Universul, iulie 1923 (Anul 41, nr. 171-201)

1923-07-01 / nr. 171

!?• ' "2 . I®Kde Efiglezei Calitatea cea mai superioară p 1 sosit direct din Londra I bei Nou și foarte bogat transpar! 1 pentru sezonul ds Mari I :: Special Covercot ::| pc­ skro h­alîie şi paraesiuni şi Alpaga negru şi bleumarin |j din cele mal fînacalHâdl şi în dasenurile pj cele mitl susî si modama In special atragem atenţiunea D-lor amatori de'O H marfă mai aleasă asupra mareei comerciale patentată ||1 ■ ii ^ cusută pe|borduriîe (marginile) stofei, care e de o­­ elegantă durabilitate şi fineţă r­eîntrecută până în prezent şi a căreia unici şi singurii proprietari H suntem în toată lumea || ?Î ^ l'l 'i« 457­^ |: Sucursale: || l| Paris, Hirana, Madrid, Cairo, Maroco, Capsiadt,­­ Msaburn, Peking, Ria da Janisia m Singurul reprwenîaaî pentru îîo­mânia ^ I Sin leii! Illl I li';­Supusul Marii Britanii Centrala: GALAȚI, Strada Domnească 13 P^Sucursaia i^BUCOfcEST!, Str. Academisi 45 p pentru trseiăÎOBfefs C­­f ungare 4î paiîtru Automobile w sî®para= PRIMUL ATEUER SPECIAL IN ROMANIA MARE PESCHfc# Strada Lipsea til, 21 Suita! c­­tani | I MACKECHNÎE V"»«“»*1.1' fr.auiaf w J hra junta I If. Mill IfSilltS liilüí Widnes (Anglia) iVsositunnoatransport | Cank­ala pentru Romb­ia Me. Kechnie Brothers Limited Bucuresti - Calea l'jeti»r:©î 93 Camera 210 T­elefon 34|18 | Adresa Telegrafică: MACKECHSIE, București kriKIT! BB BERE tl RACITOARE ! Qb.Aleisandrescu Strada Sabinelor ?io. IO. — BU.USlESTi (Xip&lul Spirei) Brevetat cu numărul 6732 prin Decret Regal. Aparate'cH ssere şi ăn­tosis, aparate de Li* fmonadd, Te^gb-aî© îmbrăc ata sa sine conţinând îşi aparat de Bere cu rSsitor, Raî.uri ş] ori ea [decor psntru restaurante. Soţia -ji, aiOieluH, jets. at«. • SN GftO« sî ferM 0£TA!L. - ¥6'. 33 I 33 DECIMflLE-CANTfiREj ===== IDE CEREALE ===== sAsems VERIFICATE I. 221 NI 1 i I E­E — I „ C. SOHSBIR S Site® A. e. atzaersâorî 1 I la «ucu a­r s T ti IbIEOJSI, D8H1UÎ84RB 1 BIROU: Str. Tudor Vladimirescu IA. — Telefon 45­­­68 DEPOZIT: Strada Sevastopol No. 33 -- Telefon 13­1­7 «■■ni nu iii ii ii iiiiii iii» ii n i mm' I' mu imn imiiiiTirai sakaBmrszmmamimmmss^ Îmîlei fabrici hu, îiiisafirifl 1 Alasini pentru fabricajiunea de articole de cîment ^Ţigle, moloane, blocuri soale si plăci pentru uzu* tic m­ânâ şi torţă motrică. Forme pentru tuburi de beton, inele «lei fântâni, trepte etc. COLORI DE CIMENT de La calitate peai inîa ganerală BM48ESE5. Eilîilij. I pra. română tavropoleas 5. Etaj 1.­­ Instalaţiunî complecte pentru fabric­aţiunea ardaziel da Asbest-ci­­i mento^ETERNIT“ livre zi prompt ab. depozit Braşov . nostru Beete gratis 3589 HHSmi D£ WESTECAT BETOM SALVATOR . Cabinet medical fondat la INoc 11 Media specialişti pentru lozie VEfIERKI I SIFILIS Boala Prees Tratamentul Blenoragiei cronic prin Motoare Electro­terapeutic Electrotermic pentru prostatica Dretroscopiei ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefato-rachidian. Cunoaşterea sancrului sifilitic pila d­ Uram­icgoscopie — PASAnlUU, ROMAN No. 3 -flSniTă Teatru Naţional). iiuauresti Consult. 0 -1 si 8-3 TKU5POV i­ tfS­Dl I. MIHALOtfia siPHids. mhito - namissE DIATHERMIE, ELSQTHDTHStUPlS trata,mmm modern îl Impotentei Consu" —10 dim. si 3—8 p. m. Stra . i 3eSwad­.jr©, 3. D*r HILLER SlFiLlS, BOU DE PifcLLE GElfiTO­URPi ARB (bărbaţi şi femei) Diatermie şi dectroterapie pentru complicaţiile Blenoragiei Şi pititisului (rBUiuatisiu, prostatite, m­­flam. mitrei si ovarelor, impotenta, anghina de piept, tabes, nevralgii etc.) Cons. 8-10 dim. si S-S seara. 8, Strada Cigit­al, 8 4524 h­. a. HIltiflSTAOI VeMERICE-KFHIS BARB­A­T 1 Si REMEI Cons. 9—12 si 5—S CALEA VICTORIEI, 60 Pasaj. Imobiliara. Scara A etaj ii. 3437 A apărut in editura Socec ediţia Vl-a La toate librăriile. 20 iei. Sia uri pentru îngrijirea COPILULUI mt Sâîiâfcas şi tttcâttaw de dr. I. EUtnist, medic de co­pii bul. Domniței 21. Tel. 59]­. Consult. 1­3. 4024 KARLSBAD Dr. CAHANESCU şi-a reluat consultaţi­a oile zi la Lorfearkranz (Vis-a­­vis de colonada Mumibrun). 4381 Ir. Ism I. Mir SPECIALI­St în B3ALE de ochi și usischi Str. Paris N . 27 Consultaţiua.: dala 11 luna.— 12 luni. a. m. si 4—6 p. m. 4437 ÎHl’ARUILA NERv’ILOR Or. mamiH Str. iBibescu- Vodă 6 Tratamente speeiale ; BOALE NERVOASE SEXUALE (Impotenţa), STOMACALE «dilataţii) REUMATICE şi INURIJiREA FETII Consuitatiuni dela 8—i s. de in 6—8 Doctor iTSTiiliii" de la Universitatea din Odessa M A H O S Boli de FE *+El intern* șl COPII Strada Viitorului No. 21. Consult: 9-11 a. m. si 4-7d. a. ________Telefin 30 I 59 4493 D­octorul Gh. Constanîinescu Specialist la Boale INTERNE și SIFILIS. Se instaleaz.i în lunile Iunie şi August (a biiSâ QOVOÎlâ ca Medic Autorizat. Vila Ma­­rioara 4567 DOCTOR Lisurg Beltiagileaaa Medic al spitalelor Eforiei Civile Pentru boale inieim (pinioni inimă, stomac etc.) S’a mutat in casa pro­prie B levardul Carol 23 coll ita­liană Mo. 1. Co­ns­ultaţi vni 6 -8 pan, 4302 Covasna Hoţiir­ii fill Consultaţii da la 1 iulie Villa Horacky (in Parc) 447) Dr. BflMUNESHU' Bucureşti, Calea Ratio­vei 5 vindecă radical, repede, fără aurore împOTi.\ l'A. OV WISH, BLENOIl,\GI,\. SIFILIS la bărbaţi şi femei luiectii intravenoas cu A'co alvarsan Analiza Sângelui „Wasserman“ Consult. 8-12 a. m 2-8 p. m. * 400) lCairistrai«I OOCYOHyL : GRIGQ3E GRIUJR Unas *­ubin _____ 31?39 Dr. L. Bercea Calea Moşilor 93 Specialist in Boli şi operaţiuni de OcM, atts, cât şi Urechi consultaţii 11-12 şi 3-8 Telef. 38 12 4415 Ir. ltrai­­enii Boale Genito - Urinare, Piele Sibils injecţii intravir­.oase cu MERCUR şi trilbersalvarsan 60S combi­nate întro singură injecţie Str.ISVOil 6bis,ore e2-4 şi 7-8­­)­ii­- Telefon 52­6d 4431 O­tor LAZAROVICI M£DIC- OSMTiS/ Tratează cont­encios boale de gingii, de dinţi (p­ombe etc.) Dinţi artificiali ficşi (punţi) cu dinţi albi, sistem că nu se mai sparg in gură. Consult 9 - 12 şi 3 — 6. B-dul Elisabeta, 4. Pentru funcţionari­i studenţi , preţuri reduse — 1 151 TEU EU­R LINIE GARAJ Închiriat informaţii: J. SARF. — Rahovel No 280. — Bucureşti Tel. 17 I 6­­4 B as . A_____________________________ n?5 T Wirsm' falsl niâfiii i iifeit drillst Moma — Ce este şi ce ar putea sǎ ire. — Politica plin oraşele miei. — Spal prefect şi rolul sâu — De departe, turnurile înalte ale celor două biserici, coşu­rile zgârţite-cer ale celor câte­va fabrici şi clădirile albe, ri­sipite prin verdeaţa grădinilor şi livezilor, te fac să crezi că Chilia Nouă este un oraş mo­dern. Dar, de cum ai coborât la debarcader din vaporul care te-a adus pe Dunăre şi le-„ai înfundat în prăfălia de un sfert de metru a străzilor, te convingi că Chilia este departe de a fi ch­iar un simplu oraş. Şi totuşi Chilia Nouă figurează în geografie şî în condicile ad­ministrat­ive cu numele de ro­mană urbană, de­şî nu este de cât un sat mare, mare de tot. Satul acesta n'are nici avanta­jul de a fi frumos. Clădiri cum se cade foarte pupne, şi acelea care sunt n‘au nici o arhitec­tură şî nu se deosebesc cu mult de miile de magazii de cereale din oraş. Acestea explică tot rostul şi existenţa acestui târg după cum sunt vorbitoare şi sutele de căruţe cam­ forfotă în­­­­cărcate şi goale de-a lungul aşa ziselor strade ale oraşului. Chi­­lia Nouă este port de încărcat cereale. Nu există o cafenea sau res­taurant cum se cade, sunt doar câte­va ceainării enorme în care zeci şi sute de oameni — mai toţi căruţaşi şi pescari—îşi trec timpul. Nu există loc de distracţie şi chiar cinematograf­­ nu este în acest oraş, de aproa-­­­pe 20 de mii de locuitori. O­­ singură înfrumuseţare a oraşu- u­lui este un monument al eroi- ; lor, care a fost făcut mai mul­t ca să comemoreze pe acei cari , au stăruit ca să fie făcut șî al­­ căror nume este gravat pe plă-­­ cile de bronz ale piedestalului, j de cât s‘amintească isprăvile­­ celor cari s'au jertfit pentru­­ patrie. Şi ce lupte s‘au dat, ‘mi­­ spune un cunoscut, câte în-­­­trig! şi scandaluri în jurul­­ chestiunei cine va figura şi, cine nu, pe placa comemorativă! Monumentul se pierde în piaţă,­­ care este veşnic populată de o massă de căruţe,—căci cele­­ patru colţuri ale pieţei sunt­­ proptite de 4 ceainăriţ cârciu- j me cari atrag o lume setoasă şi­­ flămândă. Se lucrează, dar şi­­ se bea mult aci ! Orăşelul acesta murdar, în­­ care nu este un hotel în care să te poţi odihni, este anul din cele mai active centre ale RaTM­sarabiei. Nicăiri nu se încarcă atâta grâu şi porumb şi tot fe­lul de cereale, ca la Chilia Nouă. In cursul anului trecut, au ieşit 28 de milioane kilogra­me de cereale în vase de Mare şi 1.373.158 de kgr. de cereale in­ vase de fluviu, plus alte pro­duse economice. Portul este mic şi neîncăpător şi face ca b­lu seorî vasele şi şlepurile sara­­te în larg până le vine rândul. Toate grânele acestea, cari se­­ exportează, sânt aduse de căru­ţaşi din împrejurîmi, căci Chi­lia Nouă nu este legată prin nici o linie ferată cu restul Basarabiei. Şi ori­cine îşi poate închipui ce va deveni orăşelul­­ acesta, dacă mâine va fi capă­­t­­ul unei linii ferate şi ar avea­­ un port sistematic care să sa-­­ tisfacă cerinţele acestei regiuni­­ aşa de bogate. Până atunci, până când se va hotărî ceva ca să se eviden­ţieze mai bine bogăţiile acestei provincii, Chilia Nouă va înnop­ta în praful ei gros şi lipicios în timpul vereî şî va pluti în noroiul negru şi adânc în tim­pul toamnei şi primaverei, pe când politicianii locali cu con­cursul celor din regat îşi vor face micile lor combinaţii. Căci Şi aci, în acest târg de căruţaşi, misiţi, pescari, negustori, se face politică şi este făcută de cea mai nepotrivită lume din câte există, dar care, cu un ins­­tinct special de pătrundere a ştiut repede să se acomodeze împrejurărilor. De autorităţile administrative se vorbeşte foarte rău în rândurile popu­laţiei. Oameni atraşi de mirosul câştigului ilicit, ca pasările de pradă de hoitul proaspăt şi fin. In mijlocul acestei populaţii bogate dar simple şi care nu ştie cum să protesteze, îşi fac treburile în deplină linişte. Acei câţi­va localnici şi inte­lectuali rătăciţi din Regat văd tot şi încearcă să protesteze, dar pentru faptul acesta sunt supuşi celor mai urâte persecu­ţii şi nu este nimic mai îngro­zitor de­cât persecuţia din par­­tea unor administratori de pro­vincie şi într'un orăşel izolat cum este acesta şi de unde e­­coul nevoilor nu poate fi auzit. Rarele inspecţii, care se reduc la câte­va chefuri şi partide de plăcere cu barca pe Dunăre şi o plimbare la Chilia Veche, nu­ servesc decât să dovedească populaţiei, că nu există sanc­ţiuni pentru netrebnici şi popu­laţia înghite în sec nevoile şi nei nu mai încearcă sa recla­me. La ce bun ? Şi ce nu s‘ar putea face în­tr'un orăşel cum este Chilia Veche, cu o populaţie muncitoa­re, într'un colţ de lume aşa de fertilă, pe marginea unui fl­u­­vi­u ca­­Dunărea şi având la spatele său un pământ aşa de mănos, cume, este acel al sudu­lui Basarabiei, de ar fi mai multă cinste în politică şi mai mult discernământ în alegerea oamenilor care să o conducă. •­» In judeţul Ismail, din care face parte şi Chilia Veche, a fost numit prefect nu de mult un intelectual, d. Doinaru—poet­ şi publicist. Cât bine ar putea face acest om, dacă va putea să se des­­brace de h­aina politicianului şi intelectualiceşte, adică cinstit, să vadă abuzurile cari se fac în acest oraş şi pe cari le-ar putea distruge cu o semnătură de condei—alungând pe tică­loşii din fruntea aşezămintelor unde ar trebui să fie paieteni cinstiţi. , Nu insistăm asupra amănun­telor; cine vrea să cunoască a­devă­ru­l, îl întrevede printre rânduri şi tânăr­ul prefect care ştie ce ei, va putea imediat să cunoască adevărul. S'o credem, pentru cinstea Sa şi pentru binele Chiliei Noui şi a judeţului Ismail, unde se aş­teaptă de multe sancţiuni, că va şti face să se vorbească de el cu simpatie şi recunoştinţă de către chilieni. îîr. I. Ruscian Sitii3*ca pe zisa tie eri *­in toate fabricele. — La fa­brica­ de bere „Czell* a Însetat greva. - Ce are ce făcut delegatul ministerului meu­ După relaţiunile primite eri dimineaţă la ministerul muncii, situaţia în întreprinderile înota­ , lurgice şi celelalte fabrici din ţara Bârsei, Sibiu şi Tg. Mureş, este următoarea : La Braşov sunt în grevă lu­crătorii de la toate întreprinde­rile metalurgice, dela 4 fabrici de mobile şi dela 3 fabrici pen­tru industria textilă. Se lucrează numai la fabrica română pentru repararea va­goanelor şi locomotivelor şi la fabricile: fraţii „Voina“, Tran­silvania“, şi „Babinsky“. La Sibiu, lucrează numai o întreprindere metalurgică, cele­lalte 5 fabrici sunt in grevă. La Tg. Mureş toate întreprin­derile similare au încetat de mult lucrul.­­ In cursul săptămânei trecute, d. dr Popea, inspectorul regio­nal de la Braşov a reuşit să a­­planeze greva de la fabrica de bere „Czell" din Dârste. Lucrătorii au dobândit un spor de 20 la sută asupra sala­riilor actuale şi au reluat lu­crul. „ In prezent, este vorba ca să se înceapă tratative de împă­ciuire la Braşov spre a se în­cheia o convenţie de muncă pentru toate întreprinderile din cele 3 judeţe. Delegatul ministerului mun­cii, d. inspector general M. Geor­gian caută să reînceapă trata­tivele întrerupte şi în acest scop , a invitat pentru astăzi, la Bra­şov, pe delegaţii patronilor şi ai muncitorilor. De această primă întrevedere între părţi, atârnă posibilitatea­­ reluărei tratativelor , din a-­i planarea acestui mare conflict,­­ dăunător producţiunei naţio­­­­nale.­­ Delegatul ministerului muncii­­ are de stabilit, în primul rând, o apropiere între blocul patro­nilor metalurgişti din cele trei judeţe şi muncitorii intrasigenţi ce stau în grevă de­ câteva săp­tămâni. —• pe de altă parte, con­flictul de aici este mai compli­cat întru­cât primele tratative au eşuat şi faptul acesta a de­terminat să se declare greva şi în marile întreprinderi textile din Braşov, fabricile de tâmplă­­rie din oraş şi împrejurimi Sarcina ce revine arbitrului, ce va conduce tratativele este deci dublă : să stabilească o în­ţelegere în privinţa salarizării în atâtea întreprinderi şi să tempereze, până la sfârşit, am­biţia dintre blocul patronat şi muncitoresc. De întrevederea ce se ţine as­tăzi la Braşov atârnă, în bună parte, soluţionarea în principiu a marelui conflict, din întreprin­derile şi fabricile din Braşov, Sibiu şi Tg. Mureş. Un submarin englez misterios­ ­ — Percheziţa de la ziarul „Dai­ly Herald“ — Detectivii s-au prezintat în bi­rourile ziarului comunist „Daily Herald“ din Londra, cu un man­dat de perchiziţie spre a găsi o­­riginalul şi toate copiile foto­grafiei submarinului misterios „X. Z“, lansat la Chatham,o fo­tografie reprodusă într’o ediție a numitului ziar. Originalul fo­tografiei a fost predat autorită­ților navale, iar numărul, în care s’a publicat clișeul subma­rinului misterios, a fost confis­cat. — Telefoanele „Universului” Psreefâa 13'7­2 jŞecret® Hatul 56'43 lîedacfîa și con* 2'OS vorbim­!® cu șî provincia 35'31 Administraţia '££171 Expoziţie_flotanta Societatea anonimă „Expo­­zipa flotantă“ din Budapesta a cerut autorizarea ministeru­lui de agricultură ca să vizi­teze cu un convoiu de vase fluviale, compus dintr’un re­morcher şi 4 şlepuri, portu­rile: Orşova, T.­Severin, Gru­ia, Cetatea, Calafat, T.­Măgu­­rele, Giurgiu, Olteniţa, Turtu­­caia, Cerna-Vodă, Hârşova, Galaţi, Brăila şi Reni spre a prezenta amatorilor, sub for­ma unei expoziţiuni flotante, tot felul de maşini şi unelte agricole şi industriale. Trei dintre aceste şlepuri sunt amenajate în interiorul lor cu circa 120 pavilioane de expoziţie pentru industria mai uşoară, iar pe covertă va fi expusă producţia industria­lă mai grea. Maşinile industriale vor fi puse în mişcare prin ciment electric. Al patrulea şlep va servi ca depozit pentru un număr de maşini la fel cu cele expuse pe primele trei vase, spre a putea vinde amatorilor pie­sele ce ar dori să le cumpere pe loc. Ministerul agriculturii a aprobat cererea şi a făcut de­mersurile necesare la ministe­rul de comunicaţii, spre ai per­mite vizitarea acestui convoi­­expoziţie, porturile de pe ma­lurile Dunării. Sp­ort CICLISM Mari concursuri ciclista la Arad Clubul sportiv A. M. T. E., din Arad, organizează pe Du­minică 1 Iunie mari concursuri cicliste la cari a fost invitată Societatea „Aqvila" a ciclişti­lor din România, care îşi va trimite reprezentanţii ei şi cari vor organiza deasemeni concursuri foarte interesante. Reprezentanţii soc. ..Aqvila“ vor pleca din Bucureşti Vineri 29 iunie ca la orele 8.20 seara. Programul clubului A. M. T. E. 1) Concurs de deschidere 4000 m. 2) Concursul tinerimer 8000 m. 3) Concurs principal 20.000 m. 4) Concursul Juniorilor 8000 m. 5) Concursul de consolare 4000 m. Programul Societăței „Aqvila“ 1) Premiul de deschidere 4000 m. 2) Premiul „Aqvila“ pentru Ardeal 8000 m. 3) Premiul București 12.000 m. 4) Viteză cu plecare din loc 200 m­. 5) Viteză cu plecare lansată 200 m. 6) Viteză cu plecare din loc 500 m. 7) Premiul „Aqvila“ pentru Amte 16.000 m. CONCURSUL SPORTIV AL DIVIZIEI I-a Piteşti 26 Iunie Pe stadionul reg. 4 infanterie, amenajat admirabil de d-l co­lonel Fröschel, a început astăzi, la orele 2 d. a. marele concurs sportiv al diviziei IlI-a, în pre­zența d-lor generali Stratilescu, insp. general al armatei, Hei­ban, comandanţii corp. II, A­­lexiu, comandantul diviziei III, Economu, de la statul major al corp. II şi Oprescu, comandan­tul brigăzeî locale. Mai sunt de faţă toţi ofiţerii diviziei, în frunte cu d-nii colo­neii Freshel, Răutoiu, Al. Şte­­fănescu , Gheorghiu, Sotir Du­mitru, etc. Din localitate asis­tă foarte multă lume, din toate clasele sociale. După ce muzica reg. 4 Argeş, execută Imrrol Regal şi se face prezentarea concurenţilor, au loc diferite exerciţii de gimnas­tică suedeză, executate de sol­daţii regimentelor 4, 22, 28 şi 30 inf., 6 artilerie şi 15 obuzie­re. împărţiţi in trei serii, d­upă aptitudinele lor fizice în gradul de cultură, soldaţii oferă timp de o oră şi jumătate, dovada unui antrenament remarcabil, care nu poate fi de­cât de folos armatei şi ţărei. Urmează apoi un match de foot-bal, între e­­chippele reg. 4 Inf. şi 6 artilerie, urmărit cu interes de public, match­al s'a terminat cu 1-0 în favoarea echipei 6 artilerie, cu tot jocul remarcabil al infante­riştilor. Partea doua a programului, a fost rezervată alergărilor pe jos şi corurilor. In curse de viteză, s'au clasat: I) Soldatul Dică Ion din 6 ar­tilerie. II) Soldatul Trache Marin din 4 inf. III) Plutonierul Angliei P. Va­sile, din 30 Inf. In cursa de fond (5 kilometri­­ şi 19 minute). I Soldatul Niţă Ilie din 29 inf. I şi sergentul Fîl­ip Mihalache­­ din 22 inf. II) Sergentul Traian Constan­­­­tin din 30 inf. III) Soldatul Slobustea din­­ 4 inf., Caporalul Pană Ion din 28 inf., soldatul Marinese­i Gh. , din 30 infanterie. La concursul de coruri, care­­ s’au prezentat cât se poate de bine, clasamentul se va face în­­ urmă .­­ Programul zilei, s-a încheiat­­ la orele 7 seara cu exerciţii de­­ ansamblu, executate în mod­­ireproşabil, de echpele tuturor regimentelor concurente. Mâine, se va ţine partea TI a concursului, la sfârşitul căruia se va decerna şi premiile, care constă în bani, diplome şi In­signe. IPemru sesercul bă?»­lor ab(mamenta) la zia­rul „UNIVS­ SUL" costă lunt 43 lunar. TV,—Tr. tri Iii puliig silfii sín­tia|i Ilin dormitori I slef râpâlmnai fin pen* 1 tras domnișoară eom­g pasa «lin: Ciua siloiiierst pentru | rochii si JitY«*erie. io pat cu BdKMîeră la-| pisat. Uim noptieră cu (»iacii | de cristal­ şî oglindă § bizol­a îs» Liua toa leiți cu oglindă | ovala bizotuiaşi placă | de cristal. Una masă ovalii pentru | dormitor. | Lin i'ol.outt tapisat. .Una Jardinieră «le Hori | I , Furnizate de lalssli I' ii? inâili I «i. ui ii. iiiciKU’ii ecu ns-* 1 iiiiieg I nsartutâ cu monile solide, cle­ante « | »i cu preturdi* cele mai avanta-g­­loase. București, Strada Carol Nr. 76­ Etajul 1 — f'etef. 9188 UNA MAŞINA DE­SCHIS „Be­­liington Portabilă" întrebuin­ţată şi de M. S. Regele deja : Reprezentanţii generali ai Fa­­bn­eelor „Remington“ şi caselor de înregistrat ,,Naţional". Nico­­lae Ivanovici & Co. Calea Victo­riei 28 Furnizorii Curţii Regale. UN PAT DE B­­ONZ de 2 per­soane cu somieră de oţel furni­zat de către vechea şi cunoscuta fabrică specială de mobile de bronz şi ier Gutman Marcus din Bucureşti Str. Sf-ţii Apostoli 72 colţ prin Calea Rahovei telef. 25[63. UNA MASINA CUSUT?, UNA MAŞINA BUCĂTĂRIE emailată format masă dela Com­­pania Anglo Americană Str. Ca­rol 50. UNA DADA DIFERITE: Cio­colată şi bomboane fine dela fabrica de Ciocolată şi bomboa­ne M. Ştefănescu „Griviţa S. A.*­ Str. Lânăriei 95—97 Bucureşti. 3 CĂMĂŞI COLORATE pentru Doamne sau Domni dela marile magazine „Bertheil“ Bucureşti Calea Victoriei 56. UN PLUG B 5 cu o brazdă din depozitele de maşini agri­cole şi industriale „Universala" Soc. An. Str. Paris 4 bis Bucu­reşti. 5 CÂŞTIGURI constând fie­care din materialul (după ce­rere) pentru una pereche ghete sau pantofi (după dorinţă) de la pielăria la „Cocoş", Calea Mo­şilor, 84. UNA MAŞINA DE CUSUT cu aparat de brodat furnizată de Industria Română Bogdan Geambaşopol, depozit de maşini de cusu­c, orice sistem de acce­sorii, reparaţiuni de maşini de cusut şî gramofoane. Calea Mo­şilor 407, Bucureşti. UN PLUG CU 2 BRAZDE marca „Porc Mistreţ" Z. II. 5 „Libelle“ din marele depozit de maşini şi unelte agricole: Sa­m­y M. Cappon Bucureşti, b-dul Ferdinand 98. UNA MIE Kgr. LEMNE CER fag şi una tonă lignit de Schi­­tul Goleşti, procurate de la Fir­ma „Dacia-Carpaţî“ proprieta­tea d-lui Nicolae I. Pleşoianu, cu birourile de comandă în str. UNA MASA, DOUA TABU­F­­ELE şi UNA RANKETA fru­mos pirogra­vate de la marea expoziţie de obiecte de Artă Naţională „Marcii” Bd. Elisa­­beta , cel mai bine asortat în această branşă. UNA TONĂ COCS, UNA TO­NA LIGNIT de Schitu Găieştii furnizate de Societatea „Ardea.. ItiF’ depozit de lemne şi căr­buni strada Blănari No. 14, te­lefon 39 pe 82. UN CUFĂR elegant, cu cer­curi de fag, cu etajere practic şi solid pentru voiaj îmbrăcat in pânză gudronată culoare ma­ron cu 2 broaşte fine special Rj crat. 1 CUTIE BE PĂLĂRIE pen­tru voiaj­­îmbrăcat­ă în pânză. 1 GALERIE BE ALAMA pen­tru perdele. 3 METRI LINOLEUM de 200 cm. lăţime de la fabrica de arti­cole de voiaj A. Şerbănescu & G. Iliescu, Magazinul de desfa­cere str. Coîţei, Je­se. BUC. SĂPUN ENGLE­5ESC VERITABIL „Prerce’s“ Bath Bouquet 50 bucăţi hârtii lipiciose „A­­raba" pentru distrugerea muş­telor. 12 ct. „Didon“ pudră pentru albirea şi conservarea pantofi­lor albi. 12 ct. „Salvarea Paserilor“, medicament neîntrecut contra boalelor şi morţii la paseri. 6 Flacoane „Fulgerin“ cea mai bună tinctură pentru dis­trugerea ploşniţelor cu ouăle lor. 36 ct. Vopsea „Iris“ în pastă (săpun) pentru vopsit in casă orice obiect de Lână, Bumbac și Mătase, furnizate de marca Dro­­fătierie „Sf. Gh­eorghe“, din Str. Lipscani, 80. Telefon 22­73. UN CLAXON ELECTRIC de automobil marca „Torpedo“ de la fabrica de piese, maşini si u­nelte de automobile, E. I. Resset Str. Olirop, 42, Bucureşti. ‘ „B­UNA PĂLĂRIE FETRU ulti­mul model pentru doamne dela magazinul de mode­l rele Brand, Str. Lipscani, 20, etaj. UN MANTOU STS LANA dela marele magazin „Voaleta“, Bu­curești. UNA CAPA DE LANA după alegere dela sucursala magazi­nului „Voaleta", Lipscani, 3. 2 COŞULEŢE DE METAL alb argintate pentru fructe de la vechea şi renumita casă Th. Radivan, Bulev. Elisabeta 9 bis. 12 CEASORNICE cristal pen­tru masă special lucrate pen­tru premiile „Universului“, UNA VIOARA de la magazi­nicale Georg Degen, Calea Vic­toriei. UNA GARNITURA OALE smălţuite pentru bucătărie de la marele magazin „Menajera“ Bu­levardul Elisabeta, 2. 10 CUTII PIROGE AVATE nul de note şi instrumente mu­­conţ­inând fiecare cremă, săpun, pudră, apă de toaletă „Cleo" preparate în marele laborator al farmacistului Const. Chihă­­escu, calea Victoriei, 75. UN CUFĂR elegant cu cercuri de fag, cu­­etajere, practic şi so­lid pentru voiaj îmbrăcat în pânză gudronată culoare maron cu două broaşte fine speciale lu­crat de la fabrica de Articole de voiaj A. Şerbănescu & G Iliescu Str. Colţei No. 16 1 CUTIE DE PĂLĂRII, pen­tru voiaj îmbrăcată în pânză dela fabrica de Articole de vo­iaj A. Şerbănescu & G. Iliescu Str. Colţei No. 16. 1 GALERIE DE ALAMA pen­tru perdele dela Magazinul A. Şerbănescu & G. Iliescu Str. Colţei No. 16. 3 RD3TRI LINOLEUM de 206 c. m. lăţime desen după alegere dela Magazinul A. Şerbănesc­u & G. Iliescu Str. Colţei No. 16 Câmpineanu 19 şi str. Sfinţilor 66. UNA LADĂ DIN NEÎNTRE­CUTUL SĂPUN PENTRU, RU­FE „SCHICHT“ MARCA ,,CESB“ din renumita fabri­că „Stella“. UNA LADA P. B. R. No. 8 conţinând 6 sticle coniac Na­­ville Jubileu din cea mai neîn­trecută distilerie 2 sticle Vermut P. D. R. 2 sticle Vin Muscat 2 stticle vin Clairette 2 sticle vin Be­erheer 2 sticle vin Riesling Giurgiu, 29 Iunie Eri a început la secţia ll-a a tribunalului local judecarea pro­cesului fraudelor de la aprovizio­narea din 1920. Tribunalul a fost prezidat de d. Vintilă Cristescu, judecător de şedinţă asistat de d. Paul Dră­­gănescu, supleant. Acuzarea a fost susţinută de d. prim-procu­­ror Titi Dumitrescu. Grefier Gr. Dimitriu. Inculpaţii erau asistaţi după cum urmează: Petrus Vasilescu, fost delegat al comisiei de a­­provizionare pentru strângerea cerealelor rechiziţionate, de d-nii avocaţi N. Dumitriu şi Al. Calo­ta; Emanoil Copăcianu, membru în comisia de aprovizionare, de d. avocat AlţaCalotă, D. Ruse fost ajutor der primar al oraşu­­lui, de d. avocat M. Uritei, C. Razi, fost primar al oraşului, de d. avocat Z. Colţan şi preo­tul Copăcianu, casier al coope­rativei Sf. Dumitru din Ghim­paţi, de d. avocat Al. Calotă. Fostul prefect Mierlescu, pre­şedinte al comisiei de aprovizio­nare, încetând din viaţă, d. avo­cat N. Dumitriu asistă pe soţia sa ca răspunzătoare civilă. Ca parte civilă au fost constituiţi : Cassa Centrală a Cooperativelor săteşti, primăria oraşului Giur­giu, Obştea Tămăşeşti şi Tudor Ciulacu din Răsuceni. S-a început audierea martori­lor şi a informatorilor. Au fost audiaţi până în pre­zent următorii : Cristian Ştefă­­nescu coasociat în firma „Făi­na Românească", Iosif Ferm­o din firma Nicolau Ferm­o & Co. din Bucureşti, Ilaralambie Io­­nescu, fost şef de staţie la Ră­­duleşti, Iacovalie Noica, pro­prietar la Răsuceni, M. Lepă­daţii din Flămânda, Paraschiv Noica proprietar la Răsuceni, Coman Condei comerc din Vida­, Radu Efremescu comerciant din Chiriac, Radu leset­­ învăţător din Stăneşt­i, I. Cristea şeful staţiei Giurgiu şi I. Pohrib, di­rectorul Federalei „Neajlovul“ din Comana. Informatorii şi martorii au­diaţi au dat lămuriri asupra modului de constituire al co­misiei de aprovizionare, asupra felului cum proceda la rechi­ziţionarea cerealelor şi asupra abuzurilor comise de unii din inculpaţi, cari aveau in sarcina lor această aprovizionare şi cari au pretins chiar mită ne­gustorilor de cereale. Procesul s'a amânat la 15 Oc­tombrie 1923 când se va conti­nua cu audierea celorlalţi In­formatori din oraşul nostru, printre care multe persoane de condiţiune bună socială şi cari­­ au ocupat diferite demnităţi sub regimul trecut. Din această cauză procesul este urmărit cu curiozitate de giurgiuveni. Sahim Japoia sa recunoaşte Rusia Londra, 29 (Rador). — „Reu­ter“ anunţă că ştirea despre o recunoaştere a Rusiei de către Japonia este lipsită de temei. AA^"W',j‡\AAA „itiair.i?! } din l tul­ie t»zîîi ‚ CUPON ' I 5 pentru asigurarea cazului de ‡ 5 invaliditate permanentă, pro- / ‡) venită din accidente de tren, · % tramvaie, vapoare și (tulpmo- ‡ £ Inie cu suma de : › 1 lei 38100 (trei zeci mii) { Ramele și pronumele | I OcapaJiune­a și a dresa ) IV. 11. Acest cupon destinat 5 a fi trimis împreună cu suma ‰ de 5 lei, Soc. Română de asi- ‚ i gurări STEAUA ROMÂNIEI, › › Str. Carol No. 19, asigură pe ? › cititorul expeditor contra inva- ‚ a­lidității, până la 1 Decembrie . n 1923, cu condiția de a avea ii­t­e orice moment cele din urmă 10 % £ cupoane. ^

Next