Universul, august 1923 (Anul 41, nr. 202-227)

1923-08-01 / nr. 202

ZIDI A DOM 1 CONFERINTEI MICEI IIUUl U SINAIA — Sosirea la Sinaia a unui trimis special al Poloniei. - Misiunea lui pe lânggă guvernul român." Ce a declarat d-sa trimisului nostru special." CONFERINTA NU DISCUTA CHESTII DE ORDIN MILITAR . ■ff’j ț 1- " In ce conditiuni s’a hotărît acordarea unui împrumut Ungariei.»Intransigenţa de lui tinich­i.« Românii din peninsula Balcanici vor fi satisfăcuţi. - Problema reparaţiilor şi a minorităţilor etnice. - Prânzul şi recepţia de aseară ~ (De la trimisul nostru special) Şed­inia de dimineaţă Sinaia, 29 iulie A doua şedinţă a conferinţei ai fost destinată in întregime discutării, în continuare, a chestiunii împrumutului solici­tat de Ungaria. Şedinţa, deschisă la 10,15, a durat două ore şi s-a terminat, după cum arătăm mai jos cu un rezultat nelămurit. Chestiunea împrumutului so­­licitat de Ungaria şi a ridicării Ipotecii instituită asupra veni­turilor sale a fost pe larg des­­bătută. Conferinţa în parte a admis, în principiu, ridicarea acestei Ipoteci, în condiţiuni cari se vor preciza ulterior şi cu luare de serioase garanţii în vederea plăţii sumelor datorite ca des­­păgubiri. Mi Boneş şi Nincici core­sn’tă guvernele lor .­Wi Beneş şi Nincici au ce­rut să li­ se îngăduie să se pună in contact cu guvernele lor urmând să comunice această soluţie şi să ceară instrucţiuni in consecinţă. Ungara ar folosi împru­­mutul pentru Înarmare Principala preocupare a Con­ferinţei este de a nu se da de­­ către Ungaria o destinaţiune impropie sumelor rezultate din împrumut. Cu alte cuvinte este vorba de împiedecarea Ungariei de a fo­­losi împrumutul în scop de Înarmare. Discuţiunea netermninându-se in şedinţa de dimineaţă, va fi reluată, în continuare, după a­­miază, urmând să se fixeze principial şi în linii generale detaliile de ordin tehnic, în cari cererea Ungariei realizabi­lă ar putea deveni. Contramaodarea exenr* sínnel In vederea aceasta, excursiu­­nea care era proiectată pentru azi după armează şi la care a­­veau sa participe d-nii Beneş şi Ninch­i a fost contramandată şi înlocuită cu o şedinţă supli­mentară. La ieşirea din şedinţă astăzi, cei trei miniştri de externe s-au lăsat cinematografiaţi. Desacord pe chestia înspre mutului Ungariei? Ca completare a celor de mai sus, ni se dă amănuntul că în vreme ce România şi Cehos­lovacia înclină direct spre dis­cutarea cerere,i Ungariei pe un teren favorabil, în dorinţa vă­­dită de a se ajunge la un acord, Iugoslavia manifestă un senti­ment deosebit. Buna voinţă arătată de d­­. Beneş şi Duca nu este împărtă­şită şi de d. Nincici, care face opinie separată. M intransigenţa 1Mai Vincici Ministrul de externe iugoslav crede că Ungaria nu a făcut suficienta dovadă a bunelor sale intenţiuni spre a i se acor­da măsura binevoitoare a ridi­­cărei ipotecei. Inainte însă de a exprima, cu caracter obligatoriu, punctul său de vedere, d. Ninch­i a se­sizat guvernul dia Belgrad, ce­­rându-i instrucţiuni speciale. Condiţiile puse Ungariei Intre condiţiunile propuse de România şi Cehoslovacia este şi aceea ca din primele rate din împrumutul ce eventual i s‘ar acorda, Ungaria să plătească un acest din despăgubirile da­torite. „ ’îi D.scufiunsa asupra tiradei nu s’a terminat Propunerea apropierei Greciei de Mica înţelegere, după ce a fost atinsă in prima şedinţă îm-, preună cu toate celelalte chesti­uni de ordin general, — cu pri­lejul expozeului d-lui Beneş, — va fi reluată poate chiar în şe­dinţa de mâine, urmând ca con­ferinţa să găsească formula de răspuns. E necesar să amintim in a­­ceasta ordine de idei că guver­nul din Atena nu a pus confe­rinţa în faţa unei cereri forma­le de participare. Propunerea a venit din par­tea d-lui Alexandris, ministrul de externe grec, cu ocaziunea vizitei pe care d-sa a făcut-o, nu de mgilt la Bucureşti. După cum am comunicat la vreme, propunerea de participa­re a Greciei la Mica înţelegere­­este socotită de conferinţă ca neoportună. Conferinţa nu se ocupa de chestiuni militare In anumite cercuri de aci s‘a vorbit la un moment dat de un caracter nou şi în adevăr surprinzător pe care conferinţa din Sinaia lar fi având.­­ S‘a afirmat anume ca, între alte preocupări urmărite de conferinţă tir fi aceea de a lăr­gi bazele acordurilor militare care leagă mai de mult statele compunând Mica înţelegere. In sprijinul acestei afirmaţiuni, pe cât de curioasă pe atât de falsă se citează faptul că unele ziare comuniste şi socialiste din Ser­bia şi Cehoslovacia au atacat violent guver­nele celor trei ţări în momentul când s'a con­vocat Conferinţa dela Sinaia, întemeiat pe date din cea mai autorizată sursă posibilă, ne socotim în drept să dăm cea mai formală desminţire acestei absurde afir­maţiuni. Cea mai bună dovadă a­ caracterului pacific al lucrărilor Conferinţei şi al scopurilor ur­mărite de ea o constitue faptul că nici n'au ve­nit şi nici nu au fost convocaţi militari, nici de-o parte nici de cealaltă. O asemenea ştire este absolut tendenţioasă. O­FERENCU­L PSLOH3-CEHPSLS!IO D. Pili a sosit aii la Sinaia Ce misiune are d-sa Declaraţiile ministrului Poloniei D. Jurjemwicz, ministrul Polo­niei în Capitală mi-a dat câte­va detalii asupra adevăratului rol al d-lui Pilz, care a sosit astăzi în Sinaia. — „încă de eri. — ne-a spus ministrul Poloniei, — deşi n'a­­veam indicaţiuni precise, asu­pra scopului in care d. Pilz vine la Sinaia, am făcut toate rezer­vele când a fost vorba de pre­tinsa misiune specială a d-sale. Pe lângă Conferinţa Micei înţe­Am căutat pe d. Erasme Pilz, pe care l-am descoperit in hall-ul hotelului „Pallace". E un personaj înaintat în vârstă, mărunt și cu ochelari. Fără să facă nici o dificultate, imediat după prezentare, d-sa a acceptat să răspundă direct întrebărilor ce-i adresam a­legeri. Azi, vă pot asigura că rezer­vele mele au fost mai mult de­cât justificate. D-lui Pilz i s'a atribuit pe ne­drept. misiunea ele a lua contact cu conferinţa dela Sinaia şi de a trata cu ea. D-sa vine in scop de a vedea numai pe membrii guvernului român, discutând cu ei numai chestiuni cari intere­sează direct şi persncal Româ­nia şi Polonia. • • — „Realitatea este. — ne-a spus d. Pilz,— că­ nu am nici o misiune raportată la Conferinţa Micii Inlegeri, întrunită în acest moment la Sinaia.“ Polonia, ţară care nu face parte din această constelaţie, nu putea să-mi dea nici o misiune de această natură. Interviewu! nostru cu d. Pilz Precizez, deci, că nu am nici o însărcinare in direcţiunea de a lua contact şi de a trata cu membrii Conferinţei. Am Insă mandatul special de a vedea pe d-nii prim-ministru Brătianu şi ministrul de externa Duca, — şi poate şi pe alţi mem­brii ai guvernului român, — in chestiuni cari interesează de-a­­dreptul Polonia şi România. Asupra acestei din urmă ches­tiuni, îmi ve­i da voe să vor­besc, conform uzului, numai du­pă ce mă voi fi văzut cu d-nii Brătianu şi Duca. A RENUNŢAT ROMANIA LA ROLUL DE MEDIATOARE? Asupra rolului d-lui Pilz la Sinaia, suntem în măsură să­­ mai dăm următoarele amă­­­­nunte: Afară de d-nii Brătianu şi Du­ca, pe cari i-a văzut chiar azi !­a d. a., d. Pilz va avea întrevederi­­ speciale cu d-nii Denes şi Nin­­, nici, şi cu toţi miniştrii aliaţi. I Fără să participe la lucrările­­ conferinţei,— unde nu este cali­ficat să ia parte, — d. Pilz în­ţelege să se ţină la curent cu ceea ce se face la­ Sinaia, infor­mând guvernul din Varşovia şi amintind in mod indirect prin rolul său, pe „observatorii ame­ricani". Considerat in ultimă analiză, rolul d-lui Pilz, este tot acela anunţat de la început şi anume de a încerca apropiere între Po­lonia şi Cehoslovacia. Nu putem preciza încă în a­­cest moment dacă trimiterea d-lui Pilz de către guvernul din Varşovia trebuie considerată ca o renunţare a României de a fa­ce mediaţiunea în vederea apro­­prierei celor două ţări. Ceea ce este însă sigur este fap­tul că, vechiu şi convins spriji­nitor al Micei Înţelegeri, d. Pilz îşi va face o datorie din a vedea, într'o întrevedere cu ca­racter excepţional, pe d. de Mane­­ville ministrul Franţei in Capi­tală. D. de Maneville s’a dovedit şi în alte împrejurări, un sincer sprijinitor al Poloniei şi se spe­ră dela intervenţiunea sa facili­tarea pasului menit să apropie Polonia de Cehoslovacia. Ce declară d. Veverka ministrul Cehoslovaciei D. Veverka, ministrul Ceho­slovaciei în Bucureşti, întrebat ce cunoştinţă are despre chesti­unea d-lui Piltz, ne-a confirmat datele care le expunem mai jos: „Relevând faptul că d. Piltz este un personaj cu multă expe­rienţă, care a format şcoală în sânul tinerii generaţii de diplo­maţi polonezi, este explicabil că guvernul din Varşovia l-a dele­gat să trateze cu guvernul ro­mân chestiuni care interesează cele două ţări. Cât priveşte aşa zisul conflict născut de pe urma împrejurării că ţinutul Javorina a fost atri­buit Poloniei, convorbitorul nos­tru ne-a declarat că faptul nu are importanţa care i se atribue şi că a se vorbi de un conflict polono-cehoslovac, însemnează a se exagera mult realitatea lu­crurilor. Şe«tin 1­a­­le după amlast A treia şedinţă a conferinţei s’a deschis la orele 430 şi a du­rat până la 7.15. Gom poana onfine Ungaria im­pramatai serai Chestiunea Ungariei a fost luată in discuţie, in continuare, urmând să se ajungă de data aceasta la concluzii de ordin practic. Atitudinea exigentă a d-lui Ninch­i s'a menţinut, cu oare­care scădere insă. Mai puţin tranşant decât în şedinţa de dimineaţă, d-sa a ac­ceptat să se discute baza pe care ridicarea ipotecei şi deci acordarea împrumutului ar pu­tea fi considerate ca posibile. D. Beneş a fost ca şi d. Duca, din primul moment dispus să vadă găsită o formulă în acest scop, D. Ninchci a cerut ca în orice caz formula adoptată să nu a­­ducă nici o atingere intereselor economice ale Iugoslaviei, adău­gând că dacă se ia o măsură de facilitare, ea nu poate fi de­căt condiţională. In primul rând, a spus d-sa, admiţând că s'ar cădea de acord asupra unei formule, ridicarea ipotecei nu poate avea din pri­mul moment un caracter defini­tiv. Al doilea, d. Ninci­i a cerut ca în schimbul avantagiilor ce s'ar face Ungariei, să se acorde compensaţii Iugoslaviei. Iugoslavia cere compen­saţii dela Ungaria In consecinţă, după ce chesti­unea s’a desbătut pe toate latu­rile, s’a hotărît: 1. — S‘au fixat condiţiile cu caracter de detaliu ale formu­lei, următor căreia ridicarea i­­potecei pe veniturile Ungariei ar putea fi realizată ; 2. — Ridicarea ipotecei s’ar face provizoriu ca înlesnire pentru prima parte a sumei ce Ungaria ar urma să primească hotărî­rea de mai târziu fiind în funcţiune de atitudinea Un­gariei. 3. — UNGARIA VA DA SUFI­CIENTE GARANŢII CA NU VA ÎNTREBUINŢA SUMELE PEN­TRU ARMAMENT. 11. — Ca compensaţie, Iugosla­via cere să fie reprezentată în comisiunea de control pentru dezarmarea Ungariei, comisia u­na în care până acum nu avea nici un delegat. Mica înţelegere şi Bul­­garia Discuţia referitoare la Bulga­ria a fost mai puţin animată, cei trei miniştri de externe gă­­sindu-se de la început pe un te­ren comun. Cehoslovacia şi Iugoslavia au hotărît prin d-nii Beneş şi Nin­cici să adopte atitudinea preco­nizată de d. Duca din primul mo­ment, atitudine binevoitoare faţă de Bulgaria,—de altfel ca şi faţă de toţi vecinii,—cu condiţia ca a­­ceastă ţară să respecte tratatul de la Neuilly şi să procedeze la reala lui aplicare. Problema reparaţiilor. — On­e­zia minorităţilor etnice Un interes special a fost pus în discutarea chestiunii repa­­raţiunilor cuvenite României şi celorlalte două puteri din Mica înţelegere. De perfect acord, cei trei mi­niştri de externe au fixat linia de conduită de n­nat pentru sprijinirea şi garantarea inte­reselor ţărilor lor. Cât priveşte problema mino-­ rităţilor etnice, ea a obţinut o soluţie pe care experienţa ani­lor din urmă o impunea ca ab­solut necesară. Aplicându-se de la început­­ principiul cel mai tolerant faţă de minorităţile etnice, s‘a rele­vat faptul că nu o singură dată reprezentanţi ai acestor mino-­­ rităţi, exagerând şi chiar dena­turând realitatea, s-au adresat marilor puteri. Asigurându-te acestor mino­rităţi condiţiuni pentru o libe­ră desvoltare, rămâne pentru ele, lămurit, datoria de a face operă de buni cetăţeni şi de a renunţa la agitaţii iredentiste. Puterile străine sunt în drept să se ocupe de chipul în care sunt tratate minorităţile etnice, dar aceasta nu e echivalent cu tolerarea sau încurajarea acţiu­­nilor iredentiste.­­ Situafia românilor din Peninsula Balcanica şi din Banat E mai mult de­cât probabi că lucrările conferinţei nu se vor încheia înainte de a se fi discutat şi asupra situaţiunii e­­lementului românissc din Penin-,­sula Balcanică. Informaţiuni particulare, pe cari le am, nu­ă fac să ştiu că chiar în prima şedinţă a fost at­­insă chestiunea românilor din Banat. Un personaj marcant amin­tea cu acest prilej, că România, în împrejurarea in care se gdi­seşte, s'ar putea prevala cu mult succes de protocoalele încheiate de regretatul I­ache Ionesco, în­ ultima vreme, protocoale a căror singură aplicare efectivă ar sa­tisface pe deplin atât pe romă­­nii din Banat, cât şi pe cei află­tori în alte părţi, în Peninsula Balcanică. Chestiunea referitor la situa­­ţia aromânilor din Valea Timo­­cului şi a celor din Banatul rămas la Sârbi, chestiune care, după cum se știe, constă în re-Citiți continuarea în pagina ll-a. Citiţi continuau in pag. 11­a Am arătat că iniţiatorii invi­taţilor presei, au prevăzut şi or­ganizat primirea noastră până în cele mai mici amănunte. In­trând la hotel după banchetul de la grădina botanică, am găsit pe biroul din cameră un plic cu o scrisoare şi câteva tichete. In scrisoare mi se spunea că da­că voesc să merg în escursiune, plecarea mea va fi în aceiaş seară, la orele 12 noaptea, din gara Centrală, că în acest scop trebuie să-mi fac bagajele, să li­pesc tichetele pe ele şi să le las în cameră, de unde vor fi luate şi transportate în vagonul­ lu­s, unde le voi găsi la gară. In afară de vizitarea expoziţiei, ni se oferă prilejul de a vizita Suedia şi Stokholm împărţiţi pe grupe, în cele mai bune condiţi­uni. Eram patru grupe, şi după trei zile de escursiune în diferite regiuni ale ţării, trebuia să ne întâlnim cu toţii la Stokholm, la 22 iunie, unde alte banchete şi festivităţi ne aşteptau. Am fost consultat asupra grupului în care voesc să fac escur­­siunea şi după informaţiunile celor cu cari eram în companie, am ales grupul III, care vizi­ta mai ales regiunile indus­­triale. La ora 9 seara, membrii gru­pului ne-am întrunit împreună cu însoţitorii noştri, cam 20-25 per­soane, la restaurantul Prips în expoziţie şi după ce am luat un alt prânz copios, în cerc res­trâns, am plecat la gară. Iată numele ziariştilor din pupili III: Howard Mingos, Ameri­kas Ferenta State , Jorge Wills Pradilla, Columbia; Kristian Dahl, Danmark; Christian Gul­­man, Danmark; Johannes Dam, Danmark; A. Foulsen, Dan- i mark ; Mr. Hobruan, England; Mr. John A. Buist, England; Mr. J. B. Wilson, England; A. A Aalto, Finland; Robert de Pail­­leron, Frankrike; Georg Broch­­ner, Förenta Staterna; Mrs. Georg Broebner, Förenta Stater­na; Georges Seldes, Förenta Staterna ; N. Th. F. M.' Schaep man, Hollond ; Arturo Calza, Italien; Zdzislaw Debicki, Po len; Fru Zdzislaw Debicki, Po­len; Stelian Popesco, Rumänien. Noi eram însoţiţi de urmă­toarele persoane : d. dr. S. Et­zel care avea, direcţiunea con­­ducerei şi, ca comisar ajutor pe d. Locotenent T. Strom. Tova­răşi de călătorie : D-na Wigert- Lundstrom, d. E. R. Ekstrand,­­ d. Barol K. Koskull, consilier de legaţie şi d. Mellgren, con­sulul Franţei la Götteborg. Toţi aceştia au fost de o gen­tileţe neîntrecută, silindu-se din toate puterile şi în tot lo­cul să ne dea explicaţiunile ce­le mai complete şi să ne facă agreabilă călătoria. Cu zece minute înainte, am ajuns la gară, unde un tren special, compus din 3 vagoane şu paturi ne aştepta; am ocupat fiecare câte o cabină, unde ne-am găsit bagajele, cu câte un teanc de cataloage şî ve­deri şi precis la miezul nopţei. Note şi­ impresii 0 călătorie­­i Mia de Stella» Popessu. XIII Plecarea din Seiteborg deşi în realitate se lumina de ziuă am pornit în spre Nord. Trenul era pavoazat cu drape­­le naţionale ale celor din grup şi drapele suedeze. Ni s’a co­municat că la orele 8 juni a doua zi vom fi deşteptaţi spre a ne da jos la gara oraşului Kîl, distanţă aproape 250 km, unde vom lua micul dejun (ca­feaua) şi de acolo vom merge să vizităm la Skoghall marile , fabrici de cherestea şi da hâr­tie. Programul s’a Împlinit întoc­mai. Ca întemeetor şi administra­tor delegat al Societăţii fores­tiere Drajna, mă interesa să văd o exploatare suedeză de cherestea, iar o fabrică de hâr­tie în lipsa de hârtie ce avem în ţară mă interesa şi mai mult.­­ Skoghali este o localitate si­tuată în partea de nord a la­cului Vener, aproape de îmbu­cătura fluviului Klar.­­ Pe toate marginile acestui­­ imens lac, sunt presărate sate şi orăşele la cari vin din toate direcţiunile vapoare şi vapora- I se. Fabrica este chiar în mar- I ginea lacul­ui pentru ca să ai­bă la îndemână lemnul ce vine în buşteni, în plute imense toc­­­­mai din Nordul Suediei pe flu­­­ Viul Klarr şi sunt opriţi la ba­zinul din faţa fabrice. Din a­­cest­­ bazin, unii buşteni sunt luaţi în mod mecanic, de nişte macarale gigantice, cari ridică deodată greutăţi de 34 vagoa­­ne şi făcuţi stive imense pen­­tru timpul iernei când din cam­za îngheţului, navigaţia înce­tează şi se transportă fie la fa­brica de cherestea, fie la cea de hârtie, alţi buşteni, se duc tot mecanic direct din bazinul cu apa în fabrică, şi se fasonează. Clişeele reproduse arată cât sunt de imense aceste stive de lemne. Mi s-a spus că singură această fabrică are nevoie a­­nual de mai­ m­ulte milioane de trunchiuri. Fabrica aceasta o­­cupă o suprafaţă imensă, totul este mecanic şi munca omului redusă numai la conducere. In fabrica de hârtie şi de pastă am văzut uriaşele insta­­laţiuni pentru preparatul hâr­tiei şi al pastei de lemn, celu­loză, care se vinde şi separat până în Australia. M-a interesat , deosebit pasta preparată spe­cial, de o albeaţă rară, din cam­za sulfitului cu care e limpe­zită şi care se exportă mai ales în Italia, unde serveşte la fa- Industria lemnului la Suedia»

Next