Universul, aprilie 1923 (Anul 41, nr. 84-110)

1923-04-01 / nr. 84

Un cântec care se duce în discursul asupra bugetului, ministrul de finanţe a invocat din nou gogoriţa capitalurilor străine, de astădată cu o tendinţă de conciliere: admit colaborarea lor la întreprinderile naţionale, dar admit acapararea acestora de către capitalurile străine, sub pretextul participării. Pusă chestiunea astfel, toată lumea e de acord. Nu î a trecut nimănui prin minte ca, susţinând necesitatea capitalurilor străine, să înţeleagă înstrăinarea bogăţiilor naţionale. Din nefericire, concepţia exprimată la Cameră vine cam târziu, după ce atâta vreme şi cu aşa exclusivism s’a propagat intransigenţa faţă de capitalurile de peste hotare, însăşi această convertire parţială a ministrului de finanţe dovedeşte că aveam dreptate atunci când arătam pagubele ce decurg de pe urma acestei intransigenţe, cinică pe suprafaţa p&mântulUÎ‘ ^ In adevăr, hfSprincipiu nu poate fî ceva mai frumos şî mai folositor de cât mărginirea tuturor exploatărilor naţionale în cadrul capitalurilor interne. Din aceasta ar rezulta: rămânerea câştigurilor în ţară, excluderea oricărei imixîunî străine în, marile întreprinderi, precum şî alte avantaje de ordin mai mult sau mai puţin însemnat. Dar idealul acesta nu s’a atins nicăeri. In angrenajul economic al tuturor statelor s'au găsit, se găsesc şî se vor găsi capitaluri străine, în proporţii variabile, după disponibilităţile interne, relaţiile externe, importanţa exploatărilor, mărimea rentelor, etc. Prin urmare, a face consideraţii pe tema înadmisibilității totale a capitalurilor străine, este a discuta în afară de realitate, a declama, a eşi din domeniul seriozităţii în care trebuesc să fie desbătute asemenea chestiuni capitale. Ce rămâne deci ? Rămâne să se raţioneze mişcarea capitalurilor străine în aşa chip ca ele să nu altereze aspectul şi fundamentul naţional al vieţii economice, să nu scadă nimic din independenţa politică şi economică a ţării, să nu atingă siguranţa statului, să nu-î stânjenească libera mişcare în constelaţia mondială să nu înstrăineze nici în aparenţă exploatările pe cari le alimentează, să nu acapareze sub pretextul participării, cum ar zice d. Vîntilă Brătianu, să nu-şî soldeze funcţionarea cu o balanţă defavorabilă ţării prin sustragerea unor câştiguri superioare celor rămase, în sfârşit să nu aducă mai mult pagubă decât folos. Cu aceste rezerve, cooperarea capitalurilor străine nu poate fi principial respinsă. A spus-o şi ministrul de finanţe.Şi desigur că nici nu s-ar aduce un serviciu ţării dacă s’ar susţine că e mai bine să renunţăm la refaceri absolut necesare, ori să lăsăm bogăţii în lâncezire şî poate în scădere» de dragul ideeî de ordin etic d‘a nu îngădui capitalurile străine să se apropie nici parţial de ele, — de cât să dăm un impuls consolidării şi să punem în valoare bunuri imense apelând la alte resurse spre a complecta pe cele indigene. Aceasta a fost până acum marota ministrului de finanţe. Şi numai ţara ştie cât a pierdut şi ce întârzieri suferă în reclădirea şi desvoltarea ei de pe urma unei mentalităţi eronate. Şi cel puţin dacă seriosul „prin noi înşine“ ar fi avut meritul să îşi complecteze deficitul material printr'un excedent amoral. S a văzut însă că este o deosebire între vorbe şi fapte, între teorie şi practică, rezultatele au deformat formula în ,, către noi înşine“. Cuponul de premii .No. -fi se găsește in ziarul démine Duminici 1 Aprilie 1923 in capul primei coloane de pe patina II a ziarului nostru. Tsin american firi recul ! Acest tan a fost inventat de inserat american lax J Bitîeraiîi CfcesSja Clienţi]Sui Frontul unit al aliaţilor LQKiISA, 23. —jhihibrutură plenară a experţilor din Londra, în afacerile orientale, a fost prezidată de lordul Kurzon, ministrul de externe al Marei Britanii. Lordul Curzon a declarat că e fericit să constata acordul deplin stabilit între aliaţi în problemele orientale, căci frontul unic al aliaţilor va grăbi restabilirea păcei în Orient. CHESTIUNEA STRĂINILOR DIN TURCIA Constantinopol 29. — (Radar). Intre înalţii comisari aliaţi din Constantinopol şi autoriăţile turceşti, a intervenit o înţelegere pentru amânarea executării sentinţelor pronunţate de instanţele turceşti în contra străinilor, până la rezolvarea definitivă a chestiunii străinilor în Turcia EXPERŢII AU PLECAT DIN LONDRA Lafayette 28. — Experţii francezi s-au reîntors din Londra. Contrapropunerile aliaţilor vor fi trimise la Angora îndată ce vor fi aprobate de către guvernul francez. ŞEDINŢA EXTRAORDINARA A CONSILIULUI COMISARILOR DIN ANGORA Londra, 30. ■— Se află din Constatinopol că în urma sosire! telegrmei comunicând rezultatul conferinţei experţilor relativ la contra-propunerile turceşti, consiliul comisarilor s’a întrunit într’o şedinţă extraordinară sub preşedinţia lui Mustafa Kemal paşa. PR. GH. NICULESCU noul ales episcop al Buzăului T noui budget Adunarea deputaţilor a îndeplinit ori formalitatea cerută din parte-i, votând proiectul de buget pentru 1923, aşa cum i-a fost înfăţişat. Şi vom avea, pentru nouă luni de zile, încă un buget provizoriu. NI vom avea anul acesta numai pentru nouă luni, întrucât, odată cu votarea lui, se va legifera şi modificarea anului bugetar, care, pus în concordanţă cu anul calendaristic, va începe de acum înainte la 1 Ianuarie şi se va sfârşi la 31 Decembrie. Din punctul de vedere al rostului politicii financiare, schimbarea anului financiar e chibzuită. Dar bugetul va păstra caracterul său de provizorat, pentru că e bazat pe aceleaşi venituri, ca şi bugetul de până azi, pentru că rezultatele reformei financiare încă nu pot fi apreciate şi pentru că e — încă — un budget care comprimă multe dintre nevoile de organizare administrativă şi economică ale ţării. Cu alte cuvinte, e şi acesta un buget „tranzitoriu“, până la stabilirea unui buget definitiv al „refacerii“, care ne este formal făgăduit pentru 1 ianuarie 1924. Astfel cum a fost întocmit, noul buget se ridică la suma totală de 15.406.157.918 lei, înfăţişând, deci, un spor de 7 miliarde 532.745.306 lei, 50, în raport cu bugetul anului 1922/923. Impozitele directe sunt evaluate la 1.577.000.000 lei; contribuţiile indirecte, 5.885.300.000 lei. In ce priveşte cheltuelile, ministrul finanţelor socoteşte că, aşa cum a fost întocmit, budgetul asigură ofiţerilor o soldă îndestulătoare; că trupa — e vorba de armată — va fi mai bine hrănită şi dotată cu ce-i va fi necesar; că se va ajunge, in limitele posibile, la o împăcare a nevoilor funcţiiitoi publici, bnui interes cându-se anumite reduceri şi adaptându-se funcţionarii selecţionaţi unei munci mai rodnice. O modificare notabilă adusă budgetului de azi este specificarea amănunţită a cheltuelilor datoriei publice, astfel că se putea avea o oglindă fidelă a tuturor sarcinilor ce are Statul de pe urma acestor datorii. Din punctul de vedere al întocmirii lui generale, noul buget general al statului se înfăţişează cu tendinţa de a fi un punct de sprijin pentru restabilirea creditului ţării, deşi acest credit care se poate întemeia pe consolidarea gospodăriei naţionale şi pe consolidarea datoriei noastre publice, cere să aibe ca temei mai cu seamă perfecta rânduială, în general, în viaţa noastră obştească. Intre condiţiunile de consolidare a gospodăriei naţionale, ministrul finanţelor aminteşte nevoia unei, mai chibzuite folosinţe domeniului actual al Statului şi a serviciilor publice cu caracter comercial, care formează un capitol important în averea publică şi un izvor de venituri pentru buget. In acelaş timp, insă, expunerea de motive, ce însoţeşte noul buget, dă un nou fior contribuabilului : „Să nu uităm că, până acum, nu am revăzut decât regimul impozitelor directe, că a rămas de revăzut acelea al timbrului şi înregistrării, al impozitelor indirecte şi al spirtoaselor în special". Deci, în perspectivă, noui ameninţări de scumpire a traiului. In rezumat: noul buget vine cu metode vechi,cu amărăciuni, şi cu făgăduinţe—foarte nesigure — de mai bine, chiar dacă admitem că e şi o făgăduinţă de consolidare a situa- ţiuni clare a ţârii. Conferinţă d-lui C. Bougie Joi seara, d. C. Bougie, profesor la Sorbona şi directorul centrului de documentare de la şcoala normală superioară din Paris, a început ciclul conferinţelorsale, vorbind despre „Renan şi tineretul universitar“. Public distins şi foarte numeros a asistat la conferinţa învăţatului francez. D. RADULESCU MOTRU, profesor universitar, spune că e fericit, că unul dintre cei mai iluştri gânditori ai Franţei contimporane, a răspuns apelului soc. române de filosofie, ţinând aceste conferinţe. D. C. BOOGLE mulţumeşte d-lui Motru pentru cuvintele rostite şi spune, că România îi este bine cunoscută... prin intermediari, oameni iluştri, poeţii noştri şiprin studenţii noştri. Aşi putea deci spune, că aci, în cercul acesta, „suntem în familie". Trecând la subiectul conferinţei, spune că cu prilejul centenarului lui Renan, a început în Franţa o vie discuţie împrejurul acestei celebrităţi. Face o scurtă biografie a lui Renan, arătând cum renunţă la cariera de preot, spre a se consacra ştiinţei, devenind liber cugetător. De aceia, astăzi catolicii contestă valoarea aceluia, pe care îl consideră „port drapelul ateismului“. Dar în Franţa, sunt foarte frecvente cazurile, când tinerii crescuţi în catolicism, devin apoi prin evoluţia gândirii şi a culturii, liberi cugetători. Aceste reveniri sunt uneori dureroase. Renan păstră totuşi un profund respect credinţelor sale părăsite. El adoptă anticlericaismul, păstrând în acelaş timp o nostalgie religiei. Respectând aceste credinţe, a pornit în cercetări istorice din domeniul religiei. Religia nu este o minciună, după cum spune Voltaire, ci un simbol. Mai departe, conferenţiarul citeşte un fragment dintr-o scriere a lui Renan, prin care acesta se ridică împotriva ateismului brutal al lui Feurbach. In studiile sale, Renan vrea să înţeleagă funcţiunea socială a religiei. Profund cunoscător al filosofiei germane, prin idealismul său avea sufletul curat francez. La el, observăm un romantism istoric, un romantism evoluţionist. Renan avea cultul ştiinţei şi de aceia tineretului universitar îi era o bună călăuză prin demnitatea vieţii şi superioritatea cugetării. Renan rămâne un geniu fecund, ale cărui gândiri sunt săpate în granit. . Italia şi Mica înţelegere Praga 29. — ,,Nar Lisiy“ — ziar cehoslovac — laudă politica externă a luî Mussolini care a reuşit să clarifice raporturile cu Iugoslavia ce-j eace a contribuit la ameliora- rea relaţiunilor Italiei cu Mi*!ca înţelegere. Aceasta a fost aprobată prin tratatul de co-merţ făcut cu Cehoslovacia şi prin vizita la Roma a Prinţului Carol al României şi a mi- nistrului Duca. Politica cumpătată a lui Mussolini faţă de Franţa a ajutat foarte mult la înălţarea prestigiului Haliei. După ziarul ..Tribunal, preşedintele republice! va sancţiona în cursul acestei săptămâni legea apărăreî care va intra în vigoare fără întârziere. ..'i'Pk Moartea generalului launoury îl« n' r..it; iJicîî.:«Bury NOTE BIOGRAFICE G-ralul Michel-Joseph Maunoury, născut la 17 Dec. 1847 la Maintenon (Eure.et-Loir) a inirj.t îr școala politechnică la 1 Cet. 1865 de unde a cșit sub locotenent 4 ani după aceia. Colonel la 25 Mai 1897, general la 30 Dec. 1901 comandând brigada de infanterie dela Verdun, apoi sub șef de stat major, membru comisiunii superioare a drumurilor1 de fier, divizionar la 28 Ian. 1906, comandant de corp de armată, guvernator militar al Parisului la 23 Oct. 1910, generalul Maanoury atins de limita de vârstă la 15 Dec. 1913, e trecut în rezervă, dar rechemat în activitate chiar la declararea războiului. El a fost acela care comandând armata formată la Paris în vederea apărării Capitalei ameninţate. In urma acestui fapt de arme, el fu pus în capu unui grup de armate şi în această calitate, inspectând o tranșee din prima inie, fu serios rănit pierzând un ochiu. Capitala ca îi sărtălui Pe ziua de Joi Capitala noastră a fost pavoazată ca‘n zile de sărbători. Se sărbătorea din ordinul guvernului, actul votârei şi prexvul ţărei nouei Constituţiuni. Sărbătoarea a decurs liniştită şi fără nîci o manifestaţie. Ce păcat că n‘au putut participa toţi fiii ţărei la întocmirea pactului fundamental al României Mari ! Ar fi fost o sărbătoare de bucurie pentru toţi cetăţenii României, care ar fi înţeles că opera de pace constructivă a început şi la noi De aceia, poate, sărbătoarea guvernului a trecut liniştită şi fără avânt. Dromlsi externă 30 Martie Guvernul din Angora a prî- j mit telegrafic comunicarea a. Daţilor privitoare la hotărîrea luată de fosta comisie a experţilor din Londra, in urma examenului contra-propuneri- j lor Turciei. Consiliul comisa- rilor din Angora s’a întrunit în şedinţă extraordinară su.j preşedinţia lui Mustafa Kej mal paşa. Din Berlin se anunţă ofî- j cial că guvernul Heich-ului n’a solicitat mediaţiunea Sta- telor-Unite în chestia Ruhr, dar clfiar dacă ar fi solicitat aşa ceva — adăugăm noi — guvernul din Washington, n’ar fi intervenit din mo.ment ce Franţa consideră ori, ca încercare făcută în acest sens, ca o acţiune inamicală faţă de ea. Guvernul francez va face cunoscut zilele acestea hotărirea sa în privinţa ratificării tratatelor semnate la Washington. In chestia foarte importantă a submarinelor, „Le Temps“ susţine că Franţa şi Anglia ar trebui să închee un acord spre a se garanta mutual prin înţelegeri technîce iar nu pe calea conversaţîunilor. Aceste acorduri s’ar putea extinde asupra tuturor comunicaţiunîlor maritime, ca şi asupra apărăreî lor aeriene. _U. Continuă negocierile rusoturceşti în chestia încheerii unui tratat comercial. Ştirea dată da un ziar german după care mareşalul Fach va sosi în curând la Praga, cu misiunea să provoace o invazie a armatei cehoslovace în Bavaria, spre a înăbuşi mişcarea naţionalist germană condusă de Ludendorff, nu corespunde adevărului. Intr'un manifest adresat populaţiunilor din provinciile orientale, guvernul polon anunţă că de se vor bucura de toate drepturile garantate de constituţie şi de legile speciale şî va înfăptui reforma agrară. 4 S'au fixat cheltuelile de ocupaţie, suportate de aliaţi în Renania, la suma totală de un miliard măreţ-aur, pe care Germania trebui să o plătească în interval de 12 ani. Imbunitiţirea traiului funcţionarilor publici Când şi cum sa pot împărţi ca la ISO de bilioane Ies, Insersa îus bugetul cel nou pentru funcţionari. — Chestiunea avansărilor Câteva mărturisiri făcute fisă ministru V. Brătianu Buna dispoziţie a d-lui ministru de finanţe Vintilă Brătianu a făcut să putem auzi joi la Cameră de la d-sa câteva mărturisiri interesante privitoare la modul şi la timpul când se va împărţi creditul special de 500 de milioane lei, înscris în noul budget pe nouă luni (Aprilie-Decembrie 1923) al Statului. Iată ce ne-a declarat d. ministru de finanţe la întrebării noastre: CUM SE VOR DISTRA CELE 509 DE MILIO. — Mă întrebaţi de felul ce se va distribui diferitelor categorii de funcţionari publici creditul de 500 milioane de lei, înscris în noul budget pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a slujbaşilor statului ? Păstrez punctul meu de vedere ca această repartiţie să se facă de către comisia plenară parlamentară budgetară, de acord cu guvernul şi după normele cele mai practice şi mai drepte, pe care discuţia din comisie le va arăta. Nu ştiu care vor fi soluţiile finale, ce vor ieşi din desbaterile comisiei. Un lucru e totuşi sigur şi-l pot spune de pe acum, anume: cotele cari vor fi repartizate diferitelor categorii funcţionari nu vor mai fi egale ca până drum, adică aşa cum s’a făcut cu sporurile acordate în trecut, ci repartiţia sumelor, se va face după greutăţile şi însemnătatea funcţiunilor publice, reparându-se cu acest prilej nedreptăţile făcute in trecut unor categorii de funcţionari publici. — Vă gândiţi, desigur, d-le ministru, la magistraţii, ţării, cari, după cum aţi auzit şi în Cameră, sunt azi în situaţia cea mai grea, din cauzele atât de cunoscute de toată lumea? — De sigur că mă gândesc şi la magistrali, dar tot aşa de sigur este că ne vom gândi şi la alte categorii de funcţionari publici, cari au fost nedreptăţiţi şi cari merită solicitudinea noastră. Puteţi fi siguri că ne vom strădui să netezim nedreptăţile' mulţumind cât se va putea mai bine lumea slujbaşilor statului. CÂND SE VA FACE REPAR* TIŢIA ? — Când se va face această Mţie ? ’Hai ce vom intra în '■irlamcntară.■ fiindcă suntem absorbiţi ' ■’meniului. *nsă, sporurile X cari se vor fi,clară, se vor pi\. i Aprilie a. c. AVANSA». — Dar In privinţa lor, d-le ministru, fiindcă gur ştiţi, că sunt mulţi fuţionari, şi unii dintr’inşii foarte meritoşi, cari au trecut de vechimea prevăzută de lege îi gradul tn care funcţionează? — Ne vom ocupa şi de chestia avansărilor, dar tot în vacanţa parlamentară, când vopm avea liniştea şi timpul necesar pentru aceste preocupări. D. Vintilă Brătianu voia să intre în incintă, încetai cu întrebările şi despărţindu-mă spusei : — Vă mulţumesc, d-le ministru pentru lămuririle date. — Dar ele nu sunt pentru gazetă. — Nu, d-le ministru, ci pentru cititorii „Universului". Excelenta zâmbi şi dispăru între draperiile grele de pluş verde care acoperă uşa de intrare la banca ministerială. EMIL CIUCIANU Misiunea genera şi Mauniy în nanii Miile lela lang Acela care a murit alaltăeri, în Franţa, într’un tren ,expres, generalul Maunoury, a avut o misiune foarte importantă şi periculoasă în ajunul şi în timpul bătăliei de la Marna, de care s’a achitat cu o deosebită strălucire şi onoare. Cred, interesant, să reamintesc, după documente oficiale, rolul jucat de generalul francez Maunoury, în acea memorabilă bătălie. La 31 August 1914 germanii, cădeau ca o trombă în valea Oise și în această zi ei atinsese localitatea Nayon. Paralel cu armata l-a germană a lui von Klück, armata a 6-a franceză a generalului Maunoury, venită din Amiens şi căutând să câştige viteză, atinsese linia Compiègne-Clermont. Parisul era serios ameninţat. Ministrul de război, din acea epocă, Jililleracd-—actualul preşedinte al Republicei—şi generalul Galbeni, care de două zile fusese numit guvernor al Parisului, s’au consultat asupra situaţiei creiată Capitalei din cauza ameninţării invaziei armatelor teutonice. In urma acestei , consfătuiri, Galbeni a dat ordin şefiilor săi de serviciu, să apere Parisul cu ultima energie, o energie împinsă până la extrema limită a mijloacelor posibile —şi apoi a plecat la Creil, unde a luat contact cu Maunoury. Pus în cunoştinţă cu situaţia, Maunoury a rămas, pentru un moment, încremenit... Efectivele de care dispunea el erau foarte slabe, de craiul Galbeni, responsabil de situaţia Capitalei, şi-a dat imediat seama că dacă armata lui Mauoury nu e în stare să lupte serios, Parisyl va fi pierdut. In ziua aceea convoiuri jalnice de refugiaţi, se scurgeau de la nord, formând lamentabile avantgarde ale trupelor francoengleze, aflate în plină şi aproape dezordonată retragere... Germanii atacase Verberie; englezii se retrăgeau în direcţiunea Nantellr. French, comandantul forţelor engleze — slabe în acele zile tragice — cerea grabnice ajutoare, în sensul ca trupele franceze din regiunea întărită a Parisului, să atace pe inamic în flanc. De unde era să ia generalul Gallieni acele trupe ? Gallieni a răspuns negativ la cererea lui French. Dar, ceva trebue să se îndeplinească. Rămăşiţele armatei a 6-a, comandată de Maunoury, au trecut sub ordinele lui Gallieni în ziua de 2 Septembrie, iar generalissimul Joffre, în aceeaşi zi, a dat ordin ca trupele lui Maunoury să iuţească marşul ca, din vreme să se instaleze şi să bareze în mod eficace, germanilor, drumul spre Paris. Care erau mijloacele materiale spre a se putea efectua barajul mult dorit, când în acea zi tragică, nu numai parisienii, dar însuşi guvernorul Capitalei, generalul Galbeni, era aproape convins că în 24 ore germanii vor fi la porţile Parisului. Joffre a avut intenţia să se oprească pe Marna şi să angajeze întregul dispozitiv necesar unei bătălii generale şi decisive, dar Mauoury nu era încă în măsură să îndeplinească misiunea cu care fusese însărcinat, adică aceea de înfășurare. Retragerea englezilor și francezilor a continuat. Criza era iminentă. Cu toate acestea, germanii nu se grăbeau să înainteze. Ei se aflau tot în regiunea Compiègne. Obiectul lor nu era capitala Franţei. Forţele germane, care făceau faţă armatei a 6-a a lui Maunoury, se orientase In direcţia sud-est. Nu mai era nici un moment de pierdut. Intre timp, armata Maunoury a putut fi întărită cu divizia 45-a şi o parte din corpul 4. La 3 Septembrie 1914, Maunoury dispune de 4 divizii; grupul Ebener (2 div.), 2 divizii din corpul 4; divizia 45-a din Africa, o brigadă marocană şi puşcaşii din marină, — în total 10 divizii de campanie, sprijinite de 5 divizii teritoriale. Cum toată armata I germană a lui von Klick se scurgea în direcţia ‘ sud-est, generalissimm) Joffre, în acord cu generalul Galbeni, luase dispoziţiuni ca armata a 6-a Maunoury să atace în flanc pe germani, in direcția est, în legătură cu trupele engleze; dar din cauza ezitării generalului French, care comanda trupele engleze, s’a luat apoi dispoziții ca Maunoury să ia ofensiva cu toate forţele disponibile, la nord-est de Meaux, în direcţia generală Chateau- Thierry. În scopul acesta s’a pus la dispoziţia lui Maunoury şi elemente de cavalerie. Comandantul armatei a 6-a a sosit la 4 Sept. la Melun, unde a primit instrucţiile necesare în vederea marei ofensive, care avea să decidă de soarta Franţei, şi poate de a întregului război. Marea bătălie de la Marna a început în condiţiuni vădite de nesiguranţă pentru ambii adversari. La 9 Septembrie 1914, stânga lui Maunoury, lupta vitejeşte de 24 ore împotriva unui inamic cu mult superior numericeşte. Dacă arfi fost sfărâmată armata lui Maunoury în acea zi, drumul Parisului ar fi fost deschis şi odată cu el, drumul victoriei pentru armatele lui Wilhelm II-lea. Generalul Maunoury, conştient de importanţa covârşitoare a misiunei sale, şi-a făcut datoria de conştiinţă să întrebe la telefon pe guvernorul Parisului, generalul Galbeni: — „In caz de nevoe absolută, pe ce forţe disponibile pot conta? . I s’a răspuns : — „Nu dispun de cât de sergenţii de oraş"’. A doua întrebare:: — „In caz de sfărâmare completă, linia de retragere va fi?..." Al doilea răspuns, de astă dată laconic şi tragic :' Neantul Ir- ' -__i Maunoury a încheiat dramatica convorbire cu aceste cuvinte : „Ştiu acum ce’mi rămâne de făcut!“. Şi acest admirabil soldat, pătruns de gravitatea situaţiei, cu un calm perfect, a luat toate disposabile dictate de împrejurări spre a asigura victoria. Maunoury a menţinut cât mai sus moralul trupelor sale ; el a spus tuturora: „Fiecare francez nu are de cât o singură datorie: „să lupte până la capăt pentru onoarea patriei şi cauza civilizaţiei Şi victoria s’a câştigat. Numele generalului Maunoury, va rămâne strâns legat de victoria strălucită câştigată de francezi la Marna, căci el a fost unul din principalii agenţi executivi, care au contribuit pe Marna, la sfărâmarea orgoliului şiforţei germane. R. 2els8BU Jiirir.ll . d la 1 Aprilie 1923 . || CUPON . 1 pentru, asigurarea cazului de invaliditate permanentă, pro- venită din accidente ele tren, c tramvaie, .vapoare și automo- bile cu suma de: lei 30.000 (treizeci mii) | Numele și pronumele » Ocupafiunea și adresa! N. N. — Acest cupon destinat, a fi trimis, împreună cu suma de 5 lei, Soc. Română de asi-* i gurări STEAUA ROMÂNIEI, Str. Carol No. 19, asigură pe cititorul expeditor contra inva-fiditatii, până la Decembrie 1923, cu condiţia de a avea Ini orice moment cele din urmă 10 g cupoane. \ $