Universul, mai 1923 (Anul 41, nr. 111-140)
1923-05-29 / nr. 138
CHETA JENIE TUBERGOIOSI Azi si mâine doamne din IntiHn societate, vor face cheta ’ pentru tuberculoşi, implinini astfel voinţa dictată de generositatea augustă a Reginei Maria. Bucureştenii cari au dat binevoitorul lor sprijin Intelectualului tuberculos, care şi-a sfârşit zilele Ieri, cum şi oamenii fie Inimă ai Capitalei noastre vor sprijini cu voe bună iniţiativa Iubitei noastre Suverană. „ Suferinţele tuberculoşilor sunt cu atât mai mari, cu cât aceşti nefericiţi păstrează vioiciunea spiritului până la cele din urmă clipe ale vieţii, iar frumuseţea lor venețianA strânge sufletele de durere față de pedeapsa ce trebue sa îndure eleviuri uleim deci clipele de restriște, dându-ne bucuros oboiul în folosul lor. Legea speculei 2500 lei transportat unui vagin lemne dalaman de fiord la parcai leanid Specula a luat la noi proporţii fantastice. D. ministru Sassu vrea cu orice preţ să voteze o nouă lege a speculei, iar comercianţii luptă din toate puterile ca să-l fepiedice. Fiecare în felul său are dreptate. D. ministru fiindcă se crede în drept să facă ceva spre a lovi în speculă, comercianţii, findcă au tot dreptul să se apere ca să nu fie loviţi nedrept. Dar şi unul şi alţii păcătuesc în felul lor. Ministrul, fiindcă legea pe care a pregătit-o nu este aceea ce ne trebue, comercianţii fiindcă văd miastrul vrea cu orice preţ să-i facă pe ei ţapul ispăşitor, când aceasta nu s-ar cuveni. Am arătat şi acum câteva toi, că legea care ni se găteşte nu va remedia cu nimc starea lucrurilor de a fi, fiindcă ea nu atacă problema la baza ei, şi câtă vreme cel ce face o lege a Igpoţilor are miopia poltică a realităţii, nu va face nimic bun. Astăzi, o singură creă socială numai speculează: pensionarii—încolo toţi oamenii in felul lor speculează, ca să se apere de csa'ar fi şi care cum pot. Or, până nu va veni o lege, CARS SA-I LOVEASCĂ PE TOŢI, SA STABILIZEZE PRETURILE SI SA PRODUCĂ ECHILIBRUL, LINIŞTE INTERNA ECONOMICA NU VOM AVEA. Azi nu speculează numai cel care vinde stamba cu cotul sau alimente în băcănie, azi speculează servitorul care cere 100 lei pe lună plus casă şi masă lucrătorul croitor care ca şi masă un costum cere 2090 lei ţăranul care cere 300 lei ca şi are un pogon, 30 lei şi de tre ori pe zi mâncare şi rachiu ci să muncească o ei,salahorii care cere o sută lei pe zi, zidarul ordinar care cere 300 lei o zi, cismarul care ia cel puţin 1000 lei, pentru o pereche dehete, căruţaşul care ia preţui fabuloase, şi aşa mai încolo. Cunoaştem un caz: d-lui OLANESCU, FOST MINISTRU, S‘A CERUT PENTRUCA SA TRANSPORTE UN VAKON DE LEMNE BIN GARA DE NORI IN PARCUL IQANID 2500 LE! Ei bine, luatu-s-a prin nou lege vreo măsură contra vreunuia din acesta ? Nu. Şi atunci, agitaţia negustorilor, cai sunt găsiţi azi ţapul ispăşite se explică, cum se va explic şi închiderea prăvăliilor, c care aceştia ne ameninţă, şi ca consecinţă foametea noastra celor de la oraşe. încă odată, nu legiferezi, nu de data asta bine, d-te ministr Sassu. Eşti şi acum tot un vionar, ca şi altă dată. Intoacete la realitate. Legea d-tale să aibă trei articole: Unul în care să spui că din constatările pe cari le-ai făcut — dacă le-ai făcut — ai găsit că scumpetea de azi este spre exemplu de X (atâtea) ori faţă de 1914 ; altul In cere să spui, că nimeni, văzând situaţia la care am ajuns, n'are voie să ia pe munca sa ori pe lucrul său, mai mult de cât de X (atâtea) ori cât lua în 1814, şi al treilea articol, că fiecare e dator sub sancţiunea cea mai drastică pe care ţi-o vei închipui, să îndeplinească până la normalizare munca sau îndeletnicirea pe care o îndeplifără chip da a se putea lăsa de ea, de cât un caz de forţă majoră, încearcă aşa, d.le ministru, şi vei vedea că nu vor mai ţipa negustorii, că nu va mai cere căruţaşul 2580 lei ca să transporte un vagon de lemne, că se reuşeşte şi toată lumea te va ţite.vii lovi. Altfel, degeaba asuzi, iar răul va progresa neînchipuit mai mult decât până acum. Rupe o dată — căci guvernul actual nu mai ara nevoie de demagogie, — cu trecutul și fă ce trebue ca să fii binecuvântat. STELLAN POPESCU ............... ^ , jssssmmtm P MAMA A 68 DE COPII. — Se comunică din Londra, că zilele acestea o femee de 80 ani s-a prezentat la un comisariat, cerând ajutorul la care avea dreptul după urma bărbatului ei. Ea a declarat că a crescut 68 de copii. 23 de copii i-a născut dânsa, 17 din a doua căsătorie i-a crescut, iar la 28 de copii a fost doică. Ea însăşi se trage dintr-o familie care a avut 14 copii. Ea are azi 90 de nepoţi. UN ORB, CARE-ŞI RECAPATA VEDEREA. — Poetul englez Hibbart Gilson, şi-a pierdut vederea în răsboiul mondial, în Franţa, prin gâze asfixiante. Intri o călătorie recentă pe mare, din Africa de sud spre Anglia, s‘a îmbolnăvit grav cu grele accese de pierdere a cunoştinţii. După ce s‘a însănătoşit, i-a revenit vederea încetul cu încetul, — după 5 ani de orbire. ALTA MAMA-MARE TANARA. — Deunăzi am vorbit despre o americană. De astădată cazul priveşte pe o engleză, d-na Archibold Moyes, din Glasgow. Măritat că la 16 ani, a născut o fată, care s-a căsătorit și ea la 16 ani și a născut un băiat peste nouă luni. Astfel, încât mama mare nu are încă 33 ani. Bastonul de mareşal al marelui duce Iicolae Nicolaevici Se comunică din Petrograd că în catedrala Vedenski s’a descoperit într’un stâlp al altarului principal un baston de mareşal, greu de patru funţi şi împodobit cu 110 briliante şi smaragde mari. Valoarea bastonului, care este încolăcit cu ramuri de palmier și de stejar, este de patru milioane ruble aur. Preotul supperior al catedralei, Bobrovsk,i a fost arestat, fiind bănuit că folosit acest tezaur, ca să nu fie confiscat de guvernul sovietic. Ancheta a dovedit că e vorbe de bastonul de mareşal, pe care țarul Alexandru II l-a dărui fratelui său marele duce Nicolai Nicolaevici, senior, cu prilejul numirii acestuia ca mareșal rus . Bastonul a fost mai înainte legat printr-un fir electric cu cazarm Semenov ca să alarmeze garda , de acolo în cazul unei încercări de furt. Telefoanele ,.Universului’ NI Direcţia 13 7 1 ! Secretariatul 56'41. . Redacţie şi cont 2'91 j vorbirile cm şi provincia 35 3, . 13 7. MOZAICURIm puiu ehmiei apelului la caritatea publică O măsură care era de multi vreme necesară Ie biuroul Camerei s'a depus ori o lege care era de multă vreme necesară şi aşteptată, şi anume legea prevăzând în ce condiţiuni este îngăduit a se face apel la caritatea publică, ori care ar fi scopul în care s'ar folosi sumele adunate. Legea menţionată, — menită să pună capăt abuzurilor nenumărate şi deşănţării cu care era solicitat banul publicului, — cuprinde, între altele, următoarele obligaţiuni: PENTRU ORICE APEL, E NECESARA O AUTORIZATIUNE Apelurile la contribuţia benevolă a publicului în scopuri de asistenţă socială sau naţională şi în oricare alte scopuri de binefacere sau de altă natură nu se pot face în stabilimente, localuri sau locuri de frecventare sau circulaţiune publică, decât cu autorizarea prealabilă a ministerului sănătăţii, muncii şi ocrotirilor sociale şi în condiţiunile statornicite prin legea de faţă. Această obligaţiune priveşte orice iniţiativă individuală sau colectivă, persoane fizice şi juridice, oricare ar fi forma şi obiectul apelului, bani, efecte, sau articole de orice natură cerute publicului prin: colecte, cheie, vânzări de insigne, flori, cărţi poştale, ilustraţiuni sau alte articole, liste de subscripţie, liste sau bilete de loterie şi tombole, carnete cărămizii, registre, pantahuze, condici de milă, cutii, bilete de spectacole, teatre, cinematografe, baluri, chermese, bătăi de flori, festivaluri sau serbări în localuri închise, grădini sau câmpeneşti, conferinţe, expoziţiuni, etichete, e tichete sau prin orice alt mijloc. Balurile, seratele, reprezentaţiunile şi festivalurile organizatte în scop de binefacere educastiv, cultural sau naţional vor fi autorizat în comunele urbane reşedinţe de către primari în celelalte comune de către prefecţii de judeţe iar în Capitală de prefectul de poliţie. lor administrative locale, cari pot organiza în acest scop apeluri la contribuţia benevolă a publicului cu autorizaţiunea cerută mai sus. PEDEPSE SEVERE ÎMPOTRIVA CONTRAVENIENŢILOR Persoanele cari, în scopul de a împărtăşi un folos personal, vor recurge la strângeri de bani sau obiecte pe cale de apel la contribuţia benevolă a publicului sub nume, calităţi sau scopuri false, precum şi acele cari vor uza de manopere frauduloase, se vor pedepsi cu închisoare dela o lună până la un an şi cu amendă dela 26 până la 2.089 lei, iar în caz de recidivă cu închisoare dela 6 luni la 2 ani şi cu amendă dela 500— 5.600 lei. CINE ARE VOIE SI CUM ARE VOIE SA STRANGA BANI Persoanele însărcinate a strânge fonduri în numele unei societăţi, instituţiuni sau asociaţiuni autorizate a face apel la contribuţia benevolă a publicului sunt datoare să aibă asupra lor o carte de legitimaţie, purtând numărul autorizaţiunii, semnătura reprezentantului legal al societăţii, instituţiunii sau asociaţiunii şi viza autorităţii administrative locale. Cutiile, registrele, listele de subscripţie, carnetele cărămizii, etc., prin cari se fac strângerile de fonduri, vor fi sigilate sau vizate de organele în drept a elibera autorizaţiunile sau de împuterniciţii lor. Tratativele Ungariei eta si duele succesoare — Renunţă la politica izolare ? — Ziarul ,,Brassóv Lapok“ afla din sursă bine informată, că Ungaria va începe în curând tratative cu toate statele succesoare, în vederea restabilire! raporturilor comerciale. Acesta ar fi primul rezultat al călătoriei miniştrilor maghiari în străinătate. Cu acest prilej, bărbaţi de stat şî bancheri din Occident şi-au exprimat dorinţa ca Ungaria să părăsească politica sa de izolare economică şi să reintre în circulaţia Europei Centrale. Contele Bethlen a promis, că guvernul maghiar va invita în curând guvernele din Viena, Praga, Bucureşti şi Belgrad să înceapă tratative economice cu Ungaria. După Informaţiunile ziarului citat, miniştrii plenipotenţiari maghiari din capitalele Indicate vor primi în curând instrucţiuni să comunice guvernelor respective dorinţa guvernului maghiari, cerându- le să răspundă, dacă sunt dispuse să închee convenţii comerciale şi economice cu Ungaria. In caz afirmativ,guvernul maghiar va începe imediat pregătirea materialului pentru aceste tratative. de L La Paris s’a comemorat intrarea Italiei în război Lafayette, 26. — Pen'tru acomemora intrarea Italiei în război, delegaţia partidului naţional fascist, din Paris a oferit un banchet, sub preşedinţia baronului Avezzana, ambasador. Asistau d. Reiberty ministrul marinei şi mareşalul Franchet d'Esperey. D. Poincare era reprezentat. ( 5 LOTERIILE ŞI JOCURILE LA NOROC INTRA IN ACEEAS CATEGORIE 5 Loteriile şi jocurile la noroc , de orice natură, organizate în total sau în parte în scopul realizării de fonduri pentru opere de asistenţă socială, naţională etc., pe lângă obligaţiunea de a se conforma legilor speciale pe baza cărora pot funcţiona, tre- buesc să fie autorizate şi de ministerul sănătăţii, muncii şi ocrotirilor sociale, care va determina condiţiunile de contro asupra întrebuinţării fondurilor realizate. Orice apel la contribuţia benevolă a publicului nu se poate face decât prin societăţi, instituţiuni sau asociaţiuni recunoscute de autorităţile sub supravegherea şi controlul căror funcţionează. Apeluri cu caracter individual şi în interes particular sunt cu desăvârşire interzise. Ajutorarea sinistraţilor, precum şi orice alte acţiuni de ajutorare individuală cad în saracina biurourilor de asistenţă locală, sau în lipsă, a autorităl *k Camera franceza a primit cu entusiasm pe d. Poincaré PARIS, 26. (Rador).— La deschiderea şedinţei de erî a camerei toţi deputaţii francezi afară de socialişti s; co®u- nişti, au făcut o prîmîre entuziastă d-luî Poincaré. Un protest al Turciei la Paris Constantinopol, 26. (Rador). Guvernul din Angola a însărcînat pe reprezentantul său la Paris, Huseîn Raib Bey să protesteze pe lângă guvernul francez împotriva controlului pe care-l exercită flota, franceză pe coastele Ciliciei. j Despărţcirile datorite de Ungaria Londra, 23. — Mai toate ziarele exprimă părerea de rău că a respins proiectul propus de guvernele britanic şi italian referitori la restaurarea stabilităţii financiare în Ungaria. Atât din motive politice cât şi economice se credea că aplicarea acestui plan, similar aceluia adoptat cu atâta succes în cazul ■ Austriei, ar fi fost în avantagiul atât al Ungariei însăşi cât şi a statelor învecinate. Planul redactat în comun de guvernele britanic şi italian prevedea liberarea temporară a anumitor bunuri ungare puse în gaj ca titlul de reparaţiuni, şi aceststa în scop ca Ungaria să poată face apel la ajutorul Li■. gei Naţiunilor pentru opera de asanare a finanţelor ei şi lam- I tru a putea să ridice nouile îm- i prurhuturi necesare acestei refaceri financiare. Contra-proiectul propus de Franţa şi sprijinit de Mica înţelegere, impune peste propunerile originare, anumite condiţiuni ca : Plata cheltuelilor armatelor de ocupaţie şi continuarea unor plăţi parţiale din despăgubiri, care se menţin. Aceste condiţiuni vor face extrem de dificilă realizarea împrumutului necesar. R Alţi Sircaptaraţî in Italia Londra, 25. — Un comunicat oficial, dat ori seară în Dublin, arată că trupele regulate ale statului liber irlandez au capturat un întreg stat major rebel precum şi o mare cantitate de n rviRn nvnindila CiQPîYiO | | ______.. FILME — Ce mai e prin JiomarPFu ? — Ce să fie ! Bine ! Eu ştiu că fac tot ce vreau. Aplic sistemul din Risia. Nedesluşit asupra acestui sis- tem, prietenul, înnapoiat de câteva zile şi numai pentru scurtă vreme din ţara vecină cu China, aprinde ţigara şi istoriseşte. — înainte de războiu, când făceam afaceri în Rusia, de câte ori voiam să obţin ceva. De cât de greu şi de nelegal, cumpăram o tabacheră de aur, cu pietre scumpe, a cărei valoare însă nu se apropia nici pe departe de câştigul meu eventual. Mă prezentam apoi ministrului respectiv, îi dedeam cererea şi, pe când i-o motivam deschideam tabachera ca să-i ofer o ţigară şi pe urmă o uitam pe biurou. De-acolo mă duceam direct la prefectul poliţiei. — Domnule prefect, nu ştii cine mi-a furat o tabacheră de mare preţ. N‘aş voi să se facă o gălăgie, dar în cazul când s’ar găsi, să ştiţi că eu sunt păgubaşul. „Socoteala mea era simplă. Dacă ministrul opreatabachera şi-mi aproba cererea, eram I foarte mulţumit. Dacă mă chema înapoi şi mă ruga să-mi iau I obiectul uitat pe biurou, nu I pierdeam nimic. In orice caz , nu riscam deloc, fiindcă chiar dacă ar fi luat-o ca o intenţie de mituire, îl dezarmam spunându-i: — Vai excelenţă, dar dovadă că n‘am ş ciut unde este şi bănuiam c‘o uitasem, este anunţarea prefecturei poliţiei ! Prietenul mai trase un fum şi adaogă : — Nu ştiu dacă mai e nevoe să-ți spun că niciodată n'am fost chemat de vre-un ministru să-mi iau tabachera ! Și continuă : — Zilele trecute, 'înainte de a pleca din Jioman-Fu, trebuia numai decât să dau o 1ovi'.,ura c.i o afacere mare. M'am înarmat cu o splendidă tabacheră, 18 carate, cu rubine și safire ș: m'am anunțat Ia demnitarul de care depindea aprobarea. Ir timpul convorbirei el a primit țigara ^ eu am uitat tabachera. A doua zi m-a chemat. De ' ce crezi? — Ca să ți-o restitue împreună cu petiția. — Nu. Ca să-mi dea aprobarea și să-mi spue bătându-mă pe măr . Ia ascultă, când ma ai câte ceva prin alte părți, ni 'ce duce direct. Vino tot la mine, că vorbesc eu cu ei. îmi n ,ce plăcere să te văd cât de des ■ Și aruncând țistara, prietena mă privi cu coada ochiului: [ — Ce zici de Jipman.nui ? * Don Jose 1 - Croraica externi 26 Mai Situaţia ,în Orient continuă să fie încordată din cauza măsurilor militare luate în Tracia de greci şi turci şi a absenţei unui acord greco-turc în chestia despăgubirilor. Cercurile diplomatice din occident cred că pacea la Lausanne se va putea încheia pe la mijlocul în noi iunie, dacă turcii vor înţelege că propriul lor interes le dictează să fie mai concilianţi. Turcia a protestat împotriva „controlului“ pe care îl exercită flota franceză pe coastele Cibeiei. Aliaţii au făcut o nouă propunere de arbitraj în chestia despăgubirilor greco-turceşti şi ei desfăşoară o întinsă acţiune spre a înlătura reluarea ostilităţilor în Orient. Iugoslavia a dat asigurări la Atena că în cazul când Bulgaria va întreprinde o acţiune militară la frontiera Greciei, ea va lua măsuri spre a zădărnici o asemenea acţiune. In şedinţa de azi a conferinţei din Lausanne, delegaţii puterilor alteţe, vor examina, împreună cu Venizelos şi Ismét paşa, răspunsul guvernului din Angola în chestia despăgubirilor. Cabinetul englez nu a fost încă completat. Belgienii au trimis întăriri în Ruhr. După o telegramă din Moscova cea mai mare parte din comisarii sovietici consideră dezastruoasă o ruptură cu Anglia şi ei ar fi dispuşi să dea asigurări guvernului britanici în ce priveşte încetarea propagandei bolşeviste în Orient. In Irlanda an remcejmt os©lifăţiie. Guvernul sovietist rus a addresat o notă celui polonez .Stocare protestează împotriva tonului agresiv al presei de Varşovia împotriva politicei sovietelor. Se vorbeşte de o orientare mai precisă a politicei externe poloneze. Renunțând la unele cu temere orientale, Potenta va forma cu Mica înţelegere uni front comun împotriva „germanismului“. Actualmente, polonezii fant sforțări ca să-şi asigure mai ales litoralul baltic, în conformitate cu clauzele tratatului de la Versailles. Ca în Basarabia nicăari — Funcţionari de stat şi coasiileri coamaiai!iiaă 5 aal, dela Uaire, frracţionarii primăriei depus fărământâi — Am arătat, faptul curios, cum primăria Chişinăului spre a-şi înlesni procesele pe cari le are la tribunale şi Curtea de apel, şi-a cooptat între membrii săi magistraţi de la aceste instituţii judiciare şi curţi pentru a evita neplăcerile pe care i le-ar fi putut face direcţia căilor ferate şi-a cooptat în ultimul timp şi pe directorul mişcărei din direcţia căilor ferate din Chişinău. Am crezut că ultima ştire deşi a fost dată de un oficios mi se va adeveri şi că directorul mişcărei căruia i s’a oferit acest post nu-l va accepta, căci în modul cum era, oferit el constituia o insultă pentru acela care-l primea. Ziarul oficios spunea ritos: Primăria ca să evite şicanele care i se fac de direcţia căilor ferate a găsit cu cale că apropierea funcţionarului de care depinde transportul va fi in folosul aprovizionărei cu lemne. Ceea ca cu alte cuvinte, până acum direcţia mişcărei făcea mizerii primăriei, iar acum dacă vai plătită de primărie nu îi va mai face mizerii! Spre uimirea multora, d. Apostolescu directorul mişcărei a acceptat în condiţiile arătata mai sus să „colaboreze“ cu primăria. E interesant, cum într’o gazetă a primarului Chişinăului, „GOLOS“ d. Aprotolescu dă un interview care începe astfel: „Chişinăul se poate lăuda de un nou membru în consiliul comunal. Primarul, d. Pointca, i vederea de a asigura pe locuitorii oraşului cu lemne pentru Ic iarnă a luat toate măsurile necesare în această direcţie. Basarabia nu poate furniza toar lemnele necesare oraşului şi anul trecut a trebuit să fii aduşi 0 parte din lemne din Bucovina Dar îndată ce se pune chestiunea transportului, cealaltă chestiune a încălzitului trece pe a doilea plan, căci chestiunea transportului devine cea mai serioasă. Iată de ce, prespunem, că în vederea tocmai a acestor imprejurări, d. Panten a chemat ca colaborator în comisia interimară pe directorul mişcărei din calea ferată“. Sau mai pe şleau: Vrei să capeţi vagoane ca să transport lemne, ia-l pe director în combinaţia transportului! Nu e de mirare că particulari în Basarabia nu pot■ăpăt un vagon sau îl capătă cu mai greutăţi! Dacă unii pot oameni şi ei să-l fee în consiliul lo sau în afacerile lor pe d. director al transportului! Dar se pune întrebarea: ,,/a Basarabia nu se extind legile dim ţară şi conform cu care un într- gistrat şi orice funcţionar nul pot ocupa posturi în administraţiile publice, fără să nu demisioneze din acelea pe cari le ocupă, legal ?“ Se vede că în Basarabia este« ca nicăeri în lume ! O informaţie pe care o găsii»: într’un ziar oficios al guvernului scris în ruseşte, ne explică de ce se permit cele arătate mai sus. Iatte: „D. primar Pointca, a. .nepus jurământului de credinţă către stat, pe patruzeci de funcţionari ai primăriei care până acum din DIFERITE MOTIVE n'au depus acest juramânt. Oare nu este delicios aceste „din diferite motive“ şi nu explică el destul de bine că dacă în timp de 5 ani au putut funcţiona la primăria oraşului ■ românesc Chişinău 1O DE FUNCŢIONARI cam „DIN DIFERITE MOTIVE“ n'au vrut să depuie jurământul de credinţă statului român, de ce acum n'ar funcţiona la primărie magistraţi şi directori la căile ferate, care să uşureze procesele şi afacerile domnilor de la Primărie ? Ce zice lumea de aceste combinaţii şi de această toleranţă nu e nevoie de adăogat. Am vrei să ştim însă ce zice guvernul , cum tolerează el această anarhie, într’o provincie romaânească ! CMItaelsse da csuipafic sta imerkes LAFAYETTE, 26.— Vinei s’a semnat la Quai d’Orsay a cordul interaliat pentru regui mentarea cheltuelilor de ocipaţie militară americană 1 Rhîn. Aceste cheltueli erau evaluate la sfârşitul lunei 0ctombrîe la suma de 1 miliar 72 milioane 193 mii mărci.. . această sumă mai trebuie adăugat şî cheltuelite de ocuaţîe până la plecarea ultimilui continent american î Februarie trecut. Statele Un te vor trebui să fîe rambusate în 12 anuităţi ,cu începre dîn 1923. la marginea Europei, iingi ţărmul titanică! — însemnările unui călătorV Suntem lângă frontiera gerteano-olandeuă dimineaţa, de vreme. Pe la 5 luni, când s’a făcut lumină bine, vremea este atât de rece încât câmpiile par acoperite ca de o ceaţă cenuşie şi deasă. Peisagiul s’a schimbat peste noapte aproape brusc. Pe drumul pe care alergăm, cu o viteză pe care n’am mai avut-o până acum, o vegetaţie puternică, de un verde închis, face la răstimpuri par’că un zid ce fuge cu noi, înapoia lui răsar rasele cenuşii, cu zidul faţadei lat, în contururi calme, uniforme, aliniate. Acoperişurile roşii şi ascuţite încadrează mici ferestre patrate ,şi distanţate, înconjurate de verreale agăţătoare. Aflu că Wilhelm II, în momentul când vedea că nădejdile lui s’au spulberat până la cea mai din urmă, a făcut exact dru- mul parcurs de noi în acest mo- ment, căutând un azil pe care l-a găsit la Doom. Nu ştiu ce primire i s-o fi aibcut la frontieră în acel tragic ceas, pe care desigur că nu l-a prevăzut în calculele sale. Ştiu că nouă, autorităţile germane cu cari acum avem să ne descurcăm încă odată, ne aplică un tratament memorabil,—ca la Passau. Iar coborîre din tren, — la 6 dimineaţa într’o răcoare care face să se simtă apropierea Nordului, — iar luarea calabalâcului în braţe şi iar aşteptare, pe două rânduri, spre a se face controlul bagajelor şi al hârtiiDomni voinici şi roşii la faţă, doamne cu râzători ochi albaş-i tri şi cu obrazul ca laptele, fac „coadă“ la Salzbergen, ultima staţiune germană. Când operaţiunea s’a terminat treci într’un biurou unde fiecare pasager e introdus singur, — bărbaţii deoparte şi femeile de alta; — acolo deschizi portofoliul spre a se vedea ce sume de bani duci cu tine. Trenul pornind, străbate, în fine, pământul Olandei, şi oa- I menii de aci fac imediat să se j j vadă o izbitoare deosebire de tratament. Funcţionarul olandez vine la tine salutând şi voeşte doar să se asigure că ai obţinut viza de intrare în Olanda în ţara din care vii; de rest se desimpresează până într’atâta încât nici nu’ţi vizează paşaportul. Dacă o asemenea aleasă politeţă te impresionează ca un adevărat procedeu civilizat, este însă ceva care te îngrozeşte de cum ai făcut cunoştinţa mai de aproape cu ţara. E vorba de valută, şi citez câteva cifre spre a fi scutit de comentarii: Pentru 120.600 mărci germane, primesc 10 guldeni de hârtie. * In vagonul restaurant, o cafea n lapte si o felie de pâine cu 1 int, 145 lei, fără bacşiş. Socotind guldenul ca valorând ntre 80—85 lei, lista din vagonul restaurant prevede o cafea ),75, o sticlă de bere 0,80 etc., o naşă revenind între 400 -500 iei. Privesc la oamenii de pe lân-jă mine, la plată, şi revăd mojele de argint şi pe alocuri lunar de aur, circulând ca în cele mai bune vremuri. Vremurile par în adevăr a fi, pentru oamenii de aci, tot bune. Dacă te-ai abătut urn moment in toaleta vagonului, ai văzut acolo, afară de robinetul de apă care funcţionează, dar şi să-l pun,— în pulbere — şi un foarte curat prosop alb care — dat fiind ţara unde te găseşti, — fireşte că nu poate fi decât de olandă. Cu cât înaintăm în inima ţării,— şi urmează să tai Olanda aproape drept în două,—cu atât reiese mai pronunţat caracterul specific şi nou al urnitului. Ai zice că, în materie de construcţiune, judecând după liniile simple şi mereu asemănătoare, preocuparea permanentă este aceea de a armoniza ţapenele linii drepte— frânte în unghiuri de deschidere mai largă sau mai strânsă, oi cu o imperceptibilă curbă dominată pretutindeni de un unghiu ascuţit. In lumina zilei umede, semănând cu anumite zile de toamnă ale noastre, am viziunea unei Olandă pe care cărţile poştale şi gravurile de tot felul — în forme crezute convenţionale — au popularizat-o peste tot pământul. Pe şoselele curate şi limpezi ca’n palmă, îngăduind pe alocuri să fie spălate cu furtunul, se zăresc şi pe aci biciclişti şi bicicliste, încărcaţi cu pachete, alergând fiecare cu treburile sale. De departe, zăresc mergând pe marginea drumului o cotigă pe , două roate plină cu găleţi de jante, trasă de un câine voinic , care calcă tot aşa «le îngândurat ca şi stăpânul său; acesta din urmă, purtând saboţi de lemn, este mai ocupat să-şi îndese pipa cu tutun decât să arunce o privire trenului ce trece pe lângă el. Case cu aceleaşi vârfuri de acoperiş ascuţit, din cărămidă roşie, cu ferestrele înflorite şi abia zărindu-se uneori din potopul de verdeaţă în care visează, fug pe alături de noi, lăsând să răsară lângă ele câte o femee cu chipul prelung, purtând pe cap marea-i coafă caracteristică, şi în picioare saboţii de lemn «ţţ vârfurUe in.susi g-— ' ^ Departe, în fund, pe câmpia liniştită, în lumina cenuşie, o moară de vânt îşi desemnează silueta: ea îşi învârteşte domol aripile negre şi lătăreţe larg deschise, sau stă încremenită în tăcere, într’o perspectivă nesfârşită, veghiând deasupra întinderilor pe cari vaci leneşe, în culoarea ciocolatei, stau culcate pe un covor verde gălbui, ca’n cărţile poştale ilustrate... Ici-colo, în câte o curte, —■ conform obiceiului de aci, — stau întinse pe iarbă rufele proaspăt spălate, înşelând ochiul călătorului şi părând de departe, în alergarea trenului, fugare pete albe de zăpadă... Mai sus de staţiunea Appeldoorn, vegetaţia începe să scadă simţit şi să se pipernicească din ce în ce mai mult. Pământul devine nisipos şi de o tristeţe dezolantă, ne apropiem de Marea Nordului. Peste câteva ore vom fi în marele port mondial Rotterdam, la o margine a Europei. Trecem prin Amersfoort, o gară importantă, oferind un spectacol ciudat şi absolut reprezentativ: străvechi case, tot din cărămizi roşii, cu temeliile în apa ce-i trece pe dedesubt, pe sub bolte medievale, fie puternici turnuri de cetate întărită, cu un rost pe care nu-1 cunosc. Şi, în urmă- iar peisagiul o- landez, aşa de surprinzător pen- tru ochiul nostru, ca şi locomo- tiva-miniatură cu care ne ncru- 5 cisem în gară, locomotivă v&psi- · tă verde şi lăcuită ca o jucărie • I de copil, scoasă atunci din raft. J Arhitectura, de o concepţiune ex- ” trem de simplă, — alternează · între curba groasă care încă- \ drează larg unghiul rigid, alca- › tuit din lungi linii drepte, şi în- · tre triunghiul ascuţit, mare, cu • I baza lată, cu liniile frânte şi în- ; J ! dulcite uneori până la curba din 1 , care au născut şi în care vor să se confunde din nou, ambele în- j J călecând pe seriile patrate cu j - suprafeţe mici, însemnând locul ! ] ferestrelor şi al aşilor. I Peste tot locul verdeaţă, o cu-; ' 1 răţenie care nu poate să nu impresioneze puternic şi, mai presus de toate, o iroaozantă ome- nie, unită cu o profundă dra- I goste de muncă minuţioasă şi de practică înţelegere a lucrurilor. La ora 12 ziua, suntem la Utrecht. De aci încep, pe linia pe care o parcurg, faimoasele irigaţii ale solului olandez, SL NEGRU sau Jlifl Ir. 01 din £9 SSai 8 ©356 C1$Î?©M pentru asigurarea cazului de invaliditate permanentă, provenită din accidente de tren, tramvaie, vapoare și automobile cu suma de: Lei 30.903 (trei zeci mii Numele și pronoaMe Ocupagiunea și a cireşi , N. B. — Acest cupon destinat a fi trimis împreuna ,cu suma de 5 lei, Soc. .Română de asiggurări STEAUA ROMANIEi › Str. Carol No. 19, asigură pe ciitorul expeditor contra invalidUniii, până la 1 Decernărie 1923, cu condiția de a avea in orice moment cele din urmă i c cupoane. ›AAA/S/VyyS/VW6AiVL’VAA/*'