Universul, iunie 1923 (Anul 41, nr. 141-170)
1923-06-11 / nr. 151
PmiA REBIttJOfDfiD DJEfER Si BLCN21 a SOCIETATE ANONIME ROMANE DE FINANCIARE *°*a BiUCUOLSTI STR. SFINŢII APOSTOLI Produsele :ifiinţei şi experienţa de 25 de ani, au făcut ca tii ’tiA şi GHEMALOHA, să fie cele mai bune preparate pentru înfrumuseţarea ternului şi intreţinerea frumuseţe* lui. PUDM PLOUA de-o fiinţă mco tw»arabilă, suav si durabil parfumată, este expresia perfecţiune* ca Pudră. După o singurei întrebuinţare Pudra Hora devine indispensabila per itr u toaleta sonică a oricărei femei care ţine s.i-si-conscene.si să-si măreasca frumuseţea. Peters ir © si rt cu cala mai r&iui viii© p«*Dra să?®!**®. CREMA FLORA îşi păstrează locul întâi printre toate celelalte produse similare. C ;iS FLORA este absorbită de , mele imediat fără a lăsa luciul cremelor cufrăsii ni-CREMA FLORA apără faţa şi mâi'ndte de aspreala de arşiţa soarelui, întreţine Pdelta mală, o albeşte și o califeleasă, înlăturând*~Spetele și defectele. IQHtj tUttiSjft ca toti cerasataliile Lei 143.i00 F0«O TORI M G!i paner» la mers satinati Lei 148.500. tele mai trainica Curele de transmisiune «ie piele balaSa pita* de camilla se gisess I« dep ozitele J .cquas PfVJCKE» București, Str. Smârdan 27 biMmmmmnmmm m Rejorasefitanta Companiei „YOS !“ Masini de scris si Atelier Mecanic S’A MUTAT in Strada Câmptepanu lo, (intrarea Sf. Ionică) A ei OMSTEm Taiif^n “9.17. Telegram«» „Y 1TK Fiucusti Conpiratques si feoissons ti scutesc de serviciile tale•*%1 So Soire Parisien 33 Calea tftetariei 33 (lângă Cinmi Colosenm) Hoassena £c,pp"' 37 Marchizete S 5S Epoage Síi« 95 Epauge STS IS Crepe 5W 114 Marctete S““ 120 flnin Lavable o. combi- tfj*r Díiáv nestoane faate catorite »»'* Crepe lo°«r;nio,ile 125 Brinan^i P rochi și Kf|50 \íl |jílí»M? pălării iíJ— Opal r' ""SCTi: 83 Crepe*”'0"!“; ** 249 Muze de lldteee 42® Pânza cearceafuri a S1Î03 p. lingerie H |öpt asorl ms it în Suk ăs parâcsmrf, Spsage șl J^archUeîs. — jffatase piatra Jfantcanx și Cieropirle BUCUREŞTI înştiinţare Primăria Capitalei aduce la cunoştinţa abonaţilor la apă, cari au contorii montaţi în cămine la poartă, că sunt obligaţi a întreţine în perfectă stare de curăţenie aceste cămine, ferindu-le de gunoaie sau alte murdării, cari provoacă alterarea contorilor şi imposibilitatea cititorilor de a le vizita — aceasta necăzând în sarcina Primăriei, care are în sarcina sa numai întreţinerea propriu zisă a cantorilor, nu şi a căminelor. Domnilor proprietari şi chiriaşilor, li se face cunoscut că sau instituit de Primărie Agenţi de control pentru constatarea defectelor la instalaţiile de apă interioară, şi s’au luat dispoziţii severe pentru înfrânarea risipei de apă provocată de nepăsarea abonaţilor cari nu’şi îngrijesc serios de instalaţiile de apă. Deasemenea se aduce la cunoştinţă, că acolo unde contorii funcţionează regulat, plata apei se va face lunar, în raport cu consumaţiile, întocmai după cum se procedează cu gazul şi electricitatea. Preţul metrului cub de apă — cu începere dela 1 Aprilie 1923— fiind fixat la 3 lei, după cum s’a mai anunţat. Acolo unde contorii nu funcţionează fiind stricaţi, sau funcţionează neregulat, până la repararea sau înlocuirea lor de Primărie, taxele de apă perceptându-se tot lunar însă socotit, după cum s-a anunţat, în raport cu numărul încăperilor imobilului, şi care sunt: 50 lei de fiecare cameră, socotit anual, pentru imobilele cari n’au serviciul de ,,tot la Canal“ și 75 ■ei, pentru acelea cu scurgerea la canal ,— respectiv 4.20 sau 6.20 Iei lunar, de fiecare cameră, încasările se vor face tot la domiciliu. Direcţia Exploatărilor 796 Publications In ziua de 30 Iunie 1923, ora 10 a. m. se va ţine licitaţie publică la Casa centrală a asigurărilor sociale din str. Piaţa Amzei Nr. 3, pentru aprovizionarea cu medicamente şi pansamente necesare depozitului central de medicamente al acestei Case. Felul şi cantităţile de medicamente, sune specificate în listele anexate la cadtul de sarcine, care se poate vedea în orice zi de lucru între orele 11.13 la direcţiunea contabilităţii, personalului şi materialului direcţiunei generale din strada Piaţa Amzei Nr. 3. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 72—83 din legea asupra contabilității publice. 800 Direcțiunea Generală Din Cernavoda Tâlhărie. Mai mulţi indivizi mascaţi şi înarmaţi cu puşti şi granate, au reuşit serile trecute să se strecoare neob,servaţi de caraule în satul Seimenii Mari. Acolo, după ce au legat şi torturat pe locuitorul Hristache Gheorghe Puşchină, l-au jefuit de bani, obiecte casnice şi diferite alimente, după care tâlharii au plecat înspre pădurile de peste Dunăre. Postul de jandarmi fiind sesizat, a format io poteră, care a fost trimisă în urmărirea bandiţilor. Mort subit. — Locuitorul D. Moga, pe când se afla la munca câmpului, a încetat subit din viaţă. O consfătuire la gilatorfa im Iaşi Iaşi, 8 Duminică dim., va fi la primărie o consfătuire prezidată de primarul Toma în care vor participa toţi foştii primari ai Iaşului, ing. Niţescu, directorul regional al c. f. r. şi generalul Gherculescu. Scopul acestei întruniri pornit din iniţiativă cetăţenească ar fi oprirea nouilor construcţiuni, pe care c. f. r„ le execută pe sectorul din jurul Râpei galbene“, urmând ca acest sector să fie păstrat aşa după cum l-a înfiinţat odinioară fostul primar al Iaşului, Neculai Gane. Aici ar fi locul cel mai nimerit pentru aşezarea monumentului lui Gane. Cazar dala Sanatoriul iinoa Am scris, acum câteva zîle, un articolaş în care relevam plângerea unui bolnav care ne scria că n’a fost primit în sanatoriul din Bârnova cu toate că obţinuse aprobarea. Medicul şef al sanatoriului ne face cunoscut că, acel bolnav, ,,deşî protejat al familia noastre“ — după cum ne răspunde d. dr. Gancevici — totuşi n’a fost admis în sanatoriu Pentru motivul că „în anul 1922, când îî arătasem toată prietenia noastră“ pentru că lua acel aşezământ drept un joc de vilegiatură şî distracţiune, creîind astfel o atmosferă de adâncămoralitate prin relaţîunile ce le avea aici şi în repetate rân- duri părăsind sanatoriul fără permisiune, s’a înapoiat în stare de ebrietate complectă, stârnind vîi proteste şi desenstul tuturor bolnav’lor, cari veniseră să-şî regăsească sănătatea iar nu să facă orgii“. Dacă astfel stau lucrurile atunci plângerea bolnavului Georgescu din Brăila — despre care este vorba — e lipsită de orice temeiu. Confirmarea mandatului de arestare a avocaniat Ion Nicolau Iaşi. In faţa Camerei de punere sub acuzare, secţia III-a a venit astăzi spre confirmare mandatul de arestare emis de d. judecător de instrucţie Ieşeanu, în contra avocatului Ioan D. Nicolau. Ministerul public era reprezentat prin d. procuror Cerbu, apărarea prin d-nii avocaţi Florin Ion şi Mircea Semen. Camera era compusă din d-nii judecători Vinkier şi Lupu. Acuzarea a cerut confirmarea mandatelor, iar apărarea a combătut cererea reprezentantului ministerului public. Camera a confirmat mandatul de arestare al inculpatului. .Universul Literar a apărut azi Duminică, 10 Iunie, cuprinde pe lângă două prea frumoase coperte în colori, un bogat şi variat sumar din care remarcăm : Unde ne sunt visătorii? de Leontin Iliescu : Binefăcătorul, schiţă umoristică de Max şi Alexis Fischer, traducere de Const Ghica: Din umoriştii streini ! Bărbatul Lisavetei, localizare după scriitorul umorist rus Aténaie Buchov de Damian; Vrăjitorul nuvelă de Grazzia Deledda traducere de L. L.: Cuvintele inedite a oamenilor mari; Fulgi de Soare de G. Nutzescu, etc. etc. „anitarsul Literar* publică pe lângă frumoase versuri semnate de Th D. Speranţia ; Sofronie Ivanovici ; Stelian Delacampina ; Ion Th. Ion Hotarele Ion Udrişl-Olt, etc., etc., interesanta rubrică filatelică informaţiuni filatelice, mica publicitate, filatelică, precum şi nouile importante premii filatelice pe care Universul Literar le oferă gratuit, cititorilor săi care vor strânge cupoanele ce le vor găsi n jurul paginei ultime. Universul Literar se vinde cu 2 lei în toată ţara. ♦ D-nii dr. Gheorghe Comşa şi d. dr. Iosi Pop au fost înaintaţi subdirectori generali cl. II în ministerul cultelor și artele (UNIVERSUL Decernarea premiilor Vineri d. a. Academia Română a ţinut şedinţă, solemnă sub preşidenţia d.lui Iacob Negrutzi, pentru proclamarea premiilor acordate în actuala sesiune. D-sa citeşte o scrisoare a d.lui Vasilescu-Karpen adresată preşedintelui Academiei Române,prin care mulţumeşte pentru cinstea ce i s’a făcut de a fi ales membru al Academiei. D. V. PARVANI a citit, darea de seamă asupra acordării premiilor în valoare de 63000 lei dintre care 25 mii lei împărţiţi în 7 premii variind între 1500 şi 5000 lei, iar restul de 38 mii lei împărţit în 6 premii. La premiile cu subiecte date s-a prezentat nimai un singur manuscris, care a fost distins cu premiul respectiv de 5000 lei. Academia regretă că se prezintă prea puţini concurenţi la premiile ei cu subiecte date. Dar explicaţia este firească : dacă se ţine seamă că premiile puse la concursurile anuale sunt cele dinainte de războiu. „ Pentru aceasta, intelectualii noştri, nu se simt atraşi de premiile celei mai înalte instituţii de cultură, căci prea puţine din premiile ei ar acoperi cheltuelile de publicitate ale manuscrisului. Pentru acest motiv multe lu- ’ crări nu pot vedea lumina tiparului, chiar dacă Academia le onorează du premiile puse la concurs. Și ceea ce e mai trist e fap- tul că nici fondurile speciale ‘ ale Academiei nu.i permit în • dreptarea aceastei rele stări de fapt. Decernarea premiilor S’au citi apoi rapoartele premiilor acordat în ordinea următoare : D. I. NISTOR a citit raportul asupra volumului: „Istoria războiului pentru întregirea nsa- i mului 1916.1919 de Const. Ki- t riţescu, lucrare premiată cu premiul Năsturel de 4000 lei. D. I. SIMIONESCU a citit raportul asupra cărţii didactice: „Noţiuni elementare de chimie şi mineralogie“ de d-nui M. Căidere şi V. Popescu, lucrare pre- miată cu 1500 lei din premiul „Asociaţiunii craiovene“. D. I. BIANU a citit, raportul asupra volumului de schiţe şi nuvele „Prinţesa Ribiţa" a d- lui Jean Bart (Eugeniu P. Botezi lucrare premiată cu premiul „Eliade Rădulescu” de 5000 lei. Tot d-sa a citit raportul publicaţiunei „Scrisorele unui razeş” de Cezar Petrescu, lucrare premiată cu premiul „Toncoviceanu de 1000 lei şi 2000 lei din premiul „Constantinide“. D. M. SADOVEANU a citit raportul asupra volumului de ■poezii „Cascadele luminii“, a d-lui V. V. Paraschivescu, lucrare premiată cu 700 lei din premiul Constantinide. D.sa a mai citit raportul asupra volumului „Isvoare limpezi“ sonete și poeme de Marcel N. Romanescu, lucrare premiată cu 700 lei din premiul „Constantinide“. D. SEXTIL PUȘCARIU a citit, raportul asupra „Bucolicelor lui Virgilu“ traduse de Teodor Naum, lucrare premiată cu 600 lei din premiul Constantinide. D. BOGDAN.DUICA a citit raportul asupra lucrării : Istoria Teatrului în Moldova de Teodor Burada, lucrare premiată cu premiul Gr. Angelescu de 4000 lei. D. dr. ANTIPA (în locul d.lui Mrazec) a citit raportul asupra publicaţiei „Porumburile româneşti“ de Ion Enescu, lucrare premiată cu 3000 lei din premiul ,,Adamachi“. D. porf. V. BABEŞ a citit raportul asupra lucrării „Parazitologie umană“ de dr. C. Pocnaru.Căplescu, premiată cu 1000 lei din premiul „Adamache“. D. I. SIMIONESCU a citit raportul asupra publicaţiei „Muscelul nostru“ de C. Rădulescu. Codin, premiată cu 1000 lei din premiul „Adamache“. D-sa a mai citit raportul asupra lucrării în manuscris : „Cinematografia câmpiei dintre râul Olt şi Argeş de Iulian Rick, premiată cu 5000 lei din premiul „Năsturel“. * D. Iacob C. Negrutzi a fost ales preşedinte al Academiei Române pe anul 1924 şi d. V. Pârvan, secretar general pe un period de 7 ani. it Himmein serviciilor statului Marea comisie budgetară s-a întrunit Vineri la finanţe, în prezenţa majorităţii membrilor guvernului, şi a discutat modalităţile practice după care să se revizuiască situaţia şi organizaţia tuturor serviciilor statului şi posibilitatea unei mai bune folosiri a personalului actual în vederea prezentărei legilor de organizare şi unificare administrativă parlamentului în sesiunea viitoare dela toamnă, legi pe baza cărora ar urma să se întocmească şi budgetul exerciţiului 1924. Pentru a ajunge la acest rezultat s’a constatat că nu sunt suficiente nimai subcomisiunile budgetare cari au lucrat in acelaș scop și anul trecut. Spre a avea icoana fidelă a serviciilor statului din România întregită, pentru o bună gospodărie administrativă și pentru satisfacerea tuturor nevoilor, aceste subcomisiuni trebue să fie mixte, adică compuse dintr’un delegat sau doi ai subcomisiunei budgetare, din secretarul general al ministerului, din directorul serviciului respectiv care se va cerceta, dintr’un membru sau mai mulţi din afară de personalul de azi în funcţiune şi dintr’unul sau doi parlamentari. Membrii acestor subcomisii trebue să fie in curent cu mersul general al acelor servicii sau, prin activitatea lor din trecut, să aibă cunoştinţă de natura serviciului pe care îl va cerceta subcomisiunea din care va face parte. Tot în aceste subcomisiuni va fi desemnat şi câte un delegat al ministerului de finanţe în scopul, ca pe baza datelor culese, să nu se dea naştere la organizări de servicii deosebite, deşi natura serviciilor ar fi aceiaşi pentru unele sau pentru toate departamentele. D. Vinţilă Brătianu, după ce a făcut expunerea în sensul de mai sus, a citit membrilor comisiunei instrucţiunile în care se arată normele pe care trebue să le aibă în vedere membrii subcomisiunilor în lucrările ce le vor face in vara anului acesta. « * Lucrările tuturor acestor subcomisii mixte vor trebui terminate şi centralizate cel mai târziu până la 15 Septembrie a. c„ Comisia budgetară s’a ocupat apoi cu doleanţele corpului didactic cu privire la îmbunătăţirile salarizării prin noul spor după curba „Lalescu“, precum şi de cererile Celorlalte categorii de funcţionari. S’a ajuns la concluzia că acolo unde s’au făcut nedreptăţi în calcularea sporului să se facă îndreptările cuvenite. S’a mai arătat că după calculele sporului făcut pe baza curbei „Lalescu“ s’a ajuns pentru totalitatea fucţionarilor la o sumă de 659 de milioane lei, în loc de 550 de milioane, cât prevedea creditul înscris în budgetl actual. Diferența se va acoperi din excedentele budgetare prin deschideri de credite extraordinare speciale. • saltaţia mmmm -Plesia generală. - Imîmnătăţirea stării sMsifsrHoF - In ziua de 8 Iunie st. n- a. c. şi în noaptea de 8 spre 9, timp de 24 de ore, a căzut în toată ţara o ploaie măruntă, deasă şi continuă. Este prima ploaie generală în anul acesta. Până acum a plouat mai în toate părţile ţării, ploi parţiale, scurte şi repezi,din unele regiuni în prea mică cantitate, în alte regiuni în prea mare cantitate, ori însoţită de grindină. Ploaia aceasta din urmă, cade ca o reînviorare a plugarilor, pe cari vânturile din ultimul timp îi descurajase. La mulţi, dintre cei cari îşî dau seama, le venea să crează că perioada curentului tropical — cum l’au numit străinii — care a bântuit țara în ultimii doi ani la finele lui lune ?i începutul lui Iulie — ar f! venit anul acesta mai de vreme- Pentru păioase ar fi fost o nenorocire; ele acuma sunt unele în lapte (orzul) altele abia înspicate (grâul), altele sunt încă foioase, cu tijul neformat (ovăzul). Șî dacă în anîî trecut seceta nu a cauzat prea mari pierderi păîoaselor, este pentrucă la finele lui Iunie ele erau cel pufin în pârgă, pe când anul acesta dacă seceta șî vânturile ar fi persistat, în două săptămâni recoltele ar fi fost compromis de ploaia generală de erl schimbă mult în bine sîtuajtîa agricolă a ţării. Nu numai ovăzul — care abia îşi formează paiul şi spicul — şi grâul căruia, bobul este în formaţie, dar şî orzul de primăvară, care este încă verde şî chiar cel de toamnă, care a dat în pârgă, dar are încă frunzele verzi, profită mult, acum la formarea bobului, de această ploaie. Cel care profită mai mult este desigur porumbul, care dacă unde a fost pus din vreme este de 50—60 centri merii, în schimb unde a fost pus, târziu, abia este apărut. Me'urîle şi porumbul furajer, au în această ploaie condiţia de reuşită. Furajele vi- vace, lucernă, trifoi, etc, îşî au asigurată recolta a doua Sfeclele profită tot aşa de mult ca Şi porumbul. Legumele din cultura mare şî viile cari abia au legat şi au asigurat rodul. Dar odată cu această ploaie generală şi liniştită, care a concentrat nou”iî, s’a terminat perioada grînd'nîlor, cari au bântuit muH în primăvara aceasta. Tot această ploaie contra,riază viaţa şi înmurirea insectelor cari atacă recoltele, viile, pomii şi legumele. In schimb vom avea ceva rugină la cereale s.î mană la vîi. Dar nu trebuie să uităm zicala plugărească : la vreme de secetă, e bună șî o ploa’’, cu/«’vndină. —*3E- nCarabella ww —Mr. isi Gaîthe era fle salne ra publica, la fonetrn, ateănairtele fagii lui lanioic a-- XTMea ia Hmm, pentru a ssana ie esafadat ears^l aștepta la Pans, ia frământarea rsvera-. un mari care începuse si ciocotaassă,• amănunte- desc^se pasa reatanticâ a pamfilorului neîntrecut, Alexandra ihmas. Hfl DCfitii ai r'; ri] ti ifiPi iislBL lil.i ML MMUl sil PiilaU talii fe ii|~iij|gi silii îfMIrlrlIa comu’ei economice a pavernala! Toată lumea a cerut să se renunţe la politica, de comprimarea preţului grâului şi să se facă în această privinţă o politică de încurajarea culturei grâului. Guvernul, ţinând seamă de părerile exprimate atât de membrii specialişti ai opoziţiei parlamentare, cât şi de reprezentanţii diferitelor categorii sociale, precum şi de memoriile adresate de agricultori şi de morari a însărcinat comisia economică să studieze toate desideratele exprimate de cei amintiţi mai sus şi să-şi dea avizul asupra noului regim a! grâului, care să intre în vigoare odată cu noua recoltă. Comisia economică a guvernului, compusă din d-nii miniştri V. P. Sassu, V. Brătianu, gen. Tr. Moşoiu, Al Constantinescu şi d. ing. Tancred Constantinescu director al C. F. R., s-a întrunit Vineri la ministerul de finanţe şi după lungi desbateri a ajuns să schiţeze următorul regim al grâului : PREŢUL GRÂULUI Preţul grâului să se fixeze pentru noua recoltă la 45 de mii de lei vagonul, fără alt adaos de primă, deci un spor de 15 mii lei la vagon faţă de preţul maximal de până acum, care era de 25.000 lei plus 5.000 lei primă. Sindicatul agricultorilor printr-un memoriu semnat de fostul ministru al agriculturei d. C. Garofiid ceruse să se fixeze preţul de 60 de mii de lei vagonul, dar acest preţ a fost considerat de comisia economică a guvernului că ar scumpi prea brusc pâinea. LIBERTATEA COMERŢULUI CU GRAU IN INTERIOR Să se lase libertatea completă comerţului cu grâu în interiorul ţării, precum şi libera circulaţie şi transacţie, cu suprimarea oricăror taxe judeţene sau comunale, cari se percepeau în linele părţi pentru grâu. PREŢUL PÂINEI Corespunzător acestui nou preţ al grâului comisia economică a guvernului a fost de părere ca preţul pâinei obişnuite (pâinea mulţimei) negre să se fixeze la cel mult 4 lei şi 50 bani kg. Dar ca să se asigure îndestularea populaţiei cu această pâine, s’a pus condiţia morarilor să fie obligaţi ca din grâul ce-l vor măcina, 50 la sută să fie făină neagră pentru această pâine. Pentru restul extracţiei să se lase libertate atât în ceea ce priveşte sorturile de făină, cât şi în ceea ce priveşte preţul pâinei albe, rezultate din aceste sorturi de făină superioară. Dacă însă se va abuza de această libertate, guvernul va interveni ca să reglementeze atât extracţia, cât şi preţul acestor făinuri superioare, precum şi preţul pâinei albe. Pe baza acestui aviz al comisiunii economice, d. ministru de industrie şi comerţ V. P. Sassu, va face un referat consiliului de miniştri, care să se pronunţe definitiv asupra acestui nou regim al grâului şi pâinei şi 39 întocmească un jurnal, în care să se treacă toate dispoziţiile a, acestea. Jurnalul consiliului de miniştri va ţine loc de regulament şi toate infracţiunile la dispoziţiile acestui jurnal vor fi pasibile de I sancţiunile prevăzute în noua lege de infrânarea a speculei. I EXPORTUL GRÂULUI RAMANS PROHIBIT I Comisiunea economică a mai I opinat ca exportul grâului si I rămâne şi pentru noua recoltă , prohibit, întrucât producţia din acest an e redusă. Atât sindicalitul agricultorilor prin memoriul Garofii, cât şi sindicalii moravrilor s’au exprimat pentru menţinerea prohibitei exportului de grâu până la viitorul an agricol. I * SE PROCLAMA LIBERTATEA EXPORTULUI DE GRÂU PENTRU ANUL VIITOR Comisiunea economică a ex- I primat apoi părerea, ţinând seama de memoriile sindicatelor a- I mintite, că să se proclame de pe acum principiul libertăţii ax-I portului de grâu şi de celelalte cereale pentru anul agricol viitor, dacă însemânţăirile viitoare vor trece de două milioane de hectare, socotite necesare îndestulării trebuinţelor interne (însemânţări şi alimentare), aşa încât cheia libertăţii exportului de grâu este lăsată în mâna producătorilor. ifsporteS ds vil® Comisia economică s’a ocupat şi cu exportul de vite şi după desbaterile avute a dat următorul aviz: Să se lase liber exportul de vite, fără contingentare şi fără autorizaţii (permise) de export, ci numai cu taxe vamale, dar acestea să fie aşa de mari, încât să facă imposibilă urcarea preţurilor cărnei în interiorul ţări. Cu alte cuvinte taxele vamale vor fi protecţioniste pentru consumul intern. Comisiunea a motivat acest aviz pe faptul că exportul de vite este necesar să fie deschis pentru asigurarea desvoltărei economiei noastre de vite, cât şi pentru valorificarea unei din cele mai mari bogăţii ale ţării. TAXELE VAMALE PENTRU EXPORTUL DE VITE Comisia a opinat ca taxele vamale pentru exportul de vite să fie de 6000 lei de cap de vită. Din taxele acestea de export, guvernul voieşte să creieze noui izvoare de venituri, necesare îmbunătăţirei situaţiei materiale a funcţionarilor şi pensionarilor statului, adică a categoriei de 5 la sută din populaţia ţarei, care suferă. , EXPORTUL DE PORCI RAMA. NE PROHIBIT Pentru ocrotirea consumaţiei interne de grăsime şi de carne de porc, comisia economică a guvernului a fost de părere că trebuie să se mai menţie prohibirea exportului de porci. Exportul da lui şi ele caşcaval Comisiunea a examinat şi chestiunea exportului de ouă şi de caşcaval şi a stabilit următorul aviz: Pentru exportul de ouă s’a admis principiul adoptat pentru exportul de vite, adică s’a lăsat pentru timpul dela 1 Mai până la 1 Noembrie a. c. libertatea exportului de ouă, de asemenea fără permise şi fără obligaţie de contingentare, dar cu plata unor taxe vamale ridicate, protecţioniste pentru menţinerea preţurilor interne scăzute. Comisia a opinat ca aceste taxe să fie de 2 lei de ou în loc de 60 bani, cât era până acum. • Comisia s-a declarat apoi principial contra libertăţii exportului de caşcaval, spre a împiedeca scumpirea brânzei şi laptelui în interior. Totuşi, pentru valorificarea stocurilor de caşcaval tare, zis grecesc, din vechea recoltă a producătorilor, cari sunt ameninţaţi de mari pagube, din cauza neputinţei de desfacere a acestui aliment în ţară, şi deci de avarierile mărfei, comisia a admis că toţi producătorii de asemenea caşcaval să poată să-şi facă exportul în timp de o lună a stocurilor existente, plătind o taxă vamală de 45 lei de kg, pentru ca astfel acest export excepţional şi de o singură dată, să nuinfluenţeze cu nimic preţurile interne ale caşcavalului. HOTĂRÂRILE COMISIEI SUPERIOARE VAMALE . In legătură cu avizele date de comisia economică a guvernului comisia superioară vamală a vut Vineri seara şedinţă şi a fix următoarele noui taxe vamal de export: 6000 lei de cap de vă, 2 lei de ou dela 60 bani, 4 lei de kîg. caşcaval, 15 lei d klg. de şuncă dela 8 lei, 25 li de klg. de ghiudem, dela 20 la și 30 leî de klg. de salam del 20 lei E. C. /V^VVVVWWVNW^WWNA I Jisr Ir. 15} din 11 Iunia 1023 l CUPOX 1 pentru asigurarea raudnt de invaliditate permanentă, provenită din accidente de tren, tramvaie, vapoare si automobile cu suma de : i lei 30199 (treizeci mii) &\«nele și pronumele ^ OeupHiiirtea și adresa N. B. — Acel cupon destinate a fi trimis împreună cu suma de 5 lei, Soc. Română de asigurări STEAUA ROMANIEI, Str. Carol No. 19, asigură p-' i cititorul expeditor contra inva- Sidităţii, pană la 1 Decembrie 1929, cu condiţia de a avea i, orice moment cele din urmă 10 cupoane. ‡/*vwvwvw A^vvvwwve Ofili „VESELIT