Universul, septembrie 1923 (Anul 41, nr. 228-253)
1923-09-01 / nr. 228
Ma mails lai Impfer la emiyoaslN! stelare Un bun scriitor elveţian, Toppfer, cunoscut prin fermecătoarele sale scrieri: „Mon-sieur Cryptogame“ şi „Les Aventures de M. Vieux-Bo is“ şi care îndeplinea şi serviciul de director al unui institut şcolar din Geneva, a avut fericita idee să organizeze în 1823, excurs luni cu elevii săi, în Elveţia. Toppfer era un om cu întinse cunoştinţe; el aplica din pedagogie strictul raţional; ştia ce valoare reprezintă pentru copii o excursiune bine organizată; şi mai presus de toate cunoştea secretele artei de a călători. Toppfer iubea copiii şi dorea să-i instruiască, împăcând utilul cu plăcutul. Caravanele de vacanţă, pe care le organiza Toppfer cu elevii săi, au ajuns în curând populare în Elveţia şi ele au dat ce mai bune roade din puncttul de vedere educativ, instructiv şi sportiv. Cu prilejul acestor excursiuni, elevii au putut învăţa, în modul cel mai plăcut cu putinţă, geografia, istoria, botanică, zoologia, etc. După câţiva ani, un profesor de la liceul Robin, a introdus în Franţa, după "modelul caravanelor de vacanţă înfiinţate de Toppfer, aşa zisele colonii de vacanţă, care din nomade, cum au fost la început, s’au transformat în sedentare. Dela 1840 până în zilele noastre în toate ţărîle s’a organizat în timpul vacanţelor numeroase excursion, scuare, odată ce s’a dovedit utilitatea lor. In România, abia în ultimii ani s’a înţeles importanţa ce reprezintă pentru lumea şcolară, excurs’unile. În deosebi, în vacanţa aceasta, toate oraşele şî staţiunile balneare şi climaterice au fost vizitate de numeroase echipe de elevi şi eleve. Din nefericire, o mare parte din excursiile şcolare n’au fost bine organizatei şi nu credem că ele au atins scopul ce trebui să-l aibă.Aproape toate oraşele, târgurile şi staţiunile cunoscute balneare şi climaterice, au fost străbătute în goană de numeroase caravane şcolare, între două trenuri, după o călătorie obositoare. Mica lume şcolară, atât de curioasă şi dornică să cunoască ce are ţara noastră mai frumos, mai interesant şi demn de văzut, atât de admirabil dispusă să primească impresiuni variate şi să-şi lărgească sfera ei de cunoştinţe, nicin contactul intim cu natura şi cu operile civilizaţiei, a fost supusă la chinurile unor lungi călătorii în drumul de fier şi la vizitarea, fără rost, în cea mai mare grabă, a unor localităţi. A organizat, excursiuni pentru lumea speolară, nu înseamnă a consulta numai mersul trenurilor şi a căuta să parcurgi cât mai mulţi kilometri, în cel mai scurt timp cu pultinţă. A călători e o artă. Excurs iunil© şcolare, rău organizate, fără un plan chibzuit, conduc la rezultate negative. Elevii şi elevele se obosesc zadarnic şi capitalul lor de cunoştinţe rămâne tot redus. De aceea ar fi de dorit ca ministerul instrucţiunii publice să se intereseze de aproape de această chestiune şi să dea instrucţiile cuvenite organelor respective din învăţământ, cum trebuesc să fie organizate în viitor excursione şcolare, spre a corespunde scopului lor educativ, instructiv şi sportiv. în jurul asasinării lui Dascaloff Sentința de moarte a macedonenilor.—Dascaloff fusese prevenit. — Guvernul bulgar urmărește și ia afară pe adversari Praga, 29. —Presa cehoslovacă condamnă in unanimitate atentatul comis împotriva lui Dascaloff. * Studentul Rogajev, ginerele lui Stamboliiski, si care a fost rănit in timpul atentatului, se află in afară de pericol. * Ziarul „Tribuna" spune că Dascaloff ar fi fost prevenit in mai multe rânduri, intre altele Sâmbătă chiar telegrafic din Budapesta. Ministrul Bulgariei din Praga, declară in ziarul „Prager Tagblatt", că Dascaloff la fel cu Dimitriev și Stamboliiski fusese condamnat la moarte de către macedoneni, după cum se publicase nu toată vremea de către ziarele din Bulgaria. De aceea Dascaloff căuta o ocupaţie oficială în afară de Bulgaria. După asasinatul lui Dimitriev, venea rândul lui Dascaloff. .. ■ Ziarul „Rude Pravo" afirmă că guvernul bulgar caută să se debaraseze de adversarii săi comunişti şi agrarieni, atât din Bulgaria cât şi din afară. In acest scop se întrebuinţează peste tot agenţi plătiţi, cari primesc instrucţiuni din partea centrului, situat la Budapesta. DECLARAȚIILE ASASINULUI Praga. —■■ Asasinul fostului ministru bulgar Dascaloff a declarat la interogator că se hotărâse încă de acum câteva lani să-l ucidă și anume pentru faptul că Dascaloff, pe când era ministru de interne, inaugurase un regim de teroare împotriva macedonenilor. Neavând ocaziunea să-şi realizeze planul în Bulgaria, l-a urmărit pe Dascaloff prin România, Ungaria şi Austria, până la Praga. Atentatorul spune că voia să ucidă şi pe fostul ministru Oboff şi că ar fi avut ocaziune s-o facă, dar a ţinut să se conformeze ordinei numerice din lista neagră, în care Dascaloff figura ca cel d’intâi. onsiliu de miniștri | Regina Margareta face iugoslavi portretul lui Mussolini Roma, 28. — Regina Margareta a declarat unui ziarist că Mussolini „e un om cu un caracter minunat, un muncitor neobosit și posedă rezerve de energii neobosite". Suverana a spus că Mussolini a salvat Italia. CHESTIA FIUME Belgrad, 29. — In lipsa preşedintelui interimar, Iancovici, s'a ţinut o şedinţă a consiliului, sub preşedinţia lui Nincici, ministrul afacerilor străine. A fost discutată chestiunea Fiumelui. După şedinţă d. Nincici a declarat ziariştilor că s'au fixat instrucţiuni detailate care vor fi trimise îndată delegaţiunei din Roma, cu privire la chestiunea portului Baross-delta. ACŢIUNEA LUI BĂDICI A DAT GREŞ Privitor la Badici, ministrul a declarat că acţiunea acestuia in străinătate a dat greş. După ce va regula alte chestiuni mai importante, guvernul se va ocupa şi de acest caz. Totuşi va veghea ca constituţia şi legea pentru siguranţa statului să fie integral aplicate lui Radic. Krupp va fi transportat Intr’o închisoare In Franţa Presa renană înregistrează ştirea că Krupp von Boehlen,— arestat şi condamnat, după cum se ştie, pentru crimă împotriva armatei franceze de ocupaţiune din Ruhr,—va fi transferat intr’o închisoare din Franţa. Se precizează anume că el va fi întemnițat la Lille. " Relaţiile greco-turce DEPINDE DE TURCIA CA ELE SA FIE BUNE SAU RELE Athena 29. (Rador). Semioficiosul guvernului „Elefteros Tipos" publică declaraţiile făcute de primul ministru Gonatas relativ la relaţiunile greco-turce. Aceste relaţiuni — spune Gonatas — vor fi bune sau rele după cum va dori Turcia. De ea depinde ca duşmănia din trecut să dispară sau să se accentueze. Relaţiunile greco-turce se vor fititi după ce se va vedea atitudinea pe care turcii o vor lua faţă de grecii, rămaşi la Constantinopol, conform tratatului de la Lausanne. Grecia — a terminat Gonatas — vrea să rupă cu trecutul şi să trăiască in prietenie cu Turcia. Dacă Constantinopolul va înţelege lucrurile cum le-a înţeles Athena, nimic şi nimeni nu va mai putea zădărnici prietenia care trebuie să fie sinceră şi durabilă. Sovietele desconsideră tratatul Dje la Riga GUVERNUL DIN VARŞOVIA PROTESTEAZĂ O telegramă din Varşovia stabileşte că sovietele nu voesc să execute tratatul din Riga, precizând că se desconsideră în special articolul 2. Acest articol prevede restituirea, către Polonia, a tuturor bibliotecilor, arhivelor şi colecţiunilor de obiecte de artă, cari, dela începutul împărţirii Polonei, au fost ridicate de autorităţile ţariste şi transportate în Rusia. In cursul unei şedinţe care s’a ţinut în ultima vreme, la Moscova, şi la care au participat membrii comisiunii mixte polono-ruse, reprezentanţii sovietelor au refuzat să restitue o bună parte din arhivele regale polone, sechestrate încă de pe vremea Ecaterinei II-a şi privitoare la provinciile orientale ale fostei republici. Guvernul din Varşovia a protestat împotriva acestui refuz, car© constitue o flagrantă nesocotire a prevederilor tratatului de la Riga. Noua Capitală a Australiei --«♦-- Noul parlament federal, care va fi ales peste doi ani şi va avea sediul în noua Capitală a confederaţiei, care se clădeşte acum pe un teren la nord de Melbourne. Construirea acestei noue capitale a început de pe acum zece ani şi o parte din edificiile publice ca ministerele şi parlamentul sunt deja isprăvite Noua capitală va purta numele de Camberra şi va deveni pentru Australia, ceea ce este Washington pentru Statele Unite al Americei de Nord şî Ottawa pentru Canada. Noua capitală se ridică pe un platou ondulat, acoperit de păduri şi livezi şi înconjurat de trei părţi de munţi. A patra latură se deschide spre Mare, de care oraşul guvernului federal e numai la 100 kilometri depărtare. Nivelul mijlociu al platoului e la 700 metri depărtare deasupra nivelului Mării, aşa încât clima e mai presus de orice laudă şi mai ales nu este expus marilor călduri, de care suferă adesea oraşele situate la coastă, întregul platou a fost declarat teritoriu confederativ şi astfel politiceşte şi adminis trativ independent de orice ah stat australian. Spre a asi gura noului teritoriu federal o cât mai mare libertate și independentă el este legat cu marea printr’un coridor. Coridorul este străbătut, de o cale ferată, anume construită pentru acest scop și care se termină la golful lands Bat, care este destul de încăpător să primească întreaga flotă britanică "" ' l* V" Plecarea delegaţiei bulgare la Geneva Sofia, 30. (Rador). — Ministrul de externe, d. Calfoff, şeful delegaţiunei bulgare la sesiunea ligii naţiunilor, a plecat ori la Geneva, însoţit de ceilalţi membri ai delegaţiei. Turcia notifica aliaţilor ratificarea tratatului de pace Se cere Greciei restituirea Karagaciainî şi a insulelor Tenedos şi Imbos până la 15 Septemibrie.—Evacuarea Constantinopolului a început — De la corespondentul nostru — Constantinopol, 28. — Ismét paşa, a notificat înalţilor comisari aliaţi din localitate, ratifiarea tratatului de pace. In notă se spune că „evacuarea teritoriilor Turciei ocupate de puterile aliate va începe la data comunicării prezentei note". O altă notă a fost comunicată reprezentantului elen. in ce priveşte Karagaci, insulele Imbros şi Tenedos. Iată textul acestei note: EXCELENŢA: „Am onoarea să aduc la cunoştinţa D-voastră că proectul de lege privitor la ratificarea tratatului de pace şi a celorlalte convenţiuni încheiate la Lausanne, au fost adoptate în şedinţa de la 23 August de marea Adunare naţională a Turciei. Rog, deci, pe Excelenţa Voastră să facă comunicarea guvernului grec, conform stipulaţiunilor art. 1 al protocolului semnat la 24 iulie 1923, la Lausanne, de delegaţii autorizaţi ai statelor semnatare, relativ la Karagaci şi insulele Tenedos şi Imbros. „Teritoriile vizate prin art. 1 vor fi restituite autorităţilor turceşti cel mai târziu la 15 Septembrie 1923, cu condiţia ca ratificarea tratatului de marea adunăre să fi fost comunicată până la această dată guvernului grec de înalţii comisari aliaţi, prezidenţi la Constantinopol". Primiţi, etc. (ss) Ismét EVACUAREA CONSTANTINOPOLULUI A ÎNCEPUT In urma ratificării tratatului de pace şi a notificării adresate puterilor aliate, a inceput să se procedeze la formalităţile de evacuare. Un detaşament englez a fost imbarcat. Alte detaşamente engleze au pornit de la Haidaryasa. Trupele de la Dardanele au sfârşit preparativele de plecare. Englezii au evacuat şcoala de medicină şi au predat o parte dar departamentele oficiale ale statului. Câteva vase de războiu britanice au părăsit apele orientale. După terminarea evacuării, Mustafa Kemal paşa va sosi la Constantinopol. Toate companiile de navigaţie franceze au luat dispoziţii pentru repatrierea trupelor franceze din Turcia. Leafield, 29. — Corespondentul din Constantinopole al ziarului „Daily Telegraph" arată că până acum evacuarea trupelor britanice se desfăşură fără cea mai mică piedică. In 4 zile au fost evacuaţi aproape 8000 oameni, transportându-se şi o mare cantitate de echipament în cea mai perfectă ordine. Generalul I Iarington caută, pe cât posibil, să fie întotdeauna de faţă la plecarea fiecărui transport. Vizita d-lii Benes la Roma Consfătuirile. Se va decide şi asupra întrevederii d-lui Benes cu contele Bethlen NEGOCIERII.« . o-» In T-f nli n o-nr/j n a J NEGOCIERILE D. Beney yi ministrul de finanţe au avut o convorbire cordială asupra relaţiunilor economice şi financiare cari există intre Italia şi Cehoslovacia şi cu deosebire asupra acelor cari trebuesc rezolvate Intre cele două ţări, prin mijlocul unui acord. VIZITELE După prânz d. Mussolini, însoţit de şeful său de cabinet, s-a dus la „Grand Hotel1" spre a vizita pe d-na Beneş, căreia îi trimisese mai înainte un mare buchet de flori. D. Mussolini s'a întreţinut o jumătate de oră cu d. şi d-na Beneş. Pe urmă d. Beneş, însoţit de consilierul de legaţie şi de ataşatul militar, a vizitat pe senatorul Cremonesi, comisarul regal al Bomei. In cele din urmă s'a dus la mormântul soldatului necunoscut, unde a depus o coroană mare. ROSTUL VIZITEI Ziarele, comentândîntrevederea MussoliniBeneş, relevă că însemnătatea politică a acestei vizite trebue sensibil redusă. Beneş, care a fost deja la Londra şi Paris, dorea să meargă şi în Italia, spre a întâlni pe d. Mussolini, însă conferinţa de la Sinaia l-a obligat să-şi amâne călătoria. Vizita d-lui Beneş făcută şefului naţiunei, cu care Cehoslovacia vrea să menţie legături cordiale de prietenie, este mai întâi un act de amabilitate. Această întâlnire nu va fi decât un simplu schimb de fraze convenţionale. Intr'adevăr există, între cele două ţări, convenţiunea comercială din 23 Martie care asigură clauzele naţiunei celei mai favorizate. Această convenţiune va trebui înlocuită printr'un tratat. Nu trebuie să ne închipuim insă că d. Mussolini şi Beneş se vor ocupa de o problemă destinată examenului experţilor, cu atât mai mult că Cehodovacia doreşte să pue la cale negocieri comerciale cu Italia, numai după semnarea tratatului comercial cu Austria, adică la începutul lui Septembrie. Este posibil insă, că se vor examina câteva probleme politice de actualitate, cu deosebire problema reconstruirei Ungariei precum, şi atitudinea Micei înţelegeri, fie faţă de chestiunile ungare, fie faţă de celelalte probleme din Europa. Deraierea trenului G Galati-Tighina-Chişinău Chişinău, 29. — In noaptea de 27, trenul din Galaţi cu destinaţia Tighina-Chişinău, puţin după ieşirea din staţia Basarabeana, in dreptul kilometrului 84, a avut de suferit o puternică deraiere. Locomotiva şi cinci vagoane au sărit de pe linie. Circulaţia a fost întreruptă 8 ore. Cauza deraierei este faptul că locomotiva era aşezată cu tenderul înainte. De notat este că staţia Basarabeasca, are triunghiu, aşa că maşina putea fi întoarsă. S'a dispus facerea unei anchete. Parlamentari români la Praga Praga, 29. Astăzi vor sosi la Praga 15 membri ai Parlamentului român şi vor sta aci trei zile. Muncipalitatea «Un Praga şi întrunirea Naţională vor organiza un banchet in onoarea lor. Oaspeţii vor merge apoi la bâlciul oriental din Bratislava, de «ndo "'ll vizita munții Tatra. Fratele lui Mussolini la Budapesta Praga, 29. — După cum informează corespondentul din Budapesta al ziarului „Prager Tageblatt“, fratele d-lui Mussolini va sosi astăzi la Budapesta, , unde va lua contact cu persoanele diriguitoare din domeniul politic și economic, deși călătoria sa a fost determinată numai de motive particulare. Japonia neliniştită de politica navală a Angliei in Extremul Orient Am publicat acum câteva zile ştirea că guvernul britanic a luat măsuri pentru înfiinţarea unei mari baze navale in Singapur. Presa japoneză susţine că un asemenea plan e contrar, dacă nu literei, dar spiritului acordului semnat la Washington. Afacerea Singapur e considerată la Tokio ca o ameninţare serioasă a intereselor japoneze in Extremul Orient. De altă parte, denunţarea alianţei anglo-japoneze a pricinuit o profundă decepţie în Japonia. O nouă conferinţă a ueii înţelegeri la Belgrad Belgrad, 28. — Ziarele anunţă că in cursul lunei Septembrie a. c. delegaţii Micei înţelegeri se vor întruni la Belgrad. Novi List spune că această conferinţă va continua lucrările conferinţei din Sinaia, în ceia ce priveşte relaţiunile cu Ungaria și fixarea definitivă a totalului reparațiilor maghiare. Unde duce excesul de pedeapsă Un soldat închis într'o pivniţă de ofiţerul său este ucis de un şarpe La localitatea Comoşani din Cehoslovacia, lângă graniţa ungară, un maior pedepsindu-şi ordonanţa, l-a închis într’o pivniţă. După puţin timp a auzit ţipete la care însă a rămas nepăsător. Ţipetele repetându-se din ce în ce mai tare, maiorul a intrat in pivniţă şi a găsit soldatul în agonie, iar peste el un şarpe enorm, de vreo 20 kgr., care-i sugea sângele. Imediat a scos revolverul şi a impuşcat şearpele. Nenorocitul soldat nu a mai putut fi salvat. In loc da film pepenii şi Constituţia într’o stradă dela marginea Capitalei, un biet muritor, care se sbate în lupta pentru viaţă, cu vânzarea pepenilor, e acostat de agentul forţei publice, care a început să-i examineze marfa.„ După ce încearcă vreo zece pepeni, îşi dă verdictul: — Nu sunt copţi...“ Bietul nepriceput n’a înţeles trucul sergentului, care ţinea s'aibă un pepene pe degeaba. — „Păcatele mele, domnule! Nu e marfa asta coaptă“? Şi strânge un pepene care pârâia ca o mitralieră. — O pârâi el, d’a n’are mărimea care trebue s’o aibă un pepene copt“. — „Bine domnule, da pepenii nu se coc după mărime“. — „Ce ştii tu, bă? Nu cunoşti legile. Hai la circonscripţie, la don Comisar“. — „Domnişorule, ce să caut acolo? N’am fost în viaţa mea". — „Haide, haid“. Ii ia calul de căpăstru şi porneşte la circonscripţie. Bietul om merge in urma căraţii, ca după mort, cu căciula în mână şi se ruga să-l lase. La circonscripţie nici nu Intră bine în curte şi subcomisarul întreabă: — „Da ce e cu ăla ?“ — „N’are pepeni copţi, vinde boală“.. — „Bagă-l încoace“. ? ! ? ! — „Bine bă! De ce vinzi boala la lume?“ — „Domnişorule, toţi sunt copţi. Dacă o fi vre’unul necopt să mă băgaţi la puşcărie“. — „Cum? Minte sergentul?“ — „Nu zic eu că minte. Da i s’a părut dumnealui. — „De unde, domnule subcomisar, n’are nici mărimea conform legii“. — „Aa, aşa e! Bine zici tu!“ — „Da de unde domnule poliţa’, pepenii nu se coc dupe mărime. Asta e lege lăsată de Dumnezeu“. — „Taci bă, prostule! Tu cunoşti noua constituţie?“ — „Nu o cunosc, domnule“. — „Ştii carte?“ — „Nu ştiu; da cunosc numai numerile“. — „Pă, ştii tu ce scrie la art. 88 din noua constituţie (şî citeşte pe regulamentul circulaţiei): „Un pepene ca să fie copt, trebue să aibă cel puţin 20 cm. diametru“. Ai tăi are numai câţiva. Uite legea (şi-i arată regal, circulaţiei), zici că ştii numerite, este ăsta 88?“ — „Da, domnule, este. Da eu n-am ştiut asta până acum“. — „Ce-mi pasă mie, îţi confisc toţi pepenii“. „ Nu, domnule poliţai, e păcat! Am şî eu copiii. Da confiscaţi-mi zice !" • — „Domnule subcomisar, dacă are copii, să-î confiscăm 20, ş’a doua oară să nu mai vie cu pepeni mici la Bucureşti”. — „Bine, fiindcă are copii, fie“. — „Domnule poliţai, să-mi fie cu iertăciune, dar cine a făcut legea asta?" — „Deputaţii, că n’o fi făcută de mine!“ Numără bietul om 20 de pepeni şi pleacă amărât. — „Aşa! D’aia l-am ales pe popa deputat, sâ ne facă legi d’astea. Am să-i rup barba“. Ii mai ridică câteva cruci şi mănăstiri, şi lovi cu biciul calai să meargă mai repede, ca să nu mai aibă mult înaintea ochilor casa unde dăduse pepenii de pomană. Naosol PRO DOMO Mirii filitirisind Ziarişti, artişti, scriitori şi oameni de ştiinţă — Sunt amintiri dela Urlătoare... Această încântătoare privelişte de pe valea Prahovei îi inspiră uneori gânduri ciudate, oarecum îndrăsneţe, care te fac câteodată să cam urli în... pustiu. Nici nu mă gândesc că s'ar putea isbândi vreodată acest vis care, într'o tară civilizată, ar fi trebuit s& fie realitate de mult. E vorba de o convorbire cu un prieten. — Mare noroc aveţi voi, gazetarii.... Ii felicit pe toți în persoana ta. — Mulţumesc de gânduri bine, dar nu știu despre ce e vorba... — Cum ? un eveniment atât de mare , îmi vine să cred că glumeşti... — Dar îţi spun că nu ştiu nimic... — Şi eu te asigur că ziariştii vor fi împroprietăriţi. — Eşti un mare naiv. ■— Ba, deloc. Faptul e fapt şi am văzut chiar un început de executare la Predeal, la Sinaia pe locurile zise calea Cadrului şi prin alte locuri... — Cei de care îmi vorbeşti sunt şi funcţionari ai statului... — Dar au fost împroprietăriţi ca ziarişti... — Nici nu mă gândesc să te iau în serios, pentru că sunt sigur de neisbânda acestui vis. Noi, ziariştii, suntem trambulina care ridicăm la înalte situaţiuni pe alţii, care, în urmă, drept recunoştinţă, ne dau la cap. Vrei dovezi ? Am fost ameninţaţi cu retragerea permiselor pe C. F. R., au drept câştigat de câţiva ani, şi pe care-i merităm, cred eu, pentru că miele şi rarele noastre călătorii aduc un folos real societăţii şî deci ţârei însăşi. S'au luat măsuri de constrângere împotriva presei, măsuri ce nu sânt de natură să ne convingă că oamenii cu răspunderea ţârei au ajuns să înţeleagă rostul şî importanţa presei într'un stat civilizat. — Tot ce-mi spuî tu poate să fie adevărat. Eu am însă informaţiuni sigure că intelectualii săraci vor fi împroprietăriţi. E un mijloc civilizat de a se recunoaşte şi răsplăti munca în folosul culturei a acestor inteligenţe care, ca scriitori, artişti, oameni de ştiinţă şi gazetari, contribuesc, în largă măsură, la desvoltarea culturală, ştiinţifică şî artistică a ţarei noastre. Oamenii zilei s'au gândit la această operă estetică de îndreptare socială şi de înaltă moralitate cetăţenească, mai ales că terenuri disponibile sunt şî, la urmă, n'ar trebui nici 20—30 de hectare pentru împroprietărirea absolută a tuturor celor cari fac parte din societăţi şi organîzaţîuni de breaslă. Nu văd nici un motiv deci ca statul să refuze acest neînsemnat sprijin acelora, atât de săraci ca resurse materiale de trai, dar cari, laolaltâ, întocmesc aceea ce s'ar chema efectul social al României. Asigurându-li-se o viaţă mai ferită de griji, acestora, cu siguranţă că şi producţiunea lor artistică, literară, teatrală, ştiinţifică, ziaristică, ar fi calitativ superioară celei de azi. Nimic mai drept şi mai logic, — nimic ma frumos şi mai necesar, ca chestiunea de îndreptăţire socială, decât grija ce ar trebui să se poarte intelectualilor săraci in ce priveşte asigurarea unui cămin. Oropsiţi ca şi actorii, nedreptăţiţi ca şi scriitorii, nedoriţi cu sinceritate ca şi artiştii plastici, priviţi cu ironie ca şi oamenii de ştiinţă săraci, ziariştii, luminători şi apostoli tot ca şi ei, se mistuie apărând interesele şi nevoile tuturor, făcând cu mândrie necazurile lor proprii. Pe câţi liliputani ai sufletului şi inteligenţii nu. ridică ziaristul zi de zi şi sus de tot ; din câte mostre fără valoare nu creiază ei mari economişti, bărbaţi de stat, financiari de elită, pentru ca toţi aceştia să se unească în urmă împotriva binefăcătorilor lor, atunci când şi închipuiese că pot să sboare cu propriile lor aripi. — Văd că ne cunoşti rosturile şi destinul. Se cunoaşte că nu ţi-ai uitat profesiunea de altă dată, când credea, să poţi rezista ispitelor politice pe calea presei. Cel puţin, tu eşti mai de treabă ca alţii, cari ne-au părăsit, — neputând să îndure mizeriile noastre, dar nici să facă ce fac unii dintre cei socotiţi gazetari. — Eu am rămas acelaşi, cum bine spui tu şi zic că, dacă toţi cei ce sunt astăzi factori răspunzători ai ţărei, ar înţelege cât de mult datorează intelectualilor scriitori, ziarişti etc. şi în ce obscuritate ar fi urmat să trăiască fără trâmbiţa şi fără trambulina acestora, cu siguranţă că un sentiment de elementară gratitudine l-ar îndemna pe cel despre care vorbesc — deputaţi, senatori, miniştri, — să ceară hotărit împroprietărirea intelectualilor săraci. Să fie aceasta o pretenţie gravă ? Să nu preţuiască nimic manca ziariştilor, ai căror ani de slujbă ar trebui socotiţi ca ani de războiu ? — Vorbești frumos. Discursul tău îmi place. Eşti totuşi un mare naiv. Un lucru e bine să-l ştii . Avem demnitatea să nu stăruim prea mult. Tu pui problema la ordinea zilei. Eu o privesc ca pe orice subiect de vacanţă, în lipsă de altele. Se va găsi cineva s-o ia mai în serios decât ar fi logic s-o privim noi înşine ? In tot cazul „dragă“ ai rămas acelaşi, şi nu mă mir că nu eşti încă milionar. ♦ Cu aceste cuvinte ne despărturăm, amicul meu urcându-se pe gopii mari, eu apucând drumul către sat şi, nu ştiu de ce, un zâmbet de amară ironie îmi flutura pe buze când priveam pe amicul meu uredndu-se atât de sus. L. L wiiwwHM»i«iwiaiiiiiiwiiiiiiwiiiii"i juhi Conflictul sârbo-crost — CE as SPUNE IN CERCURILE POLITICE DIN BELGRAD — Belgrad, 28. — In cercurile politice nu se atribue o importantă deosebită deciziei matfi de partidul republican croat da a rupe cu Belgradul şi de a Întreprinde o acţiune pe lângă cercurile diplomatice străine. Faptul că majoritatea ţârii rămâne credincioasă administraţiei centraliste garantează de ajuns apărarea statului împotriva oricărei ameninţări exterioare. Dat fiind că toţi cetăţenii sunt egali înaintea legii, se consideră aci, in cercurile guvernamentale, că reprezentanţii croaţilor sunt lileri să propună dezideratele lor în parlament şi să se apere. Oricare altă atitudine e inadmisibilă. Șeapte basarabence înecate la Dunăre. Isaccea, 29 August. — Aseară târziu 11 femei din Basarabia, venind dela Marea Cilie Bere unde fusese la hram, și voind să treacă Dunărea cu o lotcă, aproape de mijlocul fluviului s'a răsturnat lotca și toate au căzut în apă cu barcagiu cu tot. Locuitorul Anton Carlo din Isaccea, văzând această nenorocire salvează cu o barcă pe conducătorul lotcei și patru femei, iar celelalte s'au înecat. Corpurile nefericitelor femei n'au fost încă pescuite. Comorile artistice engleze trec oceanul DOLARII AMERICANI FAC RAVAGII Americanii, cu dolarii lor, au ajuns să indispună nu numai pe cei din ţările cu valută nenorocită, ci chiar şi pe cei socotiţi de noi ca posesori de valută forte Astfel, din Londra s© anunţă că două din cele mai faimoase tablouri ale lui Reynolds, „Tânăra ghicitoare“ şi „Portretul d-nei Crosbin“, au fost cumpărate de un bogat american. Preţul fiecărui tablou ar trece la 52.000 livre. Mai mulţi specialişti şi amatori au protestat împotriva exportării in America a capodoperelor engleze.