Universul, august 1923 (Anul 41, nr. 202-227)
1923-08-01 / nr. 202
ZIDI A DOM 1 CONFERINTEI MICEI IIUUl U SINAIA — Sosirea la Sinaia a unui trimis special al Poloniei. - Misiunea lui pe lânggă guvernul român." Ce a declarat d-sa trimisului nostru special." CONFERINTA NU DISCUTA CHESTII DE ORDIN MILITAR . ■ff’j ț 1- " In ce conditiuni s’a hotărît acordarea unui împrumut Ungariei.»Intransigenţa de lui tinichi.« Românii din peninsula Balcanici vor fi satisfăcuţi. - Problema reparaţiilor şi a minorităţilor etnice. - Prânzul şi recepţia de aseară ~ (De la trimisul nostru special) Şedinia de dimineaţă Sinaia, 29 iulie A doua şedinţă a conferinţei ai fost destinată in întregime discutării, în continuare, a chestiunii împrumutului solicitat de Ungaria. Şedinţa, deschisă la 10,15, a durat două ore şi s-a terminat, după cum arătăm mai jos cu un rezultat nelămurit. Chestiunea împrumutului solicitat de Ungaria şi a ridicării Ipotecii instituită asupra veniturilor sale a fost pe larg desbătută. Conferinţa în parte a admis, în principiu, ridicarea acestei Ipoteci, în condiţiuni cari se vor preciza ulterior şi cu luare de serioase garanţii în vederea plăţii sumelor datorite ca despăgubiri. Mi Boneş şi Nincici coresn’tă guvernele lor .Wi Beneş şi Nincici au cerut să li se îngăduie să se pună in contact cu guvernele lor urmând să comunice această soluţie şi să ceară instrucţiuni in consecinţă. Ungara ar folosi împrumutul pentru Înarmare Principala preocupare a Conferinţei este de a nu se da de către Ungaria o destinaţiune impropie sumelor rezultate din împrumut. Cu alte cuvinte este vorba de împiedecarea Ungariei de a folosi împrumutul în scop de Înarmare. Discuţiunea netermninându-se in şedinţa de dimineaţă, va fi reluată, în continuare, după amiază, urmând să se fixeze principial şi în linii generale detaliile de ordin tehnic, în cari cererea Ungariei realizabilă ar putea deveni. Contramaodarea exenr* sínnel In vederea aceasta, excursiunea care era proiectată pentru azi după armează şi la care aveau sa participe d-nii Beneş şi Ninchi a fost contramandată şi înlocuită cu o şedinţă suplimentară. La ieşirea din şedinţă astăzi, cei trei miniştri de externe s-au lăsat cinematografiaţi. Desacord pe chestia înspre mutului Ungariei? Ca completare a celor de mai sus, ni se dă amănuntul că în vreme ce România şi Cehoslovacia înclină direct spre discutarea cerere,i Ungariei pe un teren favorabil, în dorinţa vădită de a se ajunge la un acord, Iugoslavia manifestă un sentiment deosebit. Buna voinţă arătată de d. Beneş şi Duca nu este împărtăşită şi de d. Nincici, care face opinie separată. M intransigenţa 1Mai Vincici Ministrul de externe iugoslav crede că Ungaria nu a făcut suficienta dovadă a bunelor sale intenţiuni spre a i se acorda măsura binevoitoare a ridicărei ipotecei. Inainte însă de a exprima, cu caracter obligatoriu, punctul său de vedere, d. Ninchi a sesizat guvernul dia Belgrad, cerându-i instrucţiuni speciale. Condiţiile puse Ungariei Intre condiţiunile propuse de România şi Cehoslovacia este şi aceea ca din primele rate din împrumutul ce eventual i s‘ar acorda, Ungaria să plătească un acest din despăgubirile datorite. „ ’îi D.scufiunsa asupra tiradei nu s’a terminat Propunerea apropierei Greciei de Mica înţelegere, după ce a fost atinsă in prima şedinţă îm-, preună cu toate celelalte chestiuni de ordin general, — cu prilejul expozeului d-lui Beneş, — va fi reluată poate chiar în şedinţa de mâine, urmând ca conferinţa să găsească formula de răspuns. E necesar să amintim in aceasta ordine de idei că guvernul din Atena nu a pus conferinţa în faţa unei cereri formale de participare. Propunerea a venit din partea d-lui Alexandris, ministrul de externe grec, cu ocaziunea vizitei pe care d-sa a făcut-o, nu de mgilt la Bucureşti. După cum am comunicat la vreme, propunerea de participare a Greciei la Mica înţelegereeste socotită de conferinţă ca neoportună. Conferinţa nu se ocupa de chestiuni militare In anumite cercuri de aci s‘a vorbit la un moment dat de un caracter nou şi în adevăr surprinzător pe care conferinţa din Sinaia lar fi având. S‘a afirmat anume ca, între alte preocupări urmărite de conferinţă tir fi aceea de a lărgi bazele acordurilor militare care leagă mai de mult statele compunând Mica înţelegere. In sprijinul acestei afirmaţiuni, pe cât de curioasă pe atât de falsă se citează faptul că unele ziare comuniste şi socialiste din Serbia şi Cehoslovacia au atacat violent guvernele celor trei ţări în momentul când s'a convocat Conferinţa dela Sinaia, întemeiat pe date din cea mai autorizată sursă posibilă, ne socotim în drept să dăm cea mai formală desminţire acestei absurde afirmaţiuni. Cea mai bună dovadă a caracterului pacific al lucrărilor Conferinţei şi al scopurilor urmărite de ea o constitue faptul că nici n'au venit şi nici nu au fost convocaţi militari, nici de-o parte nici de cealaltă. O asemenea ştire este absolut tendenţioasă. OFERENCUL PSLOH3-CEHPSLS!IO D. Pili a sosit aii la Sinaia Ce misiune are d-sa Declaraţiile ministrului Poloniei D. Jurjemwicz, ministrul Poloniei în Capitală mi-a dat câteva detalii asupra adevăratului rol al d-lui Pilz, care a sosit astăzi în Sinaia. — „încă de eri. — ne-a spus ministrul Poloniei, — deşi n'aveam indicaţiuni precise, asupra scopului in care d. Pilz vine la Sinaia, am făcut toate rezervele când a fost vorba de pretinsa misiune specială a d-sale. Pe lângă Conferinţa Micei înţeAm căutat pe d. Erasme Pilz, pe care l-am descoperit in hall-ul hotelului „Pallace". E un personaj înaintat în vârstă, mărunt și cu ochelari. Fără să facă nici o dificultate, imediat după prezentare, d-sa a acceptat să răspundă direct întrebărilor ce-i adresam alegeri. Azi, vă pot asigura că rezervele mele au fost mai mult decât justificate. D-lui Pilz i s'a atribuit pe nedrept. misiunea ele a lua contact cu conferinţa dela Sinaia şi de a trata cu ea. D-sa vine in scop de a vedea numai pe membrii guvernului român, discutând cu ei numai chestiuni cari interesează direct şi persncal România şi Polonia. • • — „Realitatea este. — ne-a spus d. Pilz,— că nu am nici o misiune raportată la Conferinţa Micii Inlegeri, întrunită în acest moment la Sinaia.“ Polonia, ţară care nu face parte din această constelaţie, nu putea să-mi dea nici o misiune de această natură. Interviewu! nostru cu d. Pilz Precizez, deci, că nu am nici o însărcinare in direcţiunea de a lua contact şi de a trata cu membrii Conferinţei. Am Insă mandatul special de a vedea pe d-nii prim-ministru Brătianu şi ministrul de externa Duca, — şi poate şi pe alţi membrii ai guvernului român, — in chestiuni cari interesează de-adreptul Polonia şi România. Asupra acestei din urmă chestiuni, îmi vei da voe să vorbesc, conform uzului, numai după ce mă voi fi văzut cu d-nii Brătianu şi Duca. A RENUNŢAT ROMANIA LA ROLUL DE MEDIATOARE? Asupra rolului d-lui Pilz la Sinaia, suntem în măsură să mai dăm următoarele amănunte: Afară de d-nii Brătianu şi Duca, pe cari i-a văzut chiar azi !a d. a., d. Pilz va avea întrevederi speciale cu d-nii Denes şi Nin, nici, şi cu toţi miniştrii aliaţi. I Fără să participe la lucrările conferinţei,— unde nu este calificat să ia parte, — d. Pilz înţelege să se ţină la curent cu ceea ce se face la Sinaia, informând guvernul din Varşovia şi amintind in mod indirect prin rolul său, pe „observatorii americani". Considerat in ultimă analiză, rolul d-lui Pilz, este tot acela anunţat de la început şi anume de a încerca apropiere între Polonia şi Cehoslovacia. Nu putem preciza încă în acest moment dacă trimiterea d-lui Pilz de către guvernul din Varşovia trebuie considerată ca o renunţare a României de a face mediaţiunea în vederea aproprierei celor două ţări. Ceea ce este însă sigur este faptul că, vechiu şi convins sprijinitor al Micei Înţelegeri, d. Pilz îşi va face o datorie din a vedea, într'o întrevedere cu caracter excepţional, pe d. de Maneville ministrul Franţei in Capitală. D. de Maneville s’a dovedit şi în alte împrejurări, un sincer sprijinitor al Poloniei şi se speră dela intervenţiunea sa facilitarea pasului menit să apropie Polonia de Cehoslovacia. Ce declară d. Veverka ministrul Cehoslovaciei D. Veverka, ministrul Cehoslovaciei în Bucureşti, întrebat ce cunoştinţă are despre chestiunea d-lui Piltz, ne-a confirmat datele care le expunem mai jos: „Relevând faptul că d. Piltz este un personaj cu multă experienţă, care a format şcoală în sânul tinerii generaţii de diplomaţi polonezi, este explicabil că guvernul din Varşovia l-a delegat să trateze cu guvernul român chestiuni care interesează cele două ţări. Cât priveşte aşa zisul conflict născut de pe urma împrejurării că ţinutul Javorina a fost atribuit Poloniei, convorbitorul nostru ne-a declarat că faptul nu are importanţa care i se atribue şi că a se vorbi de un conflict polono-cehoslovac, însemnează a se exagera mult realitatea lucrurilor. Şe«tin 1ale după amlast A treia şedinţă a conferinţei s’a deschis la orele 430 şi a durat până la 7.15. Gom poana onfine Ungaria impramatai serai Chestiunea Ungariei a fost luată in discuţie, in continuare, urmând să se ajungă de data aceasta la concluzii de ordin practic. Atitudinea exigentă a d-lui Ninchi s'a menţinut, cu oarecare scădere insă. Mai puţin tranşant decât în şedinţa de dimineaţă, d-sa a acceptat să se discute baza pe care ridicarea ipotecei şi deci acordarea împrumutului ar putea fi considerate ca posibile. D. Beneş a fost ca şi d. Duca, din primul moment dispus să vadă găsită o formulă în acest scop, D. Ninchci a cerut ca în orice caz formula adoptată să nu aducă nici o atingere intereselor economice ale Iugoslaviei, adăugând că dacă se ia o măsură de facilitare, ea nu poate fi decăt condiţională. In primul rând, a spus d-sa, admiţând că s'ar cădea de acord asupra unei formule, ridicarea ipotecei nu poate avea din primul moment un caracter definitiv. Al doilea, d. Nincii a cerut ca în schimbul avantagiilor ce s'ar face Ungariei, să se acorde compensaţii Iugoslaviei. Iugoslavia cere compensaţii dela Ungaria In consecinţă, după ce chestiunea s’a desbătut pe toate laturile, s’a hotărît: 1. — S‘au fixat condiţiile cu caracter de detaliu ale formulei, următor căreia ridicarea ipotecei pe veniturile Ungariei ar putea fi realizată ; 2. — Ridicarea ipotecei s’ar face provizoriu ca înlesnire pentru prima parte a sumei ce Ungaria ar urma să primească hotărîrea de mai târziu fiind în funcţiune de atitudinea Ungariei. 3. — UNGARIA VA DA SUFICIENTE GARANŢII CA NU VA ÎNTREBUINŢA SUMELE PENTRU ARMAMENT. 11. — Ca compensaţie, Iugoslavia cere să fie reprezentată în comisiunea de control pentru dezarmarea Ungariei, comisia una în care până acum nu avea nici un delegat. Mica înţelegere şi Bulgaria Discuţia referitoare la Bulgaria a fost mai puţin animată, cei trei miniştri de externe găsindu-se de la început pe un teren comun. Cehoslovacia şi Iugoslavia au hotărît prin d-nii Beneş şi Nincici să adopte atitudinea preconizată de d. Duca din primul moment, atitudine binevoitoare faţă de Bulgaria,—de altfel ca şi faţă de toţi vecinii,—cu condiţia ca această ţară să respecte tratatul de la Neuilly şi să procedeze la reala lui aplicare. Problema reparaţiilor. — Onezia minorităţilor etnice Un interes special a fost pus în discutarea chestiunii reparaţiunilor cuvenite României şi celorlalte două puteri din Mica înţelegere. De perfect acord, cei trei miniştri de externe au fixat linia de conduită de nnat pentru sprijinirea şi garantarea intereselor ţărilor lor. Cât priveşte problema mino- rităţilor etnice, ea a obţinut o soluţie pe care experienţa anilor din urmă o impunea ca absolut necesară. Aplicându-se de la început principiul cel mai tolerant faţă de minorităţile etnice, s‘a relevat faptul că nu o singură dată reprezentanţi ai acestor mino- rităţi, exagerând şi chiar denaturând realitatea, s-au adresat marilor puteri. Asigurându-te acestor minorităţi condiţiuni pentru o liberă desvoltare, rămâne pentru ele, lămurit, datoria de a face operă de buni cetăţeni şi de a renunţa la agitaţii iredentiste. Puterile străine sunt în drept să se ocupe de chipul în care sunt tratate minorităţile etnice, dar aceasta nu e echivalent cu tolerarea sau încurajarea acţiunilor iredentiste. Situafia românilor din Peninsula Balcanica şi din Banat E mai mult decât probabi că lucrările conferinţei nu se vor încheia înainte de a se fi discutat şi asupra situaţiunii elementului românissc din Penin-,sula Balcanică. Informaţiuni particulare, pe cari le am, nuă fac să ştiu că chiar în prima şedinţă a fost atinsă chestiunea românilor din Banat. Un personaj marcant amintea cu acest prilej, că România, în împrejurarea in care se gdiseşte, s'ar putea prevala cu mult succes de protocoalele încheiate de regretatul Iache Ionesco, în ultima vreme, protocoale a căror singură aplicare efectivă ar satisface pe deplin atât pe romănii din Banat, cât şi pe cei aflători în alte părţi, în Peninsula Balcanică. Chestiunea referitor la situaţia aromânilor din Valea Timocului şi a celor din Banatul rămas la Sârbi, chestiune care, după cum se știe, constă în re-Citiți continuarea în pagina ll-a. Citiţi continuau in pag. 11a Am arătat că iniţiatorii invitaţilor presei, au prevăzut şi organizat primirea noastră până în cele mai mici amănunte. Intrând la hotel după banchetul de la grădina botanică, am găsit pe biroul din cameră un plic cu o scrisoare şi câteva tichete. In scrisoare mi se spunea că dacă voesc să merg în escursiune, plecarea mea va fi în aceiaş seară, la orele 12 noaptea, din gara Centrală, că în acest scop trebuie să-mi fac bagajele, să lipesc tichetele pe ele şi să le las în cameră, de unde vor fi luate şi transportate în vagonul lus, unde le voi găsi la gară. In afară de vizitarea expoziţiei, ni se oferă prilejul de a vizita Suedia şi Stokholm împărţiţi pe grupe, în cele mai bune condiţiuni. Eram patru grupe, şi după trei zile de escursiune în diferite regiuni ale ţării, trebuia să ne întâlnim cu toţii la Stokholm, la 22 iunie, unde alte banchete şi festivităţi ne aşteptau. Am fost consultat asupra grupului în care voesc să fac escursiunea şi după informaţiunile celor cu cari eram în companie, am ales grupul III, care vizita mai ales regiunile industriale. La ora 9 seara, membrii grupului ne-am întrunit împreună cu însoţitorii noştri, cam 20-25 persoane, la restaurantul Prips în expoziţie şi după ce am luat un alt prânz copios, în cerc restrâns, am plecat la gară. Iată numele ziariştilor din pupili III: Howard Mingos, Amerikas Ferenta State , Jorge Wills Pradilla, Columbia; Kristian Dahl, Danmark; Christian Gulman, Danmark; Johannes Dam, Danmark; A. Foulsen, Dan- i mark ; Mr. Hobruan, England; Mr. John A. Buist, England; Mr. J. B. Wilson, England; A. A Aalto, Finland; Robert de Pailleron, Frankrike; Georg Brochner, Förenta Staterna; Mrs. Georg Broebner, Förenta Staterna; Georges Seldes, Förenta Staterna ; N. Th. F. M.' Schaep man, Hollond ; Arturo Calza, Italien; Zdzislaw Debicki, Po len; Fru Zdzislaw Debicki, Polen; Stelian Popesco, Rumänien. Noi eram însoţiţi de următoarele persoane : d. dr. S. Etzel care avea, direcţiunea conducerei şi, ca comisar ajutor pe d. Locotenent T. Strom. Tovarăşi de călătorie : D-na Wigert- Lundstrom, d. E. R. Ekstrand, d. Barol K. Koskull, consilier de legaţie şi d. Mellgren, consulul Franţei la Götteborg. Toţi aceştia au fost de o gentileţe neîntrecută, silindu-se din toate puterile şi în tot locul să ne dea explicaţiunile cele mai complete şi să ne facă agreabilă călătoria. Cu zece minute înainte, am ajuns la gară, unde un tren special, compus din 3 vagoane şu paturi ne aştepta; am ocupat fiecare câte o cabină, unde ne-am găsit bagajele, cu câte un teanc de cataloage şî vederi şi precis la miezul nopţei. Note şi impresii 0 călătoriei Mia de Stella» Popessu. XIII Plecarea din Seiteborg deşi în realitate se lumina de ziuă am pornit în spre Nord. Trenul era pavoazat cu drapele naţionale ale celor din grup şi drapele suedeze. Ni s’a comunicat că la orele 8 juni a doua zi vom fi deşteptaţi spre a ne da jos la gara oraşului Kîl, distanţă aproape 250 km, unde vom lua micul dejun (cafeaua) şi de acolo vom merge să vizităm la Skoghall marile , fabrici de cherestea şi da hârtie. Programul s’a Împlinit întocmai. Ca întemeetor şi administrator delegat al Societăţii forestiere Drajna, mă interesa să văd o exploatare suedeză de cherestea, iar o fabrică de hârtie în lipsa de hârtie ce avem în ţară mă interesa şi mai mult. Skoghali este o localitate situată în partea de nord a lacului Vener, aproape de îmbucătura fluviului Klar. Pe toate marginile acestui imens lac, sunt presărate sate şi orăşele la cari vin din toate direcţiunile vapoare şi vapora- I se. Fabrica este chiar în mar- I ginea lacului pentru ca să aibă la îndemână lemnul ce vine în buşteni, în plute imense tocmai din Nordul Suediei pe flu Viul Klarr şi sunt opriţi la bazinul din faţa fabrice. Din acest bazin, unii buşteni sunt luaţi în mod mecanic, de nişte macarale gigantice, cari ridică deodată greutăţi de 34 vagoane şi făcuţi stive imense pentru timpul iernei când din camza îngheţului, navigaţia încetează şi se transportă fie la fabrica de cherestea, fie la cea de hârtie, alţi buşteni, se duc tot mecanic direct din bazinul cu apa în fabrică, şi se fasonează. Clişeele reproduse arată cât sunt de imense aceste stive de lemne. Mi s-a spus că singură această fabrică are nevoie anual de mai multe milioane de trunchiuri. Fabrica aceasta ocupă o suprafaţă imensă, totul este mecanic şi munca omului redusă numai la conducere. In fabrica de hârtie şi de pastă am văzut uriaşele instalaţiuni pentru preparatul hârtiei şi al pastei de lemn, celuloză, care se vinde şi separat până în Australia. M-a interesat , deosebit pasta preparată special, de o albeaţă rară, din camza sulfitului cu care e limpezită şi care se exportă mai ales în Italia, unde serveşte la fa- Industria lemnului la Suedia»