Universul, iunie 1923 (Anul 41, nr. 141-170)
1923-06-01 / nr. 141
Complia ANGLO-AMERICANA Bucureşti, Strada Carol 50 şi Calea Victoriei 104 (fost Olso) ___ “ Sibiu, Piaţa Unirei 80. 10 — __ __ Em pro© I ------ j En detail ■ CsSq tnaSitta?! magazie «Sân ţară da materiale şi articole pentru SnstaSssf usri sas« »tare Băi da faianța şi fonta emailată. Lavoare de marmoră şi de faianţă. Sobe da băi, Closete, Cuvete, Bideuri. Materiale: Tuburi de fontă - COMPANIA VANSLQ-AMERICANA tevi da fier și plumb, Armaturi, Fitinguri, Radiatoare, Ţevi, cu aripi pentru calorifer, Cazane Lollar YoaSe art!elet« «acesare ittsffaia&iimi d© bata modern© \ 5TR. CAROL50 CAL. VICTORIEI 104CF05TOLSOI IE TREERAT US* SECERATURI SIMPLE „Kovarik“ în depozit la SOO. Aäi9ä S31. de CMKW fost MG9US Strada SvfriM Na 1 MAMELE DORITOAREI OE A AVEA I, COPII SĂNĂTOŞI IN TOT TIMPUL ANULUI SĂ-ŞI FACĂ O DATORIE PRIMAVARA SI VARA DE A LE PRIMENI SÂNGELE STRICAT CU SIROPUL dl RACOVITZA IO DOTANAT care are dorul de a curăţi sângele de toate necurăţeniile ce plutesc în el prefâcându-l un sânge curat, roş, plin de viaţă şi de putere,de a hrăni tot trupul dându-i acea aparenţă de sănătate care se arată prin rumeneală voiciunea mişcărilor,a privirei şi a gândirei, creşterea regulată, mâncare întovărăşită de veselia caracteristică a copiilor sănătoşi, face toată vara Modul de întrebuinţare întovărăşeşte fiecare sticlă, vânzare la toate farmaciile şi drosfueriile din România Benzină Cresei Electrice de trassaiste calitate superioară IteSCOliciu Academiei 53 § Mini Ateneului (fost 73) Telefon 30/45 Cdaa ffeioriei Ho. 59 Organdi aii I-a nr. 63 MarsIuzetă'At”“ 67 Bareuzete “lo" 58 Marchizele cu desene 1$8 Marchizete ZTM' Brodate jt IM Epesge culorile 178 Eponge juni culori 112 Maselauri P£ 45 Crepoaae japoneze 51 Crepoaaa '"'Â* „ 07 Fuiar Rocii)3'116 115 Crepe“Âe“‘°' 192 Pânză ceafuri te 98 iBdtaa ii. „ 37“ SîfOH lenjerie „ 33 Mare Asortiment Epi&FBg®, warcfoiieîe, Fm- Saruri» ^Siăsuri, ssfle, Ciorapi, Mânuși, ©Se. eâe. Eel i Sgl» PEtMA DM3MCĂbt HCEH B&jaSsm de FEB $8 BRONZ a SOCIC.TATE.I ANONIME DOMÄNE DE FINÁNC IADE *o-*a BUCUGE.5TI 5TB. SFINȚII APOSTOLI J&ua sosit P fo dtiseteîCosi^î Les Héritiers du D-r Pierre Pasti fn Tuburi Sipun Dent frice Bpl Dentifrice De vSmzar© Ga pr ncipaiete Droggmerii, SParf*sceí©r,;8 si Mart Ha /.aşi»© Pentru En gros a se adresa la Reprezentantul General prntru România B. CIOMN, “15 gtr«da Piaţa Amzei Cheagts „Bavaria Qatar. Bisger B&sgse«s*g Cel mai renumit şi productiv, cunoscut de peste 20 ani la noi in ţară- Se vinde (n cutii ds 1 50, 100 şi 250 grame Preţ redus la angrosiști 3892 Depozitar General pentru România Mare Al. T. Bălteanu &Jomp ; T.Severin, Str. Aurelian 80 Reclama 10 sufletul comerțulil co tp*« ^ţiin toată Belgia e aci, în apropierea unor pânze pe cari am avut rarul noroc de a le vej’dea şi cari sunt opera unor Rubbens, Van Dyck, Jordaens, Teniers... Ceea ce impresionează mai puternic şi refine îndelung po.vizitator este însă celebrul „Calyar“, aflător într’o curte, lângăperetele exterior al bisericei. O adunare de statui, — profeţi ai Vechiului Testament,sfinţi şi îngeri, — orânduită după un plan care nu se poate ghici, dar în care o mistică concepţiune personală izbeşte puternic. In fund, copia, — exactă, duipă cât mi s’a spus —a Sfântului mormânt din Ierusalim, mormânt reconstituit şi având ■înăuntru, vizibil, înapoia lespei,riei pusă la intrare, pe Mântuitorul, în mărime naturală, aşa :«A Cum scrie Evanghelia că a fost Aşezat. Printr’o mică deschizătură“din stânga, slabe raze de lumină, ca nişte albe făşii tremurătoare, pătrund înăuntru, luminând misterios cornul -cui uşcat al lui Iisus, frânt de suferinţi şi cu capul plecat cu durere... Impresiunea este covârşitoare şi nu mi-a fost dat până acum să văd nimic care s-o egaleze. înainte de a părăsi acest foc, rămâneam un lung moment ca în faţa unei revelaţiuni, privind scena Răstignirii, înfăţişată şi ea în piatră, deasupra intrării la Mormânt. Pe cruce, e Iisus; la picioare plâng sfintele femei de cari Evanghelia face vorbire; dar sus, deasupra braţului de cruce pe care e prinsă mâna dreaptă a fiului lui Dumnezeu, e înfăţişată Maria Magdalena, care suie la cer. N’am înţeles până în ceasul de faţă, şi nici n’am găsit pe cineva care să mă lămurească — dacă trebuie să văd, în acest aranjament, doar liberul şi îndrăzneţul joc a! unei imaginaţiuni de artist, — sau materializarea unui capitol din ceea ce unii iniţiaţi numesc istoria secretă a religiunii creştine. M. NEGRU B pacques Cioldi I Construcțiuni de mori I și ânstaLațiuni * itâsSMsSjliaia i București Str. Paris 21 — 23 I SOSITE IN IlEPOZIT: | l aspiratoare SecSt I iîupătitoare ne erasi Secfel 1 Moare ^ SiNBifl ~ Deschiderea VILELOR BIANA ia 5 leale Str. Fotmo No. 1 Faituri de măcinat Seek i PiaiisicistoF© Seek toate și Centrifugale lamsate de mari rele moară originals ( ncazB Lg Ferte sous Jouarre 1 are tie benzină „Hille“! Cu camere și apartamente mobilate cu pasiune aleasă şi cu PREŢURI MOSRATE situate în centru. Garaj, telefon, hue Inforihatiuni 35 Bucureşti, Ştirbey Vodă 20 prima poartă t ineri specialişti la. m poziţia. clienţilor . 4172 MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D. Alois (prin botez Alexe) Rainer, domiciliat în comuna Părtineni (Buzău) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de „Rainer“ în acela de „Râmniceanu“, spre a se numi „Alois (prin botez Aiexe) Râmniceanu“. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiuni in termenul prevăzut, de aliniatul II al zisului articol. 4117 I tmatm de TfiMPLilBiEi ei® fos fsSssl găsiți imediat numai la „STANDARD“] Depozit special de Maşini IIIşi unelte pentru prelucrarea lemnului BUCURIEŞTI 11 Sir Academiei 4 Telef. 11P43 4137 | Mai PloB şi R?^, vând ocazie, Str Maliopl 17, prin Ruseşti •* m UNIVERSUL Semicentenarul „României June“ La 5 iunie,a. c., se vor da la Teatrul Naţional din Capitală, serbările jubiliare ale societăţii academice „România Juna" din Viena, care a fost întemeiată în anul 1871 de un grup de cărturari şi tineri intelectuali români,din frunte cu Mihail Eminescu, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, Sterie, N. Ciurcu, Nicolai Onciul şi Aurel Mureşeanu. „România Jună" timp de o jumătate de veac, a fost cel mai superb simbol al unităţii noastre etnice, căci ea întrunea, la un loc, în fosta Capitală habsburgică, pe toţi studenţii din vechiul regat şi ţinuturile româneşti, cari urmau studiile la Universităţile din Viena. Acolo, într’o atmosferă de înfrăţire mulţi dintre ei, cari îşi scriau petiţiile de admitere în societate în limbi străine, învăţau să-şi cunoască istoria neamului şi graiul românesc, atât de mult batjocorit şi ignorat la şcolile din Ardeal şi Bucovina. Cât de duios scrie mult reputatul foiletonist bucovinean Mihai Teliman despre rolul covârşitor pe care l-a avut .,România tună" în educaţia lor naţională: „Eram tânăr... Aveam conştiinţă naţională ?.. Nu, inimă numai. Crescut sub influenţe diametral opuse geniului românesc, îmi rămaseră numai amintirile casei părinteşti... ...M’am dus şi capul cu via-i morie îmi era plin de toată istoria lumei, ştiam cine-i Frideric Barbarosa, cunoşteam timorostul versuri din cântecul Nibelungilor, cunoşteam castelele de pe malurile vechiului Rin; cunoşteam câmpiile Andaluziei mai bine decât cuibul naşterei; ştiam toate, eram cosmopolit perfect, dar nu ştiam cine sunt. M’am dus şi m’am tot dus.Şi în Putna zăceau oasele lui ştefan cel Mare şi eu m’am dus şi nu ştiam că zac; m’am dus fără dragoste de ţara mea şi cu mai puţină geografie de cum o are puiul de vultur ce îşi părăseşte cuibul de pe stânca goalâ. Şi m’am reîntors in ţară din Saul un Paul“. După cum vedem, „România Jună“ n'a fost o obişnuită societate academică, ci o instituţie naţională, căci a crescut la sânul ei peste 4000 de intelectuali şi trecutul ei rodnic şi luminos, se cufundă cu însăşi istoria culturei româneşti din ultima epocă. Totdeauna ea a luat parte la toate luptele culturale şi naţionale din ţinuturile româneşti. Amintim in treacăt participarea la luptele literare şi limbistice, ca d.e pe timpul lui Emilnescu şi Slavici, când ultimele sforţări ale curentului latinist, reprezentat mai ales de şcoala ardeleană, au fost înfrânte de direcţia nouă şi de bunul simţ al Junimiştilor de la Iaşi în frunte cu Maiorescu. Tipărirea almanachurilor din 1883 şi 1885 de către „România Jună"‘ a fost socotită ca eveniment literar, căci la ele au colaborat cei mai de seama scriitori de pe atunci cu Carmen Sidva, M. Eminescu, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Duiliu Zamfirescu, Ioan Slavici, etc. Dar şi în interior ,,România Jună" a desfăşurat o largă activitate culturală, căci găsim pedagogi ca Petru Span şi Ioan Paul; filologi ca V. Burlă, St. Ştefurea, W. Meyer Lübke, Dr. Iosif Popovici şi Dr. Sextil Puşcariu; istorici de talia unui Dr. I. Puşcariu, D. Onciul, N. Dobrescu, A. D. Xenopol şi Dr. I. Nistor; oameni politici ca A. C. Popovici, Al. Vaida-Voevod, luliu Maniu, Vasile Goldiş; jurişti ca Petre Missir, medicinişti ca Victor Babeş, folclorişti ca I. T. Mera şi cugetători ca Dr. O. Carierea; ca literaţi de la M. Eminescu, Ioan Slavici, V. Bumboc, T. V. Stevanelli, Bodnărescu, Mihai Tellman, Andrei Bârseanu, Virgil Oniţiu până la cei mai noui ca Nichifor Crainic, Lucian Blaga, Al. Al. Rusoiceanu, etc. Compozitori pe Ciprian Porumbescu şi I. Scărlătescu. Cel dintâi a compus imnul societăţii „Pe-al nostru steag“ care în urmă a devenit cântecul de luptă al neamului. Astăzi, întreaga ţară sărbătoreşte acest semicentenar unic in felul lui, şi în capitala ţării întregite se organizează de către un comitet sub preşidenția D-nei Eliza I. Brătianu, comemorarea „României June". La această serbare, vor da concursul cei mai de seamă artişti ai noştri ca George Enescu, George Georgescu, Jean Athanasiu, Aristide Demetriade, Ion Manolescu şi d-nele Marioara Voiculescu şi Pipoş. D. Octavian Moşescu, preşedintele comitetului executiv al ,,României June", a sosit în Bucureşti pentru a participa la această deosebită aniversare a semicentenarului vechei societăţi care rămâne ca un stâlp de lumină sub cupola culturei româneşti. Dr. Eudoxie Hioratiu refacerea Ţârilor Misii SufliSlîi Odată cu aşezarea păcei peste omenire şi reculegere la nebunia războiului, conducătorii ofirilelor în luminata lor judecată, s'au gândit să refacă ce-a fost sdruncinat de cotropitori sau lăsat în părăsire prin imboldul vremurilor vitrege ce-au trecut De altminteri, este ştiut că din războiu atât învingătorii cât şi învinşii, similar cu tabloul alegoric al pârâtului şi reclamamtului ce-au eşit din proces unul cu cămaşa iar altul cu pielea goală, victime ale taxelor de de proces, avocaţi şi alte cheltueli mărunte, tot aşa ţările sau pomenit după 2—4 ani de războiu cu armate de dispăruţi, averi pierdute, cu şoselele complet stricate, căi ferate aproape distruse, grădini şi câmpii pustiite, iar pe de-asupra, spre mai mare nenorocire a generaţiei actuale, cu sufletele şi conştiinţele, mai întunecate ca în trecut. In 1918 d. general Răgeanu, pe atunci ministru de războiu, vine cu o ideie, care deşi n’ar fi fost nouă, dar pornită dintr’o gândire dreaptă și curată, și creiază „armata constructivă adică „armata păcii", care trebuia să aducă prinosul său de muncă și de capacitate Statului, aflat după atâta frământare într’o grea cumpănă. Această armată, începuse mici lucrări de căi ferate, paza lor prin militarizarea personalului lor tehnic, şi refacerea şoselelor şi drumurilor. Chestiunea căilor de comunicaţie era cea mai vitală operă ca început de refacere. Cele 12 batalioane de pionieri, după o inteligentă distribuţiune şi ordonat program şi sub auspiciile tehnice ale minis- terului de lucrări publice, lucrau la încercatele noastre şosele. Şi s'a lucrat — cred însă că sar fi putut face şi mai mult, dacă trupele nu ar fi fost prea mult fixate în cercul strâmt al ruirii tăriei, prin prea îmbelşugatul program de instrucţie, inspecţii şi conferinţe patriotice. Şi ideia aceasta a armatei constructive, care putea fi atât ■de fecundă, cu vremea şi schimbarea conducătorilor, sa stins pe nesimţite. Respira din această schimbare de concepţie, mai multe idei: suntem înconjuraţi de atâţia duşmani că instrucţia oamenilor şi implicit valoarea armatei, trebue să fie la înălţime, timpul sub drapel fiind destul de redus şi aproape insuficient pentru completarea şcoalei ostăşeşti. Sau: mândria uniformei nu poate permite soldatului să lucreze la noroaiele drumurilor sau la corvezile transportului de materiale a căilor ferate. Sau: Oamenii trebueesc ţinuţi în mână spre a se evita bolşevismul inerent unei oarecari libertăţi şi în contact cu lucrătorii civili. Oricare ar fi fost motivele invocate, eu cred că această armată a păcea putea să aducă foloase mari ţărei, când toată lumea ştie cât ne-a zdruncinat războiul financiarmente, câtă lipsă de braţe avem azi şi cu cât preţ se prezintă puţinele oferte de lucrători ce-au mai rămas. Faptul că s’a decis, ca parte din normalizarea liniilor ferate din Basarabia să se facă cu trupele Reg. 1 Căi ferate, poate da indicaţia că ministerul de război vrea să treacă de susceptibilităţile arătate mai sus. In Berlin, Viena, pe timpul iernei, armata lucrează la ridicarea zăpezii şi desfundarea drumurilor, bineînţeles oamenii plătiţi raţional de comună şi aportul dat de ei, vine în ajutorul oraşului fără nici o jignire a uniformei. Refacerea tărei şi a sufletelor, cere colaborarea tuturor autorităţilor, altfel vom rămâne cei de pe urmă şi e păcat, căci jertfele noastre au fost prea mari şi suferinţa încă îşi plimbă cortegiul şi ne pândeşte la drumul mare. Ochii tuturor sunt îndreptaţi spre armată şi aceasta, cu bunăvoinţa celor mari, poată să ajute mult la refacerea ţărei. Colonel Victor A. Bacaloglu Ifiul DINNQJIftSI DESCOPERIREA UNEI ÎNTREITE CRIME LA BUDAPESTA O operaţie monstruoasă pentru înlăturarea unei familii Budapesta, 29 Mai. — Văcăndu-se nişte reparaţiuni la o vilă din str. lanoş 32 s'a găsit un sicriu de metal, în care se afla cadavrul unui tânăr da 16 ani. Medicul a constatat că acesta a fost omorit printr’un glonte tras în tâmpla dreaptă. Poliţia făcând investigaliuni, a putut prinde firul unor crime înfiorătoare. Anul trecut în vila amintită locuia văduva Lahman, împreună cu doui nepoţi: Iuliu Kovesi şi sora acestuia. Văduva era foarte bogată. Comerciantul Molnar Iosif s'a introdus în casa acesteia şi i-a omorit pe rând pe toţi, procedând astfel: Când a dispărut tânărul luliu, Molnar a spus că s'a dus cu el în Ardeal unde a fost arestat şi omorit de români. Sora lui luliu a fost găsită l. Dunăre, toată lumea bănuind că ea s'a sinucis. Văduva, după cele dovedite din expertiza făcută acum, a fost otrăvită. Comerciantul Iosif, cu acte false, s’a dat apoi drept moştenitor al defunctei însuşindu-şi averea. Crimele ar fi rămas necunoscute dacă acum nu şi-ar fi vândut casa. CONGRESUL FUNŢIONARILOR STATULUI Duminică, toţi funcţionarii din Ungaria s’au adunat într’un congres general, sub preşedinţia d-lui Egon Turesanyi. La acest congres s’a declarat că situaţia actuală a funcţionarilor este intolerabilă, dar din motive de patriotism nu declară greva, însă este absolut necesar ca statul să le îmbunătăţească situaţia. Printr’o moţiune au cerut ca din împrumutul care s’ar contracta eventual să se facă parte şi funcţionarilor. Cer să li se plătească leafa după paritatea coroanei în aur. La reducerea numărului de funcţionari să se aleagă în primul rând acei cari au fost anti-naţionalişti în timpul revoluţiei. ACCIDENTUL UNUI BARON Baronul Antal Bardvansky a fost călcat de un automobil şi grav rănit. GREVA BRUTARILOR Brutarii din Buda-Pesta au declarat grevă, încă de trei săptămâni şi !’«» îni'Plat’o nici rjână acum. • ' \ r Deja băncile populare Centrala băncilor populare, în urma votării legii de unificare a cooperaţiei, a luat asupra sa întregul portofoliu al băncilor populare orăşăneşti, dându-l spre încasare şi la trebuinţă pentru preschimbare federalelor băncilor populare. In acelaş timp, a sfătuit băncile populareorăşăneşti, să se înscrie ca membre în federale, intrând în legături de credit, îndrumare şi control cu acestea, întocmai ca şi băncile populare săteşti. * Centrala băncilor populare, prin secţiunea sa din Chişinău, a acordat credite Uniunilor cooperative din Basarabia şi tovărăşiilor de credit peste 23 milioane lei, care s-au distribuit sătenilor sub formă de împrumut, pentru trebuinţele gospodăriilor lor. Reprezentanţii Uniunilor cooperativelor din Basarabia au ţinut o conferinţă la direcţiunea generală a Centralei băncilor populare, privitoare la adoptarea statutelor tip ale Centralei, cari au fost adoptate cu modificările cerute de reprezentanţii cooperaţiei basarabene şi asupra cărora direcţiunea generală a căzut de acord. In modul acesta, instituţiile cooperative de gradul al doilea din Basarabia se vor conforma în curând legii pentru unificarea cooperaţiei.# Azi şi mâine, se va ţine la centrala băncilor populare, conferinţa inspectorilor şi controlorilor, cari vor discuta diferite chestiuni de organizare şi necesităţile populaţiunii de la sate, organizată în cooperație. Adunarea „Uniunii oraşelor“ La 1 iunie a. c., ora 5 d. a. „Uniunea oraşelor din România“ se întruneşte la ministerul de interne. Vor lua parte primarii oraşelor, în frunte cu d. dr. Costinescu, preşedintele comisiei interimare a Capitalei, d-sa fiind preşedintele Uniunii. Printre alte chestiuni ce se vor discuta, sunt următoarele : » Se va examina studiul Proectului de lege al organizației administrative precum și avizul asupra eventualelor modificări ce trebue introduse în acest proect. Chestia asigurării mutuale între comune, pentru averile mobiliare și imobiliare ale o oraşelor. Municipalizarea cinematografelor, atât în vederea sporirei veniturilor comunale, cât şi pentru impunerea filmelor cu scop cultural şi naţional. Mijloacele pentru întărirea şi ridicarea importanţei Uniunii oraşelor, ca: aprovizionare în comun, schimb de colonii școlare, etc. Cum operează comisiile de impunere Comisiile de impunere, care lucrează de câtva timp in Capitală, nu vor să respecte dispoziţiile categorice cuprinse în legea impozitelor, în ce priveşte modalitatea impunerilor. Astfel, mai muli cetăţeni din cartierul Popa Soare, ne aduc la cunoştinţă următoarele: Imobilelor, care n'au fost niciodată închiriate şi sunt locuite de proprietarii lor, în loc să fie impuse cu o sumă, care să reprezinte de trei ori valoarea lor locativă fixată în 1916, comisiile fixează sume cu mult superioare. Nu înţelegem acest procedeu, care tinde la zdruncinarea respectului legilor, prin şicanarea nejustificată şi zadarnică a proprietarilor aflaţi în situaţia expusă mai sus. Dacă legea e categorică, prevăzând mărirea de 3 ori a valorii locative a imobilelor, care nu au fost niciodată închiriate şi sunt locuite de proprietarii respectivi, pentru ce comisiile de impunere îşi permit să facă evaluări fanteziste, neţinând socoteala de norma impusă de lege? Ştim că proprietarii nedreptăţiţi pot face apel împotriva impunerilor nelegale. Dar pentru ce ministerul de finanţe ar tolera acest sistem de şicană, care nu poate să satisfacă, nici spiritul justiţiei, nici interesele fiscului? De aceea ministerul de finanţe e dator să cheme pe agenţii săi la respectul legilor în fiinţă. Din cauze mizeriei — Neavând cu ce să-şi învroape soţul, o femeie lasă cadavrul să intre în putrefacţie — In ziua de 27 cor., a încetat din viaţă, la domiciliul său din b-dul Brătianu 72, frizerul Ştefan Niculescu. Soţia sa fiind lipsită de mijloacele materiale necesare înmormântărei, a închis cadavrul în casă şi s’a dus pe la cunoştiinţe spre a aduna bani. Neputând strânge suma ce-i trebuia, ea n’a mai dat pe acasă. Cadavrul intrând în descompunere, s’a răspândit miros prin împrejurimi. Avizându-se poliţia comisarul circ. respective a intervenit la parchet şi cadavrul a fost dus la morgă, spre a fi înmormântat de Primărie. Omit ni -Hr. TV FurhtrBe de materiale dela C. F. RL Din cauza acestor furturi s’au produs nenorociri pr c. f. r. — Măsuri pentru arestareaMor NaGht §1 BSarpitus Ne-am ocupat în câteva rânduri de furturile de materiale şi în special de părţile de alamă scoase şi furate de la vagoanele şi locomotivele c. f. r. In interesul justiţiei, n’am intrat în amănunte. Ceea ce putem spune azi este câ chestiunea acestor furturi, în urma cercetărilor şi a numeroaselor descoperiri făcute se apropie de ultima fază, dispunânduse arestarea şi darea în judecată atât a hoţilor principali, cât şi a complicilor lor printre cari sunt persoane cu situaţii, ca de pildă d-nii Nacht şi Margulius. Personalul direcţiunei generale a c. f. r., însărcinat cu aceste cercetări, împreună cu organele poliţieneşti au descoperit furturi de vagoane întregi cu aceste materiale, aci în Bucureşti, depozitate în diferite locuri. Asemenea materiale au mai fost descoperite şi în multe oraşe ale ţărei. In Ploeşti, unde se află numeroase turnătorii, toate lucrează şi toarnă obiecte numeroase din bronz, când ştiut este că azi bronzul lipseşte aproape cu desăvârşire de pe piaţă. E neîndoios că bronzul utilizat de unele din aceste turnătorii, se poate chiar fără ştirea lor, e din cel furat de la c. f. r. De altfel ancheta în curs va stabili neapărat provenienţa lui. La Piteşti s-a şi descoperit la şantierele Gheorghe Gheorghe şi Nicolai D. însemnate cantităţi de bronz, format din piese, a căror valoare trece de 2000 lei una. Multe dintre aceste piese au fost furate de către soldaţii c. f. r. de la Ploeşti, întru cât s’a găsit la unii din ei o cantitate de 86 kgr. bronz. Dar mijlocul cel mai simplu de furat se practica astfel: când veneau spre reparaţie vagoane sau maşini, se scoteau piesele de bronz şi se înlocuiau pur şi sinplu, cu artere de fontă. Şi ne mai miram de numeroasele deraeri, cauzate de ruperea pieselor deja vagoane sau maşini, când acestea erau astfel falrificate? De aci se vede că cei ce practicau aceste furturi deveneau criiminali, căci din cauza pieselor false puse la maşini se produceau dezastre, care costau vieţi omeneşti. Acest lucru ar trebui să se aibă în vedere şi să se dea pedepse exemplare acelora cari spre a se îmbogăţi cu orice preţ nu se dădeau înapoi de la nimic. UN COMUNICAT Al C. F. R. Direcţiunea generală în urma descoperirilor făcute, a dat următorul comunicat: „Direcţiunea generală c. f. r., fiind informată că firmele Nach şi Margulius fac un întins comerţ cu piese de bronz, aramă şi alamă furate de la vagoanele şi locomotivele c. f. r., aflate prin diferite centre, aduce la cunoştinţa generală că a intervenit la parchet pentru arestarea lor şi urmărirea afacerii. Materialele descoperite până acum s’au sechestrat şi pus sub Sigiliu. Având în vedere că la staţia Filaret, printre mărfurile sosite, s’au descoperit diferite materiale şi piese demontate de la vagoanele şi locomotivele c. f. r. şi cum aceste materiale se expediază dela unele staţiuni din Ardeal, Basarabia etc. pentru ca urmărirea să fie mai eficace, s’a dat ordin tuturor staţiunilor a supraveghea de aproape şi controla conţinutul coletelor suspecte, în special al butoaelor grele, în care se face de obicei expedierea acestor piese, deferind cazurile ce vor mai descoperi, parchetului respectiv, pentru urmărirea şi arestarea vinovaţilor“. Adâncul trecutului V -V.- . Descoperirile uleia Sena?!, zimbrul dia Balele, săpăturile dia f.-Se¥erla _ După preţioasele descoperiri făcute la Cenad, localitatea de cina, de popas, pe vechiul drum roman din Banatul nostru, unde peste civilizaţia romană se suprapusese o civilizaţie creştină, iar peste amândouă o cetate turcească, iată că la Balcic, în Dobrogea, d. prof. Murgoc, află un basorelief cu capul zimbrului, stama veche a Moldovei, având luceafărul între coarne. La Turnu-Severin se fac săpăturile de fundaţie pentru Internatul liceului „Traian“ lângă castrul roman, de unde se scot zilnic monede cu Inscripţia Provinţia Dacia, apoi lămpi mici de teracotă cu indicaţia Legiunei a V-a, un coif de aramă, o placă metalică cu un fragment de inscripţie încă nedescifrată, o statuetă de bronz, înfăţişând o zeitate femenină, cu îngrijite forme, cu pieptănătura părului foarte amănunţit redată şi cu o coroană de flori sau de stele în forma unei diademe, aducând cu aureola sfinţilor creştini.Vorbeşte deci din adânciturile pământului trecutul, care ar trebui să fie îmbărbătare şi pildă de virtute, în locul lăcomiei neînfrânate, ca nebântite şi a prostiei ce năzueşte să înlocuiască priceperea şi vrednicia. Zimbrul de la Balele este în adevăr o descoperire neaşteptată. Nu este greu de descifrat alegoria destul de lămurit redată de artistul sculptor. — Bourul Moldovei, cu stea între coame, a ajuns să bea apă dîn valurile Mării ce se văd la botul lui; felul cum ţine urechile şî aplecarea privirii arată acest lucru; pentru aceea el este încununat cu o ghirlandă ce trece pe deasupra coamelor. Iar cele două figuri , trifoiul din dreapta lui şi pâinea dîn stânga, arată bogăţia în păşune şi pâine a localităţei sau provinciei. Este deci în acest bassorelief fixarea unui moment istoric, când bourul Moldovei ajunsese să bea apă din Mara la Balcic. Confruntat acest cap de hour cu alte trei sculpturi ce se văd în muzeul liceului din, Turnu- Severin, unul având chiar panglica de sacrificiu legată pe frunte, dar nici unul cu stea între coame, arată Că acestea sunt dîn epoca greco- romană, pe când cel dela Balacîc este stema Moldovei. Drumurile bătute de strămoşi ni se arată tot mai lămurit, iar şoapta lor înţeleaptă să căutăm a o pricepe. ( AL Resmeriță T.-Severin) 1 FIRME SEIMII pentru abonaţi UNA MAŞINA DESCHIS „Remington Portabilă“ întrebuinţată şi de M. S. Regele de la : Reprezentanţii generali ai Fabricelor „Remington“ şi caselor de înregistrat ,,Naţional“. Nicolae Ivanovici & Co. Calea Victoriei 28 Furnizorii Curţii Regale. UN PAT DE BIRONZ de 2 persoane cu somieră de oţel furnizat de către vechea şi cunoscuta fabrică specială de mobile de bronz şo fer Gutman Marcus din Bucureşti Str. Sf-ţii Apostoli 72 colţ prin Calea Rahovei telef. 25 [63. UNA MAŞINA CUSUT. UNA MAŞINA BUCĂTĂRIE emailată format masă de la Compania Anglo Americană Str. Carol 50. MA LADA DIFERITE : Ciocolată şi bomboane fine dela fabrica de Ciocolată şi bomboane M. Ştefănescu „Griviţa S. A.“ Ser Lânăriei 95—97 Bucureşti. 3 CĂMĂŞI COLORATE pentru Doamne sau Domni dela marile magazine „Bertheil“ Bucureşti Calea Victoriei 56. UN PLUG-B 8 cu o brazdă din depozitele de maşini agricole şi industriale „Universala“ Soc. An. Str. Paris 4 bis Bucureşti. 5 CÂŞTIGURI constând fiecare din materialul (după cerere) pentru una pereche ghete sau pantofi (după dorinţă) de la pielăria la „Cocoş“, Calea Moşilor. 34. UNA MAŞINA DE CUSUT cu aparat de brodat furnizată de Industria Română Bogdan Geambaşopol, depozit de maşini de custc, orice sistem de accesorii, reparaţiuni de maşini de cusut şi gramofoane. Calea Moşilor 407. Bucureşti. UN PLUG CU 2 BRASSE marca „Porc Mistreţ“ Z. E. 5 „Libelle“ din marele depozit de maşini şi unelte agricole: Sanny M. Cappon București, bdul Ferdinand 98. Ministrul Istor victima unui furt CERNĂUŢI 29. P D. ministrul Nistor venind ori din Bucureşti pentru o zi la Cernăuţi, şi-a lăsat bagajele în vagonul ministerial; peste noapte ele au fost furate. Au fost anunţate autorităţiile, cari au început cercetări serioase. In mai puţin de câteva, ore, atât lucrurile cât şi pumtaşul au fost descoperit. * ’ 1 In mijlocul unei mare afluenţe au fost înmormântate ieri atât victimele dramei familiare de Sâmbătă cât şi nefericitul locotenent Ionescu, victima imprudenţei granatelor de mână cu care voia să pescuiască paşte. ww/srywww iw wwwA. * JIEKr Ir. lil ! din 1 Iunie 1933 ewpo M , pentru asigurarea cazului de invaliditate permanentă, provenită din accidente de tren.. 1 tramvaie, vapoare și automobile cu suma de : .*ei 39.030 (treizeci mii I Miracle și pronumele * Ocupajiunea și adresa * A. B. — Acest cupon destinat a fi trimis împreună cu suma de 3 lei, Soc. Itomond de asi *gurări STEAUA ROMÂNIEI. Str. Carol No. 19, asigură pe cititorul expeditor contra inva£ lidităţii, până la 1 Decembrie 1933, cu condiţia de a avea in once moment cele din urmă 10 ? cupoane.