Universul, mai 1923 (Anul 41, nr. 111-140)
1923-05-01 / nr. 111
să reacţionăm Nemulţumirile funcţionarilor publici, a pensionarilor, a membrilor corpului didactic, ca şi a tuturor acelora cari trăesc din salarii, sau în general din venituri fixe modeste, sunt în legătură imediată cu situaţia financiară şi economică a ţării. Cele 1918 încoace toate guvernele au săvârşit greşeli,in domeniul politicei financiare şi economice şi ale căror consecinţe abia au început să se ivească. La noi arta de guvernământ se reduce la expediente şi oamenii care ne guvernează nu au viziunea clarvăzătoare, şi nici simţul de pătrundere necesar.Intr’o epocă de pre- | faceri adânci, dacă nu se atacă problemele financiare şi, economice în fond, nu se poate îndeplini nimic serios şî temeinic. Câţiva ani am practicat inflaţiunea fiduciară şi am lăsat să circule trei soiuri de valori hârtîa-monedă. Când s’a pus capăt inflaţîunîi fiduciare, circulaţîunîl diverselor hârtii-monede şi contrabandelor ţara a suportat toate urmările nefaste, care au fost determinate de o politică fînancîară neprevăzătoare şi recî nechibzuită. In domeniul economic s’a săvârşit şî se săvârşesc grefeli tot atât de grave, din cauza absenţei unei polifci In stil mare, clare şî înţelepte, in materie economică se practică varîaţiunea periculoasă, prin nesocotirea legilor economice ca şi a nevoilor publice. Unele din nefastele consecinţe a acestei 'varîaţiuni în dîspozîţîunle luate de diferitele guverne de după război, în materie economică, au condus la înflorirea trusturilor şi la scumperea excesivă a articolelor de întâia necesitate. împotriva trusturilor nu s’a făcut nimic de către organele competente, iar pentru combaterea severă a speculaţiuniî ilicite şi provocatoare de crize şî greve, care pot conduce, fatal, la un dezechilibru social, nus’a luat decât măsuri ridicole, fără nici un efect practic. In ultimul timp un enorm val de scumpete s’a abătut asupra consumatorilor’, ale cărei repercusiuni au început să se manifeste. Mişcarea funcţionarilor publici, pe chestia urcării salariilor, nu e decât consecinţa fatală a acestui val de scumpete. Ori, soluţia bună nu e — după cum am spus în toate ocaziile — nici în urcareasalariilor, nici în grevele, care pot, pune în primejdie aşezământul statului. Soluţia unică, sigură şi singura raţională, o găsim în luarea unor serii de măsuri chibzuite şi energîce împotriva speculaţîuniî, împotriva tuturor profitorîlor cari încurajaţi de absenţa sancţiunilor cuvenite lor, jefuesc populaţîunea prin impunerea de preţuri exorbitante articolelor de prima necesitate. Până azi guvernul n’a făcut decât literatură în chestia economică şi s’a mărginit să enunţe principii vagi, sau măsuri platonice pentru combaterea speculei. A sosit timpul să ne reculegem şî, faţă de situaţia gravă, în care ne găsim, suntem datori să reacţionăm şî să eşem odată din cercul viţuos în care ne zbatem de atâta vreme. Pilii Heri reeii Societatea Kafianaar interzice traficatele carne V18. —O legă naţională venită la timp — Problema protecţiei femeilor şi a copiilor constitie in prezent, o preocupare serioasă a tuturor statelor, ce fac parte din Societatea Naţiunilor. In ultima conferinţă internaţională, ţinută in acest scop din Iniţiativa soc. Naţiunilor, s‘au fixat principiile generale, după care urmează să se călăuzească toate statele in legiferările ce ▼or fac® în direcţia protecţiunii femeilor şî a copiilor. Faptul acesta a fost determinat de o situaţie condamnabilă, «ara mai dăinuia şi după răz- boiu. Căci este ştiut astăzi că In toate timpurile au existat agenţi, cari recrutau femei pe «are le transportau în ţări streine spre a le întrebuinţa în scopuri imorale. Pentru aceasta, ultima conferinţă a adoptat în hotărârile ei, toate dispoziţiunile aranjamentului internaţional din 1914 şi fie conferinţei internaţionale din 1910, dispoziţiuni care sunt prevăzute în „Traité des blanches". Cu prilejul ultimei conferinţe, România a fost reprezentată printr'un delegat al guvernului trecut, iar hotărârile luate au fost trimise oficial guvernului spre a le supune ratificării parlamentului român. Dar aceste convenţiuni nu au fost ratificate nici până astăzi, cu toate că ministerul sănătăţii publice şi ocrotirei sociale pregăteşte o lege naţională pentru protecţia femeilor şi a copiilor minori. Noua lege urmăreşte numai intenţiuni folositoare şi cu adevărat umane. Ea va încerca să pună stavilă corupţiei şi desfrâului de astăzi, care constitue o adevărată plagă socială şi un permanent pericol naţional, căutând în acelaş timp, să împiedice şi traficul de carne vie. Proiectul va cuprinde şi dispoziţiuni de protecţie a femeilor şi copiilor minori, aduşi din străinătate de către traficanţi,in ţara noastă. Afară de sacţiunile ce vor varia după gravitate, vor urma convenţiuni de extrădare a agenţilor, cari se ocupă cu acest trafic. . Proiectul va fi cât de curând terminat și aplicarea lui va aduce, sperăm, mai multă ordine în domeniul moralei sociale. Karl Manoliu . Di ura, LITRN MOZAICURI EXCEDENT DE FEMEI IN EUROPA este acum de 18 milioane; din acestea 4 milioane în Rusia 2 jum. milioane în Germania, câte 2 milioane în Anglia şi Franţa, un milion în Italia, 500,000 în Austria. EXCEDENT DE 4 jum. MI- 1.IOANE SUFLETE.. — După ultimele statistici, populaţia Statelor Unite a sporit de la 1920 cu 4 jum. milioane locuitori. Un curâi im mai liberează paşapoarte cetăţenilor Mrs 18-38 ani Ministrul de Interne din Budapesta a dispus ca până la alte ordine, autorităţile competente să nu mai el bareze paşapoarte pentru străinătate, bărbaţilor Intre 18—36 ani. Numai In cazuri excepţionale şi izolate, sa se ceară avizul acelui departament. Prin ordinul de mai sus, s-a dispus ca deţinătorilor de paşapoarte (mai vechi), apţi pentru serviciul militar, cari au obţinut şi vize consulare, autorităţile de frontieră să le facă astfel de greutăţi, încât să nu poată părăsi ţara. Muncitorii cu toate măsurile de precauţiune, totuşi au simţit cum se prezintă situaţia mnea şi părăsesc ţara In număr considerabil, trecând în mod clandestin In Austria şi mai puţini la număr, in celelalte ţări limitrofe. Cornicatele ministerului de război Ministerul de război, se vede, că isprăvind cum ce treburi se joacă acum cu comunicatele. Nu odată, acest minister ne-a silit să-i desmințim comunicatele date cu realitatea faptelor. Am afirmat zilele trecute că anul acesta serbarea ei-lor se va face cu un deosebit fast. Ministerul de război neștiind ce se petrece In serviciul pendinte de el desminte stirea noastră. O afirmăm încă odată si faptele o vor dovedi. Acordul cehiHugoslav îînpotri¥a_ Osigariai Cluj, 28 Aprilie. După o telegramă din Grats, cehoslovacii s'au înțeles cu iugoslavii ca să lucreze și să ia măsuri de comun acord împotriva Ungariei. Un prelat spaniol ataca pe regina Spaniei — Cruciada înpotriva modei — Londra. — Depeşile din Madrid anunţă că o mare idignare domneşte în cercurile curţei din cauza unui discurs pronunţat zilele trecute de predicatorul Calasanz. Predicatorul a spus că îmbrăcămintea reginei şi a damelor de la curtea regală e „scandaloasă și imorală". Acţiunea separatistă a croaţilor De la congresul din Zagreb.—Discursul program al lui Rădici. — Lupta între regalitate şi republicii — Dea corespondentul nostru Belgrad. — La congresul croat Unit zilele trecute la Zagreb, de către partizanii lui Rădici, au luat parte aproape 50.060 de persoane venite din Croaţia, Slavonia, Bosnia, Herţegovina, Srem şi regin,nea maritimă. Congresiştî dispensau de 200 de drapele şî de trei fanfare. Rădici a spus în discursul său program: „Puski a văzut că de partea lui Rădici e poporul croat conştient de drepturile sale, înţelegerea cu Belgradul e grea, dar nu imposibilă. Acum câteva zi delegaţii noştri au spus sârbilor că croaţii nu pot fî guvernaţi prin forţă. Noi nu putem renunţa la republică spre a ajunge panduri regali şi nici să renunţăm la statul nostru, spre a ajunge o provincie guvernată după bunul plac al domnilor de la Belgrad. Am declarat la Belgrad : „Dacă veţi trimite împotriva noastră trupe, vom găsi remediul ce-i va comporta situaţia. Pentru moment ne abţinem să spunem care ar fi acel remediu". Dacă sârbii nu pot renunţa la regalitate, nici noi nu putem renunţa la republică Nu vom merge la Belgrad decât ca să dărâmăm tirania. Kars gheorgho a luptat Împotriva forţelor străine; noi vom lupta împotriva unei forţe domestice. Dacă ţăranul sârb nu se înţelege cu noi, îl vom strânge din toate părţile, îl vom înconjura din Srem, Bosnia, Muntenegru, Croaţia şî Macedonia şi îl vom face să fiarbă ca într’o căldare". Delegaţii din celelalte ţinuturi au salutat ,republicat şi pe şeful ol Radic. Reprezentantul germanilor din Srem, Schlabecker a declarat că niciodată germanii nu se vor despărţi de croaţi. Declaraţiile facute la congresul din Zagreb sunt comentate cu vioiciune şi severitate de ziarele din Belgrad. CORESP. mam Hysm tratative cu Rusia sovietica! Un ziar de seară a dat o ştire prîmîtă dîn Chişinău, că în corn. Chiţcani pe malul românesc al Nistrului, ar fî fost discutîriî între reprezentanţii noştri şî ai sovietelor în vederea reluării legăturilor comerciale între România şi Rusîa. Cercetând in toate cercurile competente, ni s », răspuns, că nu se ştîe absolut nimîc, nici la ministerul de externe, nici lai ministerul de-. . interne. Singura explicaţie plausîbîlă a unei asemenea întâi, nicî, dacă ea a fost,, e că poate interese locale au dictat atât autorităţilor noastre administrative, cât şî celor ruseşti, să trateze împreună cine ştie ce interese cu caracter pur local fără nîcî o importanţă aşa ca să nu angajeze interese mal mari ale ţării, in cazul când ar fi fost să se trateze interese mai mari, cum ar fi acelea ale reluării comerţului cu vecina noastră de peste Nistru s’ar fi trimis unul sau mai mulţi delegaţi speciali şi vre-un diplomt de carieră, chestiunea reluării tratative,lor cu Rusia comportând tratative cu caracter oficial bine determinat dela guvern la guvern Rutfî trimit cereale populaţiunii germane din Ruhr Paris, 28. — La întrunirea comuniştilor germani din Dortmund, mai mulţi oratori au anunțat că Rusia a trimis un alt transport important de cereale, pentru alimentarea populaţiunii germane din teritoriul ocupat al Ruhr-ului. I LJliliilllll!!JlüüJiiLi—L UL* J Lichidarea răsbanului civi din Irlanda Londra 28. (Rador). — Din DttbUn se anunţă că Da Valera a propus guvernului irlandez supunerea răsculaţilor cu condiţia ca un plebiscit popular să hotărască forma regimului politic din Jranda. nmnareM american pentru Ut'XBi iam u - Londra, 28. (Dudor). — In cercurile bine informate, se crede că qongresul pan-american nu va aduce o înțelegere Intre statele sud-americane, Argentina, Brasilia si Chiti. Argentina cere o reducere considerabilă a tonajului pe când Brasilia vrea să-și păstreze oarecare libertate și un tonaj de vase de război mult mai ridicat. America rupe relaţiile sa Rusia Lafayette, 28. — La răspunsul ameninţărilor sovietelor, consulul Statelor Unite din Vladivostok a spus că va închide consulatud. Pila aceasta guvernul american rupe relaţiile oficiale cu Rusia. Ssotas Viator la Viena Praga, 28. — „Prager Presse“ face cunoscut că Scotas Viator a sosit la Viena venind din Bel- J grad și de acolo se va duce In Slovacia, unde va sta mai mult. Scotus Viator își propune să pu- j blice în presa engleză o serie de I articole asupra regimului Iul Horty, în scop de a lămuri Marea Britanie asupra situației în Ungaria. Criza politică din Iugoslavia Davidovici însărcinat cu formarea guvernului Belgrad, 28. — După ce a spus regelui dificultăţile unei înţelegeri cu democraţii pentru formarea cabinetului de coaliţie, preşedintele Pastei ţi-a dat demisia astăzi. Şeful democrat Davidovici a fost chemat la palat și regele i-a dat mandat pentru formarea cabinetului de coaliție. sí FILIAE ACTUL I — Doamna ce doreşte? — Aş voi să depun nişte economii. — Spre fructificare? — Da. — Cu plăcere. Numele dv.? — Maria Icsulescu. — Măritată? — Da. — Profesia? — Licenţiată în litere şi filozofie, profesoară la şcoala normală. — Suma? — O sută de mii de lei.— Poftiţi chitanţa. ACTUL II La aceeaşi bancă. — Doriţi ceva, doamnă? — Da. Aş voi să scot cinci mii lei din această chitanţă. — Din registru rezultă că sunteţi măritată. — Da. — Trebue să se prezinte şi soţul dv. — De ce? — Ca să semneze pentru autorizare. — E bolnav în pat. Nu se poate mişca. — Să dea procură. — Nu mai e vreme. Azi trebue Jlrt rllîtoo» ft «Hivna »I am clauză de reziliere şi m’aruncă proprietarul In stradă. — Regret, dar n’am ce vă face. — Bine, dar când am depus o sută de mii, nu mi-aţi cerut consimţimântul soţului; şi când I vreau să scot cinci mii, îl cereţi? I — De sigur. I — Cum, domnule! Eu sunt sănătoasă, am două licenţe, sunt , profesoară, şi ca să-mi ridic bainii mei dela bancă, imi trebue consimţimântul soţului, care e bătrân, bolnav, sărac şi n’are de cât patru clase primare? — Dac’aşa e legea! ACTUL III Femeea n’a putut plăti chiria In ziua fixată de contract sub pedeapsa rezilierii, a pierdut procesul și a rămas cu calabalâcul ■ pe trotuar. v~Y1 I Ca să nu-i plout lucrurile, până și-o găsi adăpost, le-a acoperit cu foi din „Desbaterile parlamentare", cumpărate cu kilogramul, și cari s’a întâmplat sâ cuprindă discursurile rostite in discuţiunea nouei Constituţii, unde se găsesc şi fraze de acestea: — Sub forma de principii, vom enunţa şi drepturi pentru femei. Doar nu le vom acorda de cât printr’o viitoare şi problematică lege specială, căci femeea nu e încă destul de coaptă ca să-şi administreze averea, cu iscusinţa recunoscută a bărbaţilor, cari sunt uneori atât de copii încât adesea îşi ruinează şi averile lor şi pe ale nevestelor. Don José Cross Ica externEi 29 Aprie La Lausanne, deoarece nu s'a putut ajunge la nici un asord, îa chestiuni le puse la discuţie, şedinţele comisiunoi financiare, au fost amânate fără termen. Delegatul francez, generalul Féltő, a plecat la Paris spre a conferi cu primul ministru Poincaré. Comitetul politic al conferinţei a terminat examinarea clauzelor teritoriale şi politice, iar un comitet de jurişti va stabili o formulă convenabilă ambelor părţi pentru tranşa rea chestiunei capitulaţiilor. Grecii şî turcii au rezervat răspunsul lor în ca priveşte controlul societăţii naţiunilor asupra porţiunea liniei ferate Dedeardaci, Adrianopol, care străbate zona ocupată de greci. Guvernul britanic va adresa o notă-protest, redactată în termeni energici, guvernului sovietist rus, în chestia executării prelaţilor creştini, a oprire! nelegale a circulaţiei vaselor sub pavilion englez, îa apele ruseşti şî a propr. Ijandel bolşevice în Anglia, India, Persia şi Afganistan. Unicareprezentantă diplomatică americană din Rusia soi’îetistă — consulatul din Vladivostok — a fost desfiinţată. Cartierul general al armatei republicana irlandeze din Dublin, a dat ordin pentru tăcerea ostilităţilor. Ia raportul cetit de Salazurra, delegatul Italiei, în şedinţa consiliului societăţii naţiunilor privitor lasituaîia Austriei, în urma aplicăreî diverselor reforme dia 19 Ianuarie până la 15 Martie a. c., se spune că o tendinţă accentuată de îmbunătăţire s-a înregistrat în domeniul economic. ■»iÄÄÄAi 'jii nSt«î££3Îj«iv \ C*-*" Jcm2 i3w.1 1 Vi. .. CHESTIUNEA RUHR Germania va face o soi ofertă Lafayette, 28. — Un comunicat al societăţii Industriale germane publicat Vineri dumneaţă demonstrează că cercurile guvernamentale şî cercurile interesate nu ştiu încă nimic în ce va consista viitoarea ofertă germană. „Vonvaertz" anunţă că nota privitoare la propunerile germane nu va fi fără îndoială terminată şi apblicată decât după Marţea viitoare. CIRCULAŢIA IN RENANIA înalta comisiune interaliată în Renania a hotărât ca cupate şi Germania să fie îngăduită numai cu un bilet de liberă trecere eliberat de autorităţile aliate. Această măsură are de scop să împiedice intrarea în teritoriile ocupate a agitatorilor, orgnizatorilor de sânorgii şi a filialelor societăţilor secrete. „Le Temps" face cu această ocazie următoarea observaţie: „Relehul“, este acela care a luat Iniţiativa să trateze teritoriile ocupate ca o ţară strâînă, instituind un serviciu special de supraveghere destinat să oprească persoanele, bănuite de a voi să lucreze cu autorităţile franceze şi belgiene, să treacă din Reich în teritoriile ocupate. Autorităţile germane ar putea în acest chip să facă astfel ca accesul teritoriilor ocupate să fie închis tuturor oamenilor de bună voinţă şi deschis numai indesîrab’ilor. Cum dar," în nalta comisie interaliată n’ar răspunde şi ea prin măsuri de apărare?". ÎNLOCUIREA POLIŢIŞTILOR EXPULZAŢI Lafayette, 28. — Se confirmă că guvernul din Berlin se străduieşte să înlocuiască poliţiştii expulzaţi din Ruhr prin poliţişti veniţi din Germania neocupată; se semnalează 200 poliţişti germani veniţi din Berlin prin Münster, îndreptaţi spre Reccinghausen şi împrăştiati prin întreaga regiune din Ruhr. Mai mulţi dintre aceştia sunt arestaţi. Ziarele semnalează noul acte de sabotagiu pe căile ferate dinspre răsărit de Hattingen. NUMĂRUL GERMANILOR EXPULZAŢI DIN TERITORIILE OCUPATE Berlin, 28 (Rador).Din faţa romi sumei dietei, preşedintele consiliului de miniştri al Prusiei, Braun, a declarat că până la 15 Ianuarie 1923, au fost expulsaţi nmînle Wlfil ^UTIK.ţionari ai statului german, 150 de particulari, adică in total 4025 de persoane. Din teritoriul Ruhr, au fost expulsaţi 816 funcţionari şi 20 de particulari, adică In total 488 !. La aceştia, trebuesc adăugate şi familiile celor expulzaţi, aşa încât cifra se ridică la vreo 20 mii de persoane. mmmmssm r I. in din 1 Hal l»tî:î CÎIPOM ’ pentru asigurarea cazului de invaliditate permanentă, provenită din accidente de tren, tramvaie, vapoare fi automobile cu suma de: t iei 30.030 {treizeci mH} | Dijmele și pronumele \ i ? Ocupafiunea și adresa ( .......................................... N. l. — Acest cupon destinat a fi trimis împreună cu suma de 5 lei, Soc. Rumănă de asi11 gurări STEAUA ROMAN,IEI,, 'Str. Carol Np. 19, asigură pe ■ cititorul expeditor contra inva- ' lidităţii, pană la 1 Decembriee 1923,' cu condiţia de a avea In orice moment cele din urmă 10 [ cupoane. ÎJVVWWVWV DIN LEAGĂNUL MOLDOVE! — însemnările trimisului nostru special — 1 " .... ..... MICUL PARIS •CERNĂUTII — Mai puţină politică, dar mai bună administraţie. — Impresii şi aspecte din Capitala Bucovinei. Brasul prăvăliilor. ~ Tratui mai scump decât In Bucureşti. — O cafenea istorică în Cernăuţi. — Când am scris impresiile şi aspectele din Banat şi Ardeal, spre vara anului trecut, văzusem pentru întâia oară acele ţinuturi româneşti. Ele m’au impresionat adânc prin spiritul de ordine şi edilitate ce domneşte acolo. Astăzi încep povestirea locurilor şi faptelor din leagănul Moldovei — această „veselă grădină“ cum pe bună dreptate şi din fericită inspiraţie a socotit-o marele nostru Alecsandri Ea este, desigur, „Dulce Bucovină, Veselă grădină, Cu pomi roditori Şi mândri feciori..." Dar Bucovina mai este şi leagănul de mărire al străvechilor voevozi ai Moldovei. Zimbrul stă şi astăzi în amintirea tuturor şi umbra lui pluteşte încă pe deasupra Sucevei, mândra cetate a lui Ştefan cel Mare şi sfânt. Pioasă evocare — pe toate le voiu spune pe numele şi pe rostul lor, că doar vor sluji de pildă spre îndreptarea trebilor de astăzi, care nu sunt bune, sunt chiar triste de tot. Voiu începe cu Cernăuţii , pe care întâiaşi dată l-am văzut, pe o vreme de ploaie amărâtă şi pătrunzătoare în suflet. A fost,desigur, Bucovina noastră o „veselă grădină“ pe atunci când se făcea mai puţină politică, dar mai bună administraţie. Locuitorii Cernăuţilor — ca şi cei din alte locuri bucovinene — sunt dornici de gospodărie sănătoasă şi pricepută. Lumea pare totuşi veselă şi voioasă, mai zâmbitoare poate decât în Banat şi Ardeal, cu toate că gospodăria pare mai civilizată în aceste două ţinuturi. . . . Lumea pare astfel la Cernăuţi, pentru că, aşa precum îmi spun cele dintâi impresii — care pot să fie definitive, — starea de asediu, e ca şi inexistentă în acest oraş, poate din pricina discreţiei şi a civilizaţiei cu cari sunt urmăriţi cei socotiţi primejdioşi. De fapt, starea de asediu e în vigoare, dar poate că metodele întrebuinţate pentru aplicarea ei sunt cu totul altele şi, probabil, mai democratice decât în Basarabia vecină, pe care o luăm ca element de asemănare. • '----- Cernăuţii era poreclit a doua Vienă şi micul Paris înainte de războiu. Acest renume încă l-ar merita cu prisosinţă dacă oraşul ar fi întreţinut în cele mai bune condiţiuni de higienă publică. L-am văzut însă sub un aspect mai trist, judecând după starea străzilor principale. Din acest punct de vedere, capitala Bucovinei nu prea e la înălţimea cetăţilor bănăţene şi ardeleneşti, făcând aceste constatări, nu înţelegem să aruncăm vina pe gospodarii comunei cari pot să aibă toată bunăvoinţa unei serioase edilităţi, dar cărora le lipsesc însă mijloacele practice de înfăptuire. Nici primarul, nici edilii nu nar să fie vinovaţi, ci lipsa de resurse, mai ales că, după informaţiunile dobândite, — budgetul acestui oraş nu e în stare să satisfacă în întregime nevoile unui centru atât de întins. Din convorbirea ce am avut-o cu d. Nicu Flondor, primarul Cernăuţilor — convorbire ce-o vom publica la timp — reiese că d-sa e în curent cu toate progresele ştiinţei urbanistice şi gata totdeauna de înfăptuiri mari dacă, bine-înţeles, i se pun la îndemână fondurile necesare. Oraşul are unaspect cu adevărat european. Mulţimea magazinelor îi asigură reputaţia de oraş al prăvăliilor, şi este într’adevăr o metropolă comercială. Vitrinele magazinelor sunt orânduite cu un admirabil simţ estetic, care cam lipseşte negustorilor din Bucureşti, afară de rare şi onorabile excepţiuni. Mulţimea prăvăliilor se explică poate prin faptul că, acest oraş e un adevărat centru de atracţie pentru locuitorii din micile centre orăşăneşti şi săteşti nu numai din Bucovina, dar chiar din nord-estul Basarabiei şi din Moldova de sus. In schimb, traiul e mai scump decât în Bucureşti. Numai pehamalul din gară îl plăteşti cu două lei (!?) de transport de bagaje, sumă absolut necorespunzătoare pretenţiunilor vieţii ,de aci. Răspândită pe dealuri şi văi, străbătută de locuri înnalte sau coborâtoare In pantă, metropola Bucovinei e un ciudat amestec de case mari, unele, monumentale, în cartierele centrale, cu variate stiluri arhitectonice, dar împestriţată chiar în mijlocul oraşului cu case mici, vechi, aproape umile, care, toate laolaltă, întocmesc un contrast ce impresionează de la cea dintâi privelişte. Sunt şi bărăci, gherete, pavilioane negustoreşti — rânduite estetic, fireşte — şi sunt presă-irate pretutindeni, iar în piaţa Teatrului Naţional, superbul loc de promenadă în zile calde şi senine, poţi vedea un lung şireag de chichineţe postbelice, care strivesc estetica şi perspectiva locului. Aci sunt instalate câteva prăvălioare de lucruri mărunte şi articole casnice. Tot în centrul Metropolei e piaţa Unirei, tinp-ul de odinioară, care are o rotunjime aproape inelară, din care pornesc artere spre diferite suburbii ale oraşului. Pe cel ce vine întâi în acest oraş îl impresionează în chip neplăcut mica piaţă de mărunţişuri — nu departe de ring trântită tocmai în faţa unei mari clădiri de construcţie masivă şi monumentală. Sunt încântătoare însă perspectivele neaşteptate ce-ţi atrag privirile când, din colţul unei străzi care parcă se sfârşeşte, se desface un nou centru cu alte ramificaţii de străzi. Pe deasupra tuturor acestor clădiri tronează insă — strajă neadormită — foişorul cocoţat deasupra primăriei E turnul pompierilor, al pojarnicilor cari, în balcoanele circulare, stau de pază, unul în punctul cel mai ridicat al columnei, altul în rândul de mai jos, gata oricând să dea semnalul nenorocirii în caz de incendiu. Mijloacele de vehiculare sunt şi ele scumpe. Birjarii pretind 30 lei pe o cursă de la gară în oraş şi viceversa, iar cursa ce nu trece de un sfert de oră e 20 lei. O singură linie de tramvai fac oraşul în două, între gara cea mare şi grădina publică — minunată podoabă şi admirabil loc de preumblare al Cernăuţenilor. Tramvaiele merg însă normal la Cernăuţi şi taxa pe distanţa cea mai lungă, — adică de la un capăt la celalt al oraşului, este numai de trei lei. De pe ring — care poate să fie o copie isbutită a ringului vienez — se vede departe, spre dincolo de gară, dealul pe care e aşezată, faimoasa Sadagura — imortalizată de Alecsandri. Tot în Cernăuţi e şi o cafenea istorică, unde ex-împăratul Carol obicinuiau să-şi bea „melanjul pe vremea când era încă general de corp de armată, cu reşedinţa la Colomeea. Am privit locul unde atârna pe mult portretui, iar sub portret, în faţa unei mese de moră, cea alteţa de pe-atunci... Astăzi, această cafenea s’a democratizat cu totul. O lume pestriţă de oameni de afaceri, şi intelectuali, bărbaţi, femei şi ofiţeri, o populează... Sic transit gloria mundi!...„ Mă gândesc însă mereu la ciudata ordonanţă a prefectului care, în interesul siguranţei statului, interzice aruncarea pe jos aealâmburilor de ţigări şi pătrunderea cu câini în cafenea. Era o copie fidelă a ordonanţei sanitare a medicului primar. ...Şi tot făcând la preumblări prin acest oraş, privindu-l cu ochi cercetători, ajungi de pe o stradă pe alta şi iarăşi în faţa Teatrului Naţional, din faţa căruia te minunezi că a putut fi desrădăcinată statuia lui Schlier. Ce rău ar fi putut face acest uriaş al literaturii germane culturii noastre româneşti, când el n’a fost nici om politic, nici mare general ? Era doar acolo locul firesc al marelui poet şi dramaturg care a imbrăţişat literatura scenică şi a lumii cu puternice creaţiuni. A fost insă dus în Caia nemţească. In locul său stă o î’otondă di verdeaţă şi de flori, ceia ce poate fi încântător şi parfumat. Socotim însă că un monument al lui Eminescu sau Alecsandri ar fi acolo la locul lor firesc... Şi astfel este metropola Bucovinei, Capitala poliglotă, in care trăiesc o viaţă de muncă românii Împestriţaţi ca ruteni, germani, evrei, poloni şi ruşi. Minorităţile îşi au cluburile lor, politica lor organizată pe capi de străzi, şcolile şi liceele lor, instituţiuni economico-financiare cum şi o presă bine simţită şi ir.freţîm.iă, scrisă de ziarişti cari, laolaltă şi in bună Înţelegere, alcătuiesc sindicatul ziariştilor din Bucovina, reînfiinţat de curând. Dar în această direcţiune vom da indicaţiuni caracteristice în capitolul despre minorităţi. Mâine vom începe să publicăm întrevederile arate cu fruntaşii politici, economici şi culturali din Cernăuţi. Citiţi Tti „liWuer* sui Uiera?" care amre OuntinicS 2B HprlSie, reiultat»! tragere! premiilor îî§af@9ig@ oferite de □oi-