Universul, iulie 1923 (Anul 41, nr. 171-201)
1923-07-01 / nr. 171
!?• ' "2 . I®Kde Efiglezei Calitatea cea mai superioară p 1 sosit direct din Londra I bei Nou și foarte bogat transpar! 1 pentru sezonul ds Mari I :: Special Covercot ::| pc skro halîie şi paraesiuni şi Alpaga negru şi bleumarin |j din cele mal fînacalHâdl şi în dasenurile pj cele mitl susî si modama In special atragem atenţiunea D-lor amatori de'O H marfă mai aleasă asupra mareei comerciale patentată ||1 ■ ii ^ cusută pe|borduriîe (marginile) stofei, care e de o elegantă durabilitate şi fineţă reîntrecută până în prezent şi a căreia unici şi singurii proprietari H suntem în toată lumea || ?Î ^ l'l 'i« 457^ |: Sucursale: || l| Paris, Hirana, Madrid, Cairo, Maroco, Capsiadt, Msaburn, Peking, Ria da Janisia m Singurul reprwenîaaî pentru îîomânia ^ I Sin leii! Illl I li';Supusul Marii Britanii Centrala: GALAȚI, Strada Domnească 13 P^Sucursaia i^BUCOfcEST!, Str. Academisi 45 p pentru trseiăÎOBfefs Cf ungare 4î paiîtru Automobile w sî®para= PRIMUL ATEUER SPECIAL IN ROMANIA MARE PESCHfc# Strada Lipsea til, 21 Suita! ctani | I MACKECHNÎE V"»«“»*1.1' fr.auiaf w J hra junta I If. Mill IfSilltS liilüí Widnes (Anglia) iVsositunnoatransport | Cankala pentru Rombia Me. Kechnie Brothers Limited Bucuresti - Calea l'jeti»r:©î 93 Camera 210 Telefon 34|18 | Adresa Telegrafică: MACKECHSIE, București kriKIT! BB BERE tl RACITOARE ! Qb.Aleisandrescu Strada Sabinelor ?io. IO. — BU.USlESTi (Xip&lul Spirei) Brevetat cu numărul 6732 prin Decret Regal. Aparate'cH ssere şi ăntosis, aparate de Li* fmonadd, Te^gb-aî© îmbrăc ata sa sine conţinând îşi aparat de Bere cu rSsitor, Raî.uri ş] ori ea [decor psntru restaurante. Soţia -ji, aiOieluH, jets. at«. • SN GftO« sî ferM 0£TA!L. - ¥6'. 33 I 33 DECIMflLE-CANTfiREj ===== IDE CEREALE ===== sAsems VERIFICATE I. 221 NI 1 i I EE — I „ C. SOHSBIR S Site® A. e. atzaersâorî 1 I la «ucu ar s T ti IbIEOJSI, D8H1UÎ84RB 1 BIROU: Str. Tudor Vladimirescu IA. — Telefon 4568 DEPOZIT: Strada Sevastopol No. 33 -- Telefon 1317 «■■ni nu iii ii ii iiiiii iii» ii n i mm' I' mu imn imiiiiTirai sakaBmrszmmamimmmss^ Îmîlei fabrici hu, îiiisafirifl 1 Alasini pentru fabricajiunea de articole de cîment ^Ţigle, moloane, blocuri soale si plăci pentru uzu* tic mânâ şi torţă motrică. Forme pentru tuburi de beton, inele «lei fântâni, trepte etc. COLORI DE CIMENT de La calitate peai inîa ganerală BM48ESE5. Eilîilij. I pra. română tavropoleas 5. Etaj 1. Instalaţiunî complecte pentru fabricaţiunea ardaziel da Asbest-cii mento^ETERNIT“ livre zi prompt ab. depozit Braşov . nostru Beete gratis 3589 HHSmi D£ WESTECAT BETOM SALVATOR . Cabinet medical fondat la INoc 11 Media specialişti pentru lozie VEfIERKI I SIFILIS Boala Prees Tratamentul Blenoragiei cronic prin Motoare Electroterapeutic Electrotermic pentru prostatica Dretroscopiei ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefato-rachidian. Cunoaşterea sancrului sifilitic pila d Uramicgoscopie — PASAnlUU, ROMAN No. 3 -flSniTă Teatru Naţional). iiuauresti Consult. 0 -1 si 8-3 TKU5POV i tfSDl I. MIHALOtfia siPHids. mhito - namissE DIATHERMIE, ELSQTHDTHStUPlS trata,mmm modern îl Impotentei Consu" —10 dim. si 3—8 p. m. Stra . i 3eSwad.jr©, 3. D*r HILLER SlFiLlS, BOU DE PifcLLE GElfiTOURPi ARB (bărbaţi şi femei) Diatermie şi dectroterapie pentru complicaţiile Blenoragiei Şi pititisului (rBUiuatisiu, prostatite, mflam. mitrei si ovarelor, impotenta, anghina de piept, tabes, nevralgii etc.) Cons. 8-10 dim. si S-S seara. 8, Strada Cigital, 8 4524 h. a. HIltiflSTAOI VeMERICE-KFHIS BARBAT 1 Si REMEI Cons. 9—12 si 5—S CALEA VICTORIEI, 60 Pasaj. Imobiliara. Scara A etaj ii. 3437 A apărut in editura Socec ediţia Vl-a La toate librăriile. 20 iei. Sia uri pentru îngrijirea COPILULUI mt Sâîiâfcas şi tttcâttaw de dr. I. EUtnist, medic de copii bul. Domniței 21. Tel. 59]. Consult. 13. 4024 KARLSBAD Dr. CAHANESCU şi-a reluat consultaţia oile zi la Lorfearkranz (Vis-avis de colonada Mumibrun). 4381 Ir. Ism I. Mir SPECIALISt în B3ALE de ochi și usischi Str. Paris N . 27 Consultaţiua.: dala 11 luna.— 12 luni. a. m. si 4—6 p. m. 4437 ÎHl’ARUILA NERv’ILOR Or. mamiH Str. iBibescu- Vodă 6 Tratamente speeiale ; BOALE NERVOASE SEXUALE (Impotenţa), STOMACALE «dilataţii) REUMATICE şi INURIJiREA FETII Consuitatiuni dela 8—i s. de in 6—8 Doctor iTSTiiliii" de la Universitatea din Odessa M A H O S Boli de FE *+El intern* șl COPII Strada Viitorului No. 21. Consult: 9-11 a. m. si 4-7d. a. ________Telefin 30 I 59 4493 Doctorul Gh. Constanîinescu Specialist la Boale INTERNE și SIFILIS. Se instaleaz.i în lunile Iunie şi August (a biiSâ QOVOÎlâ ca Medic Autorizat. Vila Marioara 4567 DOCTOR Lisurg Beltiagileaaa Medic al spitalelor Eforiei Civile Pentru boale inieim (pinioni inimă, stomac etc.) S’a mutat in casa proprie B levardul Carol 23 coll italiană Mo. 1. Consultaţi vni 6 -8 pan, 4302 Covasna Hoţiirii fill Consultaţii da la 1 iulie Villa Horacky (in Parc) 447) Dr. BflMUNESHU' Bucureşti, Calea Ratiovei 5 vindecă radical, repede, fără aurore împOTi.\ l'A. OV WISH, BLENOIl,\GI,\. SIFILIS la bărbaţi şi femei luiectii intravenoas cu A'co alvarsan Analiza Sângelui „Wasserman“ Consult. 8-12 a. m 2-8 p. m. * 400) lCairistrai«I OOCYOHyL : GRIGQ3E GRIUJR Unas *ubin _____ 31?39 Dr. L. Bercea Calea Moşilor 93 Specialist in Boli şi operaţiuni de OcM, atts, cât şi Urechi consultaţii 11-12 şi 3-8 Telef. 38 12 4415 Ir. ltraienii Boale Genito - Urinare, Piele Sibils injecţii intravir.oase cu MERCUR şi trilbersalvarsan 60S combinate întro singură injecţie Str.ISVOil 6bis,ore e2-4 şi 7-8)ii- Telefon 526d 4431 Otor LAZAROVICI M£DIC- OSMTiS/ Tratează contencios boale de gingii, de dinţi (pombe etc.) Dinţi artificiali ficşi (punţi) cu dinţi albi, sistem că nu se mai sparg in gură. Consult 9 - 12 şi 3 — 6. B-dul Elisabeta, 4. Pentru funcţionarii studenţi , preţuri reduse — 1 151 TEU EUR LINIE GARAJ Închiriat informaţii: J. SARF. — Rahovel No 280. — Bucureşti Tel. 17 I 64 B as . A_____________________________ n?5 T Wirsm' falsl niâfiii i iifeit drillst Moma — Ce este şi ce ar putea sǎ ire. — Politica plin oraşele miei. — Spal prefect şi rolul sâu — De departe, turnurile înalte ale celor două biserici, coşurile zgârţite-cer ale celor câteva fabrici şi clădirile albe, risipite prin verdeaţa grădinilor şi livezilor, te fac să crezi că Chilia Nouă este un oraş modern. Dar, de cum ai coborât la debarcader din vaporul care te-a adus pe Dunăre şi le-„ai înfundat în prăfălia de un sfert de metru a străzilor, te convingi că Chilia este departe de a fi chiar un simplu oraş. Şi totuşi Chilia Nouă figurează în geografie şî în condicile administrative cu numele de romană urbană, deşî nu este de cât un sat mare, mare de tot. Satul acesta n'are nici avantajul de a fi frumos. Clădiri cum se cade foarte pupne, şi acelea care sunt n‘au nici o arhitectură şî nu se deosebesc cu mult de miile de magazii de cereale din oraş. Acestea explică tot rostul şi existenţa acestui târg după cum sunt vorbitoare şi sutele de căruţe cam forfotă încărcate şi goale de-a lungul aşa ziselor strade ale oraşului. Chilia Nouă este port de încărcat cereale. Nu există o cafenea sau restaurant cum se cade, sunt doar câteva ceainării enorme în care zeci şi sute de oameni — mai toţi căruţaşi şi pescari—îşi trec timpul. Nu există loc de distracţie şi chiar cinematograf nu este în acest oraş, de aproa-pe 20 de mii de locuitori. O singură înfrumuseţare a oraşu- ului este un monument al eroi- ; lor, care a fost făcut mai mult ca să comemoreze pe acei cari , au stăruit ca să fie făcut șî al căror nume este gravat pe plă- cile de bronz ale piedestalului, j de cât s‘amintească isprăvile celor cari s'au jertfit pentru patrie. Şi ce lupte s‘au dat, ‘mi spune un cunoscut, câte în-trig! şi scandaluri în jurul chestiunei cine va figura şi, cine nu, pe placa comemorativă! Monumentul se pierde în piaţă, care este veşnic populată de o massă de căruţe,—căci cele patru colţuri ale pieţei sunt proptite de 4 ceainăriţ cârciu- j me cari atrag o lume setoasă şi flămândă. Se lucrează, dar şi se bea mult aci ! Orăşelul acesta murdar, în care nu este un hotel în care să te poţi odihni, este anul din cele mai active centre ale RaTMsarabiei. Nicăiri nu se încarcă atâta grâu şi porumb şi tot felul de cereale, ca la Chilia Nouă. In cursul anului trecut, au ieşit 28 de milioane kilograme de cereale în vase de Mare şi 1.373.158 de kgr. de cereale in vase de fluviu, plus alte produse economice. Portul este mic şi neîncăpător şi face ca blu seorî vasele şi şlepurile sarate în larg până le vine rândul. Toate grânele acestea, cari se exportează, sânt aduse de căruţaşi din împrejurîmi, căci Chilia Nouă nu este legată prin nici o linie ferată cu restul Basarabiei. Şi oricine îşi poate închipui ce va deveni orăşelul acesta, dacă mâine va fi capătul unei linii ferate şi ar avea un port sistematic care să sa- tisfacă cerinţele acestei regiuni aşa de bogate. Până atunci, până când se va hotărî ceva ca să se evidenţieze mai bine bogăţiile acestei provincii, Chilia Nouă va înnopta în praful ei gros şi lipicios în timpul vereî şî va pluti în noroiul negru şi adânc în timpul toamnei şi primaverei, pe când politicianii locali cu concursul celor din regat îşi vor face micile lor combinaţii. Căci Şi aci, în acest târg de căruţaşi, misiţi, pescari, negustori, se face politică şi este făcută de cea mai nepotrivită lume din câte există, dar care, cu un instinct special de pătrundere a ştiut repede să se acomodeze împrejurărilor. De autorităţile administrative se vorbeşte foarte rău în rândurile populaţiei. Oameni atraşi de mirosul câştigului ilicit, ca pasările de pradă de hoitul proaspăt şi fin. In mijlocul acestei populaţii bogate dar simple şi care nu ştie cum să protesteze, îşi fac treburile în deplină linişte. Acei câţiva localnici şi intelectuali rătăciţi din Regat văd tot şi încearcă să protesteze, dar pentru faptul acesta sunt supuşi celor mai urâte persecuţii şi nu este nimic mai îngrozitor decât persecuţia din partea unor administratori de provincie şi într'un orăşel izolat cum este acesta şi de unde ecoul nevoilor nu poate fi auzit. Rarele inspecţii, care se reduc la câteva chefuri şi partide de plăcere cu barca pe Dunăre şi o plimbare la Chilia Veche, nu servesc decât să dovedească populaţiei, că nu există sancţiuni pentru netrebnici şi populaţia înghite în sec nevoile şi nei nu mai încearcă sa reclame. La ce bun ? Şi ce nu s‘ar putea face într'un orăşel cum este Chilia Veche, cu o populaţie muncitoare, într'un colţ de lume aşa de fertilă, pe marginea unui fluviu caDunărea şi având la spatele său un pământ aşa de mănos, cume, este acel al sudului Basarabiei, de ar fi mai multă cinste în politică şi mai mult discernământ în alegerea oamenilor care să o conducă. •» In judeţul Ismail, din care face parte şi Chilia Veche, a fost numit prefect nu de mult un intelectual, d. Doinaru—poet şi publicist. Cât bine ar putea face acest om, dacă va putea să se desbrace de haina politicianului şi intelectualiceşte, adică cinstit, să vadă abuzurile cari se fac în acest oraş şi pe cari le-ar putea distruge cu o semnătură de condei—alungând pe ticăloşii din fruntea aşezămintelor unde ar trebui să fie paieteni cinstiţi. , Nu insistăm asupra amănuntelor; cine vrea să cunoască adevărul, îl întrevede printre rânduri şi tânărul prefect care ştie ce ei, va putea imediat să cunoască adevărul. S'o credem, pentru cinstea Sa şi pentru binele Chiliei Noui şi a judeţului Ismail, unde se aşteaptă de multe sancţiuni, că va şti face să se vorbească de el cu simpatie şi recunoştinţă de către chilieni. îîr. I. Ruscian Sitii3*ca pe zisa tie eri *in toate fabricele. — La fabrica de bere „Czell* a Însetat greva. - Ce are ce făcut delegatul ministerului meu După relaţiunile primite eri dimineaţă la ministerul muncii, situaţia în întreprinderile înota , lurgice şi celelalte fabrici din ţara Bârsei, Sibiu şi Tg. Mureş, este următoarea : La Braşov sunt în grevă lucrătorii de la toate întreprinderile metalurgice, dela 4 fabrici de mobile şi dela 3 fabrici pentru industria textilă. Se lucrează numai la fabrica română pentru repararea vagoanelor şi locomotivelor şi la fabricile: fraţii „Voina“, Transilvania“, şi „Babinsky“. La Sibiu, lucrează numai o întreprindere metalurgică, celelalte 5 fabrici sunt in grevă. La Tg. Mureş toate întreprinderile similare au încetat de mult lucrul. In cursul săptămânei trecute, d. dr Popea, inspectorul regional de la Braşov a reuşit să aplaneze greva de la fabrica de bere „Czell" din Dârste. Lucrătorii au dobândit un spor de 20 la sută asupra salariilor actuale şi au reluat lucrul. „ In prezent, este vorba ca să se înceapă tratative de împăciuire la Braşov spre a se încheia o convenţie de muncă pentru toate întreprinderile din cele 3 judeţe. Delegatul ministerului muncii, d. inspector general M. Georgian caută să reînceapă tratativele întrerupte şi în acest scop , a invitat pentru astăzi, la Braşov, pe delegaţii patronilor şi ai muncitorilor. De această primă întrevedere între părţi, atârnă posibilitatea reluărei tratativelor , din a-i planarea acestui mare conflict, dăunător producţiunei naţionale. Delegatul ministerului muncii are de stabilit, în primul rând, o apropiere între blocul patronilor metalurgişti din cele trei judeţe şi muncitorii intrasigenţi ce stau în grevă de câteva săptămâni. —• pe de altă parte, conflictul de aici este mai complicat întrucât primele tratative au eşuat şi faptul acesta a determinat să se declare greva şi în marile întreprinderi textile din Braşov, fabricile de tâmplărie din oraş şi împrejurimi Sarcina ce revine arbitrului, ce va conduce tratativele este deci dublă : să stabilească o înţelegere în privinţa salarizării în atâtea întreprinderi şi să tempereze, până la sfârşit, ambiţia dintre blocul patronat şi muncitoresc. De întrevederea ce se ţine astăzi la Braşov atârnă, în bună parte, soluţionarea în principiu a marelui conflict, din întreprinderile şi fabricile din Braşov, Sibiu şi Tg. Mureş. Un submarin englez misterios — Percheziţa de la ziarul „Daily Herald“ — Detectivii s-au prezintat în birourile ziarului comunist „Daily Herald“ din Londra, cu un mandat de perchiziţie spre a găsi originalul şi toate copiile fotografiei submarinului misterios „X. Z“, lansat la Chatham,o fotografie reprodusă într’o ediție a numitului ziar. Originalul fotografiei a fost predat autorităților navale, iar numărul, în care s’a publicat clișeul submarinului misterios, a fost confiscat. — Telefoanele „Universului” Psreefâa 13'72 jŞecret® Hatul 56'43 lîedacfîa și con* 2'OS vorbim!® cu șî provincia 35'31 Administraţia '££171 Expoziţie_flotanta Societatea anonimă „Expozipa flotantă“ din Budapesta a cerut autorizarea ministerului de agricultură ca să viziteze cu un convoiu de vase fluviale, compus dintr’un remorcher şi 4 şlepuri, porturile: Orşova, T.Severin, Gruia, Cetatea, Calafat, T.Măgurele, Giurgiu, Olteniţa, Turtucaia, Cerna-Vodă, Hârşova, Galaţi, Brăila şi Reni spre a prezenta amatorilor, sub forma unei expoziţiuni flotante, tot felul de maşini şi unelte agricole şi industriale. Trei dintre aceste şlepuri sunt amenajate în interiorul lor cu circa 120 pavilioane de expoziţie pentru industria mai uşoară, iar pe covertă va fi expusă producţia industrială mai grea. Maşinile industriale vor fi puse în mişcare prin ciment electric. Al patrulea şlep va servi ca depozit pentru un număr de maşini la fel cu cele expuse pe primele trei vase, spre a putea vinde amatorilor piesele ce ar dori să le cumpere pe loc. Ministerul agriculturii a aprobat cererea şi a făcut demersurile necesare la ministerul de comunicaţii, spre ai permite vizitarea acestui convoiexpoziţie, porturile de pe malurile Dunării. Sport CICLISM Mari concursuri ciclista la Arad Clubul sportiv A. M. T. E., din Arad, organizează pe Duminică 1 Iunie mari concursuri cicliste la cari a fost invitată Societatea „Aqvila" a cicliştilor din România, care îşi va trimite reprezentanţii ei şi cari vor organiza deasemeni concursuri foarte interesante. Reprezentanţii soc. ..Aqvila“ vor pleca din Bucureşti Vineri 29 iunie ca la orele 8.20 seara. Programul clubului A. M. T. E. 1) Concurs de deschidere 4000 m. 2) Concursul tinerimer 8000 m. 3) Concurs principal 20.000 m. 4) Concursul Juniorilor 8000 m. 5) Concursul de consolare 4000 m. Programul Societăței „Aqvila“ 1) Premiul de deschidere 4000 m. 2) Premiul „Aqvila“ pentru Ardeal 8000 m. 3) Premiul București 12.000 m. 4) Viteză cu plecare din loc 200 m. 5) Viteză cu plecare lansată 200 m. 6) Viteză cu plecare din loc 500 m. 7) Premiul „Aqvila“ pentru Amte 16.000 m. CONCURSUL SPORTIV AL DIVIZIEI I-a Piteşti 26 Iunie Pe stadionul reg. 4 infanterie, amenajat admirabil de d-l colonel Fröschel, a început astăzi, la orele 2 d. a. marele concurs sportiv al diviziei IlI-a, în prezența d-lor generali Stratilescu, insp. general al armatei, Heiban, comandanţii corp. II, Alexiu, comandantul diviziei III, Economu, de la statul major al corp. II şi Oprescu, comandantul brigăzeî locale. Mai sunt de faţă toţi ofiţerii diviziei, în frunte cu d-nii coloneii Freshel, Răutoiu, Al. Ştefănescu , Gheorghiu, Sotir Dumitru, etc. Din localitate asistă foarte multă lume, din toate clasele sociale. După ce muzica reg. 4 Argeş, execută Imrrol Regal şi se face prezentarea concurenţilor, au loc diferite exerciţii de gimnastică suedeză, executate de soldaţii regimentelor 4, 22, 28 şi 30 inf., 6 artilerie şi 15 obuziere. împărţiţi in trei serii, după aptitudinele lor fizice în gradul de cultură, soldaţii oferă timp de o oră şi jumătate, dovada unui antrenament remarcabil, care nu poate fi decât de folos armatei şi ţărei. Urmează apoi un match de foot-bal, între echippele reg. 4 Inf. şi 6 artilerie, urmărit cu interes de public, matchal s'a terminat cu 1-0 în favoarea echipei 6 artilerie, cu tot jocul remarcabil al infanteriştilor. Partea doua a programului, a fost rezervată alergărilor pe jos şi corurilor. In curse de viteză, s'au clasat: I) Soldatul Dică Ion din 6 artilerie. II) Soldatul Trache Marin din 4 inf. III) Plutonierul Angliei P. Vasile, din 30 Inf. In cursa de fond (5 kilometri şi 19 minute). I Soldatul Niţă Ilie din 29 inf. I şi sergentul Fîlip Mihalache din 22 inf. II) Sergentul Traian Constantin din 30 inf. III) Soldatul Slobustea din 4 inf., Caporalul Pană Ion din 28 inf., soldatul Marinesei Gh. , din 30 infanterie. La concursul de coruri, care s’au prezentat cât se poate de bine, clasamentul se va face în urmă . Programul zilei, s-a încheiat la orele 7 seara cu exerciţii de ansamblu, executate în modireproşabil, de echpele tuturor regimentelor concurente. Mâine, se va ţine partea TI a concursului, la sfârşitul căruia se va decerna şi premiile, care constă în bani, diplome şi Insigne. IPemru sesercul bă?»lor ab(mamenta) la ziarul „UNIVS SUL" costă lunt 43 lunar. TV,—Tr. tri Iii puliig silfii síntia|i Ilin dormitori I slef râpâlmnai fin pen* 1 tras domnișoară eomg pasa «lin: Ciua siloiiierst pentru | rochii si JitY«*erie. io pat cu BdKMîeră la-| pisat. Uim noptieră cu (»iacii | de cristal şî oglindă § bizola îs» Liua toa leiți cu oglindă | ovala bizotuiaşi placă | de cristal. Una masă ovalii pentru | dormitor. | Lin i'ol.outt tapisat. .Una Jardinieră «le Hori | I , Furnizate de lalssli I' ii? inâili I «i. ui ii. iiiciKU’ii ecu ns-* 1 iiiiieg I nsartutâ cu monile solide, cleante « | »i cu preturdi* cele mai avanta-gloase. București, Strada Carol Nr. 76 Etajul 1 — f'etef. 9188 UNA MAŞINA DESCHIS „Beliington Portabilă" întrebuinţată şi de M. S. Regele deja : Reprezentanţii generali ai Fabneelor „Remington“ şi caselor de înregistrat ,,Naţional". Nicolae Ivanovici & Co. Calea Victoriei 28 Furnizorii Curţii Regale. UN PAT DE BONZ de 2 persoane cu somieră de oţel furnizat de către vechea şi cunoscuta fabrică specială de mobile de bronz şi ier Gutman Marcus din Bucureşti Str. Sf-ţii Apostoli 72 colţ prin Calea Rahovei telef. 25[63. UNA MASINA CUSUT?, UNA MAŞINA BUCĂTĂRIE emailată format masă dela Compania Anglo Americană Str. Carol 50. UNA DADA DIFERITE: Ciocolată şi bomboane fine dela fabrica de Ciocolată şi bomboane M. Ştefănescu „Griviţa S. A.* Str. Lânăriei 95—97 Bucureşti. 3 CĂMĂŞI COLORATE pentru Doamne sau Domni dela marile magazine „Bertheil“ Bucureşti Calea Victoriei 56. UN PLUG B 5 cu o brazdă din depozitele de maşini agricole şi industriale „Universala" Soc. An. Str. Paris 4 bis Bucureşti. 5 CÂŞTIGURI constând fiecare din materialul (după cerere) pentru una pereche ghete sau pantofi (după dorinţă) de la pielăria la „Cocoş", Calea Moşilor, 84. UNA MAŞINA DE CUSUT cu aparat de brodat furnizată de Industria Română Bogdan Geambaşopol, depozit de maşini de cusuc, orice sistem de accesorii, reparaţiuni de maşini de cusut şî gramofoane. Calea Moşilor 407, Bucureşti. UN PLUG CU 2 BRAZDE marca „Porc Mistreţ" Z. II. 5 „Libelle“ din marele depozit de maşini şi unelte agricole: Samy M. Cappon Bucureşti, b-dul Ferdinand 98. UNA MIE Kgr. LEMNE CER fag şi una tonă lignit de Schitul Goleşti, procurate de la Firma „Dacia-Carpaţî“ proprietatea d-lui Nicolae I. Pleşoianu, cu birourile de comandă în str. UNA MASA, DOUA TABUFELE şi UNA RANKETA frumos pirogravate de la marea expoziţie de obiecte de Artă Naţională „Marcii” Bd. Elisabeta , cel mai bine asortat în această branşă. UNA TONĂ COCS, UNA TONA LIGNIT de Schitu Găieştii furnizate de Societatea „Ardea.. ItiF’ depozit de lemne şi cărbuni strada Blănari No. 14, telefon 39 pe 82. UN CUFĂR elegant, cu cercuri de fag, cu etajere practic şi solid pentru voiaj îmbrăcat in pânză gudronată culoare maron cu 2 broaşte fine special Rj crat. 1 CUTIE BE PĂLĂRIE pentru voiajîmbrăcată în pânză. 1 GALERIE BE ALAMA pentru perdele. 3 METRI LINOLEUM de 200 cm. lăţime de la fabrica de articole de voiaj A. Şerbănescu & G. Iliescu, Magazinul de desfacere str. Coîţei, Jese. BUC. SĂPUN ENGLE5ESC VERITABIL „Prerce’s“ Bath Bouquet 50 bucăţi hârtii lipiciose „Araba" pentru distrugerea muştelor. 12 ct. „Didon“ pudră pentru albirea şi conservarea pantofilor albi. 12 ct. „Salvarea Paserilor“, medicament neîntrecut contra boalelor şi morţii la paseri. 6 Flacoane „Fulgerin“ cea mai bună tinctură pentru distrugerea ploşniţelor cu ouăle lor. 36 ct. Vopsea „Iris“ în pastă (săpun) pentru vopsit in casă orice obiect de Lână, Bumbac și Mătase, furnizate de marca Drofătierie „Sf. Gheorghe“, din Str. Lipscani, 80. Telefon 2273. UN CLAXON ELECTRIC de automobil marca „Torpedo“ de la fabrica de piese, maşini si unelte de automobile, E. I. Resset Str. Olirop, 42, Bucureşti. ‘ „BUNA PĂLĂRIE FETRU ultimul model pentru doamne dela magazinul de model rele Brand, Str. Lipscani, 20, etaj. UN MANTOU STS LANA dela marele magazin „Voaleta“, București. UNA CAPA DE LANA după alegere dela sucursala magazinului „Voaleta", Lipscani, 3. 2 COŞULEŢE DE METAL alb argintate pentru fructe de la vechea şi renumita casă Th. Radivan, Bulev. Elisabeta 9 bis. 12 CEASORNICE cristal pentru masă special lucrate pentru premiile „Universului“, UNA VIOARA de la magazinicale Georg Degen, Calea Victoriei. UNA GARNITURA OALE smălţuite pentru bucătărie de la marele magazin „Menajera“ Bulevardul Elisabeta, 2. 10 CUTII PIROGE AVATE nul de note şi instrumente muconţinând fiecare cremă, săpun, pudră, apă de toaletă „Cleo" preparate în marele laborator al farmacistului Const. Chihăescu, calea Victoriei, 75. UN CUFĂR elegant cu cercuri de fag, cuetajere, practic şi solid pentru voiaj îmbrăcat în pânză gudronată culoare maron cu două broaşte fine speciale lucrat de la fabrica de Articole de voiaj A. Şerbănescu & G Iliescu Str. Colţei No. 16 1 CUTIE DE PĂLĂRII, pentru voiaj îmbrăcată în pânză dela fabrica de Articole de voiaj A. Şerbănescu & G. Iliescu Str. Colţei No. 16. 1 GALERIE DE ALAMA pentru perdele dela Magazinul A. Şerbănescu & G. Iliescu Str. Colţei No. 16. 3 RD3TRI LINOLEUM de 206 c. m. lăţime desen după alegere dela Magazinul A. Şerbănescu & G. Iliescu Str. Colţei No. 16 Câmpineanu 19 şi str. Sfinţilor 66. UNA LADĂ DIN NEÎNTRECUTUL SĂPUN PENTRU, RUFE „SCHICHT“ MARCA ,,CESB“ din renumita fabrică „Stella“. UNA LADA P. B. R. No. 8 conţinând 6 sticle coniac Naville Jubileu din cea mai neîntrecută distilerie 2 sticle Vermut P. D. R. 2 sticle Vin Muscat 2 stticle vin Clairette 2 sticle vin Beerheer 2 sticle vin Riesling Giurgiu, 29 Iunie Eri a început la secţia ll-a a tribunalului local judecarea procesului fraudelor de la aprovizionarea din 1920. Tribunalul a fost prezidat de d. Vintilă Cristescu, judecător de şedinţă asistat de d. Paul Drăgănescu, supleant. Acuzarea a fost susţinută de d. prim-procuror Titi Dumitrescu. Grefier Gr. Dimitriu. Inculpaţii erau asistaţi după cum urmează: Petrus Vasilescu, fost delegat al comisiei de aprovizionare pentru strângerea cerealelor rechiziţionate, de d-nii avocaţi N. Dumitriu şi Al. Calota; Emanoil Copăcianu, membru în comisia de aprovizionare, de d. avocat AlţaCalotă, D. Ruse fost ajutor der primar al oraşului, de d. avocat M. Uritei, C. Razi, fost primar al oraşului, de d. avocat Z. Colţan şi preotul Copăcianu, casier al cooperativei Sf. Dumitru din Ghimpaţi, de d. avocat Al. Calotă. Fostul prefect Mierlescu, preşedinte al comisiei de aprovizionare, încetând din viaţă, d. avocat N. Dumitriu asistă pe soţia sa ca răspunzătoare civilă. Ca parte civilă au fost constituiţi : Cassa Centrală a Cooperativelor săteşti, primăria oraşului Giurgiu, Obştea Tămăşeşti şi Tudor Ciulacu din Răsuceni. S-a început audierea martorilor şi a informatorilor. Au fost audiaţi până în prezent următorii : Cristian Ştefănescu coasociat în firma „Făina Românească", Iosif Fermo din firma Nicolau Fermo & Co. din Bucureşti, Ilaralambie Ionescu, fost şef de staţie la Răduleşti, Iacovalie Noica, proprietar la Răsuceni, M. Lepădaţii din Flămânda, Paraschiv Noica proprietar la Răsuceni, Coman Condei comerc din Vida, Radu Efremescu comerciant din Chiriac, Radu leset învăţător din Stăneşti, I. Cristea şeful staţiei Giurgiu şi I. Pohrib, directorul Federalei „Neajlovul“ din Comana. Informatorii şi martorii audiaţi au dat lămuriri asupra modului de constituire al comisiei de aprovizionare, asupra felului cum proceda la rechiziţionarea cerealelor şi asupra abuzurilor comise de unii din inculpaţi, cari aveau in sarcina lor această aprovizionare şi cari au pretins chiar mită negustorilor de cereale. Procesul s'a amânat la 15 Octombrie 1923 când se va continua cu audierea celorlalţi Informatori din oraşul nostru, printre care multe persoane de condiţiune bună socială şi cari au ocupat diferite demnităţi sub regimul trecut. Din această cauză procesul este urmărit cu curiozitate de giurgiuveni. Sahim Japoia sa recunoaşte Rusia Londra, 29 (Rador). — „Reuter“ anunţă că ştirea despre o recunoaştere a Rusiei de către Japonia este lipsită de temei. AA^"W',j‡\AAA „itiair.i?! } din l tulie t»zîîi ‚ CUPON ' I 5 pentru asigurarea cazului de ‡ 5 invaliditate permanentă, pro- / ‡) venită din accidente de tren, · % tramvaie, vapoare și (tulpmo- ‡ £ Inie cu suma de : › 1 lei 38100 (trei zeci mii) { Ramele și pronumele | I OcapaJiunea și a dresa ) IV. 11. Acest cupon destinat 5 a fi trimis împreună cu suma ‰ de 5 lei, Soc. Română de asi- ‚ i gurări STEAUA ROMÂNIEI, › › Str. Carol No. 19, asigură pe ? › cititorul expeditor contra inva- ‚ alidității, până la 1 Decembrie . n 1923, cu condiția de a avea iite orice moment cele din urmă 10 % £ cupoane. ^