Universul, septembrie 1923 (Anul 41, nr. 228-253)

1923-09-15 / nr. 240

CONFLICTUL ITALO - GREC Conferinţa ambasadorilor cere lămuriri lui Mussolini Roma, 12 (Rador). — „Mossa-ftero“ anunţă că conferinţa ambasadorilor s’a adresat d.Iuîi Mussolini, in termeni foarte curtenitori, întrebând dacă este de acord ca satisfacţia din partea guvernului grec să fie dată intre 18 şi 25 Septembrie; in acelaş timp Conferinţa ambasadorilor a întrebat pe primul ministru italian, ce înţelege prin „completa executare a sancţiunilor, ca condiţiune prealabilă a evacuării Corfului“. Ziarele italiene anunţă că d. Mussolini va condiţiona evacuarea Corfului de terminarea ca succes a anchetei asasinatului din Ianina. Stăruinţele Angliei pentru împăcare Leafild, 12. — Situaţia din Corfu este urmărită cu atenţiune la Londra. Deoarece italienii au promis că vor evacua insula îndată după ce vor fi siguri de îndeplinirea condiţiunilor aprobate de consiliul ambasadorilor, daci predomină natural credinţa, că această promisiune va fi îndeplinită. Nădăjduim că întrunirea confeririţei ambasadorilor din Paris — care a fost amânată pe astăzi spre a da prilejul baronului Avezzana de a primi instrucţiuni din partea d-lui Mussolini — va fiin stare să înlăture toate indoelile şi svonurile, anunţând cât de curând data evacuărei. Natura complicată ţi primejdia situaţiei sunt îndeajuns preţuite de către cercurile oficiale din Londra, care doresc ca tensiunea să slăbească, iar pericolul unor incidente neprevăzute să fie înlăturat prin mijloacele pe care Italia evident le are la îndemână. Faptul că vederile exprimate la Londra şi Paris pentru grabnica evacuae a insulei Corfu, sunt în perfectă concordanţă, a produs multă satisfacţie la Londra. Data prezenţirii scuzelor Greciei Atena, 12. (Rador). — Guvernul grec, printr'o notă adresată conferinţei ambasadorilor, a cerut să i se comunice data sosirii vaselor de război aliate în portul Pireu, pentru ca flota greacă să poată face preparativele de primire. Ştiri din Roma, anunţă că data solemnităţii nu a fost definitiv fixată, totuşi este foarte probabil că se va hotărî in acest scop ziua de 20 Septembrie. Vapoarele de răsboi italiene vor naviga în fruntea escadrei interaliate şi vor primi cele dintâi salutul pavilioanelor greceşti. Ziua ceremoniei Paris, 13. — întrunirea conferinţei ambasadorilor, care trebuia să aibă loc după amiază, a fost amânată pe mâine, deoarece unii din reprezentanţii aliaţilor nu au primit încă instrucţiunile cerute ori cu privire la condiţiunile, în care va trebui să se efectueze evacuarea insulei Corfu de către trupele italiene. Conferinţa ambasadori- ilor a propus Italiei să fixeze o zi între 18—23 Septembrie pentru Îndeplinirea ceremoniei, pe care Grecia va trebui să o execute la Pireu drept reparaţiune. Italia a indicat data de 19 ort. In chestia redeschiderii Universităţilor IAŞI 12. Un număr de studenţi naţionalişti au început o vie propagandă, spre a decide pe toţi studenţii naţionalişti de a admite redeschiderea in linişte a Universităţilor şi frecventarea cursurilor cu toţi ceilalţi, studenţi. In ceea ce priveşte „numerus clausus“ nu se va renunţa la această revendicare, pentru realizarea căreia se va duce lupta în afară de Universitate. In cazul când toţi studenţii naţionalişti vor admite frecventarea cursurilor vor cere In prealabil ca studenţii evrei să si aducă ei cadavre, iar ministerul de Instrucţie să desfiinţeze noul regulament universitar. Du protest al asociaţiei epiroţilor din nord Atena, 12. Preşedintele asociaţiunei nord-epiroţilor din Atena, d. Vartzos, a publicat următoarea declaraţie: „Asociaţia nord-epiroţilor din Atena, interpretă a sentimentelor tuturor asociaţiunilor nord-epirotice din Grecia, protestează în contra aserţiunilor calomnioase lansate de către ziarele italiene contra asociaţiunilor şi contra epiroţilor de nord în general, cu ocaziunea crimei abominabile din Cacovia. In Grecia nu exista nici un comitet al nord-epiroţilor aşa cum îşi închipuie Roma şi nici un preşedinte Banias, ci numai inocente şi inofensive asociaţiuni ale nord-epiroţilor pentru apărarea drepturilor şi intereselor Patriei lor“. f Colonelul Botzaris n’a fost arestat Atena, 13. — Știrile lansate de Roma asupra arestărei colonelului Botzaris sau asupra descoperirei lui la Corfu deghizat ca negustor, sunt lipsite de temeiu. Colonelul Botzaris invitat pentru a face raportul său, guvernului, se afla încă la Atena. Ungaria felicită Italia Budapesta, 13.Ministrul Italiei a primit pe reprezentanţii mai multor asociaţiuni ungare, cari i-au prezentat profunde condoleanţe pentru masacrut din Ianina, precum şi felicitări pentru atitudinea splendidă a Italiei în această ocaziune. Ministrul mulţumeşte asigurându-i de sentimentele de simpatie ale Italiei pentru Ungaria şi promite că va comunica d-lui Mussolini, cele exprimate de dânşii. Un cat din multe altele De ce administraţia e rea — Acuzaţiile Împotriva primarului din Satulung (Braşov).—Revocarea. — Un fel de analistă a unui inspector general administrativ.—Popalara Indignată împotriva d-lui Ion Popeia, primar din Satulung, jud. Braşov, cetăţenii din comună au adus o sumă de acuzaţii. S au ridicat vre-o 250 de acuzatori. Administratorul de plasă,— j pi îm-pretorul în Ardeal, unde i se aau şi atribuţîi de judeinstructor în ce piiveşte pri-, mele cercetări, având dreptul să adune dovezile dela mar- j tori Şi prin prestarea jură- * mântuluî acestora — sesizat de reclama ţiuiţire în contra d-lui Ion Popeia, a început ancheta. A adunat dovezi de vinovăţie şi conduită contrară legilor Şi a înaintat raportul suoprefecturiî jud. Braşovi de unde pom ordinul de revocarea primarului vinovat. Intr’adevăr, d. Ion Popeia, in calitatea de primar, era găsit vnovat de către primpretor şi subprefect, pentru următoarele : a) Că şi-a însuşit 4—5 măji din porumbul, adus pentru populaţie, neputându-şi, prin niciun act, dovedi afirmarea, că ar avea să ia bani dela bogata comună pe care o adminstra. b) Că prin Ion Buda expert al comunei (un fel de arhitect), a încasat bani dela săteni ca să le dea lemne de construcţii, mai ieftine, din pădurile comunale. Buda a declarat prin prestare de jurământ, că a împărţit banii cu d. Ion Popeia. c) Că d. Popeia personal a încasat bani dela locuitori, ca să le cedeze din locurile comunei. d) Că a luat bani dela locuitori, ca să-i înscrie pe tablou de împroprietărire. (Cazul ţiganilor dinCărcin). e) Că a neglijat să procure astă iarnă lemne pentru şcoli, din care cauză şcolile n’au putut funcţiona, fără întrerupere. Toate acestea au fost dovedite cu martori şi în consecinţă subprefectura jud. Braşov a dat ordin ca d. primar Ion Popeia să fie revocat, fără drept de apel. Şi a fost revocat. Dar d. Popeia e unchiul d-lui ministru Sassu şi a obţinut de la ministerul de vreme favoarea de a î se face o contra-anchetă de către d. inspector general administrativ, Văraru. D. inspector general s’a dus la Satulung cu automobilul şi a făcut aşa fel ancheta, în cât na luat contact nici cu pro-pretorul, care a adunat dovezile împotriva primarului, n’a văzut nici dosarul cu acuzaţii, n’a stat o vorbă cu cetateni, cari au reclamat. Totuşi a făcut ancheta, ca să dea apoi un ordin dela ministerul de Interne, ca d. Popeia să fie rentegrat primar al locuitorilor, cari-l învnovăţesc că le-a luat bani. Din momentel în care s’a auzit că a venit ordin de reintegrarea d-lui Popea, locuitorii sunt indignaţi. Iar noi conchidem că din caua dăinuirii unor tari norme în administraţie, ţara are o foarte rea administraţie. Bar. Th. Alegeri comunale în Cehoslovacia Praga, 13. — Alegerile comunale fixate la 16 Septembrie se vor efectua în Bohemia în 4403 comune, iar cifrele respective sunt pentru Moravia 1601; pentru Silezia 287; pentru Slovacia 1424 iar pentru Rusia sub-carpatină 124. Numărul comunelor unde nu vor fi alegeri, deoarece s-a prezentat numai o singură listă de candidați, se urcă la 2513 in Bohemia, 86,0 în Moravia; 136 în Silezia; 2081 în Slovacia și 358 în Rusia sub-carpatină. Progresul armatei cehoslovace Praga. 13. — Ordinul publicat de ministrul apărărei cu prilejul încheerei manevrelor, declară că manevrele din acest an, au dat o probă că armatele cehoslovace se găsesc pe calea unui progres neîncetat. înstructia tehnică și tactică precum și ținuta excelentă a trupelor au fost îndeajuns apreciate, atât de publicul care urmărea manevrele cu viu interes cât şi de reprezentanţii armatelor aliate. [iiii f pil bili Irani o ubilila stat — Guvernul prinzând da vasta, proclama starea de asediu și arestează în massă pe complotiști — — Dela corespondentul nostri — Giurgiu, 12 Septembrie Pe cale particulară aflu din Rusciuk că, ori, membrii partidului comunist, împreună cu membrii fostului partid agrarian, au încercat să dea o contralovitură de stat pentru răsturnarea actualului guvern bulgar. Aceasta în urma unor comunicări ce au primit din partea comuniştilor din Morava. Guvernul bulgar, prinzând de veste, a dispus arestarea, în massă, a tuturor comuniştilor din Bulgaria, ordonând în acelaş timp instituirea stării de asediu. Prin alte măsuri, guvernul a ordonat închiderea tuturor magazinelor la ora 8 seara. ; circulaţia pe străzi este oprită, peste această oră. Numai în Rusciuk sunt arestaţi peste 80 de comunişti. Se prevăd evenimente grave. Ca vâr al uit mului ţar, logodit caactriţa D-şoara Tamansheva, una din cele mai frumoase celebre actriţe din Georgia se va căsători cu marele duce Vladimireviei, vărul răposatului ţar Nicolae al Rusiei Primirea mareşalului disperat la Belgrad —♦— Belgrad. 13.—Mareşalul Franchet d’Esperey a sosit ori la Belgrad. Din Paris a călătorit împreună cu preşedintele Passiei. Mareşalul a fost primit la gară de către preşedintele consiliului, de ministrul de război, ministrul de justiţie, ministrul Franţei, Clement Simon, personalul Legaţiei şi colonia franceză. Timp de două zile va fi oaspetele guvernului din Belgrad. Mâine guvernul va oferi un dejun de gală, în onoarea sa, iar Miercuri Maiestăţile Lor vor oferi un dineu. Mareşalul Franchet d’Esperey se va duce la Skopolje şi Bitelia spre a remite ..Crucea de războiu“ şi spre a asista la serviciul solemn în memoria soldaţilor francezi, căzuţi pefrontul de la Salonic. Isiim şi Leafield, 13. — Wise, secretarul englez al societăţiior cooperative ruse, ţinând un discurs in laza partidului muncitoresc independent spune, că ori ce s'ar fi produs in trecut, Rusia doreşte acum pacea, mai presus de orice. Pentru dânsa războiul înseamnă stânjenirea ori cărui progres în direcțiunea reorganizării economice, din ultimii 3 ani. Evacuarea Constăntinopolului Constantinopol, 13 (Rador). — Evacuarea Constantinopoluluî de trupele aliate continuă. Tot materialul de război aliat la I Dardanele și San Stefano a fost ' îmbarcat. împrejurimile Constantinopolului au fost evacuate de trupele aliate, cari s'au concentrat la Dardanele, de unde se vor îmbarca. Generalul Harrington, înaltul comisar britanic, va părăsi Constantinopolul în cursul acestei săptămâni. Muncitorii germani mii la final Berlin, 13 (Rador) — Federaţia corporaţiilor muncitoreşti din Essen a adoptat o moţiune prin care arată că vor înceta rezistenţa pasivă dacă se va permite întoarcerea expulzaţilor şi a familiilor lor, eliberarea celor întemniţaţi de autorităţile d de ocupaţie şi dacă suveranitatea Germaniei nu va fi atinsă. Deasemenea se cere ca problema reparaţiilor să fie rezolvată pe cale de tratative, şi nu prin metode dictatoriale. Conferinţe Intre ambasadorul francez şi cancelar Berlin, 13. — Ambasadorul franez şi cancelarul Stresemann au ţinut astăzi şi zilele trecute conferinţe îndelungate. Cercurile autorizate asigură că Remirul nu va formulatipi o ofertă precisă deoarece rezistenţa pasivă din Ruhr nu a încetat încă. hr urmansui trainreia in Etelit» Fiume Italia a acordat o prelungire de răspuns guvernului iugoslav Roma, 13 (Rador). — Ziarele cred, că guvernul italian va a- corda guvernului iugoslav un nou termen pentru a răspunde definitiv la ultimatul în chestia Fiume, care expiră la 15 Septem- brie. După ultimile ştiri primite din Belgrad de „Corriere della Sera“ guvernul iugoslav ar fi dispus să înceapă noul tratati- de pentru rezolvarea chestiunii Fiume. Deliberarea de la Belgrad Belgrad, 13. — Consiliul de miniştri a deliberat sub preşedinţia d-lui Passici, asupra stadiului în care se găseşte chestiunea Fiume şi a eventualităţii pentru reluarea negocierilor diplomatice directe între Belgrad şi Roma. Se va renunţa la arbor?! Paris, 13. — Agenţia „Havas" află din Belgrad, că acolo predomină părerea cum că conversaţiunile puse la cale la Paris între Passici si Poincaré si intre Passici si baronul Avezzana, par a fi luat o întorsătură mai favorabilă pentru reglementarea chestiunei Fiume, pe calea negocierilor directe. După cum indică „Politika*" recursul la arbitraj, nu mai este învederat, cel putin pentru moment. rin timbra American Din Washington se vesteşte că preşedintele Cooadge a autorizat emisiunea unui timbru de doi cenţi cu efigia preşedintelui Harding. Contrabanda de vite dela Cetatea Veche - Amănunte complecte — Cum a fost prinsă marea contrabandă de 101 vite mari. — Facrrita convenționale. — încercarea de mituire a grănicerilor — Satu-Mare, 12. V’am anunțat telegrafic despre prinderea marei contrabande de vite dela Cetatea Veche. In urma cercetărilor făcute am adunat următoarele amănunte: Punctul vamal Cetatea Veche, se găseşte la 12 km. depărtare de Sătmar. El corespunde punctului vamal Csenger din Ungaria. Autorităţile noastre au primit deseori denunţuri, că de la gara Csenger se încarcă în fiecare zi multe vagoane de vite, cari pornesc către Budapesta, iar de acolo sunt exportate în Viena, unde se plătesc preţuri foarte mari. Toate denunţurile spuneau, că aceste vite vin prin contrabandă din România, cu ştirea şi învoirea autorităţilor ungureşti. S’au luat oarecari măsuri de pază, însă insuficiente, pentru că pichetele de grăniceri sunt puţine şi mici. Cu toate acestea s’au prins câteva contrabande. Acum vre-o două luni s'au prins 73 vite mari, chiar în zona frontierei, la 3—4 km. depărtare. Ele au fost confiscate. In urmă, proprietarii lor, doi mari contrabandişti Roth Andrei şi Braun Vilmos, au alergat în toate părţile pe la Cluj şi Bucureşti şi au adus ordinul eliberării vitelor, cu tot protes-tul funcţionarilor vamali. Duminică seară, 2 Septembrie, datorită unei pânde admirabil organizată de către vameşi şi grăniceri, şi cu totul secretă, pe la orele 12 noaptea, s’a prins ha'an contrabandă de 101 vite mari, pe când voiau să treacă hotarul. Contrabandiştii conduceau o cireadă spre puncte indicate prin focuri convenţionale, bine distincte, cari se vedeau în Ungaria. La un moment dat, vitele au fost înconjurate de grăniceri şi ceilalţi. S’a făcut cuvenita somaţie, şi în învălmăşeala nopţei s’au tras 40 focuri de armă, să grănicerilor fiindu-le frică nu fie atacaţi de unguri. Dintre 6 indivizi, cari conduceau vitele, 4 au fugit, iar 2 au rămas. Ei se numesc Pintea Ianoş şi Fridman Marcu, cari au fost arestaţi. Acesta din urmă a încercat să mituiască pe grăniceri, dându-le 100.000 lei, pe cari îi avea pregătiţi în acest scop. Vitele au fost confiscate şi date în seama pichetului de grăniceri. Suma de 100.000 lei, a fost depusă la vama din Cetatea Veche. Pânda a fost organizată de către şeful punctului vamal d. Hâncu şi condusă de către d. Coragată, funcţionar la aceeaşi vamă. Acum, se continuă cercetările de către aceşti doi, împreună cu d. I. Bratiloveanu taxator la vama Satmar. Paznicul Pintea a declarat că curând au mai trecut 50 de vite prin punctul Petea. Se spune, că totalul vitelor trecute prin contrabandă de către această asociaţie, ar fi cam 3000 şi că ar fi amestecate unele persoane sus puse. Numai în luna August s-au trecut 285 de vite. După cum se vede afacerea la proporţiile unei mari panamale, care s’ar ridica cam la 100 milioane lei. S’au trimis telegrame tuturor autorităţilor, precum şi d-lui ministru de finanţe, cerându-se o anchetă severă, spre a nu se mai muşamaliza, ca apoi criminalii contrabandişti să triumfe râzând în faţă funcţionarilor cinstiţi şi ameninţându-i cu mutarea în 24 ore. Vom reveni cu alte amănunte. Bande albneza terorizează popuiri la Atena, 13. — Se anunţă din Ianina, că au apărat în această regiune bande de albanezi terorizând populaţia spre a nu mărturisi asupra asasinatului Citaţii contrareralopoliare în Grecia Atena, 13. (Rador) — Guvernul urmăreşte de aproape agitaţiile pe cari agenţii contra revoluţioari le întreţin în populaţia din Atena* Aceştia au organizat un pelerinaj la mormântul lui Gunarîs unde au depus fieri, apoi au împrăştiat manifeste, prin cari se cere aducerea corpului defunctului rege Constantin la Atena. Poliţia a confiscat manifestele şi a întreprins cercetări pentru descoperirea autorilor. '.v' vn r.yw Fraudele din Romanați — Cu prilejul împroprie^ririi țăranilor — Interesante destăinuiri ale deputatului T. Grovaanu — Nouiia metode de împroprietărire... demonstrativă — Chestiunea fraudelor dela con- silieratul agricol al județului Romanaţî se complică. D. deputat Teodor Oroveanu ne dă, în această privinţă, informaţiuni cât se poate de interesante. Astfel, d-sa nu afirmă că agronomii Dobrotescu, Vişan, D. Sîoenescu, secretara consilieratului agricol ala Caracal I. Tabacu, au fost depuşi la arestul preventiv din localitate, după c H s-au luat interogatoriile la Instrucţie iar mandatele de arestare le-au fost confirmate. Agronomul Şarada, care este de asemenea urmărit, a dispărut, iar agronomul Procopiescu urmează să fie depus. DIN DECLARAŢIILE FĂCUTE DE AGRONOMUL VIŞAN LA JUPTITE DE INSTRUCŢIE, AR REUŞI CA ŞI CONSILIERUL AGRICOL AL JUDEŢULUI ROMANAŢÎ AR FI AMESTECAT IN NEREGULILE SĂVÂRŞITE CU ÎMPROPRIETĂRIRILE LA ACEL CONSILIERAT. AGESTIA SUNT ACUZAŢI CA, PE NUME INTERPUSE FICTIVE, AU LUAT ASUPRA LOR RESERVELE COMUNALE PE CARE LE MUNCIAU IN PARTE, ADICA UNA ŞI UNA, CU ŢARĂNI. Cabinetul de instrucţie din Roraanaţi i-a şi găsit cu 4000— 5000 bănic.oare de grâu treerat. Mai sunt acuzaţi că au dat loturi la ţărani pretinzând ale pentru aceasta sume de bani. Afară de aceştia, s'a descoperit că sunt şi persoane străine care au dobândit loturi ţărăneşti In aceleaşi condiţiuni. Această descoperire produce multă sensaţîe în cercuile din Caracal şi împrejurimi. Ui senator givaraamental în frescata Consiliatei de război a Tot d. Teodor V. Oroveanu ne aduce la cunoştinţă şi cazul extrem de interesant al d-lui se- I nator Jean Popescu, care est şi şeful liberalilor din judeţi Romanaţi. D-sa este cîtat, pentru Ziua d 18 Septembrie a. c„ în faţ Consiliului de războîu al cer pului I de armată din Craiova spre a se justifica de acizare ce i se aduce că, in trnpt războiului, in calitate ti prefect al Jud. Romanaţî, ni predat gestiunea financiară e privire la banii primiţi de Corpul I de armată pentru grâui furnizat acelui corp, grâu se nfost însă predat. Se mai afirmă că, plecând Moldova, cu prilejul retragere sa folosit de calitatea de prefect spre a lua cu sine dotări acestei afaceri, dosar care, Înapoierea din Moldova, a... dis părut. Dealtfel, în această chestiune, există un rechizitoriu d-lui prim-procuror R. S. Cioannu, dat sub Nr. 132 din 10nuarie 1921, pe timpul guvernărei avereșeane. Consiliul de războiu al corpului I de armată din Craiov a intervenit, prin dotă adres la ministerul de războiu, ca s ceară retragerea imunitătţei parlamentare a d-lui Jean Popescu spre a putea fi judecat Se admisese discutarea acestei cereri, dar parlamentul intrat în vacanţă şi o hotărât nu s‘a putut lua. Consiliul de războiu l-a cita acum pentru zia de 18 euren folosîndu-se de vacanţa parlimentară. Acestea sunt destăinuirile ni Ie face d. Teodor V.lcov nu, senator guvernamental Romenaţi. Rămâne acum catorităţile să-şi facă datoria, depsind cu severitate pe vivaţi, oricine vor fi ei,—dacă vor dovdi ca atare, — spre se stârpi odată abizurile , au devenit aproape normă , nerală în unele localități regiuni ale țarei. — Dela corespondentul nostru din Caracal — — Vinovaţii şi-au Însuşit şi bani din fondurila comtetului şcolar — Revin cu noui amănunte în chestia fraudelor comise la consilieratul agricol Romanaţi. Dar mai întâiu voiu cerceta împrejurările care au dus la descoperirea acestor fraude. In Iulie a. c. perceptorul Dumitru Ionescu al Circ. Drăghiceni aduce la cunoştinţa administratorului financiar că nu are de la cine să încaseze arenzie rezervelor la loturile de împroprietărire din comuna Drăghiceni, deoarece persoanele trecute pe tablourile întocmite de consilierat nu sunt cunoscute în comună. Administratorul financiar dă ordin să pună pânduri cari să stea la rezerve. Aceştia dovedesc, pe la 25 iulie, nişte care venite de la Caracal pentru încărcarea cerealelor şi anunţă pe perceptor. In acelaş timp, un cărăuş se duce la Caracal de unde soseşte Tabacu Iancu (în deosebire de Ioniţă Tabacu, şef de secţie la Administraţia financiară, cu care nu se află rudă în nici un grad), care recunoaşte că pământul a fost muncit de el, şi în consecinţă achita impozitele. Perceptorul a mai pretins încă 4240 lei impozit pe anul 1922 pentru 50—60 pogoane pe care au păscut nişte oi din corn. Rotunda şi pe care Tabacu recunoaşte că le avusese la păscut. UN AGENT AL FISCULUI DESCOPERE FRAUDELE Ajungând la Caracal, Tabacu chiamă în judecată pe perceptor cerând daune 10.000 lei pentru că-l oprise o jumătate de zi, de a încărca grânele. Perceptorul a reclamat la rându-i parchetului că rezervele de loturi ale corn. Drăghiceid sunt mocile prin persoane interpuse. In baza acestei reclamaţii prim-procuror Voilescu se da însoţit de d. administrator nanciar Sfetcu la Drăghice unde procedează la facerea chetărilor. Sătenii se prezintă atunci anuntând că pe lângă că opte din aceste rezerve au fi muncite de sus numitul, numitul le-a mai luat bani spre le face diferite servicii. Ei mai reclamat că, in anul 19 un cârciumar din Caracal muncit 10 pogoane In comu lor. Faptele fiind destul de g. ve, d. prim-procuror Voitescu administratorul financiar Si cu au continuat cercetările nă noaptea târziu. A doua zi cercetările au cttinuat conduse fiind de dprim-procuror Voitescu și nu Ștefan Constantinescu. Pe ligă descoperirile făcute, s’a dpus arestarea lui Tabacu sec