Universul, iunie 1923 (Anul 41, nr. 141-170)

1923-06-11 / nr. 151

PmiA REBIttJOfDfiD DJEfER Si BLCN21 a SOCIETATE­ ANONIME ROMANE DE FINANCIARE *°­*a BiUCUOLSTI STR. SFINŢII APOSTOLI Produsele :­ifiinţei şi experienţa de 25 de ani, au făcut ca tii ’tiA şi GHEMA­­­LOHA, să fie cele mai bune pre­parate pentru înfrumuseţarea ternu­­lui şi intreţin­erea frumuseţe* lui. PUDM PLOUA de-o fiinţă mco tw»arabilă, suav si durabil parfu­mată, este expresia perfecţiune* ca Pudră. După o singurei întrebuinţare Pudra Hora devine indispensabila per itr u toaleta so­ni­că a oricărei femei care ţine s.i-si-cons­cen­e.si să-si m­ăreasca frumuseţea. Peters ir © si rt cu cala mai r&iui viii© p«*Dra să?®!**®. CREMA FLORA îşi păstrează locul în­tâi printre toate celelalte pro­duse similare. C ;iS FLORA este absorbită de , mele imediat fără a lăsa luciul cremelor cu­­frăsii ni-CREMA FLORA apără faţa şi mâi'ndte de aspreala de arşiţa soa­relui, întreţine Pdelta mală, o albeşte și­ o calif­e­­leasă, înlăturând*~S­­petele și defectele. IQHtj tUttiSjft ca toti cerasataliile Lei 143.i­00 F0«O TORI M G!i paner» la mers satinati Lei 148.500. tele mai trainica Curele de transmisiune «ie piele balaSa pita* de camilla se gisess I« dep ozitele J .cquas PfVJCKE» București, Str. S­mâr­dan 27 biMmmm­mnmmm m Rejorasefitan­ta Companiei „YOS !“ Masini de scris si Atelier Mecanic S’A MUTAT in Strada Câmptepanu lo, (intrarea Sf. Ionică) A ei OMSTEm Taiif^n “9.17. Telegram«» „Y 1­­TK Fiucu­­sti Conpiratques si feoisson­s ti scutesc de serviciile tale•*%1 So Soi­r­e Parisien 33 Calea tftetariei 33 (lângă Cin­mi Colosenm) Hoassen­a £c,pp"' 37­ Marchizete S 5S Epoage Síi« 95 Epauge STS IS Crepe 5W 114 Marctete S““ 120 flnin Lavable o. combi- tfj*r Díiáv nestoane faate catorite »»'­* Crepe lo°«r;nio,ile 125 Brinan^i P rochi și Kf|50 \íl |jílí»M? pălării iíJ— Opal r' ""SCTi: 83 Crepe*”'0"!“; ** 249 Muze de lldteee 42® Pânza cearceafuri a S1Î03 p. lingerie H |öpt asorl ms it în Suk ăs parâcsmrf, Spsage șl J^archUeîs. — jffatase pia­tra Jfantcanx și Cieropirle BUCUREŞTI înştiinţare Primăria Capitalei aduce la cunoştinţa abonaţilor la apă, cari au contorii montaţi în că­mine la poartă, că sunt obligaţi a întreţine în perfectă stare de curăţenie aceste cămine, ferin­­du-le de gunoaie sau alte murdă­rii, cari provoacă alterarea con­­torilor şi imposibilitatea cititori­lor de a le vizita — aceasta ne­­căzând în sarcina Primăriei, care are în sarcina sa numai întreţinerea propriu zisă a can­torilor, nu şi a căminelor. Domnilor proprietari şi chiria­şilor, li se face cunoscut că sau instituit de Primărie Agenţi de control pentru constatarea de­fectelor la instalaţiile de apă in­terioară, şi s’au luat dispoziţii severe pentru înfrânarea risipei de apă provocată de nepăsarea abonaţilor cari nu’şi îngrijesc serios de instalaţiile de apă. Deasemenea se aduce la cu­noştinţă, că acolo unde contorii funcţionează regulat, plata apei se va face lunar, în raport cu consumaţiile, întocmai după cum se procedează cu gazul şi electricitatea. Preţul metrului cub de apă — cu începere dela 1 Aprilie 1923— fiind fixat la 3 lei, după cum s’a mai anunţat. Acolo unde contorii nu funcţionează fiind stricaţi, sau funcţionează nere­gulat, până la repararea sau înlocuirea lor de Primărie, taxele de apă perceptându-se tot lunar însă socotit, după cum s-a anun­ţat, în raport cu numărul încă­perilor imobilului, şi care sunt: 50 lei de fiecare cameră, socotit anual, pentru imobilele cari n’au serviciul de ,,tot la Canal“ și 75 ■ei, pentru acelea cu scurgerea la canal ,— respectiv 4.20 sau 6.20 Iei lunar, de fiecare cameră, în­casările se vor face tot la domi­ciliu. Direcţia Exploatărilor 796 Publications In ziua de 30 Iunie 1923, ora 10 a. m. se va ţine licitaţie pu­­bl­ic­ă la Casa centrală a asigu­rărilor sociale din str. Piaţa Amzei Nr. 3, pentru aprovizio­narea cu medicamente şi pan­samente necesare depozitului central de medicamente al a­­cestei Case. Felul şi ca­ntităţile de medi­­camente, sun­e specificate în listele anexate la cadtul de sar­­cine, care se poate vedea în ori­ce zi de lucru între orele 11.13 la direcţiunea contabilităţii, personalului şi materialul­ui di­recţiunei generale din strada Piaţa Amzei Nr. 3. Licitaţia se va ţine în con­­formitate cu art. 72—83 din le­gea asupra contabilității pu­blice. 800 Direcțiunea Generală Din Cernavoda Tâlhărie.­­ Mai mulţi indi­vizi mascaţi şi înarmaţi cu puşti şi granate, au reuşit seri­le trecute să se strecoare neob­,­servaţi de caraule în satul Sei­­menii­ Mari. Acolo, după ce au legat şi torturat pe locuitorul Hristache Gheorghe Puşchină, l-au jefuit de bani, obiecte cas­nice şi diferite alimente, după care tâlharii au plecat în­spre pădurile de peste Dunăre. Postul de ja­ndarmi fiind sesi­zat, a format io poteră, care a fost trimisă în urmărirea bandi­ţilor. Mort subit. — Locuitorul D. Moga, pe când se afla la mun­ca câmpului, a încetat subit din viaţă. O consfătuire la gilatorfa im Iaşi Iaşi, 8 Duminică dim., va fi la primă­rie o consfătuire prezidată de primarul Toma în care vor par­ticipa toţi foştii primari ai Ia­şului, ing. Niţescu, directorul re­gional al c. f. r. şi generalul Gherculescu. Scopul acestei întruniri por­nit din iniţiativă cetăţenească ar fi oprirea nouilor construcţi­­uni, pe care c. f. r„ le execută pe sectorul din jurul Râpei gal­bene“, urmând ca acest sector să fie păstrat aşa după cum l-a înfiinţat odinioară fostul primar al Iaşului, Neculai Gane. Aici ar fi locul cel mai nime­rit pentru aşezarea monumentu­lui lui Gane. Cazar dala­ Sanatoriul iino­a Am scris, acum câteva zîle, un articolaş în care relevam plângerea unui bolnav care ne scria că n’a fost primit în sanatoriul din Bârnova cu toate că obţinuse aprobarea. Medicul şef al sanatoriului ne face cunoscut că, acel bol­nav, ,,deşî protejat al familia noastre“ — după cum ne răs­punde d. dr. Gancevici — to­tuşi n’a fost admis în sanato­riu Pentru motivul că „în a­­nul 1922, când îî arătasem toată prietenia noastră“ pen­tru că lua acel aşezământ drept un joc de vilegiatură şî distracţiune, creîind astfel o­­ atmosferă de adâncă­­mora­litate prin relaţîunile ce le­­ avea aici şi în repetate rân-­­ duri părăsind sanatoriul fără permisiune, s’a înapoiat în stare de ebrietate complectă, stârnind vîi proteste şi des­enstul tuturor bolnav’lor, cari veniseră să-şî regăsească să­nătatea iar nu să facă orgii“. Dacă astfel stau lucrurile atunci plângerea bolnavului Georg­escu din Brăila — des­pre care este vorba — e lip­­­­sită de orice tem­eiu. Confirmarea mandatului de arestare a avoca­niat Ion Nicolau Iaşi.­­ In faţa Camerei de punere sub acuzare, secţia III-a a venit as­tăzi spre confirmare mandatul de arestare emis de d. judecător de instrucţie Ieşeanu, în contra avocatului Ioan D. Nicolau. Ministerul public era repre­zentat prin d. procuror Cerbu, apărarea prin d-nii avocaţi Flo­rin Ion şi Mircea Sem­en. Camera era compusă din d-nii judecători Vinkier şi Lupu. Acuzarea a cerut confirmarea mandatelor, iar apărarea a com­bătut cererea reprezentantului ministerului public. Camera a confirmat mandatul de arestare al inculpatului. .Universul Literar a apărut azi Duminică, 10 Iunie, cuprinde pe lângă două prea frumoase coperte în colori, un bogat şi variat sumar din care­­ remarcăm : Unde ne sunt visătorii? de­ Leontin Iliescu : Binefăcătorul, schiţă umoristică de Max şi A­­lexis Fischer, traducere de Const Ghica: Din umoriştii streini ! Bărbatul Lisavetei, localizare du­pă scriitorul umorist rus At­énaie Buchov de Damian; Vră­jitorul nuvelă de Grazzia Deled­­da traducere de L. L.: Cuvintele inedite a oamenilor mari; Fulgi de Soare de G. Nutzescu, etc. etc. „anitarsul Literar* publică pe lângă frumoase ver­suri semnate de Th D. Speran­­ţia ; Sofronie Ivanovici ; Stelian Delacam­pina ; Ion Th. Ion Hota­­rele Ion Udrişl­-Olt, etc., etc., interesanta rubrică filatelică in­­formaţiuni filatelice, mica publi­citate, filatelică, precum şi noui­­le importante premii filatelice pe care Universul Literar le oferă gratuit, cititorilor săi care vor strânge cupoanele ce le vor găsi n jurul paginei ultime. Universul Literar se vinde cu 2 lei în toată ţara. ♦ D-nii dr. Gheorghe Comşa şi d. dr. Iosi Pop au fost înaintaţi subdirectori generali cl. II în ministerul cultelor și artele (UNI­VERSUL Decernarea premiilor Vineri d. a. Academia Ro­mână a ţinut şedinţă, solemnă sub preşidenţia d.lui Iacob Negrutzi, pentru proclamarea premiilor acordate în actuala sesiune. D-sa citeşte o scrisoare a d.lui Vasilescu-Karpen adresată preşedintelui Academiei Româ­ne,prin care mulţumeşte pentru cinstea ce i s’a făcut de a fi ales membru al Academiei. D. V. PARVANI a citit, darea de seamă asupra acordării pre­­miilor în valoare­ de 63000 lei dintre care 25 mii lei împărţiţi în 7 premii variind între 1500 şi 5000 lei, iar restul de 38 mii lei împărţit în 6 premii. La premiile cu subiecte date s-a prezentat n­imai un singur manuscris, care a fost distins cu premiul respectiv de 5000 lei. Academia regretă că se pre­zintă prea puţini concurenţi la premiile ei cu subiecte date. Dar explicaţia este firească : dacă se ţine seamă că premiile­­ puse la concursurile anuale­­ sunt cele dinainte de războiu.­­ „ Pentru aceasta, intelectualii noştri, nu se simt atraşi de premiile celei mai înalte insti­­t­­uţii de cultură, căci prea pu­ţine din premiile ei ar acoperi cheltuelile de publicitate ale­­ manuscrisului.­­ Pentru acest motiv multe lu- ’ crări nu pot vedea lumina ti­­parului, chiar dacă Academia le onorează du premiile puse­­ la concurs.­­ Și ceea ce e mai trist e fap-­­ tul că nici fondurile speciale ‘ ale Academiei nu.i permit în­ • dreptarea aceastei rele stări de fapt. Decernarea premiilor S’au citi apoi rapoartele pre­miilor acordat în ordinea urmă­toare : D. I. NISTOR a citit raportul asupra volumului: „Istoria răz­boiului pentru întregirea nsa- i mului 1916.1919 de Const. Ki- t riţescu, lucrare premiată cu­­ premiul Năsturel de 4000 lei. D. I. SIMIONESCU a citit ra­­portul asupra cărţii didactice:­­ „Noţiuni elementare de chimie­­ şi mineralogie“ de d-nui M. Că­­i­dere şi V. Popescu, lucrare pre-­­ miată cu 1500 lei din premiul­­ „Asociaţiunii craiovene“. D. I. BIANU a citit, raportul asupra volumului de schiţe şi nuvele „Prinţesa Ribiţa" a d- lui Jean Bart (Eugeniu P. Bo­tezi lucrare premiată cu premi­ul „Eliade Rădulescu” de 5000 lei. Tot d-sa a citit raportul pu­­blicaţiunei „Scrisorele unui ra­­zeş” de Cezar Petrescu, lucrare premiată cu premiul „Tonco­­viceanu de 1000 lei şi 2000 lei din premiul „Constantinide“. D. M. SADOVEANU a citit raportul asupra volumului de ■poezii „Cascadele luminii“, a­ d-lui V. V. Paraschivescu, lu­­crare premiată cu 700 lei din premiul Constantinide. D.sa a mai citit raportul asu­pra volumului „Isvoare lim­pezi“ sonete și poeme de Mar­­cel N. Romanescu, lucrare pre­miată cu 700 lei din premiul „Constantinide“. D. SEXTIL PUȘCARIU a ci­tit, raportul asupra „Bucolicelor lui Virgilu“ traduse de Teodor Naum, lucrare premiată cu 600 lei din premiul Constantinide. D. BOGDAN.DUICA a citit raportul asupra lucrării : Isto­­ria Teatrului în Moldova de Teodor Burada, lucrare premi­ată cu premiul Gr. Angelescu de 4000 lei. D. dr. ANTIPA (în locul d.lui Mrazec) a citit raportul asupra publicaţiei „Porumburile româ­neşti“ de Ion Enescu, lucrare premiată cu 3000 lei din pre­­miul ,,Adamachi“. D. porf. V. BABEŞ a citit ra­­portul asupra lucrării „Parazi­­tologie umană“ de dr. C. Poc­­naru.Căplescu, premiată cu 1000 lei din premiul „Adama­che“. D. I. SIMIONESCU a citit ra­portul asupra publicaţiei „Mus­­celul nostru“ de C. Rădulescu. Codin, premiată cu 1000 lei din premiul „Adamache“. D-sa a mai citit raportul asu­pra lucrării în manuscris : „Ci­nematografia câmpiei dintre râul Olt şi Argeş de Iulian Rick, premiată cu 5000 lei din pre­miul „Năsturel“. * D. Iacob C. Negrutzi a fost ales preşedinte al Academiei Româ­ne pe anul 1924 şi d. V. Pârvan, secretar general pe un period de 7 ani. it Him­mein serviciilor statului Marea comisie budgetară s-a întrunit Vineri la finanţe, în pre­zenţa majorităţii membrilor guvernului, şi a discutat mo­dalităţile practice după care să se revizuiască situaţia şi or­­ganizaţia tuturor serviciilor­­ statului şi posibilitatea unei mai bune folosiri a personalu­­lui actual în vederea prezentă­­rei legilor de organizare şi uni­ficare administrativă parla­­mentul­ui în sesiunea viitoare dela toamnă, legi pe baza că­­rora ar urma să se întocmeas­­că şi budgetul exerciţiului 1924. Pentru a ajunge la acest re­zultat s’a constatat că nu sunt­­ suficiente n­imai subcomisiuni­­le budgetare cari au lucrat in acel­aș scop și anul trecut. Spre a avea icoana fidelă a serviciilor statului din Româ­nia întregită, pentru o bună gospodărie administrativă și pentru satisfacerea tuturor ne­voilor, aceste subcomisiuni tre­­bue să fie mixte, adică compu­se dintr’un delegat sau doi ai subcomisiunei budgetare, din secretarul general al ministeru­lui, din directorul serviciului respectiv care se va cerceta, dintr’un membru sau mai mulţi din afară de personalul de azi în funcţi­une şi dintr’unul sau doi parlamentari. Membrii acestor subcomisii trebue să fie in curent cu mer­sul general al acelor servicii sau, prin activitatea lor din trecut, să aibă cunoştinţă de natura serviciului pe care îl va cerceta subcomisiunea din ca­re va face parte. Tot în aceste subcomisiuni va fi desemnat şi câte un dele­gat al ministerului de finanţe în scopul, ca pe baza datelor culese, să nu se dea naştere la organizări de servicii deosebite, deşi natura serviciilor ar fi a­­ceiaşi pentru unele sau pentru toate departamentele. D. Vinţilă Brătianu, după ce a făcut expunerea în sensul de mai sus, a citit membrilor co­­misiunei instrucţiunile în care se arată normele pe care trebue să le aibă în vedere membrii subcomisiunilor în lucrările ce le vor face in vara anului ace­sta. « * Lucrările tuturor acestor sub­comisii mixte vor trebui termi­­nate şi centralizate cel mai târziu până la 15 Septembrie a. c„ Comisia budgetară s’a ocupat apoi cu doleanţele corpului di­dactic cu privire la îmbunătă­ţirile salarizării prin noul spor după curba „Lalescu“, precum şi de cererile Celorlalte cate­­gorii de funcţionari. S’a ajuns la concluzia că a­­colo unde s’au făcut nedreptăţi în calcularea sporului să se fa­că îndreptările cuvenite. S’a mai arătat că după calculele sporului făcut pe baza curbei „Lalescu“ s’a ajuns pentru to­talitatea fucţionarilor la o su­­mă de 659 de milioane lei, în loc de 550 de milioane, cât pre­­vedea creditul înscris în budge­­tl actual. Diferența se va acope­ri din excedentele budgetare prin deschideri­ de credite extra­­ordinare speciale. • sa­lt­aţi­a mmmm -Plesia generală. - Imîmnătăţirea stării sMsifsrHoF - In ziua de 8 Iunie st. n- a. c. şi în noaptea de 8 spre 9, timp de 24 de ore, a căzut în toată ţara o ploaie măruntă, deasă şi continuă. Este prima ploaie generală în anul acesta. Până acum a plouat mai în toate părţile ţării, ploi parţiale, scurte şi repezi,d­in unele re­giuni în prea mică cantitate, în alte regiuni în prea mare cantitate, ori însoţită de grin­dină. Ploaia aceasta din urmă, cade ca o reînviorare a plu­garilor, pe cari vânturile din ultimul timp îi descurajase. La­ mulţi, dintre cei cari îşî dau seama, le venea să crează că perioada curentului tropi­­cal —­ cum l’au numit străi­nii — care a bântuit țara în ulti­mii doi ani la finele lui lun­e ?i începutul lui Iulie — ar f! venit anul acesta mai de vreme- Pentru păioase ar fi fost o nenorocire; ele acuma sunt unele în lapte (orzul) altele abia înspicate (grâul), altele sunt încă foioase, cu tijul neformat (ovăzul). Șî dacă în anîî trecut­ seceta nu a cauzat prea mari pier­deri păîoaselor, este pentrucă la finele lui Iunie ele erau cel pufin în pârgă, pe când a­­nul acesta dacă seceta șî vânturile ar fi persistat, în două­ săptămâni recoltele ar fi fost compromis de ploaia generală de erl schimbă mult în bine sîtua­­jtîa agricolă a ţării. Nu nu­mai ovăzul — care abia îşi formează paiul şi spicul — şi grâul căruia, bobul este în formaţie, dar şî orzul de pri­măvară, care este încă verde şî chiar cel de toamnă, care a dat în pârgă, dar are încă frunzele verzi, profită mult­, acum la formarea bobului, de această ploaie. Cel care profită mai mult este desigur porumbul, care­­ dacă unde a fost pus din vreme este de 50—60 centri merii, în schimb unde a fost pus, târziu, abia este apărut. Me'urîle şi porumbul fura­jer, au în această ploaie con­diţia de reuşită. Furajele vi-­ vace, lucernă, trifoi, etc­, îşî au asigurată recolta a doua Sfeclele profită tot aşa de mult ca Şi porumbul. Legu­mele din cultura mare şî viile cari abia au legat şi­ au asi­gurat rodul. Dar odată cu această ploaie generală şi liniştită, care a concentrat nou”iî, s’a termi­nat perioada grînd'nîlor, cari au bântuit muH în primăvara aceasta. Tot această ploaie contra,­riază viaţa şi înmurirea in­sectelor cari atacă recoltele, viile, pomii şi legumele. In schimb vom avea ceva rugină la cereale s.î mană la vîi. Dar nu trebuie să uităm zicala plugărească : la vre­me de secetă, e bună șî o ploa’’, cu/«’vndină. —*3E- nCarabella w­w —Mr. isi Ga­îth­e era fle salne ra publica, la fon­etrn, ateănairtele fagii lui lanio­ic a-- XTMea ia Hmm,­­ pentru a ssana ie esafadat ears^l aștepta la Pans, ia frământarea rsvera-. un mari care începuse si ciocotaassă,­­• amănunte- desc^se pasa reatanticâ a pamfilorului neîntrecut, Alexandra ihmas. Hfl DCfitii ai r'; ri] ti ifiPi iislBL lil.i ML MMUl sil PiilaU talii fe ii|~iij|gi silii îfMIrlrlIa comu’ei economice a pavernala! Toată lumea a cerut să se re­nunţe la politica, de comprima­rea preţului grâului şi să se fa­că în această privinţă o politică de încurajarea culturei grâului. Guvernul, ţinând seamă de părerile exprimate atât de mem­brii specialişti ai opoziţiei par­lamentare, cât şi de reprezen­tanţii diferitelor categorii so­ciale, precum şi de memoriile a­­­dresate de agricultori şi de mo­rari a însărcinat comisia e­­conomică să studieze toate desi­­deratele exprimate de cei amin­tiţi mai sus şi să-şi dea avizul asupra noului regim a! grâului, care să intre în vigoare odată cu noua recoltă. Comisia economică a guver­nului, compusă din d-nii­ mini­ştri V. P. Sassu, V. Brătianu,­ gen. Tr. Moşoiu, Al Constanti­­nescu şi d. ing. Tancred Cons­ta­­ntinescu director al C. F. R., s-a întrunit Vineri la minis­terul de finanţe şi după lungi desbateri a ajuns să schiţeze ur­mătorul regim al grâului : PREŢUL GRÂULUI Preţul grâului să se fixeze pentru noua recoltă la 45 de mii de lei vagonul, fără alt adaos de primă, deci un spor de 15 mii lei la vagon faţă de preţul maximal de până acum, care era de 25.000 lei plus 5.000 lei primă. Sindicatul agricultorilor prin­­tr-un memoriu semnat de fos­tul ministru al agriculturei d. C. Garofiid ceruse să se fixeze preţul de 60 de mii de lei vago­nul, dar acest preţ a fost consi­derat de comisia economică a guvernului că ar scumpi prea brusc pâinea. LIBERTATEA COMERŢULUI CU GRAU IN INTERIOR Să se­­ lase libertatea completă comerţului cu grâu în interiorul ţării, precum şi libera circula­ţie şi transacţie, cu suprimarea oricăror taxe judeţene sau co­munale, cari se percepeau în li­nele părţi pentru grâu. PREŢUL PÂINEI Corespunzător acestui nou preţ al grâului comisia econo­mică a guvernului a fost de pă­rere ca preţul pâinei obişnuite (pâinea mulţimei) negre să se fixeze la cel mult 4 lei şi 50 bani kg. Dar ca să se asigure îndestularea populaţiei cu acea­stă pâine, s’a pus condiţia mo­rarilor să fie obligaţi ca din grâul ce-l vor măcina, 50 la su­tă să fie făină neagră pentru a­­ceastă pâine. Pentru restul ex­tracţiei să se lase libertate atât în ceea ce priveşte sorturile de făină, cât şi în ceea ce priveşte preţul pâinei albe, rezultate din aceste sorturi de făină superi­oară. Dacă însă se va abuza de această libertate, guvernul va interveni ca să reglementeze atât extracţia, cât şi preţul a­­cestor făinuri superioare, pre­cum şi preţul pâinei albe. Pe baza acestui aviz al com­i­siunii economice, d. ministru de industrie şi comerţ V. P. Sassu, va face un referat consiliului de miniştri, care să se pronunţe definitiv asupra acestui nou re­gim al grâului şi pâinei şi 39 întocmească un jurnal, în care să se treacă toate dispoziţiile a­, a­­­cestea. Jurnalul consiliului de miniş­­t­­ri va ţine loc de regulament şi toate infracţiunile la dispoziţiile­­ acestui jurnal vor fi pasibile de I sancţiunile prevăzute în noua lege de infrânarea a speculei. I EXPORTUL GRÂULUI RAMA­NS PROHIBIT I Comisiunea economică a mai I opinat ca exportul grâului si I rămâne şi pentru noua recoltă , prohibit, întru­cât producţia din­­ acest an e redusă. Atât sindicali­tul agricultorilor prin memoriul Garofii, cât şi sindicalii morav­­­rilor s’au exprimat pentru men­ţinerea prohibitei exportului de­­ grâu până la viitorul an agri­­­­col. I * SE PROCLAMA LIBERTATEA­­ EXPORTULUI DE GRÂU PEN­TRU ANUL VIITOR Comisiunea economică a ex- I primat apoi părerea, ţinând sea­­­­ma de memoriile sindicatelor a- I mintite, că să se proclame de pe acum principiul libertăţii ax-I portului de grâu şi de celelalte cereale pentru anul agricol vii­tor, dacă însemânţăirile viitoare vor trece de două milioane de hectare, socotite necesare îndes­tulării trebuinţelor interne (în­­semânţări şi alimentare), aşa încât cheia libertăţii exportului de grâu este lăsată în mâna producătorilor. ifsporteS ds vil® Comisia economică s’a ocupat şi cu exportul de vite şi după desbaterile avute a dat urmă­torul aviz: Să se lase liber exportul de vite, fără contingentare şi fără autorizaţii (permise) de export, ci numai cu taxe vamale, dar a­­cestea să fie aşa de mari, încât să facă imposibilă urcarea pre­ţurilor cărnei în interiorul ţări. Cu alte cuvinte taxele vamale vor fi protecţioniste pentru con­sumul intern. Comisiunea a motivat acest aviz pe faptul că exportul de vi­te este necesar să fie deschis pentru asigurarea desvoltărei economiei noastre de vite, cât şi pentru valorificarea unei din cele mai mari bogăţii ale ţării. TAXELE VAMALE PENTRU EXPORTUL DE VITE Comisia a opinat ca taxele va­male pentru exportul de vite să fie de 6000 lei de cap d­e vită. Din taxele acestea de export, guvernul voieşte să creieze noui izvoare de venituri, necesare îmbunătăţirei situaţiei materia­le a funcţionarilor şi pensiona­rilor statului, adică a categoriei de 5 la sută din populaţia ţarei, care suferă. , EXPORTUL DE PORCI RAMA. NE PROHIBIT Pentru ocrotirea consumaţiei interne de grăsime şi de carne de porc, comisia economică a guvernului a fost de părere că trebuie să se mai menţie prohi­birea exportului de porci. Exportul da lui şi ele caşcaval Comisiunea a examinat şi chestiunea exportului de ouă şi de caşcaval şi a stabilit urmă­torul aviz: Pentru exportul de ouă s’a ad­mis principiul adoptat pentru exportul de vite, adică s’a lăsat pentru timpul dela 1 Mai până la 1 Noembrie a. c. libertatea exportului de ouă, de asemenea fără permise şi fără obligaţie de contingentare, dar cu plata unor taxe vamale ridicate, pro­tecţioniste pentru menţinerea preţurilor interne scăzute. Comisia a opinat ca aceste ta­xe să fie de 2 lei de ou în loc de 60 bani, cât era până acum. • Comisia s-a declarat apoi principial contra libertăţii ex­portului de caşcaval, spre a îm­piedeca scumpirea brânzei şi laptelui în interior. Totuşi, pentru valorificarea stocurilor de caşcaval tare, zis grecesc, din vechea recoltă a producătorilor, cari sunt ame­ninţaţi de mari pagube, din cauza neputinţei de desfacere a acestui aliment în ţară, şi deci de avarierile mărfei, comisia a admis că toţi producătorii de­ a­­semenea caşcaval să poată să-şi facă exportul în timp de o lună a stocurilor existente, plătind o taxă vamală de 45 lei de k­g, pentru ca astfel acest export ex­cepţional şi de o singură dată, să nu­­influenţeze cu­ nimic pre­ţurile interne ale caşcavalului. HOTĂRÂRILE COMISIEI SU­­PERIOARE VAMALE . In legătură cu avizele date de comisia economică a guvernului comisia superioară vamală a vut Vineri seara şedinţă şi a fix următoarele noui taxe vamal de export: 6000 lei de cap de v­­ă, 2 lei­ de ou dela 60 bani, 4 lei de kîg. caşcaval, 15 lei d klg. de şuncă dela 8 lei, 25 li de klg. de ghiudem, dela 20 la și 30 leî de klg. de salam del 20 lei E. C. /V^VVVVWWVN­W^WWNA I Jisr Ir. 15}­­ din 11 Iunia 1023 l CUPOX 1 pentru asigurarea raud­nt de invaliditate permanentă, pro­venită din accidente de tren, tramvaie, vapoare si automo­bile cu suma de : i­ lei 30199 (trei­zeci mii) &\«nele și pronumele ^ OeupHiiirtea și adresa­­ N. B. — Acel­ cupon destinat­e a fi trimis împreună cu suma­­ de 5 lei, Soc. Română de asi­­gurări STEAUA ROMANI­EI,­­ Str. Carol No. 19, asigură p-' i cititorul expeditor contra inva- S­idităţii, pană la 1 Decembrie­­ 1929, cu condiţia de a avea i,­­ orice moment cele din urmă 10­­ cupoane. ‡/*vwvwvw A^vvvwwve Ofili „VESELIT

Next