 buia 3107 e.umss PLUMB MOAIE Jiffliji 91. 91|o Cositor «Banca» aadmoale, aratam zinc. iazuri etc. „MECMO" S.A. a st?. sî. eom«av tei. 5316, —.1— TU ---------------------------------------------------------A vani ^ j el© °st*rd mari: * P« rfați locurile și talpa «le cauciuc P , PĂLĂRII BĂRBĂTEȘTI •forma cnodarn® F£?30 si LAMA precum și RJANiTU&i ponim pălării VAN2ARSA NUMAI EN GOS LA: Dapozitul „SPRitiSfi" 1«. ti*, fisaira! FHwi, li SiilSfâ S. Pllllllii Ce!ma!bunpurpab din lume Depozitul general: București, Cai. Grivițel 288 «Teî. Centrala 11 No. 56 —.................~----—--------------—-----—---------------------mtsm^smEWitfSstmEa 1 IMEDIAT - UVMÄBI1Ü I MOTOARE de BENZINA „omtmm." de 4- — ©o cai 3grV3&XXZ32A.iJL PROMPT JDJUSI DEPOZ1I .Soc. COM\G g 1 m Ventru %*s li a a/aceri importante! 811110»! m AUTOCAMIOANE t cu premii în numerar In valoare de: iei 159.000 Un premiu da Lei 50.UOJ-lei 50 000 Două premii , 20.000— „ 40.000 Două pr-mii , 10.000— „ 20 000 Patru premii „ 50. X)— •„ 20 000 Cinci premii , 2 000— „ 10 000 Zece premii w l.OQu— „ 10.000 24 premii * ItTTou.nuO A se Consulta mâine la aceeaşi rubrică Condiţiunile concursului. -lrlfQN BUCUREȘTI ^ telegrame “24/07= v 35Str.Luterană M1NÎNDUI| MARE CONCURS i Curier Judiciar GASUL DREI PISSIOTA Am arătat, că parchetul de Ilfov a pus sub acuzaţiune de răpire prin ademenire pe individul rămas necunoscut şi care, după apusele d-rei Jeana Pissiota, se recomandase „Edgard“ şi o determinase să plece cu el la Constanţa, iar pe servitoarea Vita a învinuit-o de complicitate, trimiţând-o arestată la cap. 7, care a fost însărcinat cu instruirea afacerii. In căutarea acelui Edgard, poliţia din Constanţa arestase şi expediase judecătorului de instrucţie pe tânărul Panait N. Pavlidis, care după toate indiciile, trebuia să fi fost cel căutat. Cercetările făcute cu privire la dânsul de către d. judecător de instrucție Toma Dobrescu, au stabilit contrariul. In adevăr nici d-ra Pissiota, nici servitoarea n’au recunoscut în d. Pavlidis pe tânărul aventurier. Pe de altă parte s’a constatat că numitul, care este student in medicină şi face practică la un dentist din Capitală, plecase la Constanţa în ziua de Marţi, adică a doua zi după plecarea d-rei Pissiota şi a servitoarei, constatare ce înlătură posibilitatea ca d. Pavlidis să fi fost ademenitorul dacă se are în vedere declaraţia d-rei Pissiota că acel Edgard le însoţise în tren de la Bucureşti până la Constanţa. Aşadar cercetările vor mai continua în această afacere. Cutremur de pământ la Satu-fee Satu Mare, 19 Azi, la ora 6 dimineaţa, s’a simţit un puternic cutremur de pământ în localitate. Ştiri din judeţ spun că îţi dat cuprinsul judeţului ş‘au simţît puternice sguduîtorî. Viaţa aumătoreasei Lucrătorii dela fabrica de mobile Iosif Nemethy din Turda au înaintat direcţiunii un memoriu de revendicări cerând un spor de 63 la sută asupra salariilor. In urma tratativelor de împăciuire ţinute intre părţi sub conducerea inspectoratului ragional, s'a căzut de acord asupra tuturor punctelor prevăzute la noul contract, cu excepţia salarizării. Asupra acestui punct părţile sau învoit în urmă ca salariile să fie sporite deocamdată cu 20 la sută, urmând ca ele să fie fixate în raport cu preţul articolelor de prima necesitate de pe piaţa Turdei. Tot la Turda s’au ţinut ’tratative de Împăciuire între lucrători şi fabricile de piele pentru încheerea unui nou contract colectiv de muncă şi sporirea salariilor cu 70 la sută. Fabricanţii au acceptat numai 20 la sută. Pentru acest motiv foarte mulţi muncitori au părăsit lucrul ; totuşi, conflictul a fost aplanat. „Uniunea muncitorilor în fier metal din Cluj“ a sesizat inspectoratul regional că direcţiunea fabricei de sticlă din Turda a concediat 65 mocnitori pentru că n’au voit să lucreze 10 ore pe zi. Tratativele conduse de inspectorul regiunii a adus la stabilirea lunii acord în sensul ca timpul de lucru să fie 9 ore, pe zi, până la 31 Martie, dintre care o oră se va plăti suplimentar cu un plus de 25 la sută. Conflictul a fot fi declarat închis. Cota apelor Dornric Pe ziua de 20 Martie Apele Dunării scad la Bechet, Corabia, Tulcea şi Ismail, sunt staţionare la T.Măgurele şi Galaţi iar in restul porturilor sunt in creştere. Baziaş 566 574 Orencova 468 472 Orşova 501 504 T.Severin 646 653 Cetate 622 624 Calafat 610 611 Bechet 608 602 Corabia 59,1 594 T.Marturele 660 560 Zmnicea 617 653 Giurgiu 605 615 Oltenița 529 * 605 Călărași 540 545 Cerna-Vodă 537 543 Hărșova 543 550 Brăia 471 475 Galați 455 455 Tulcea 307-404 Ismail 316 313 Chilia Nouă 2401 245 k UNIVERSULUI»*' ni. INFORMAŢII! ■* S au aprobat un concediu de 10 luni maiorului Paparizu 1., din reg. 2 călăraşi» trecânduse în poziţie de disponiiblitate şi un concediu de 7 luni căpit. Vulcănescu Şt., de la serviciul geografic al armatei. ŞCOLARE & Examenele de capacitate pentru specialităţile: croitoria, haine de copii, corsete si rufăria, care urmau să se tină la 18 Aprilie (croitoria, haine de copii şi corsete) şi la 1 Mai a. c., (rufăria), au fost amânate pentru anul şcolar viitor, la datele ce se vor fixa ulterior. S-a acordat titlul definitiv in învăţământul grădinelor de copii următoarelor conducătoare : Maria Alexandrescu, de la grăd. de copii din Ezihei (Caliacra); Octavia Dragomirescu, de la Cainargeaua Mică (Durostor); Gherghina Pașolescu, detașată la grădina de copii nr. 4 din Brăila,titulară în Basarabia; Ecaterina Criconeanu, de la grădina de copii din Plăineşti (R.Sărat) şi Maria Berciu, detaşată la grădina de copii din Chilia Nouă (Basarabia). Ministerul ,instrucţiunil luând în consideraţiune numeroasele cereri din sesiunea Iunie- Septembrie, ale elevilor, cari au rămas neinscrişi la examenul preliminar din Ianuarie crt., a hotărât să li se acorde dreptul de a se înscrie până la 1 Aprilie crt., la examenele de o clasă, pentru sesiunile Iunie—Septembrie, dacă au acte în regulă şi îndeplinesc condiţiunile regulamentare. ♦ I. C. Vasilache, institutor definitiv la şcoala primară nr. 2 de băeţi din Varul, a fost numit revizor şcolar cl. I al jud. Vaslui. Elevii declaraţi repetenţi în anul şcolar 1921 1922 nu pot beneficia de dreptul de a trece examen de două clase în anul şcolar curent, chiar dacă îndeplinesc condiţiunile art. 37 din regulament. De asemenea, nu pot fi admişi pentru a doua clasă elevii promovaţi prin corigenţă, sau cu proces verbal. JUDICIARE "*■ Consiliul superior de revizie a casat sentinţa de condamnare a căpitanului Eugen Pescăria, pronunţată de către - t?*i---.— APELUI, & S. H Principesei Moştenitoare Siena, pentru sal* mea copiilor LSsl «Sa S12&SS rip)ie tS^schiisa da ,y*$iv.?,sul. D. M. Ciuc a fost trecut în ziarul Nr. 71 fără suma de 1 M I lei, la total Insă s’a socotit. | Reangajaţi şcoala! militare de infanterie din . Sîbiu au fost trecuţi dîn eroare ca 375 în Joc de I 575 Iei, rest 200v Bâte 59 îe! Stroe Ifflasi, nolu elev cl. IV pri. *mară, Eugeniu Masinoiu din cont. Griviţa Tvntova, Alexandru Marinam Bălţi, Gh. M. Flătăreanu învăţ. Pîătă- ' reşti Ilfov şi Paulele C. Buzatu, Don. Rsmontă, Jigănia Ialomiţa • testa! Iei 258 Ionei Terslea. loco 20 ! D ra Ecat. Oporan Sîa; tina 65 D. ra Maria Magd. Anfl?!eseu, Slatina ■ 40 N. Dumitrescu, cmersani , Popeşti Blagomireşti, Ilfov 169 Roapţionerii civili al scaaîaî militare infanterie, Sibiu * 196 Maria Stafănescu, Tg.OcTia, 103 Câta 25 Ie! Vasilîcă V. Grăifaleanu elev și Tiacușoara V. Crăifăleanu 1 Focșani 50 Total lei 1213 Sama dîn urmă 281.453 Total generol lei 265.658 CAPITALA Ha ESI Iliim Uliți Salul bandei este «»criminal fioros D. comisar A. Ionescu a arestat Luni noapte pe Ghinter Gyula, Martin Kekle, Ianoş Pinter, Nemet Ianos, Ioaef Nagy ?î Stana Gabor, toţi unguri, cari au săvârşit în Capitală peste 15 spargeri, dupre cari cea mai importantă este aceia dela d. Ilie Dumitrescu, din. str. Şelari 9, de unde hotîi au furat xnătăEUi'i şî lingerie în valoare de peste 200 mii lei. Lucrurile furate le-au vândut la azilul de noapte şi lui Gustav Lenevard din str. Lâmnăriel 54. Şeful bandei un criminal In cursul. Interogatorului toţi spărgătorii au arătat că Ghinter Gyula era şeful bandei. Bănuindu-se că acest spărgător are la activul său şî alte fapte, s’au cerut relaţîunî asupra antecedentelor sale dela poliţia dîn Oradea-Mare, unde locuise acum doi ani, Politî® din acest oraş a răspuns că Ghinter este urmărit pentru crimă. Luat de scrut el a mărturisit crima săvârșită de el în Oradea-Mare, în complicitate cu concubina sa Caterina, asupra muncitorului Geska Iosef . O crimă oribilă In noaptea de 10 spre 11 Aprilie 1921 a fost găsit asasinat în locuința sa muncitorul Geska Iosef. Cadavrul era orbit mutilat, capul Îi fusese zdrobit cu un corp dur. Criminalul a făcut următoarea declaraţiune asupra acestui fapt. El era lucrător la fabrica de pască şî aici făcuse cunoştinţă cu Geska, lucrător la aceiaşi fabrică, şî cu care se împrietenise repede. In ziua de 5 Aprilie concu-' bîna sa se dusese la Geska acasă, care trăia despărţit de soţîa sa. Cu acest prilej vîcti-, ma a arătat acestei femei mai multe dantele şi albituri lu-jerate de soţia sa. Caterina, venind acasă a în- j demnat pe Ghinter să omoa- re pe Geska şi săi jefuiască iar cadavrul să-l arunce în Criș. In acest scop eî au invitat pentru seam următoare pe Geska la ei acasă. Criminalul însă de frică nu și-a pus planul în aplicare In noaptea fatală, pe la orele 10, Ghinter a venit la Geska ș i l-a rugat să-l adăpostească, întrucât s’a certat cu concubina sa. Pentru a-l omorî, crominalul a luat cu el o baionetă pe care o ascunsese sub pardesiu Când tovarăşul său a adormit Ghinter s’a sculat şi văzând lângă pat un topor, a renunţat să-l mai omoare cu baioneta. El s’a apropiat de pat și cu muchia toponului i-a aplicat repetate lovituri în cap, zdrobind nu-i complet. După săvârşirea acestei crime oribile el s’a dus acasă şî a revenit cu concubina sa,. .. După ce au furat banii şî lucrurile din casă au fugit, trecând în aceiaşi noapte frontiera în Ungaria. Acum două Unul el a revenit în ţară, de astă data direct la Bucureşti, unde s’a făcut şef de bandă. Refugiaţi ucrainieni spărgători In ultimul timp s’au săvâr jşit în Capi’daă o serie de spar- j geri, a căror autori n‘au putut fi prinşi. “Zilele trecute agenţii din brigada d-lui comisar Şt. Popescu au întâlnit prin Dudeşti maii mult: refugiaţi ucraineni, care vindeau haine fempeşti şi alte lucruri. Faptul părându-li-se suspect ucrainenii au fost arestaţi şi auus la poliţie. In cursul anchetei ei au mărturisit că hainele le-au furat din locuinţa d-nei Franchette Schneftzer, din strada Colonel Ore.ro 5 bis, în care s’au introdus prin chei potrivite. Tot de aci au furat bijuterii şi blănuri. Asupra lor s’a găsit suma de 4295 lax, proveniţi din vânzarea unor lucruri din cele furate. Aceşti hoţi, care au abuzat de ospitalitatea ţarei noastre, se numesc David Bardki, The Wolf, User Spekter, Iosif Smolko şi Tauba Tiric. Originala sinucidere a anul francez . Luni dimineaţă a fost găsit mort în camera sa din splaiul Bolintineanu 13, supusul francez Serve Maurice, de 41 ani, de meserie mecanic. Avizându-se circa 28 la faţa locului a sosit comisarul Sinescu, care a făcut cercetările. Lângă cadavru se aflau mai multe sticle de vin goale şi o scrisoare deschisă. Prin aceasta Seve arată că s’a sinucis cu strichnină, din cauza unei boale de care suferea de mai mulţi ani. Roagă pe un prieten al său Nodak, tot mecanic, să-l înmormânteze şi să-i inventarieze lucrurile din casă. înainte de a lua otrava a băut vinul din ’toate sticlele. S'a mai găsit lângă el o bucată de carton, un creion şi ceasornicul de buzunar. Pe carton erau scrise, în franţuzeşte, următoarele cuvinte: „Minutele cât va dura agonia mea”. Urmau vreo 15 linii. Ultima era trasă numai pe jumătate, ceea ce denotă că îşi pierduse cunoştinţa după un sfert de oră, de la înghiţirea otrăvei. Cadavrul a fost dus la morală. j dela C.F. M. ACCIDENT Trenul 126 la intrarea in staţia Costeşti a lovit pe individul Cârcea din com. Răduleasa jud. Teleorman, producându-i mai multe leziuni la cap şi piciorul Stâng. DERASRE Trenul 896 a stat în gara Buchcea 4 ore şi 45 minute din cauza maşinei care s’a defectat, mecanicul voind să o ducă la linia 3-a spre a lăsa loc maşinei de ajutor a deraiat la acul Ni. 1, din cauza manevrarei a, caiu, greşit. Sunt stricăciuni la lipie şi circulaţia se va face prin transbordare până la ridicarea maşinei şi a tenderului. BANDIŢII TRENURILOR O bandă de spărgători bine organizată sub conducerea vestitului pungaş dezertor Paştu Dumitrescu, din satul Principele Carol terorizează lumea şi în special personalul inferior al C. I. r. du trenurile pe care le jefueşte intre Chitila şi Militari. Ziua banda stă ascunsă prin vagoane defecte in staţia Militari, de unde ese când trenurile îşi micşorează viteza, la intrarea in staţie, şi atunci ameninţând cu carabina personalul trenului, rupe platfinurile şi fură mărfuri. De teama acestei bande personalul de tren refuză să mai conducă trenurile de marfă pe distanţa Kitimn-Triaj— Dealu Spirei-Fia,Tet şi Mogoşoaia.Obor, nearmaţi S’au cerut să se ia măsuri pentru prinderea bandei. DIVERSE De ani trenurile accelerate nr. 9 şi 10 se vor opri câte un mirnut în staţia Diosigin Bihor. O aeiib&fti s«»?*săscoară sau uasi© «Suee posaca Lugoj, 17 Martie Un grav conflict, urmat de o scandaloasă anchetă, s'a iscat între învăţătorii comunei Gătaia, una dintre cele mai mari comune din Banat. învăţătorul Copăcianu in unire cu colegii lui Cătină şi Câlniceanu, din ură contra directorului şcoalei, d. Suporcianu, înaintează revizoratului şcolar din Timişoara un grav denunţ cerând înlăturarea d-lui Suporceanu din directorat şi învăţământ. Cum denunţul era semnat de către învăţătorul Copăcianu în calitate de „şef al organizaţiei liberale din Gataia”, revizoratul suspendă fără multă formă pe Isus numitul din directorat* Ancheta începută în acelaşi timp de către d. Boiianţu, prim- , pretorul plăşei Deta, scoate la ij veală un şir întreg de afaceri scandaloase care se întorc în contra denunţătorilor deveniţi — după cele peste 60 depoziţii de martori din acuzatori, vinovaţi Cian însă „denunţătorii vinovaţi“ sunt membri influenţi ai partidului liberal, deputatul Râmneanţu, a venit aci punându-şi în joc toată autoritatea ca afacerea să se muşamalizeze cu orice chip. Economico-Finamiare I«l1 proiect de buge t Câteva amănunte Interesanle privitoare Ia alcătuire lmi-ul In dimineaţa aceasta, la ora ! | se adună la ministerul de finante marea comisie parlamentari ! bugetară sub preşidenţia d-lu V. Brătianu, care va prezend , proiectul său de buget general al statului pe cele nouă luni (Aprilie-decembrie 1923) şi va expune principiile de care s’a călăuzit la întocmirea acestui lu şi sporurile făcute în noul lu şi sporurile făcute în noul budget, justificându-le pe fiecare. Comisia va face observaţiile pe care le va socoti necesare sunt edificările propuse, cari voi Întruni aprobarea? majorităţo comisiei, vor fi apoi introduse II proiect, care se pregăteşte în formna definitivă până joi, când îi sorocit să fie depus la Cameră ! In vederea acestei şedinţe plenare a comisiei budgetare, de ministru de finanţe Vint. Brătianu a avut eri dim., în cabinetul său, o conferinţă cu secretarul , său general, cu d. G. Dobrovici, directoru! general al contabilităţii generale a statului şi cu d. C N. Teianu, directorul datorie! publice a României. In această conferinţă s’a citit din nou, capitol cu capitol, noul proiect de buget pe 9 luni, sau făcut îndreptările de redacţie şi de cifre necesare şi s’a ajuns, la capătul discuţiilor şi chibzuirilor, la socoteala ca noul buget să se înfăţişeze la venituri ca şi la cheltueli cu 15 miliarde lei, prevă- zându-se între chel tueli şi un credit de 500 milioane lei pentru îmbunătăţirea salariilor funcţionărilor. Suma aceasta se va împărţi funcţionarilor sub formă de spor de scumpete. In noul proiect de buget s’a prevăzut şi creditul pentru sporirea soldelor ofiţerilor, precum şi creditele necesare plăţilor cupoanelor şi amortismentelor, cari ajung la scadenţă, ale diferitelor rente şi împrumuturi publice. S-au prevăzut unele sume mai însemnate pentru trebuinţele diverse de refacere ale căilor ferate, pentru şcoale şi pentru necesităţile urgente de echipament şi aprovizionare ale armatei. Dacă în cursul noului exerciţiu financiar, se vor realiza excedente, acestea vor sluji In cea mai mare parte pentru plata vechilor datorii neachitate Încă industriei naţionale pentru diferitele furnituri, predate de mult statului. Prima da 200 Lei da hectar Cuvenită pentru insămânţăriia de QX&u Direcţia agriculturii din ministerul de agricultură a dat o circulară prin care face cunoscut, că plugarii, mari şi mici, cari au semănat grâu în toamna lui 1922, spre a putea primi prima de 200 lei de hectar ce li se cuvine, trebuia să facă declaraţie—fiecare la primăria comunei lui — arătând ce suprafaţă au semănat. In unele caşuri s’ar putea să fie nevoie de cercetarea temeiului declaraţiunilor. Nimic mai simplu şi mai firesc. Totuşi, s’au găsit la s&te oameni de rea credinţă, cari în vederea unor interese străine de interesele economice ale ţării, săvârşesc fapta urâtă de a speria pe ţărani că, dacă declară suprafeţele semănate cu grâu, statul le va rechiziţiona grâul, la recoltă. Cât de urâtă d e fapta aceasta, e lesne de văzut Ministerul de agricultură va da prima de 200 lei numai agricultorilor cari vor face declaraţii fără întârziere. După ce lucrările vor fi verificate la comună, nu se va mai recunoaşte nici un drept de primă. ^igferîie ne’a Ssron --------- ] La alegerea pentru cele 101 locuri în consiliul de disciplină, carî s’au făcut Dumini-că, au fost aleșî d-nii Mihail Mora cu 647 voturi ; Eru. Slătineanu 594 ; Marinescu Bolîntin 562 ; Andrei I. Ionescu 574 ; Petrescu Com- nen 592. ( Pentru restul de 5 locuiri . s’a declarat balotaj, urmând să se facă o nouă alegere ( în uinitoria vitto®* ti 2 miliarda 699 mlnros de leafă locală Statul pentru muncă şi apărare din Rusia sovietică a fixat, în Februarie, ca leafă maximală pentru funcţionari de categoria întâia, suma de 2 miliarde 300.000. 000 ruble, pentru cei de categoria a doua 2 miliarde 350.000. 000 şi pentru cei de categoria a treia 2 miliarde 100.000. 000 ruble sovietice pe lună. In acelaş timp se face cunoscut, că sfatul comisarilor poporului a hotărit să pună un bir extraordinar asupra funcţionarilor şi lucrătorilor, cari câştigă mai mult da un miliard 200.000.000 ruble sovietice. Iar caşcaval E vorba ca ministerul de industrie şi comerţ să dea autorizaţii de export a caşcavalului dacă producătorii s’ar înţelege între dânşii să ofere în schimb statului zahăr pe preţul de 15 lei kgr. In aceste condiţii exportul va fi aproabt (un kgr. de caşcaval pentru unul de zahăr) plătinduse taxele vamale în vigoare. S’a admis alortarea exportului as usturai Ministrul industriei şi comerţului a dat ori o nouă decizie prin care se acordă libertatea la export a usturoiului în aceleaşi condiţiuni ca şi ceapa, adică cu autorizaţii liberate de minister şi cu plata unei taxe vamale de expurs de 20 la sută ad valeIMB, , L vullfflBBS 74 ése. Prohibirea exportului iQstra de vite -— ■ . Efectele lui in străinătate* In ziarul vienez -„Neue FreH Presse“ citim următoarele: Până acum târgurile noastre de vite satisfăceau pe deplin necesităţile populaţiunei. In timpul din urmă însă, aproviziona-, rea Vienei cu vite a suferit o stagiare stractoare. De câteva săptămâni negustorii de vite spuneau, că România intenţionează să prohibeze cu totul exportul de vite. Până luni, săptămâna trecută,transporturile de vite au sosit regulat, iar , d* atunci n’a mai sosit nici o şi tăia Viena. Prombirea exportului da vite din România atinge foarte neplăcut Capitala noastră, dat fiind faptul... că până acum 50 la sută din vitele aduse la Viena proveneau din România. Dispoziţiei nea aceasta a guvernului român a produs mare panică la populaţiunea vienţxă, tare credea, că măsura aceasta s’a aplicat numai faţă de Austria. Un redactor alnumitului Ajiar “ s’a prezentat, d.lui Eugen Papiniu, însărcinatul de afaceri al României la Viena, care a explicat rostul prohibim exportului de vite, arătând că prohibirea e generală. Ca să nu loveas ’ că însă atât de greu populaţiunea din Viena, d. Papiniu a făcut cunoscut primăriei Vieneza, că va interveni la guvernul din Eucureşti să admită, în mod excepţional, exportul redus pentru Viena, chiar şi petimpul uratei prohibite! In mod noral, se importau din România la Viena 2000 de capete de viu pe săptămână. Samla din streinStata Paris, 20—T.ondra, 73.73; New. York, 15.175: Germania, 0.075 Belgia, 86.10: Spania, 242.75; O ianda, 621.25; Italia, 75.70: Elve Ga 291.75. Itoma, 20. — Londra: 97,39; Paris: 132,2?; New-Yonk: 20,71 Aur: 399,80. •? « KÉ ®! I wm Tt-~“T’ ^ DIN INFANTERIE, CAVALERIE, TRUPE SPECIALE, MARINA, INTEIIJ3NTA Sl ADMINÎSÎJElATiE Si SESVLCIUL SANITAR;- , ', /. .Ui’mâtoriî oiiţari activi ăia to iutie armele, coţnbatabţi, şî asimilaţi, Inipbuirpu inmta de vârstă, au fost 'trecuţi în rezervă, pe ziua de 1 AprilV crt. : INFANTERIA Co’o’nei ;Jipa Const, căinând provizoriu al brigadei 51353 inf., la contul 3 armată; colonel Stavrache N. comand. tsfberel Brawl« , corpb 2 armată; cdloinl Noîpu P. comand, cercului de recrutare Calafat, la corpul l armata; colonel Seulescu Octavian, dela dispoziţia 2 armată, ai aceiaş coi’P. colonel Fiorescu N. comandantul reg. 11 la corp 3 armată; lt.. colonel DumîtrescU I. dîn reg. 5 inf. .la corpul 2 armată; maîanui CimeliantinM« C. dîn reg. 103] 104 inf. la cercul de recrutare Prahova. / a/ cavaleria Coloneluî Neagu. Const., comandantul, cercului de recruti^iTectiţî, la corp. 5 armaţi şî P.coloneL Munteanu Al. debt cereul de recrutare Co, vurkiî, la corpul 5 armat#. ăuTOUFE: SPECIALE Colonelul VâsUescu St loan dala comandamentul teri’bria! c] corp. 2 armată, la ' _ac6Ia| bomanderpent. Ofițerul mecanic şef cl. II-a Gheorghiu D-tru dela baza . navală fluvială/ la divizia de Dunăr’e. »« INTENDENŢA Sî ADMINIS... THAflA • fi V Int. II-colonel. Mihaescu N R., dela divizia 2-a vânători la corp 6-.armată; int. maior Urbeenu I. dela divizia 16-a, la corpul 6 armată; int. maior Georgescu L. dela corpul 6 armată, serviciul cazarm, la acelaş corp; înt. maior Ştefănescu Smanoil, dela arsenalul armatei, la ministerul de răsboîu, direcţia 8-a armament; int. căpit. Mihăescu N. Ştefan, del® ministerul de războîu, direcţia 7-a întendentă, la comandamentul 2 teritorial; adm. căpitan (disponi. pîntate) Dobrescu loan, dela şcoala de“ tragere a înf„ la corpul 7 armată; adm. căpit [nescu Gij, dela manutanţa târgovîşie, la corp 2 amnată; adm. conft. Venter Mihail, d€ a divizia 10-a, la corpul I dini'mară. SERVICIUL SANITAR Veterinar colonel Cărneau M. dela corpul I aripată a acela? corp ?i veterîpa lui-colonel Roman A., dela divizia 19-a, la aceeaș divizie. iiruliversu! literal