Universul, mai 1923 (Anul 41, nr. 111-140)
1923-05-01 / nr. 111
p7 - ru-»r. m .m ^ iMn earn lipsei ăe Sir* tie sânte si nevoiți să apa^ ".T^ia $ astăzi t«t k patra PP*. ♦ Luni, 30 Aprilie, fiind nici-na si ca caco sa fcachei© mria cupoanelor pe ierna Aprî_ E«, toţi auOMajii ti ci U rarii ziarului UNIVERSUL voi da-i paae Bau iximjfte eu £051*. în jjlîc închis, si ca Ixiaeparo «o Marți 1 Mai, la ad-niaoara. Ini — biro ai »pecia» pentru primirea euptmuQio? — seria cupoanelor Bhrfeao pe iuzaa Aprilie. 2n desul plicului sa va »mie, citeţ, munsde şi adresa irimiţâîsntitil. Plicurile vas fi trecute în. trion registru numerotai, ■*" D. dr. Emil Gneoigltu, profesor suplinitor la catedra de patologie chirurgicală, a fost numit inspector general medie cL I în ministerul sălăţii publice şi ocrotirii sociale. ■*■ Cteraliatele LUPTA, isprăvind cu alta intrigi, socoteşte că ne-a venit rândul şi nouă şi aş leagă de falstul că am publicat sitele acestea comunteatsle guvernului in privinţa grevai, W. Nn sa prinde intriga, con. r frate, deoamoe noi nu pub?... cfcn decât Ittrism controlate. ♦ D. ministru al finanţelor a convocat pe toţi inspectorii financiari, spre a le da instrucţiuni in vederea, recensământului iontribuțiilor directe.: D. ministru a recomandat Inspectorilor să instruiască personalul, ca lucrările de recensământ să fie făcute asa fel, ca să fee evite nedreptățirea contribuabililor. ; ♦ Ministerul de industrie si comerț a luat hotărîrea, ca Intrearea cantitate de fonta, pe cere o ■re (5.200 vagoane). In valoarede peste ÎS milioane lei să fie vândută metalurgistilor. «In o parte din costul pacestei fonte, ministerul de industrie si comerț ia va achita industriilor metalurgice, creanțele pe care statul le are pentru diferite furnituri. ♦ In vederea aprovizionării funcţionarilor şi pensionarilor statului prin cooperativele deconsum, ministerele de industrie Erupea şi comunicaţii, au debefect câte un funcţionar superior se ocupe cu aducerea materialului necesar pentru înfiinţarea cooperativelor Statul de va da un fond de rulement, iar prtmisteral de industrie şi comerţ schmbric nvantagiilor, ce va bordat diferitelor producători îi obliga să dea cooperativelor, fermede cu preţ redus. ♦ Oraşul Havana a fost ales pus sediu al viitoarei conferinţe Erm-americane. lidlntele inanäatülcr Cluj, 28 Apriiîe Í la «rasa ultimelor Inundaţii Ion Judeţul noastru, Joi noaptea S’» înecat la moara „Cocor“ din Mărcău copila Ana Cănătă de 4 ani, iar Vineri seara în pârâul Valea Târgueţu îi copilul Gh. de 12 ani din Răchiţea. D. AL Gonstastinescu In f . italia Roma, 28. — (Rador). — D. Constantinescu, ministru de domenii al României, a sosit şi de fost primit de diferite personalităţi politice italiene şi de fesionatul legaţiunei României. ^lik^^vLtsiS^^O^ ?fâ?M;‘ r^^^^^|g^^|i^B(^-r,' g&g&agg^j^^ UNIVERSUL miscarea fiicfionarilor publici Irt Csarana la întrunirea de om a FUNCŢIONARILOR GREVIŞTI y " • ' . Funcţionarii grevişti dîn Capitală urmau, e& 8« întrunească Sâmbătă la orele 4 d. a., în grădina Cişmigîu. Din ordin, poliţia a luat măsuri ca această întrunire 'să nu s e ţină. In acest scop, s-au adus numeroase cordoane de jandarmi pedeştri, cari, încă de pe la orele 8 d. a, au ocupat cele două intrări din b-dul Elisabeta, intrarea dr. Marcovîci, intrarea Valter Mărăcineanu, Nordului, şi cele trei Intrări din b dul Schitu Măgureanu. Accesul publicului a fost cu desăvârşire opritFuncţionarii care şi-au dat cuvântul de ordine ca să se întâlnească la Cişmigiu, văzând forţele armate s-au adunat pe ambele părţi ale bulevardului Elisabeta. Armata şi cu reprezentanţii politici au luat măsuri ca funcţionarii să nu mai staţîoneze pe trotoarele de pe bulevard şi s-au format numeroase patrule cari cîrcuiau în sus şî în josul bulevardului, nepermiţând masarea lor.. Funcţionarii şi pensionarii Văzând că n'au posibilitatea să stea nici în faţa Cişmigiulul au hotărât să se adune în sala resammrintului „Amiciţia“. Dammirea dela ,,Amiciţia" Ila orele 4. d. a. funcţionarii ‘e‘au adunat în sala ,Amiciţia“---------Cel dintâi care a luat cuvântul a fost d. Dem. Dobrescri, fostul decan al baroului Ilfov. D-să condamnă purtarea guvernului care nu permite o adunare paşnică a funcționarilor cari cer dreptul la viaţă. Atacă noua constituţie care este o ştirbire a dreptului omului şi protestează împotriva faptului că grefierii au fost aduşi în şedinţă cu mandate de arestare. A adus« omagiu d-lui N. Sehl- Ua. _ **' »**«• Mai vorbesc în Urină d-niî Preotcu, dela casaţie, Ştefănescu, Novăcescu, avocatul Meluceanu, Sîpsomo, Mărculescu dela P. T. T., d-na Ştefănescu, Chiţiliţă dela primăria Capitalei, şi Vasilescu. La urmă s-a citit următoarea moţiune: „Funcţionarii şi pensionarii publici din Capitală fiind împiedecaţi de a se întruni în magia din cauza forţei armate care a evacuat grădina, s’au adunat în restaurantul ,,Amiciţia“ din puternica nevoe de a-şi striga revolta contra abuzului de putere la care se dedă guvernul. La faţa acestei stări de lucruri când nici ca cetăţeni nu putem respira Un pic de aer întrte grădină publică, protestăm în contra flomasemen testăm în contra teroarei ce se deslănţui în toate împrejurările, mai ales cu prilejul întrunirilor noastre pacinice şi fără nici un scop politic, facem apel la opinia publică, de a continua, acţiunea energică împotriva despotismului şi a sili pe cei la drept ca să intre în legalitate şi declarăm cu toată hotărârea că nu vom dezarma până când noi ni se vor satisface cele 8 revendicări anunţate şi prin comunicatele anterioare. 1) Liberarea tuturor celor arestaţi. 2) Asigurarea că nu se va lua măsuri contra funcţionarilor grevişti. 8) începerea tratativelor, pentru soluţionarea situaţîunor morale şi materiale. Prin aceasta credem că nu atingem absolutul şi dăm posibilitatea unor conlucrări paşnice şî demne ca şî cauza pentru care am fost nevoiţi să angajăm lupta“. La orele 7 întrunirea s‘a ridicat, când funcţionarii s‘au împrăştiat în linişte. Cordoanele sau, ridicat după o jumătate de oră. UN COMUNICAT AL BAROULUI CAPITALEI Consiliul da disciplină al baroului de Ilfov, luînd cunoştinţă din ziare şî diverse convocări că unii advocaţi, participând la întrunirile ocazionate de greva funcţionarilor publici, au lăsat să se creadă într’un amestec posibil al Corpului nostru, în aceste manifestări de care suntem cu totul străini, ţine să aducă la cunoştinţa generală că manifestările cetăţeneşti ale membrilor baroului sunt de resortul conştiinţei şi libertăţii lor individuale, iar baroul, ca corp constituit, nu a autorizat pe nimeni de a participa reprezentându-l la asemenea manifestări şi nici a vorbi in numele căudat numai pe 2 luni, urmând ca apoi guvernul să vină cu o serioasă majorare care să echivaleze cu actuala valută. D. FOCSA propune ca congresul să fie fixat pentru 10 Mai. Până atunci, comisiime să ţină în curent pe membrii Asociaţiei asupra tratativelor ce se ţin zilnic cu reprezentanţii autorităţilor. D. DUMITRIU cere ca sporul de 500 milioane să fie repartizat numai pe 4 luni. O delegaţiune a profesorilor liceului „Sp. Horert" a depus apoi următorul proces verbal privitor la eventuala demisie a directorului acestui liceu. Subsemnaţii profesori ai liceului „Sp. Ilarei" din Tuucureşti declarăm că dacă, directorul nostru d. Papadopoliţi dă demisia din directorat pe tema scăderii prestigiului moral ţi material in urma menţinerii urmi talaris* ţi * unei diurne absolut insuficiente, nici unsă dintre noi, sub nici un motiv ţi nici un pretext, nu vom primi a-i lua locul ţi nici a colabora , cu o persoană străină de școala voastră, trimisă spre a-l înlocui. Urmează apoi iscăliturile profesorilor dela acest liceu. Consfătuirea s-a terminat la orele 9 și jum. EL MARO. JHISGI8M CORPULUI BIBACTI CCURBA LALESCU NU AMELIOREAZĂ SALARIILE CORPULUI DIDACTIC Sâmbătă seară la orele 6 şi jum, profesorii secundari din Capitală s’au întrunit la sediul asociaţiei din str. Gutenberg , sub prezidenţia d-lui Constantinescu. D. KIRIŢESCU dă explicaţii asupra lucrărilor comisiunii bugetare și arată nedreptatea ce se face corpului didactic prin felul de aplicare a curbei Lalescu, care ar da corpului didactic un spor numai de 400 lei. Aplicarea curbei Ialescu la salariile din 1916 rm este logica, deoarece corpul didactic a câștigat majorarea salariului la 500 lei înainte de războiu, însă , aceasta nu s’a aplicat decât la 1919. • Vorbind de fondul de 500 mi-lioane, d-sa cere ca acesta să se împartă în mod egal bitre toate categoriile de funcţionari. Termină cu speranţa că după câteva zile de discuţie se va ajunge la o soluţie care să dea satisfacţie corpului didactic. D. DRAGU spune că profesorii secundari trebue să privească , cu simpatie, greva funcţionarilor întrucât suma de 6tr milioane aduce aşa mici sporuri că nu scoate actualele salarii din caracterizarea de ..salarii de mizerie“. D. FROLLO spune că sporul de 500 milioane ar trebui acord pi KMalag Baaa Regele zehărul ei în stare de faiiment Londra. — Ernest Dunbon Cairus, „regele zahărului“ a fost declarat în stare de faliment. Armenii colonizează Rusia Constimtinopol, 2®. — (Rador). Reprezentantul Rusiei la Angora Araloff, a declarat că la Moscova lucrează o comisiune pentru colonizarea cu armeni a regiunilor din Cuban, Han și Volga. Guvernul englez va protesta In contra sovietelor Londra, 28. (Rador). —In cercurile politice engleze, se spune, că guvernul pregătește o notă foarte energică, în care va protesta în contra asasinării englezului Dawidson la Petersburg şi oprirea nelegală a vapoarelor engleze în apele rusești. Nota engleză va protesta de asemenea în contra propagandei politice din Afganistan, Persia, India și chiar în Anglia. «B«H-® • ■ Rapfliturîte Intre Mi Poincare şi îMilleranil Paris, 28. — (Rador). Din cau- j ză că unele ziare au pretins că i ar exista diverginte de vederi între Millerand şi Poincaré, zia- rul „Le Matin“, ai cărui repre- zentanţi au fost primiţi de ambii bărbaţi politici, declară că nu există între ei nici o diverging, ci din contră o colaborare cât se poate de cordială şi de prietenească. Preşedintele republicei şi primul ministru cercetează împreună toate chestiunile de interes naţional. Ziarul adaugă că este o prostie de-a interppreta cuvintele lui Prificaru, atunci când a vorbit la Bar-le-Duc în sensul că vorbind despre oamenii politici cari îşi schimbă opiniunea lor ar fi făcut aluzie la Millerand. Acesta n’a fost niciodată socialist revoluţionar. Expoziţia de artă decorativă la lanza Roma, 28. —■ Inaugurarea expoziţiei de artă decorativă va avea loc la 19 Mai în prezenţa principelui moştenitor. La ceremonie vor asista câţiva membri ai guvernului, şi reprezentanţii naţiunilor cari iau parte la expoziţie, adică România, Franţa, Belgia, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Suedia, Austria şi Anglia. Căile ferate italiene vor face o reducere de 60 şi 40 la sută începând de la 19 Mai până la finele lui Octombrie. Escadra franceză la apele Poloniei Varşovia, 28. — (Bador). O escadră franceză compuşii din două crucişetoare a sosit în porpolonez Gdynia. Vasele de rftz- boi franceze au sehimbat cu escadra poloneză staţionând în port salutul reglementar de 21 lovituri de tun, după ce au intrat în radă. Cm sunt trataţi străinii In Germania Berlin, 28. — (Radar). Informaţkunile răspândite In străină-, tate atrăgtod atenţia publicu- lui în contra di cerşetor riscuri ] de-a călători în Germania stint de domeniul fanteziei şi nu se bazează pe nimic adevărat. Gu-‘ vernul gerrhan şi marile asociaţiuni economice germane şi dau toate silinţele pentru ca străinii din Germania să nu fie exploataţi. Oamenii de afaceri serioşi, turiştii, călătorii cari vin în Germania pentru a petrece vacanţele, pentru a vizita expoziţiuni sau pentru a lua parte la congrese, nu vor întâmpina, nici o greutate pentru a intra în Germania sau pentru a sta câtva timp. Cei cari vor specula asupra străinilor şi îi vor exploata vor fi pedepsiţi. fâestiae^a zmei Jugoslavs la portul Saionîc Be Ilfrad, 28.— (Radar).— Ziarul „Vreme“ anunţă că guvernul grec a transmis la Belgrad un proiect pentru înfiinţarea unei zone libere iugoslave în portul Salonic. Proiectul cum este redactat nu e de natură a satisface interesele comerciale iugoslave. Acest proiect a produs o impresie defavorabilă in cercurile guvernamentale din Belgrad. ----------------------------------- Visefita primului iRoştenitor la Cluj 28 Aprilie In vederea sosirii prinţului moştenitor în oraşul nostru, s-au luat măsuri să i se facă o primire grandioasă. Pretutindeni sunt, arborate drapele Mâine dimineaţă autorităţile vor primi pe prinţ în gară. Tot aci se va face şi defilarea societăţilor sportive. De la gară prinţul va porni spre Universitate, unde se va face proclamarea noului comitet sportiv la care prinţul va fi numit ca preşedinte. La ora 1 se va da o masă intimă la generalul Pe- Itala. După amiază, până la ora 7 prinţul va fi la Arena sportivă, unde va fi întrecerea între echipele T. Mureş şi Cluj. Seara i se va da un banchet la prefectură în onoarea sportmanilor. Luni, A. S. Regală va prezida o şezătoare Culturală la Universitate la care vor lua parte învăţătorii şi preoţii din judeţ. Luni seara, moştenitorul Tronului se va înapoia în Capitală. T CHESTIUNEA CHESTER Lausanne. fr. — „Havas“ declară lipsite de orice temei Informaţiile de provenienţă americană, anunţând că generalul Pellé şi Ismét Paşa ar fi discutat îndelung concesiunea Chester şi că din aceste discuţii ar rezulta că turcii sunt gata să reia tratativele, în această privinţă, pe baza financiară din 1914. In cursul consfătuirilor generale cari au avut loc între şefiî delegaţiunei franceze şi turcă, chestiunea concesiunei Chester nu a dat loc la nici o discuţie deosebită. h -“*. "••••" • . CONVORBIŞI CU ISMET PAŞA ifîuu*■v. Comitetele financiar şî e- economîc în conferinţa din Lausanne se întrunesc după amiază. Generalul Pellé, D. Montagna şi Sir Horace Rumbold au avut consfătuiri cu Ismét Paşa. Directorul bănceî Otomane a sosit la Lausanne. SE VOR DESFIINŢA CAPIPITULAŢIÎLE 7 Lausanne, 28. — In cercurile politice din Lausanne se afirmă că neînţelegerile între puterile aliate şi Turcia pe cireş la capitulaţi tinikor sunt pe cale de a fi aplanate. E probabil ca aliaţii, să accepte condiţiile turceşti relative la completa anulare a capîtulaţiunilor. * I Lausanne, 28. — In cursul discuţiei asupra capiulaţiilor delegatul american a spus că Statele-Unite niciodată n’ar constaţi ca Turcia să desfi- \ Înţese şi instituţiile bazate pe tratatele internaţionale. [flnîlmâllffli Iii!!! ill!»! INCIDENTUL DELA ACADEMIA COMERCIALA__ STUDENŢI CREŞTINI SE VOR ABŢINE DELA CURSURI Sâmbătă d. a. din cauză că studenţii creştini dela „Academia comercială" Intenţionau să se abţină dela cursuri şi să oprească pe evrei să intre în săU, rectorul acestei instituţiuni a adus numeroase forţe armate şî poliţieneşti. In acest timp, s’a instituit un riguros control la intrare, unede se luau cărţile de student, tuturor celor carî intrau la cursuri. Din această cauză, studenţii creştini s’au abţinut dela cursuri, alături de evrei. N’au intrat în săli decât vreo 10 studenţi creştini. D. Stîcovici secretarul Academiei comerciale“ a comunicat studenţilor că preferă să închidă instituţiunea în cazul când studenţii creştini nu vor intra la cursuri alături de studenţii evrei. Studenţii din anul I, II şî III, dorind să înainteze rectoratului, prin d. Staicovici, trei m©moriî în care să protesteze contra eliminării celor 10 studenţi creştini dinAcademie“ şî contra faptului, că n numeroşi studenţi evrei s’au purtat necuviincios faţă de unii profesori şî studenţi, au fost refuzaţi şi 11 s’a închis uşa. Student!! au păvărsît apoi în grup „Academia comercială“, îndreptându-se spre Universitate. Câţiva studenţi ne-au declarat, că la întrunirea ce va fi convocată a», se va lua hotărirrea, că toţî studenţii creştini să se abţină în mod solidar dela cursuri, alături de evrei, aşa cum au procedat studenţii naţionalişti de la Iaşi. MIŞCAREA STUDENŢEASCA LA IAŞI Iaşi 23 Apr. — Am anunţat ori despre întrunirea studenţi- i lor şi despre memoriul întocmit, care urmează să fie înaintat M. S. Regelui. In acest memoriu se cere Su- veranului să intervie pentru sa- j tîsfacarea cât mai neîntârziată a cererilor studenţilor, printre cari şi „numerus clausus ". Se spune deasemeni că dacă actualul guvern nu este în stare să rezolve aceste cereri r să fie înlocuit cu altul, care să organi- j zeze noui alegeri, ca naţiunea, prin votul ei, să arate că cereri-' le studenţilor sunt aprobate de întreaga naţiune românească. La întrunirea studenţilor s-a citit o moţiune prin care se critică cu vehemenţă ,atitudinea d-lui dr. Angelescu, ministrul instrucţiei publice. D. rector al Universităţii din Iaşi, dr. Simionescu a plecat la Bucureşti. Se afirmă, că-şi va depune demisia în mâna ministrului instrucţiei publice. STUDENŢII DIN CLUJ ŢIN CURSURI NU 28 Aprilie La Universitate nu s-au putut ţine astăzi cursuri şi lucrări. Studenţii au hotărât ori într'o adunare ca să nu intre cu studenţii evrei la cursuri. Director a sfătuit pe studenţii evrei să se abţină de la cursuri şi lucrări, până Marţi când va fi întrunirea generală a studenţimii şî când studenţii va da un manifest către ţară prin care să arate că celelalte mijloace de luptă au rămas ineficace ŞTIRI DIN TfiRfi BRAŞOV întrunire. — Serbare. La 6 Mai ora 2 jura, se va ţine o adunare a partidului naţional. Vor lua parte delegaţi din verhiul regal, Basarabia şi Bucovina. — .Clubul sportiv c. f. r. organizează împreună cu corpul funcţionarilor direcţiunei regionala c- L r. din localitate, o serată dansantă pentru ziua de 6 Mai. Cu acest prilej se va produce şi orchestra compusă din 60 membri ai clubului c. f. r., care acum este singura orchestră a unui club sportiv din ţară. Sa va reprezenta şi „O noapte furtunoasă“ de Caragiale. Scriitorii roioşi& Satmar Marţi seara, venind cu acceleratul din Oradia, scriitorii au fost primiţi în gară de publicul românesc sătmărean, în care se amestecase şi foarte mulţi strâini. Au fost de faţă, toate autorităţile, elevii tuturor şcolilor româneşti stăteau înşiruiţi în lungul peronului. La intrarea trenului In gart muzica militară intonează marşul, corul şcolilor cântă, publicul isbucneşte în puternice urale. La descinderea din vagon, scriitorii sunt întâmpinaţi de d Cantumari prefectul judeţului. In numele sătmărenilor, Augustin Ferenţiu, primarul oraşului, urează bun venit distrişitor oaspeţi. Din partea scriitorilor răspunde d. T. Minilescu. Urmară prezentările între notabilităţile oraşului şi oaspeţi. Scriitori sunt în număr de 9 şi anume: Minulescu, Victor Litimio, Al. Cazaban, Alfred Moşoiu, Eugen Speranţă, Liviu Rebreanu, George A. Petce, Constantinescu-Delabaia şi Mircea Ilădulescu. De la gară o parte din scriitori, în frunte cu d. Victor Viftimniu, a mers la teatru, unde trupa magihiară din localitate juca „Prometeif“, reprezentaţie dată în onoarea d-lui Victor Iftimiu, autorul piesei. Apoi o agapă s’a dat în localul „Dacia“. Scriitorii au fost găzduiţi în familii. A doua zi la ora 1 s'a dat un banchet în onoarea scriitorilor. S’au ţinut numeroase toasturi. Au vorbit d-nii prefect Cantuniari, primar Augustin Ferenţiu, I. Minulescu, pr. I. Costin pr. Ardelanu, Victor Eftimiu, Cezaban, A. Davidescu, Ep. Lucaci şi alţii. După atâ la zi a urmat un cca artistic în sala atelierului d-lui Aurel Pop, cunoscutul pictor din localitate. Aci a fost şi o audiţie muzicală. Au cântat la pian d. Ferdinand Bendtner, directorul conservatorului şi dra Viorica Farago. In timpul zilei, scriitorii au vizitat câteva şcoli, conservamrul de muzică precum şi atelierul de pictură al d-lui Gezi, Zolnay. Seara la ora 9 a fost la teatrul oraşului o frumoasă şezătoare artistică literară, care a fost deschisă de orchestra societăţii ,,Filarmonică“ printr’o reuşită bucată clasică. Au citit din operele lor d-nii Eugen Speranţă, Mircea Dădulescu, Alfred Moşoiu, Victor Eftimiu, Cazaban, Minulescu. Toţi au fost obiectul celei mai puternice manifestaţii de admiraţie. D. Eftimiu a fost rechemat de, nenumărate ori să-şi continue frumoasa declamaţie a operelor sale. D. I. Minulescu a fost suit să spună „Romanţa Soarelui“, din loja în care plecase de pe scen. Programul a fost intregit cu vreo câteva coruri cântate de corul corpului didactic şi archetra muzicii militare, care a curătat serenada de Tosseili. A urmat apoi o inimoasă petrecere dansantă în sala cea mare a hotelului „Dacia“. Reat recordari — La l1 kilometrii Înălţime, e aeroplanul, — 36 ore în aer — Recordul înălţimei, deţinut până acum de pilotul araerian Ready — 10,518 metri — a fi bătut de un alt american, I. -ving, care s’a ridicat la 11,31 metri. In acelaşi timp Ready şi ca alt aviator Kelly, au obţinut recordul duratei: 36 ore și 5 mmite continuu cu aeroplanul in aer. acordate pe lena Mai I 1* H©«üü© îef în o&f! galiuni Comunale de 31/* I dând perstieci va pun tragere la sorţi unor I «astigssrig?est© un millcn lei. 2. Un motor cu benzină de şase cai putere dia renumfteie taine „Astra* dia Arad în valoare de 30.000 lei. X Un vagon lemne fag pentru foc. 4. Două poliţe de asigurare pentru fosta raţa contra accidentelor de căi ferate, vapoare şi tramvai ale societiţi de asigurare „Steaua României“ dur Bucureşti, valabile şi pentru voiajuri în toată lumea, fiecare poliţă dând dreptul la despăgubiri. Lei ÎOULOO (una sută joi!) în caz de moarte Lei 100.COC (una sutâmîi) în caz de îavaliditate permanentă, precum şi o igdemsizare ztlnicS de 1]3]COC din acessta sunt pentru cazul de incapacitate trecătoare provenită din accident. 5. O poliţă de asigurare gratuită contra incendiului peMni mobUlului şi obiectele din casă şi menaj ale (âfttgstorvtef de premiu, până la concurenţa sumei de: Le» 2oo-ooo (două sute de mii) emisă da societatea de asigurare ,Steaua Ronâniei*, din București. 6» Un salon elegant din lemn fin curbat culoarea pailsâTîdru, tapisat cu simile gobeline compus din : um canapea, 2 fotoliuri, 4 scaune şi una masă, furnizat de Industria de mobile «Aradul* Str. Casa 1 70 etaj 1. (colţ strada Cre Mărar). 7. Un pat de fier englezesc emailat alb, de 2 persoane ca somieră din sârmă de oţel. Una noptieră de Seraîib. Un cavoar de fier emailat furnizate de către vechea şi cunoscuta fabrică de mobie de fier şi bronz «Gormao Marcus» din Bucureşti, Str. Sf-ţiî Apostoli No- 72. Telefon 2562. ^ 8. Una donnează Rexin marron de la vechea fabriei de la evere în mobile de lux «I. Brezoi» Strada Brezoianu, 5. 6. Un bilet de vapor clasa l-a dus şî întors Constanţa-Coostactinopol cu cele mai luxoase colosuri transatlamice ce ating portul Constanţa si a Companiei Byron Stermshop Company Ltd Lemdoo, reprezentată in ţari prin firma M. Embîricos & Co. Bucureşti, Str. Paris No. 1. 10. Un CGS pentru Voiaj. Una geantă de piele. Un geamantan de pegamoid împermeabă dela fabrica de articole de voiaj A. Şerbinescu & G- Iliescu, magazinul Strada Colţei, 16 x 11. Una ladă zahăr. 12. Una ladă Ifguerum asortate dela Distileria T. D. Cr- tales, Sr. Al. Negrescu, Str. Carol 47-13. Una ladă cu diferite conserve „Griviţa“ dela febrîca de Conserve Alimentare M. Ştefânescu, Str. Lămâilor 93—97 Bucureşti. 14. 1000 kgr. lemne cer şi fag. tooo kgr. Lignit de bici tu Goleşti procurate dela fuma Dacia Carpaţi proprietatea N. Pleşoianu, Str. Câmpineanu 19 şi Str Siroflor 66. 15. Una casetă de baninchelată cu slarmă. Vrbirea cu un scaun deja cunoscuta casă de mobile Marco Datierkiemer, Str. Carol 62. 16. Una mandolină devi msgazhral de muzică G. Degen București, cafea Victoriei alături de Capşa Instrumente, scceaofii, note muzicale en gros și detail. 17. Un covor descend de III «Caucaz» dela marele magazin «Caucaz» fraţii A. & V. Baraghian, Calei Victoriei 70. Tel. 4288, atelier special de covoare orice la le reparaţii etc. 18. 1 petreche pantofi bărbăteşti acajiu box 1 , » »lac I » '* dame acajou dela marele Atelier de încălţiminte de Comandă ultra modă «Flota Americană» Sarchis E. Kavanian, 45 Calea Vic- Itoriei (sub Hotel Frascati). 19. Un mantou de lână gris cumpărat dela marele magazin «Voaiev » Secţie de confecţiuni, Bucureşti-20. O capă de lâviţă după alegere dela sucursala magazinului «Voaleta» Str. Lipscani 3. 21. Una garnitură mobilă de răchită pentru grădină de la mari!? magazia« «Menajera» B-dul Edsabeta 2. 22. una măsuţă frumos pirogravată, de fumat de ca luarea expoziţie de obiecte de Artă Naţională «Marcu» B- dul -hUsabeta No. 8-23. duzină ciorapi bărbăteşti 1 » * dame 1 * batiste fantezie 1 bluză de huo brodată, furnizate de firma Langhaus & Protter, sursa tuturor comercianţilor de galanterie şi mercerie, Calea Văcăreşti No. 1, lăngă strada Băriţvei. 24. Dona era aie splendide pentru Doamne sau Domn! de la măreţe magazin Bertheil, Calea Victoriei ,6. 25. 1 mandolină de la Depozitul Central articole muzicale Alex. Z. Taubmann, Cicea Văcăreşti 3-26. Una ponderă de metal alb argintat cu o farfurie şi o tupa de cristal. Una casetă conţinând 12 linguriţe de metal ab argintat încrustat pentru cafea, un couieţ de metal alb argintat, ciserit cu interiorul de dristal pentru bomboane. Un coşuleţ de metal aurit cu flori în relief. Toate aceste obiecte sunt cumpărate dina marele magazin de bijuterii, ceasornice , argintărie Fraţii A. & 1 Roller, Str. Carol C Ltej. 27. Un barometru cu termometru de precizie un stejar dela nngazînui special de bijuterii șî articole optice Heinrich Einhorn, Str. Carol 12. 28. Una pălărie bărbătească dina d-1 Const. Ionescu comercial de blănărie, Str. Şelar colț cu Smârdan. 29. Un abonament personal loc rezervat pentru una lună la Grădina Teatru Cinema «Luceafărul» Calea Rahovei 105 30. 1 Thermos original de 1 litru dela primul magazin cu articole de voiaj «Paul Mîker» S-r St. Djakourov & Co- Calea Victoriei 86. 31. 1 duzină săpunuri de toaletă Erasme, original englezești, dela Parfumeria Paul M Iker S-r Calea Victoriei 86. 32. 3 metri stofă bărbătească dela S. M. Kcowftsch, Str. Şelari 3, mare depozit de stofe şi confecţiuni. 33. 3 Duzini gulere tari dela American House, Calea Victorei 82, depozit de mantale pentru ploae şi covercoi, cămăşi, dorspi, etc. 34. 1 plug pa o brazdă grastre canadiană cultivator cu 8 cuţit® furnizate de „Agrara* Societate anonimă de maşini agricole ş industriale Bucureşti, Str. Breeno 4-35. Un clopot de crea 10 kgr. bronz, bun pentru şcoli, fabrici, moşii şi biserici din Basarabia de la Fabrica română de Clopote Nicolae Ionescu, Str. Pitagora No 20. 36. .25 flacoane apă de coloniu mărgăritar marca „Midie“. 50 pachete culori pentru vopsit stofe de iâră, mătase, bumbac etc. 25 cutii cheag Dr Brayer fiecare cutie putând închega 100 litri lapte. Toate acestea de la Drogueri C of. Gheorghe, Str. Lipscani No. 80. 37. 2 tablouri cu rame aurite reprezentând pe M. M. L. L. Regele și Regina dela Librăria AL Stfbnicîulescu, Bulev- Elisabeta. 38. 4 flacoane Tsocon „Omnia44 pentru combaterea tusei, catarelor și tuberculozei. 6 borcane cremă contra pistruilor (ies tachesi dela Laboratorul Chinicofarmaceutic »Omnia* Ionel & Hugo Finkelstein, Str. Academiei 6. 3 . 3 câştiguri constând fiecare din materialul (dupâ alegere) pentru una pereche ghete sau pantofi (după dorinţă) de la Pielăria la Cocoş, Calea Moşilor 34. 40. 4 Cutii pirogravate conţinând fiecare cremă, Săpun, pudră, apă ce toaletă „Ci-EO* preparate In marele laborfitor al fărnitcistului Const. Chihâescu, Calea Victoriei 75, 41. 1 pălărie de paie garnisită cu fiori p. dame dela D rele Brartd Siion de Mode. Str. Lipscani 20 et? 42. Una Iadă bere „Gib44. tuturor cititorilor şi abonaţilor Ziarului .Universul 1 ■