Universul, septembrie 1923 (Anul 41, nr. 228-253)

1923-09-01 / nr. 228

Ma mails lai Impfer la emiyoaslN! stelare Un bun scriitor elveţian,­ Toppfer, cunoscut prin ferme­cătoarele sale scrieri: „Mon-­­sieur Cryptogame“ şi „Les Aventures de M. Vieux-Bo­ is“ şi care îndeplinea şi ser­viciul de director al unui in­stitut şcolar din Geneva, a avut fericita idee să organi­zeze în 1823, excurs luni cu e­­­levii săi, în Elveţia. T­oppfer era un om cu în­­­tinse cunoştinţe; el aplica din pedagogie strictul raţional; ştia ce valoare reprezintă pentru copii o excursiune bine organizat­ă; şi mai pre­sus de toate cunoştea secre­­tele artei de a călători. T­oppfer iubea copiii şi do­­rea să-i instruiască, împă­­când utilul cu plăcutul. C­aravanele de vacanţă, pe care le organiza Toppfer cu elevii săi, au ajuns în curând populare în Elveţia şi ele au dat c­e mai bune roade din puncttul de vedere educativ, instructiv şi sportiv. C­u prilejul acestor excurs­i­­uni, elevii au putut învăţa, în modul cel mai plăcut cu putinţă, geografia, istoria, bo­tanică, zoologia, etc. D­upă câţiva ani, un profe­sor de la liceul Robin, a in­trodus în Franţa, după "mode­lul caravanelor de vacanţă înfiinţate de Toppfer, aşa zi­sele colonii de vacanţă, care din nomade, cum au fost la început, s’au transformat în sedentare. D­ela 1840 până în zilele noastre în toate ţărîle s’a or­ganizat în timpul vacanţelor numeroase excursion,­ scuare, odată ce s’a dovedit utilita­tea lor. In România, abia în ultimii ani s’a înţeles importanţa ce reprezintă pentru lumea şco­lară, excurs’unile. În deosebi, în vacanţa aceasta, toate ora­şele şî staţiunile balneare şi­ ­ climaterice au fost vizitate de numeroase echipe de elevi şi eleve. D­in nefericire, o mare parte din excursiile şcolare n’au fost bine organizatei şi nu credem că ele au atins scopul ce tre­bui să-l aibă.A­proape toate oraşele, târ­gurile şi staţiunile cunoscute balneare şi climaterice, au fost străbătute în goană de nu­meroase caravane şcolare, în­tre două trenuri, după o că­lătorie obositoare. Mica lume şcolară, atât de curioasă şi dornică să cunoască ce are ţara noastră mai frumos, mai interesant şi demn de văzut, atât de admirabil dis­pusă să primească impresiuni variate şi să-şi lărgească sfe­ra ei de cunoştinţe, nicin con­tactul intim cu natura şi cu operile civilizaţiei, a fost supusă la chinurile unor lun­gi călătorii în drumul de fier şi la vizitarea, fără rost, în cea mai mare grabă, a unor localităţi. A organizat, excursiuni pen­tru lumea speolară, nu înseam­nă a consulta numai mersul trenurilor şi a căuta să par­curgi cât mai mulţi kilome­tri, în cel mai scurt timp cu pultinţă. A călători e o artă. Excurs iunil© şcolare, rău or­ganizate, fără un plan chib­zuit, conduc la rezultate ne­gative. Elevii şi elevele se o­­bosesc zadarnic şi capitalul lor de cunoştinţe rămâne tot redus. D­e aceea ar fi de dorit ca ministerul instrucţiunii pu­blice să se intereseze de a­­proape de această chestiune şi să dea instrucţiile cuve­nite organelor respective din învăţământ, cum trebuesc să fie organizate în viitor ex­cursion­­e şcolare, spre a co­respunde scopului lor educa­tiv, instructiv şi sportiv. în jurul asasinării lui Dascaloff Sentința de moarte a macedonenilor.—Dascaloff fu­sese prevenit. — Guvernul bulgar urmărește și ia afară pe adversari Praga, 29. —Presa cehoslova­că condamnă in unanimitate atentatul comis împotriva lui Dascaloff. * Studentul Rogajev, ginerele lui Stamboliiski, si care a fost rănit in timpul atentatului, se află in afară de pericol.­­ * Ziarul „Tribuna" spune că Dascaloff ar fi fost prevenit in mai multe rânduri, intre altele Sâmbătă chiar telegrafic din Budapesta. Ministrul Bulgariei din Pra­ga, declară in ziarul „Prager Tagblatt", că Dascaloff la fel cu Dimitriev și Stamboliiski fu­sese condamnat la moarte de către macedoneni, după cum se publicase nu toată vremea de către ziarele din Bulgaria. De aceea Dascaloff căuta o ocupa­ţie oficială în afară de Bulga­ria. După asasinatul lui Dimi­triev, venea rândul lui Dasca­loff. ..­ ■ Ziarul „Rude Pravo" afirmă că guvernul bulgar caută să se debaraseze de adversarii săi comunişti şi agrarieni, atât din Bulgaria cât şi din afară. In a­­cest scop se întrebuinţează pes­te tot agenţi plătiţi, cari pri­mesc instrucţiuni din partea centrului, situat la Budapesta. DECLARAȚIILE ASASINU­LUI Praga. —■■ Asasinul fostului ministru bulgar Dascaloff a de­clarat la interogator că se ho­tărâse încă de acum câteva lani să-l ucidă și anume pen­tru faptul că Dascaloff, pe când era ministru de interne, inaugu­rase un regim de teroare împo­triva macedonenilor. Neavând ocaziunea să-şi rea­lizeze planul în Bulgaria, l-a urmărit pe Dascaloff prin Ro­mânia, Ungaria şi A­ustria, pâ­nă la Praga. Atentatorul spune că voia să ucidă şi pe fostul ministru O­­boff şi că ar fi avut ocaziune s-o facă, dar a ţinut să se con­formeze ordinei numerice din lista neagră, în care Dascaloff figura ca cel d’intâi. ­onsiliu de miniștri | Regina Margareta face iugoslavi portretul lui Mussolini Roma, 28. — Regina Marga­reta a declarat unui ziarist că Mussolini „e un om cu un ca­racter minunat, un muncitor neobosit și posedă rezerve de e­­nergii neobosite". Suverana a spus că Mussoli­ni a salvat Italia. CHESTIA FIUME Belgrad, 29. — In lipsa pre­şedintelui interimar, Iancovici, s'a ţinut o şedinţă a consiliu­lui, sub preşedinţia lui Nincici, ministrul afacerilor străine. A fost discutată chestiunea Fiu­­me­lui. După şedinţă d. Nincici a declarat ziariştilor că s'au fixat instrucţiuni detailate care vor fi trimise îndată delegaţiu­­nei din Roma, cu privire la chestiunea portului Baross-del­­ta. ACŢIUNEA LUI BĂDICI A DAT GREŞ Privitor la Badici, ministrul a declarat că acţiunea acestuia in străinătate a dat greş. După ce va regula alte chestiuni mai importante, guvernul se va o­­cupa şi de acest caz. Totuşi va veghea ca constituţia şi legea pentru siguranţa statului să fie integral aplicate lui Radic. Krupp va fi transportat Intr’o închisoare In Franţa Presa renană înregistrează ştirea că Krupp von Boehlen,— arestat şi condamnat, după cum se ştie, pentru crimă împotriva armatei franceze de ocupaţiune din Ruhr,—va fi transferat in­tr’o închisoare din Franţa. Se precizează anume că el va fi în­temnițat la Lille. " Relaţiile greco-turce DEPINDE DE TURCIA CA ELE SA FIE BUNE SAU RELE Athena 29. (Rador). Semiofi­­ciosul guvernului „Elefteros Ti­­pos" publică declaraţiile făcute de primul ministru Gonatas re­lativ la relaţiunile greco-turce. Aceste relaţiuni — spune Gona­tas — vor fi bune sau rele după cum va dori Turcia. De ea de­pinde ca duşmănia din trecut să dispară sau să se accentue­ze. Relaţiunile greco-turce se vor fititi după ce se va vedea a­­titudinea pe care turcii o vor lua faţă de grecii, rămaşi la Constantinopol, conform trata­tului de la Lausanne. Grecia — a terminat Gonatas — vrea să rupă cu trecutul şi să trăiască in prietenie cu Turcia. Dacă Constantinopolul va înţelege lucrurile cum le-a înţeles Athe­na, nimic şi nimeni nu va mai putea zădărnici prietenia care trebuie să fie sinceră şi dura­bilă. Sovietele desconsideră tratatul Dje la Riga GUVERNUL DIN VARŞOVIA PROTESTEAZĂ O telegramă din Varşovia s­tab­ileşte că sovietele nu voesc să execute tratatul din Riga, precizând că se descon­sideră în special articolul 2. A­cest articol prevede resti­tuirea, către Polonia, a tutu­ror bibliotecilor, arhivelor şi colecţiunilor de obiecte de artă, cari, dela începutul îm­părţirii Polon­ei, au fost ridi­cate de autorităţile ţariste şi transportate în Rusia. In cursul unei şedinţe care s’a ţinut în ultima vreme, la Moscova, şi la care au parti­cipat membrii comisiunii mix­te polono-ruse, reprezen­tanţii sovietelor au refuzat să restitue o bună parte din arhivele regale polone, se­chestrate încă de pe vremea Ecaterinei II-a şi privitoare la provinciile orientale ale fostei republici. G­uvernul din Varşovia a protestat împotriva acestui refuz, car© constitue o fla­grantă nesocotire a prevederi­lor tratatului de la Riga. Noua Capitală a Australiei --«♦--­ N­oul parlament federal, care va fi ales peste doi ani şi va avea sediul în noua Ca­pitală a confederaţiei, care se clădeşte acum pe un teren la nord de Melbourne. Con­struirea acestei noue­ capi­tale a început de pe acum zece ani şi o parte din edifi­ciile publice ca ministerele şi parlamentul sunt deja is­prăvite­ N­oua capitală va purta nu­mele de Camberra şi va de­veni pentru Australia, ceea ce este Washington pentru Sta­­tele­ Unite al Americei de Nord şî Ottawa pentru Ca­nada. Noua capitală se ridică pe un platou ondulat, acope­rit de păduri şi livezi şi în­conjurat de trei părţi de munţi. A patra latură se des­chide spre Mare, de care o­­raşul guvernului federal e numai la 100 kilometri depăr­tare. Nivelul mijlociu al pla­toului e la 700 metri depărta­re deasupra nivelului Mării, aşa încât clima e mai presus de orice laudă şi mai ales nu este expus marilor călduri, de care suferă adesea oraşele si­tuate la coastă, întregul platou a fost decla­rat teritoriu confederativ şi astfel politiceşte şi adminis­­ trativ independent de orice ah stat australian. Spre a asi­ gura noului teritoriu federal o cât mai mare libertate și in­dependentă el este legat cu marea printr’un coridor. Co­ridorul este străbătut, de o cale ferată, anume construită pentru acest scop și care se termină la golful lands Bat, care este destul de încăpător să primească întreaga flotă britanică­ "" ' l* V" Plecarea delegaţiei bulgare la Geneva Sofia, 30. (Rador). — Minis­trul de externe, d. Calfoff, şeful delegaţiunei bulgare la sesiunea ligii naţiunilor, a plecat ori la Geneva, însoţit de ceilalţi mem­bri ai delegaţiei. Turcia notifica aliaţilor ratificarea tratatului de pace Se cere Greciei restituirea Karagaciainî şi a insulelor Tenedos şi Imb­os până la 15 Septemibrie.—Evacuarea Constantinopolului a început — De la corespondentul nostru — Constantinopol, 28. — Ismét paşa, a notificat înalţilor co­misari aliaţi din localitate, ra­­tifiarea tratatului de pace. In notă se spune că „evacua­rea teritoriilor Turciei ocupate de puterile aliate va începe la data comunicării prezentei no­te". O altă notă a fost comunica­tă reprezentantului elen. in ce priveşte Karagaci, insulele Im­­bros şi Tenedos. Iată textul acestei note: EXCELENŢA: „Am onoarea să aduc la cu­noştinţa D-voastră că proectul de lege privitor la ratificarea tratatului de pace şi a celorlalte­­ convenţiuni încheiate la Lausan­ne, au fost adoptate în şedinţa de la 23 August de marea Adu­nare naţională a Turciei. Rog, deci, pe Excelenţa Voas­tră să facă comunicarea guver­nului grec, conform stipulaţiuni­­lor art. 1 al protocolului semnat la 24 iulie 1923, la Lausanne, de delegaţii autorizaţi ai statelor semnatare, relativ la Karagaci şi insulele Tenedos şi Imbros. „Teritoriile vizate prin art. 1 vor fi restituite autorităţilor tur­­­­ceşti cel mai târziu la 15 Sep­­­­tembrie 1923, cu condiţia ca ra­­­­tificarea tratatului de marea a­­­­dunăre să fi fost comunicată­­ până la această dată guvernului­­ grec de înalţii comisari aliaţi, p­rezidenţi la Constantinopol". Primiţi, etc. (ss) Ismét EVACUAREA CONSTANTINO­­POLULUI A ÎNCEPUT In urma ratificării tratatului de pace şi a notificării adresate puterilor aliate, a inceput să se procedeze la formalităţile de evacuare. Un detaşament englez a fost im­barcat. Alte detaşamente en­gleze au pornit de la Haidar­­yasa. Trupele de la Dardanele au sfârşit preparativele de ple­care. Englezii au evacuat şcoala de medicină şi au predat o parte dar departamentele oficiale ale statului. Câteva vase de războiu brita­nice au părăsit apele orientale. După terminarea evacuării, Mustafa Kemal paşa va sosi la Constantinopol. Toate companiile de naviga­ţie franceze au luat dispoziţii pentru repatrierea trupelor fran­ceze din Turcia. Leafield, 29. — Corespondentul din Constantinopole al ziarului „Daily Telegraph" arată că pâ­nă acum evacuarea trupelor bri­tanice se desfăşură fără cea mai mică piedică. In 4 zile au fost e­­vacuaţi aproape 8000 oameni, transportându-se şi o mare can­titate de echipament în cea mai perfectă ordine. Generalul I­ Iarington caută, pe cât posibil, să fie întotdeauna de faţă la plecarea fiecărui trans­port. Vizita d-lii Benes la Roma Consfătuirile. Se va decide şi asupra întrevederii d-lui Benes cu contele Bethlen NEGOCIERII.« . o-» In T-f nli n o-nr/j n a J NEGOCIERILE D. Beney yi ministrul de fi­nanţe au avut o convorbire cordială asupra relaţiunilor e­­conomice şi financiare cari există intre Italia şi Cehoslo­vacia şi cu deosebire asupra acelor cari trebuesc rezolvate Intre cele două ţări, prin mij­locul unui acord. VIZITELE După prânz d. Mussolini, în­soţit de şeful său de cabinet, s-a dus la „Grand Hotel1" spre a vizita pe d-na Beneş, căreia îi trimisese mai înainte un ma­re buchet de flori. D. Mussolini s'a întreţinut o jumătate de oră cu d. şi d-na Beneş. Pe urmă d. Beneş, însoţit de consilierul de legaţie şi de ataşatul militar, a vizitat pe senatorul Cremone­­si, comisarul regal al Bom­ei. In cele din urmă s'a dus la mormântul soldatului necunos­cut, unde a depus o coroană mare. ROSTUL VIZITEI Ziarele, comentând­­întrevede­rea MussoliniBeneş, relevă că însemnătatea politică a acestei vizite trebue sensibil redusă. Beneş, care a fost deja la Lon­dra şi Paris, dorea să meargă şi în Italia, spre a întâlni pe d. Mussolini, însă conferinţa de la Sinaia l-a obligat să-şi amâne călătoria. Vizita d-lui Beneş făcută şe­fului naţiunei, cu care Ceho­slovacia vrea să menţie legă­turi cordiale de prietenie, este mai întâi un act de amabilita­te. Această întâlnire nu va fi decât un simplu schimb de fra­ze convenţionale. Intr'adevăr există, între cele două ţări, convenţiunea comer­cială din 23 Martie care asigură clauzele naţiunei celei mai fa­vorizate. Această convenţiune va trebui înlocuită printr'un tratat. Nu trebuie să ne închi­puim insă că d. Mussolini şi Beneş se vor ocupa de o pro­blemă destinată examenului experţilor, cu atât mai mult că Cehod­ovacia doreşte să pue la cale negocieri comerciale cu Italia, numai după semnarea tratatului comercial cu Aus­tria, adică la începutul lui Sep­tembrie. Este posibil insă, că se vor examina câteva probleme politice de actualitate, cu deo­sebire problema reconstruirei Ungariei precum, şi atitudinea Micei înţelegeri, fie faţă de che­­stiunile ungare, fie­ faţă de cele­lalte probleme din Europa. Deraierea trenului G Galati-Tighina-Chişinău Chişinău, 29. — In noaptea de 27, trenul din Galaţi cu des­tinaţia Tighina-Chişinău, puţin după ieşirea din staţia Basara­beana, in dreptul kilometrului 84, a avut de suferit o puterni­că deraiere. Locomotiva şi cinci vagoane au sărit de pe linie. Circulaţia a fost întreruptă 8 ore. Cauza deraierei este faptul că locomotiva era aşezată cu ten­derul înainte. De notat este că staţia Basa­­rabeasca, are triunghi­u, aşa că maşina putea fi întoarsă. S'a dispus facerea unei an­chete. Parlamentari români la Praga Praga, 29.­­ Astăzi vor sosi la Praga 15 membri ai Parla­mentului român şi vor sta aci trei zile. Muncipalitatea «Un Praga şi întrunirea Naţională vor orga­niza un banchet in onoarea lor. Oaspeţii vor merge apoi la bâl­ciul oriental din Bratislava, de «ndo "'ll vizita munții Tatra. Fratele lui Mussolini la Budapesta Praga, 29. — După cum infor­mează corespondentul din Bu­dapesta al ziarului „Prager Ta­geblatt“, fratele d-lui Mussolini va sosi astăzi la Budapesta, , unde va lua contact cu persoa­nele diriguitoare din domeniul politic și economic, deși călă­toria sa a fost determinată nu­­mai de motive particulare. Japonia neliniştită de politica navală a Angliei in Extremul Orient Am publicat acum câteva zile ştirea că guvernul britanic a luat măsuri pentru înfiinţarea unei mari baze navale in Sin­gapur. Presa japoneză susţine că un asemenea plan e contrar, dacă nu literei, dar spiritului acor­dului semnat la Washington. Afacerea Singapur e considera­tă la Tokio ca o ameninţare­­ serioasă a intereselor japoneze in Extremul Orient. De altă parte, denunţarea a­­lianţei anglo-japoneze a prici­nuit o profundă decepţie în Ja­­­­ponia.­­ O nouă conferinţă a ueii înţelegeri la Belgrad Belgrad, 28. — Ziarele anunţă că in cursul lunei Septembrie a. c. delegaţii Micei înţelegeri se vor întruni la Belgrad. Novi List spune că această conferinţă va continua lucrări­le conferinţei din Sinaia, în ceia ce priveşte relaţiunile cu Ungaria și fixarea definitivă a totalului reparațiilor maghiare. Unde duce excesul de pedeapsă Un soldat închis într'o pivniţă de ofiţerul său este ucis de un şarpe La localitatea Comoşani din Cehoslovacia, lângă graniţa ungară, un maior pedepsin­­du-şi ordonanţa, l-a închis în­­tr’o pivniţă. După puţin timp a auzit ţipete la care însă a ră­mas nepăsător. Ţipetele repe­­tându-se din ce în ce mai tare, maiorul a intrat in pivniţă şi a găsit soldatul în agonie, iar peste el un şarpe enorm, de vreo 20 kgr., care-i sugea sân­gele. Imediat a scos revolverul şi a impuşcat şearpele. Nenorocitul soldat nu a mai putut fi salvat. In loc da film pepenii şi Constituţia într’o stradă dela marginea Capitalei, un biet muritor, care se sbate în lupta pentru viaţă, cu vânzarea pepenilor, e acostat de agentul forţei publice, care a început să-i examineze marfa.„ După ce încearcă vreo zece pe­peni, îşi dă verdictul: — Nu sunt copţi...“ Bietul nepriceput n’a înţeles trucul sergentului, care ţinea s'aibă un pepene pe degeaba. — „Păcatele mele, domnule! Nu e marfa asta coaptă“? Şi strânge un pepene care pârâia ca o mitralieră. — O pârâi el, d’a n’are mări­mea care trebue s’o aibă un pe­pene copt“. — „Bine domnule, da pepenii nu se coc după mărime“. — „Ce ştii tu, bă? Nu cunoşti legile. Hai la circonscripţie, la don Comisar“. — „Domnişorule, ce să caut a­­colo? N’am fost în viaţa mea". — „Haide, haid“. Ii ia calul de căpăstru şi por­neşte la circonscripţie. Bietul om merge in urma că­raţii, ca după mort, cu căciula în mână şi se ruga să-l lase. La circonscripţie nici nu Intră bine în curte şi subcomisarul în­treabă: — „Da ce e cu ăla ?“ — „N’are pepeni copţi, vinde boală“.. — „Bagă-l încoace“. ? ! ? ! — „Bine bă! De ce vinzi boala la lume?“ — „Domnişor­ule, toţi sunt copţi. Dacă o fi vre’unul necopt să mă băgaţi la puşcărie“. — „Cum? Minte sergentul?“ — „Nu zic eu că minte. Da i s’a părut dumnealui. — „De unde, domnule subco­misar, n’are nici mărimea con­form legii“. — „A­a, aşa e! Bine zici tu!“ — „Da de unde domnule poli­ţa’, pepenii nu se coc dupe mă­rime. Asta e lege lăsată de Dum­nezeu“.­­ — „Taci bă, prostule! Tu cu­noşti noua constituţie?“ — „Nu o cunosc, domnule“. — „Ştii carte?“ — „Nu ştiu; da cunosc numai numerile“. — „Pă, ştii tu ce scrie la art. 88 din noua constituţie (şî citeş­te pe regulamentul circulaţiei): „Un pepene ca să fie copt, tre­bue să aibă cel puţin 20 cm. dia­metru“. Ai tăi are numai câţi­va. Uite legea (şi-i arată regal, circulaţiei), zici că ştii numeri­­te, este ăsta 88?“ — „Da, domnule, este. Da eu n-am ştiut asta până acum“. — „Ce-mi pasă mie, îţi con­­fisc toţi pepenii“. „ Nu, domnule poliţai, e pă­cat! Am şî eu copiii. Da confis­­caţi-mi zice !" • — „Domnule subcomisar, da­că are copii, să-î confiscăm 20, ş’a doua oară să nu mai vie cu pepeni mici la Bucureşti”. — „Bine, fiindcă are copii, fie“. — „Domnule poliţai, să-mi fie cu iertăciune, dar cine a fă­cut legea asta?" — „Deputaţii, că n’o fi făcută de mine!“ Numără bietul om 20 de pe­­peni şi pleacă amărât. — „Aşa! D’aia l-am ales pe po­pa deputat, sâ ne facă legi d’as­­tea. Am să-i rup barba“. Ii mai ridică câteva cruci şi mănăstiri, şi lovi cu biciul ca­lai să meargă mai repede, ca să nu mai aibă mult înaintea ochi­lor casa unde dăduse pepenii de pomană. Naosol PRO DOMO Mirii filitiri­sind Ziarişti, artişti, scriitori şi oameni de ştiinţă — Sunt amintiri dela Urlătoare... Această încântătoare privelişte de pe valea Prahovei îi­ inspiră uneori gânduri ciudate, oare­cum îndrăsneţe, care te fac câteodată să cam urli în... pu­stiu. Nici nu mă gândesc că s'ar putea isbândi vreodată a­­cest vis care, într'o tară civili­zată, ar fi trebuit s& fie reali­tate de mult. E vorba de o convorbire cu un prieten. — Mare noroc aveţi voi, ga­zetarii.... Ii f­elicit pe toți în persoana ta. — Mulţumesc de gânduri bi­ne, dar nu știu despre ce e vorba... — Cum ? un eveniment atât de mare , îmi vine să cred că glumeşti... —­ Dar îţi spun că nu ştiu nimic... — Şi eu te asigur că ziariştii vor fi împroprietăriţi. — Eşti un mare naiv. ■— Ba, deloc. Faptul e fapt şi am văzut chiar un început de executare la Predeal, la Si­naia pe locurile zise calea Ca­drului şi prin alte locuri... — Cei de care îmi vorbeşti sunt şi funcţionari ai statului... — Dar au fost împroprietăriţi ca ziarişti... — Nici nu mă gândesc să te iau în serios, pentru că sunt sigur de neisbânda acestui vis. Noi, ziariştii, suntem trambu­lina care ridicăm la înalte si­­tuaţiuni pe alţii, care, în ur­mă, drept recunoştinţă, ne dau la cap. Vrei dovezi ? Am fost ameninţaţi cu retragerea per­miselor pe C. F. R., au drept câştigat de câţiva ani, şi pe care-i merităm, cred eu, pentru că miele şi rarele noastre călă­torii aduc un folos real societă­ţii şî deci ţârei însăşi. S'au luat măsuri de constrângere împo­triva presei, măsuri ce nu sânt de natură să ne convingă că oamenii cu răspundere­a­ ţârei au ajuns să înţeleagă rostul şî importanţa presei într'un stat civilizat. — Tot ce-mi spuî tu poate să fie adevărat. Eu am însă in­­formaţiuni sigure că intelectua­­lii săraci vor fi împroprietăriţi. E un mijloc civilizat de a se recunoaşte şi răsplăti munca în folosul cul­turei a acestor in­teligenţe care, ca scriitori, ar­tişti, oameni de ştiinţă şi ga­zetari, contribuesc, în largă măsură, la desvoltarea cultura­­lă, ştiinţifică şî artistică a ţa­rei noastre. Oamenii zilei s'au gândit la această operă estetică de îndreptare socială şi de înaltă moralitate cetăţenească, mai ales că terenuri disponibile sunt şî, la urmă, n'ar trebui nici 20—30 de hectare pentru împroprietărirea absolută a tu­turor celor cari fac parte din societăţi şi organîzaţîuni de breaslă. Nu văd nici un motiv deci ca statul să ref­uze acest neînsemnat sprijin acelora, atât de săraci ca resurse materiale de trai, dar cari, la­olaltâ, în­tocmesc aceea ce s'ar chema efectul social al României. A­­sigurându-li-se o viaţă mai fe­rită de griji, acestora, cu sigu­ranţă că şi prod­ucţiunea lor artistică, literară, teatrală, ştiin­ţifică, ziaristică, ar fi calitativ superioară celei de azi. Nimic mai drept şi mai logic, — nimic ma frumos şi mai necesar, ca chestiunea de îndreptăţire so­cială, decât grija ce ar trebui să se poarte intelectualilor să­raci in ce priveşte asigurarea unui cămin. Oropsiţi ca şi actorii, nedrep­­tăţiţi ca şi scriitorii, nedoriţi cu sinceritate ca şi artiştii plas­tici,­­ priviţi cu ironie ca şi­ oamenii de ştiinţă săraci, zia­riştii, luminători şi apostoli tot ca şi ei, se mistuie apărând interesele şi nevoile tuturor, fă­când cu mândrie necazurile lor proprii. Pe câţi liliputani ai sufletului şi inteligenţii nu.­ ridică ziaristul zi de zi şi sus de tot ; din câte mostre fără valoare nu creiază ei mari eco­nomişti, bărbaţi de stat, finan­ciari de elită, pentru ca toţi a­­ceştia să se unească în urmă împotriva binefăcătorilor lor, atunci când şi închipuiese că pot să sboare cu propriile lor aripi. — Văd că ne cunoşti rosturi­le şi destinul. Se c­unoaşte că nu ţi-ai uitat profesiunea de altă dată, când credea, să poţi rezista ispitelor politice pe ca­lea presei. Cel puţin, tu eşti mai de treabă ca alţii, cari ne-au părăsit, — neputând să îndure mizeriile noastre, dar nici să facă ce fac unii dintre cei socotiţi gazetari. — Eu am rămas acelaşi, cum bine spui tu şi zic că, dacă toţi cei ce sunt astăzi factori răs­punzători ai ţărei, ar înţelege cât de mult datorează intelec­tualilor scriitori, ziarişti etc. şi în ce obscuritate ar fi urmat să trăiască fără trâmbiţa şi fără trambulina acestora, cu sigu­ranţă că un sentiment de ele­mentară gratitudine l-ar în­demna pe cel despre care vor­besc — deputaţi, senatori, mi­niştri, — să ceară hot­ărit îm­proprietărirea intelectualilor să­raci. Să fie aceasta o pretenţie gravă ? Să nu preţuiască nimic manca ziariştilor, ai căror ani de slujbă ar trebu­i socotiţi ca ani de războiu ? — Vorbești frumos. Discursul tău îmi place. Eşti totuşi un mare naiv. Un lucru e bine să-l ştii . Avem demnitatea să nu stăruim prea mult. Tu pui problema la ordinea zilei. Eu o privesc ca pe orice subiect de vacanţă, în lipsă de altele. Se va găsi cineva s-o ia mai în serios decât ar fi logic s-o privim noi înşine ? In tot ca­zul „dragă“ ai rămas acelaşi, şi nu mă mir că nu eşti încă milionar. ♦ Cu aceste cuvinte ne despăr­turăm, amicul meu urcându-se pe gopii mari, eu apucând dru­mul către sat şi, nu ştiu de ce, un zâmbet de amară ironie îmi flutura pe buze când priveam pe amicul meu uredndu-se atât de sus. L. L wiiwwHM»i«iwiaiiiiiiwiiiiiiwiiiii"i juhi Conflictul sârbo-crost — CE as SPUNE IN CERCU­RILE POLITICE DIN BEL­GRAD — Belgrad, 28. — In cercurile politice nu se atribue o impor­tantă deosebită deciziei m­atfi de partidul republican croat da a rupe cu Belgradul şi de a În­treprinde o acţiune pe lângă cercurile diplomatice străine. Faptul că majoritatea ţârii rămâne credincioasă adminis­traţiei centraliste garantează de ajuns apărarea statului îm­potriva oricărei ameninţări ex­terioare. Dat fiind că toţi cetă­ţenii sunt egali înaintea legii, se consideră aci, in cercurile guvernamentale, că reprezen­tanţii croaţilor sunt lil­eri să propună dezideratele lor în par­lament şi să se apere. Oricare altă atitudine e inadmisibilă. Șeapte basarabence înecate la Dunăre. Isaccea, 29 August. — Aseară târziu 11 femei din Basarabia, venind dela Marea Ci­lie Bere unde fusese la hram, și voind să treacă Dunărea cu o lotcă, aproape de mijlocul fluviului s'a răsturnat lotca și toate au căzut în apă cu barcagiu cu tot. Locuitorul Anton Carlo din I­­saccea, văzând această nenoro­cire salvează cu o barcă pe conducătorul lotcei și patru fe­mei, iar celelalte s'au înecat. Corpurile nefericitelor femei n'au fost încă pescuite. Comorile artistice engleze trec oceanul DOLARII AMERICANI FAC RAVAGII Americanii, cu dolarii lor, au ajuns să indispună nu numai pe cei din ţările cu valută ne­norocită, ci chiar şi pe cei soco­tiţi de noi ca posesori de valută forte Astfel, din Londra s© anunţă că două din cele mai faimoase tablouri ale lui Reynolds, „Tâ­năra ghicitoare“ şi „Portretul d-nei Crosbin“, au fost cumpă­rate de un bogat american. Pre­ţul fiecărui tablou ar trece la 52.000 livre. Mai mulţi specia­lişti şi amatori au protestat îm­potriva exportării in America a capodoperelor engleze.

Next