Universul, aprilie 1923 (Anul 41, nr. 84-110)

1923-04-01 / nr. 84

Ziarul ..DUNIVERSUL“ ■ 1.1 pentru tragerea premiilor, oferite de ziarul „Vataer­­siii“ cititorilor şi abonaţi­lor săi din cursul lunei apriîie 1923. Păstraţi acasS gw^on Premiia 3000 lei primeşte cine va prinde si da pe mâna Poliţiei pe tânărul PLITE** IGAN din Comuna Sălişte ,jud. Si­biu, care a furat 12.000 Iei dein Fabrica de o­­gtinzi .CRISTALUL« Bu­curești Str. Filare 1 35. Sindicatul Fabricanţilor de băuturi gazoase şi mineralizate Reaminteşte onor. clientele că preţurile produselor sale sunt i 3 (treS) lei Sifomsl traars 2 Idol]­­iei Sifonul mm ^»SOjfanulÎjt^^ tlmonată gazoasi. 23 I m THGTDB1 $1« 9 t cu o reputaţie mondial de 50 ani VOPSEŞTE PARUL ALB sau CĂRUNȚIT imediaî si naturaî in: IEÜBÜ, BRD», CASTAHID a« BLOSS Intrabuintare foarte si npla' De vâtisare la toate farmaciile, drogueriile ei vart timer­iile din târg. 2770 K&a Fabricat The Mond Nickel Company Ltd Londra Se poate procura în ori­ce cantităţi din fabrică sau din depozitele noastre în ţară numi prin Reprezentanţii Generali pentru România Mare: Watson & Yonell **&***& dî Bu­cureşti Galaţi Brăila Giurgiu Str. Câmpine ,nr 13-15 Str. Portului Str Împăratul Traien 58 cai preţimol© pripliiale 'rbite fabrice. Ofertele si anuncinile altor firme indicând că primesc mii de tone din narfa noastră nusittreae. Viticultorii găsesc la mi ori­ce alte articole viticole ca: Pufoasa fio­are, pucioasă guerilă, W .fia, Stropitoare, Torp­e și accesorii Vermorel, Villefranc­: original“. Pampa, furtuni da Cau­­us, atc. 2483 Cu îicepere dela 26 Nartle 1923 gmoyaiu fiamei Intercontinentale Sos- Hversimi de Transport $1 Comunicație Fost S. f. W. HOFFMANN Vor funcționa in localul nou, unde au fost transferate Str. Vasile Boerescu 12, colţ cu Str­ G. I. Cantacuzino 3, Telefon 25—79 CEL MAI HEX. AROMATIC SI GUSTOS H IM CERETI LA TOATE MA­­ZIN. COLONIALE EN GROS — KW DETAIL Autotractor „PAVESI” se vinde cu prețul de iei 225.600 fia H i i), Ca­lea Victoriei Mo» 17 «rfJlâS** MAS­AZI N Vs^^^^ReCTIUNt^v pP*8*^ «lipgCIALOEt 10« MARCU P» i OPTICA JtoATE^ PCNCM AS /­SORTAT A^COLELe E73!5HroCT0QÎE0BBIsBEIHB!Effll FABRICA E. I. R5SSEL — BUCUREȘTI, STfi. OLIS4P 42 — Execută prompt: ROŢI dinţate pentru diferenţiare, SCHIM­BĂTOARE de viteză şi de distribuţie pre­cum şi toate piesele de schimb pentru Au­tomobile. De asemenea execută : Niche­­la l Ii, Aramitu­ şi Arak.Cat pieselor pentru Automobile ca: Radiatoare, Ph­ares Lanterna, Parbrisuri, Trom­­boane, Bare de direcţie, Levieuri, etc. cu plug cu 4 brazde . 3281 Brâul lui Iov se găseşte în Piteşti la inven­tator şi la următoarele farmacii din ţară: Theodor Vasiliu Bu­cureşti, Konya Iaşi, Garusa Ca­lafat, Rândulescu Ploeşti, Ci­­vitari­u-Măgurele, Theodorescu Brăila, Crăsnaru Craiova, la Cooperativa „Steaua Română“ Câmpina şi la sucursala zia­rului Universul Galaţi. „ Costă 250 lei, pentru industria mare. Două autotractoare mari. : Două camioane automob­il. : Şase camioane pentru remorca Patru camioane remorcă demontabili Se găsesc depozitate Braşov şi sunt de vânzare cu preţuri foarte reduse având din ac­cesorii lipsă. Pentru a aprecia adevărata valoare doritorii ie pot vedea A se adresa: G. BUTOI, Braşov 3308 Str. Lunci 119 '' Tapete I cel mai bogat asortment­­ găsiţi la magazinul special fi. Deutsch Ssori (Casă fondată (854) Str. Biserica Enei Ho. 15 32­3 SINAIA HOTEI,CARAIM­AN Restaurant de primu’ r­ing EstefleschsdesMatori­­ Camstire se reţin la Siurescu , Str. Regală 3, Bucureşti 3312 De vânzare chilipir 20.000 metri patraţi loc în oraş lângă parcul Rahova, bun pentru construcţie fabrică, pentru viticultură, pentru pomi­cultură, pentru fermă de ori­ce fel şi de parcelar pentru case închis cu ulucă şi sârmă ghimpată , 6 camere cu­­tot con­fortul grajd d­e cai, grajd pen­tru automobil. Adresa Albina, piața Bibescu Vodă 15, telefon 55­­­22. 3270 10 Voiajori, Automobilişti, funcţionari, lucrători, elevi găsiţi Costume de lucru, ha­ita, mantale de praf, Combinezoane, Pantaloni cu piept, Cos­tuma de sport, uniforma şcolara gata şi de­po­nsadă ia­r industria îmbbrâcămSnt si REGIIlA MURIS Cal. Şerbean Vodă 210 Teref 49­­­48 precum şi la depozitarii noş­tri localnici Soc. Leonida & Co Unite, Calei Victoriei No. 67 UNIVERSU doui comisii interimare în Basarabia­­ Chişinău. — D. Gherman Pân­­tea, preşedinte; I. Costin, vice­­preşedinte ; Pan­telimon Erhan, Efrim Dumbravă, Teodosie Cojo­­caru, Gh­. Obreja-Iaşi şi Samoil Litmann, membri. Hotin. —Boleslav Ambrojevici, preşedinte; Al. Diaconescu, vi­­ce­preşedinte ; N. Preatcu şi Was­serman membri. Bălţi. — St. Sadovici, preşedin­te ; Mih. Tevanov, vice-preşedin­­­te; Mih. Cucer, V. Cosma şi Gher. Gherm­an, membri. Desfiinţarea partidului popular german Berlin 29. — (Rador) —Par­tidul popular german, dovedit a fi luat parte la toate com­ploturile îndreptate în contra guvernului în ultimul timp,a fost desființat din ordinul au­torităţilor din Prusia, Turin­­gia şi Baden. Untaruia fiscale treime depuse până la 15 Auriiie a. c. Ministerul de finanţe anunţă pe contribuabili că termenul de­punerii declaraţiilor de avere şi venituri in vederea aplicării nouii legi a impozitelor expiră la 15 Aprilie a. c. Contribuabilii cari vor întâr­zia cu depunerea declaraţiilor lor după acest termen, vor fi su­puşi la amenzile prevăzute de legea contribuţiilor şi nu vor mai putea beneficia de reduce­rile de impozite, prevăzute in lege pentru sarcinele familiare. Se preschimbă tim­rele fiscale de 29 şi de 50 bani Ministerul de finanţe a hotărât să retragă din circulaţie tim­brele fiscale de 20 şi de 50 bani preschimbăndu-le cu altele noul de alt model. Valabilitatea acestor timbre s-a fixat până la ÎS Aprilie a. c. iar ultimul termen de preschim­bare a acestor timbre a fost ho­tărât la 15 iunie. — » — AP&XIXL & S. R Principesei Moşte­nitoare Elena, pentru sal­varea copiilor list de sub­scripţie deschisă de :Uniasul* Personalul Centralei V. Missir Fii & S JV. Iei 200 Dionisie Ciomac; câte lei 100 D. Alexian Chr- Ştefaniu, S­im­on Ştefănescu, Chr. Gr. Pruncu şi Neuman Horn ; lei 70 L. Gelben­tel; câte lei 65 Mauri, d­u Blumanlold şi Cos­­­tică Bujes; lei 60 Su­zanne ; câte lei 50 Ma­tilda Blumenfeld şi Au­rica Schor ; câte lei 60 Ion Luti, A­vedic Cara­­caş, Aurel Niculescu şi Jean Costescu; câte lei 35 Emanoil Bab­e şi Florian Blumenfeld; câte lei 39 Grigore Po­­povici, Costică Nicules­­cu şi Antoaneta Drago­­mirescu ; câte lei 25 Co­stică Teodorescu şi Eu­­gen Christu ; câte lei 20 I. Buţoi, N. Popovici, G. V. Ciudin, Petre Ba­­ciu, Marie Ionesco, G. Găiculescu, Virg. Ştefă­­nescu, Nicolae Colin, Brânzescu, Juliette, I­. Rang, Jean Kaufmann, Ilie Ciorcioc, Ion Pavel, Ion Andreescu, Gheor­ghe Ungureanu, Elena Vartandfi, M. Andreescu Titus Popescu, Mişu A­rionescu, Carpl Segall, Ştefan Pruncu, Petre Dumitrescu, Nicu Cara­­caş, Adolf Braunstein, M. Avacovici, Costică Gett­com­, Sterie Verlo­­d­, Vera Nicolau, H. Mo­­rrisohn, Ioan Avacovici, H. Stari­ng, N. Carabin; câte lei 10 Stefan lones­cu, Const. Ruje, Esche­­nazi Ezra, Costel Iaco­­bovici, Jorg Grumberg, Garabet Tachtachian, Vartan Vartaneff, Ionel Constantinescu, Rudolf Avram, Haiduc Andro­­nic, Sava Caracas, Eli­sa Ionesco, Elisa lones­cu, Chircov Bogdan, Ml. șu Schwartz, David Grigoriu, J­. E., Costică Rima Id® Leiboviei și José Kiss; lei 5 Her­,­man Weisler. Total lei 2.271 Suma din urmă lei 376.87 Total general lei 329.154 3­00.000 tei âna «s.B5 A»«e= J£Li UT Ăi' A =SSS ©Seră. Sarui „«MIVERSltl." ssi’ alboULartiilox* săi M ANI PREMII' in RĂM Șî OBIECTE «le însemnată valoare Cititorii sunt rutgakți să înceapă sa sfrâra^ie delsa 1 ^iPIîiLI!; CISPOAWEtilS numerotate de premii ale „liMl VEittS ',11alîi" cu care vor lua parte Ia tragerea premiilor în fiecare fiIÎNA. Premiila sunt m valoare da C­­OO.OOO Lei ZdUNAR și se vor trage regulat în fiecare Ei SIMA. „UM»VERSI!oferS deci ici acest fel cititorilor si­­ nofllor săi premii anuale Isi valoare fiata­lă. de ] 3.OOO.OOO JLea Citip «ied „MMIVjait SlIlL" și păstra p­asîl mic ca apoet tic­e. I SAMBATA ♦ Epuizându-se ediţia I-a din interesanta şi documen­tata lucrare istorică a d-lui T. Cancicov. ..IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE DIN TIMPUL RĂZBOIULUI RO­MANIEI“ a apărut a doua e­­diţie, cu preţuri populare. Lucrarea d-luî Cancicov cu­­prinde ca material istoric, sub forma atrăgătoare a me­moriilor şi impresi­unilor cu­lese în timpul ocupaţiunei duşmane în România, care interesează pe toţi românii. Lucrarea d-lui Th. Canci­­covi fost deputat, cuprinde 2 volume şi se vinde cu preţul de 60 de lei. Exemplarele sunt pasa în vânzare la toate librăriile din Capitală şi provincie, precum şi la administraţia ziarului ,,Universul“,, str. Brezoianu nr. 11, unde se pot face şi co­menzile necesare. ■ D-nii G. Dobrovici, directo­rul general al contabilităţii ge­nerale a statului şi Emil Gîuan, directorul general al despăgubi­rilor de războiu, din ministerul de finanţe, au fost înaintaţi pe ziua de 1 Aprilie a. c., directori generali cl. I. ■I Din iniţitaţia societăţii Broest Renan“, se va ţine la pns, un congres internaţional vie Istoria religiilor, la 8 sau 13 octombrie a. c. Acest congres va avea un ca­racter esclusiv ştiinţific. Vor fi excluse expunerile, sau des­ba­terile de ordin confesional. Se caută un bun me­canic cunos­­ter al Mo­toarelor Diesel, arsa Franco Tos. A se adre­sa la Adm­­istraţia zia­rului nostru. D. Mihail M. Ionescu, şef de serviciu cl. I la direcţie regiunii XI sanitară Cluj, a fost suspendat din funcţi­une pe trei luni cu pierderea salariului. *3S» D. Alex. Herlea, primar al oraşului Haţeg din jd. Une-. doara, a fost transferat în aceeaş calitate la primăria o­­r­aş­u­u Orăştie din acelaş ju­deţ, în locul vacant. Examenele de capacitate pentru medicii sanitari şi me­dicii de spitale care urma să se ţie la 1 Aprilie au fost amânate la 1 Mai. D. dr. Gh. Ivăncescu, me­dicul spitalul­ Filipeştii de Târg (Prahova) a fost suspen­dat din functine pe trei luni, cu pierderea salariului. ♦ Cursurile şcoalei ■’speciale de administraţie vor fi urma­te numai de administratorii­­sublocotenenţi, începând cu promoţia 1920. Toţi administratorîi-căpi­­tanî, locotenent­ şi sublocote­­nenţî (promoţii mai vechi ca 1920) sunt dispensaţi de, frec­venţa acestei şcoli, cu condi­ţie ca să dea examen direct de absolvire. INFORMAŢIUNII JUDICIARE ^ D. Răşcanu, supleant la trib. Ilfov, a fost înaintat procu­ror, in locul vacant prin demi­­siunea d-lui Vlădescu. D. Mărgăritescu, ajutor de ju­decător la ocolul 6, a fost trans­ferat supleant la trib. Ilfov. STOLARE . In comuna Zătreni-Vâlcea s'a înfiinţat un gimnaziu de băeţi prin stăruinţa d-lui I. Po­­pescu-Zătreni, deputat, ajutat de d. ministru de externe I. G. Duca. I­i­naziul va începe să func­­ţ­­ioneze la toamnă. Ministerul instrucţiunii a ho­tărât extinderea şi în Basarabia a legiuirii din vechiul regat, pri­vitoare la modalitatea obţinerii definitivatului, înaintării pe loc, trecerii în învăţământul urban, etc. , Ministerul instrucţiunii fiind informat că în anii din urmă s au deschis de particulari sau confesiuni şcoli de toate cate­goriile, fără ca să se fi obţinut de mai înainte cuvenita autori­zaţie atrage atenţia tuturor di­recţiilor de şcoli că nimeni nu are dreptul să deschidă vre-o şcoală, fără autorizaţiunea prea­labilă a ministerului. vS’a mai hotărât să se trimită tuturor şcolilor, cari nu sunt de stat, o circulară ca să comunice ministerului pe ce brază funcţio­nează, de când funcţionează şi cu câte secţiuni şi clase. * Ministerul instrucţiunii a fi­xat examenul de definitivat pen­tru învăţătorii din ţările alipite, în luna Main a. c. Comisiile şi locul unde se va ţine acest examen se vor fixa ulterior. f KiOMaiMES | 7 Ora Fids Projjd Muntres elegantes & precises FABRICA de CHOCOLATIl şi BOMBONERIĂ ALEXE POPOVici Str. Males Milic 10 Tel. 18/21 Face cunoscut Onor, sa e clientelă, cu ocazia Sf. Sâr-­­­bători gas­ite o frumoasă ex­poziţie de Ou4. Cu mătase,­­ pirogi avute, de chocolată cu­­ surprize, etc. Dife­rite figuri­­ de chocolată, precum f brio­­, cires, cozonaci și comati. J 3311 B AIKi Olâneşti - Hâlcea I Comp­ed renovate­­ vor fi deschise anul ?: «s­al dela 1 Iunie până la­­ 15 Septembrie pentru t­ura de apă de băut­­ cu minereie de rodi şi pucioasă (cele mai d ik­ent­raţe din între­gul ţară) şi hi­stoterapie ,,¥iC^¥ CiLiSTă^S44 este apa de masă a artriticiior, îngrăşaţilor, gutaşilor şi diabeti­cilor. Funcţionarea incapabilă a ficatului şi rinichilor este asigu­rată permanent prin întrebuin­ţarea ei. 15 COOPERATIVELE din întreaga ţară sunt iscunoşilinţate că se pot aprov­­iona ’ convenabil cu mărfuri­le „Mercerie, Galanterie» şi colori de «anilină» cu gros­­le la firma STtdOID& Comp; Bucureşti, str. Francklin Bouillon (fostă Ga­broveni) No. 26. Comenzi şi expe­diţie prin caiete poştale Telăf: 35/32 3921 Uitima Sa­iftoulăfi Ştofe, Mătăsuri Voaluri, Pânze­turi, Marchizele, Articole bărbă­teşti, Încălţă­minte streină Node Au sosit la ma­rile magazine. §»£1 MlATUI. NOUTĂŢILOR -ni’. Paris (fostă Doamnei) jNo 101 Micursale: Cluj - Lugoş-Ora­dea Mare. 3288 în indegmim construirei ile şcoli nor­male şi primara Prefecţii de judeţe, inspecto­rii şî revizorii şcolari, directo­rii şi directoarele de şcoli normale, au fost convocaţi joi la ,,Casa Şcoalelor“ la o confe.­­­rinţă, prezidată de d. dr. An­­­­gelescu, ministrul , instrucţiu- I nei în chestiunea noilor con.­­­strucţii şcolare,­­ D. ministru a arătat în pri­mul rând că deşi anul trecut Statul nu dispunea de sume mari, totuşi s’au putu­t­ construi două mii de şcoli primare.­­ In anul acesta graţie resur­­­­selor mai mari băneşti ale Sta­­­­tului şi iniţiativei particulare , se vor construi încă trei mii şcoli primare. Anul acesta se vor mai con­strui 45 de şcoli normale — mi­nisterul de instrucţie urmând să dea câte 2 milioane lei de fiecare şcoală. D. ministru apelează la cei de faţă să facă o propagandă cât mai intensă pentru aduna­­rea fondurilor necesare con­strucţiilor— aşa că iniţiativa particulară să meargă mână în mână cu lucrările ministerului. D. ministru a înfăţişat apoi celor prezenţi 4 tipuri de pla­nuri de şcoli normale. S’au făcut apoi rapoarte din partea celor prezenţi — cu pri­­vire la fondurile adunate. Azi se va ţine o nouă consfă­­tuire la Casa Școalelor. m.­wr. w Un groaznic acerat de automobil — O fetiţă omorâtă — Un groaznic accident de au­tomobil s’a întâmpplat joi, la o­­rfele 12 şi juin., pe calea Grivi­­ţei, în dreptul casei cu nr. 171. Automobilul 2315, proprieta­tea soc. Steaua Română, ve­nind cu nai’e viteză din spiv gară, a călcat pe o fetiţă, cara in acel moment traversa stra­da. Prinsă sub roate, nenoroc,fa fetiţă a fost strivită de greu­ta. ''■ea maşinei. După trecerea ve­hiculului, ea rămăsese lung fă pe pavaj şi într'un lac de sânge. Publicul a oprit automobilul şi numai graţie intervenţiei e­­nergice a sergenţilor de oraş. Şoferul n’a primit o lecţie, pa care o tocm­ea. Fetiţa a fost ridicată de jos şi urcată în a­celaş automobil spre a fi dusă la spital. Pe drum ea a Inceta­t, din viaţă. Neputându.se stabili până în prezent identitatea­­ viiddme­, dăm semnalmentele ei. 12—13 ani, îmbrăcată cu ro­chie de molton, şorţ albastnt cu dungi, cămaşă cu dungi al­­bastre, ciorapi de lână, pe c­­ i broboadă gris, desculţă. Pare a fi o servitoare de prin împrejurimi. Anunţându-se parchetul, ca­davrul a fost dus la morga. Şoferul Carol Muster, condu­cătorul asaasin, a fost arestat la circ. 8. Este momentul să atragem «­tenţiunea d.în: inspector­­­a pe înarm asupra neglijenţei ,s­genţilor din serviciul d-sa,e postaţi pe calea Griviţei, cesi mai frecventa’că stradă din toată Capitala. De ce pe această stradă nu se­­respectă ordinul ca vehicolel­­să meargă la rând? Sau ace­, ordin priveşte nume­ vechioor­tele ce trec pe calea Victoriei, căci alt­fel nu se explică de ce pe calea Gri­viţei şoferii fac curse de viteză. P ela C.F.R. Trenuri pentru şcolari­­ In vedeirea vacanţelor şco­­­lare cari încep azi, dîrecUu­­j nea generală a c. f. r. a di- I pus punerea în circulaţi tm 5 a trenului accelerat 49]50 (P.­­Olt-Sibiu şi înapoi) pentru zîua de Dumitateă 1 cor. spre . Luni 2 cor. I In consecinţă te, trenul 7 ac­celerat, care pleacă din Bucu­­­reştii la orele 11 seara, se va­ ataşa un vagon direct pentru Sibiu, clasa I şi II, care dîn P.­Olt se va ataşa la trenul 49 pentru Sibiu.­­ Dîn Sftbiu aces­t vagon se va ataşa la trenul 50 cu destina­­ţie Bucureşti, ataşându-se din P.­Olt la trenul accelerat Crăiova-București. Telefoanele „UniwjDÎn 11 Directîs) ÎS'72 SecretariiEstul 56'4/J Redacția și con- 2'OS vorbirile cu și AiS)mlr'Ss'N»*sfîa 13'71 provSncia • 3S'31 PaulHeyse IUBIRE STATORNICA Plecase de lângă ea, când deodată nu mai văzu nici o urmă de potecă. Se văzu în mijlocul unei încâlcituri de bălării, căreia nu-i mai putea da de capăt. Deși nu voia să s-o mărtu­risească, cuvintele Femeie! îi umpluse inima de neastâm­păr; toate gândurile lui se în­­dreptaiu spre ea. Judecând după înnălțimea la care era ajuns soarele, tre­­bue să fî fost ora 10. Fîlippo isbuti totuși să gă­sească o eșire ca să se coboa­re în vale. Corîba, pe coasta die fată, scotea, prin aco­perișul ei, un fir de fum, care arăta că era locuită. Trecu şi­­voiul care se scurgea prin va­le. Dar trebuia să se întoarcă înnapoî, stâncile nefiind cu putinţă d’a fî urcate prin par­tea aceea. Apucă, cu nădejde, pe cea dintâiu potecă ce-i eşî înna-­ inte. Se porni repede pe ea,­­ ca un întemniţat care-şî do­bândeşte libertatea. Dar, cu cât înnaînta, cu atât i se pă­rea că se depărta colîba în­trezărită, încetul cu încetul, turbura­­rea lui se linişti. Şi toate a­­mănuntele scenîî petrecută între el şi Fenice î se înfăţi­şară lămurite spiritului său. Revăzu chipul fetii, nu sub impresîunea mâniei sale, ci­­ frumoasă şi fără de prihană­­ ca o fecioară a muntelui, şî nu putu să se apere de o miş­care de milă. — Şade colo sus, îşi zise, aşteptând efectul filtrului eî. Biata nebună ! Acuma înţe­leg de ce s’a »',tr­abat toată noaptea privind la lumina lu­nii şî de ce a spart oala. Cu cât mergeau maî mult, cu atâta simţea duioşia şi pu­terea iubirii ei sălbatice. — Am fugit de lângă ea, ca un mişel, îşi zîcea în gând. Ar fi trebuit să-i întind mâna Şî să-i zic : „Te iubesc, Feni­­ce. Dacă nu mă voi omorî, mă voi întoarce lângă tine şi te voi lua de nevastă“. Cum de nu mî-a venit ideea asta ? Ar fi trebuit să-mi iau rămas bun de la ea dându-î o săru­tare de logodnic... Sunt un om fără suflet, un nesimţitor. Se oprî. Şi i se păru că ab­soarbe respiraţia Feniciei; i se păru că simte buzele eî a­­tingându-se de gura lui. I se păru de asemenea că o aude strigându-1 pe nume: “Fenice! strigă şî el răspunzându-i. Strigă şi tâmplele i se băteau cu putere. Dar numai şivoiul murmură singur la picioarele lui. Numele Fenîcei îi reveni, pentru a doua oară, pe buze. Se simţi roşindu-se de rușine. — Am ajuns să visez fiind deştept? înnapoî! pier dînna­­intea mea, vrăjitoare infer­nală ! îşi iuţi paşii. îşi regăsise toată energia; dar, în aceeaş vreme, văzu că se rătăcise cu desăvârşire. . • Vru să se urce pe o înnălţi­­me, de unde să încerce să vadă iar coliba păstorilor, care se ştersese, pierise deo­dată. Ars de sete, chinuit de temerea că nu va ajunge la ora hotărîtă, îl apucă o ame­ţeală şi i se păru că picioare­le i se îndoiau sub el. — Dacă ar fi adevărat, cu toate acestea, că femeile au puteri nepricepute, ascunse, ca să supue pe un bărbat ca­­prițiilor lor!... A, nu, mai bi­ne moartea, decât robte la pi­cioarele unei femei... Nu, nu! Acel care crede în puterea răului este învins de rău!... Fi om, Filippo ,curaj! Câte­va ore de mers încă şi vei eşî din munţii aceştia afuri­siţi, şi vei scăpa din mrejele­­ duh­urîlor rele care s’au fă-­­­cut sălaş aicea. Cu toate acestea nu putea să domolească frigurile care-i înfierbânta sângele. O piatră,­ o cracă ,un trunchi, cel mai­­ mic lucru care-î încurca dru­­j mul, devenea pentru el o pie­dică aşa de mare că trebuia să-şî pue toate puterile ca s’o înlăture Avea să facă numai un pas­­ ca să ajungă în creştetul muntelui. Ochii lui, uimiţi de ' lumina so­arelui, nu maî ve­deau nimica înprejur. Se o­­prise să răsufle, când auzi, pentru a treia oară, numele lui răsunându-i la ureche. Se frecă la ochi, se întoarse spre partea de unde venea glasul și văzu pe Fenice șe­­zând la poalele stâncii unde o lăsase. Ea îi zise, ațîntin­­du-1 cu o privire în care stră­lucea bucuria : — In sfârșit, facă-te, Filip­po ! Nu credeam că o să în­­târziezi atâta. — Indrăcit­o­! năcnî­ el. Când o să încetezi odată d’ațî­­ mai bate­s­c de mine ?... Te­ găsesc ca să te blestem... D-zeu mî-e martor că nu te am căutat... Ești menită să fii peirea mea ?.. Fenice clătină capul zîm- bind și­­ zise : —Te apropii mereu de mi­ne fără să vrei. Ori când mă vei găsi înnaintea ta. In de­şert munţii s’ar mu­ta din loc ca să ne despartă. Am turnat şapte picături dîn sângele câinelui în vinul pe care l’ai băut azi dimineaţă... Bietul Fuoco ! Mă iubea pe mine şi te ura pe Une.. Tot aşa vei urî şi tu pe Fi­lippo de altă dată, pe Filippo care mă uitase... Nu-ţi vei gă­si pacea sufletului decât nu­mai iubindu-mă. Vino după mine şî-ţi voi arăta drumul care duce la Genova. Se ridică şi vru să-l apuce de braţ. Se dete însă înnapoi speriată . Filippo era galben ca un mort. Ochii lui erau înfecaț de sânge și buzele i se mișcau fără să poată scoa­te vre­un cuvânt .întinse bra­țci­­ să o respingă. Șopti în fine câteva cuvin-­­­te fură legătură între ele, sc­­văi şî căzu în golul râpit. Fenice țipă şi se coborî în prăpastie ţinându-se de ra­muri. FHippo era întins la poalele unui brad, cu ochii închişi, cu părul şî cu fruntea pătate­­ de sânge. II luă în braţe şi se încercă să se urce cu el pe povârnişul râpit. I se înzeciseră puterile şî opini.MdU.se isbuti să-l scoa­tă d’n gura prăpastie!. Aducându-1 sus, aşeză pe rănit pe un strat de muşchi, la adăpost de soare; apoi se îndreptă spre coliba păstori-­ lor. îndată ce adj­uns.-; aproa­pe, strigă. Doi păstori veniră fuga. Când Fiiîppo M veni în fi­re, își simt! capul sprijinit pe genuchii Feniciei, ir cio­banii îi spăT ’ »'ana cu aii proaspătă din -'voi. — Vă rog, bâlbâî ca unul din voi să se ducă la Pistoîa, şi să spue oamenilor care mă aşteaptă acolo ce mi s’a în­tâmplat. II găsiţi la otelul Fortuna... Pe mine mă chin­ună.... Nu maî putu să vorbească. îşi pierdu iarăşi cunoştinţa — Mă duc eu la Pîstoia, zi­se făta. Duceţi voi pe rănit cu băgare de seamă ,la Trep­­pi. Să-l aşezaţi pe patul ce vî-i va arăta Mina. Ridicaţi binişor. Pe drum, să-i mai udaţi iar batista, ce i-am pus pe frunte. Erau orele 3 şi jumătate când Fenice ajunse la Pîstoia. Otelul indicat de­ Filîppo, L’asterîa delle Fortuna se a­­fla la marginea oraşului. La ora aceasta, ora odihnii de după masa de la amb’ - totul era tăcut. Otelîerul, care sfo­răia, o întrebă, arțăgos șî a­­meţît de somn ,de unde ve­nea șî ce voia. — Viu, răspunsă fata cten mesag­u al d-lui FUippo Ma­­miannî. — A, a. șî de ce n’a venit el singur ? .. Simt aici mai -nulți carî-1 așteaptă. (Va urmai

Next