Universul, octombrie 1923 (Anul 41, nr. 254-279)

1923-10-01 / nr. 254

i Mare Marne pis i FIVDETAIL— An sosit notif transports*«i— ENGROS Psrcteluri cu 2 fata P­ardesiuri toate nuante ® Oem^FALTOM­S eng.'ezasti Preturi da eansuras^a, stirada SiN£i No. ÎS 16 tNTREBUINTATI RENUMITA PUDRĂ ■ ^TRIANON -Si -t- VE-TI avea■0^. MOTOAME d« moi«rim2 MOŞI simpli! si­­gdl( PIETME original* X-a ferit l’unsite.it ilia dsjsonit doc. An. Watson «& Touell five Vil SSî - Sir. CSni?.'ua*BH 13—Jfi £oeai«al« Galats, BrUU, Giurgiu 3®3 si py­lqi fiigienici, elastici spornici epataţi în maşini cu aburi Tinde depozitul fabricei «HIGIENA" Calea 6? i vitel 143 Byron Steamship Company Ltd. London I bucurești Sir. Paris Ro­lf Unia ------------ ■ . ■­Müll tat­al detervtla cu cele mai mari transatlantice colase de luc­­ranide, cari ating por­tul Costanfa ca escale la CONSTA­N -I T­NOPOLEjPikEUsi PALERMO direct laNEW-YORK fără nici un truthsbord și fără carantină, durata voiajuluiI le de 16 m­ic, Transatlanticul de Lux „BYRON" (ex M­egali Belias) 22­­ Tone sosesiu la 4 şi p­rack la 6 Octombrie. Transatlanticul „CONSTANTINOPLE" pleacă la 6 Noerobie.1j Calatori» cea mai avantajoasa cu 6f»/« mai eftin plân­bîl aici, la let. Reţinerile biletelor de vapor ca cabină şi ori­ce infor-[ maţiuni se pot lua din biuroul nostru central. M. IMBIHICO « & €c. — Bucureşti, Strada Paris No* 1 — Fabrica de Motoare de mall mascată In România CROSSLEY BROTHERS. In­. elin Bpensitaw Manchester, ANGILIA. MQTQikU.E pentru benzină MOTO pentru gaz natural motorii pentru gaz sărac PRECUM CSI COTOARE mmm DIESEL mmiv. PIESE DE REZERVA Preturi avantajoase și livrarea pro mut * —A se adresa la B­ANCA TARAHIEASCA SOC­­ANDIUMA Str. ft. Poincaré No. 2. 5582 și mirosul neplăcut ce produce, greș alăturate prin R O­r F. Laursnf ir Superior. La Harmad* si p gheril. ural S. Lindenberg Str. Stelea No. 23 Costume fise englezești S©«©yri fisbîănits i­mpermiabile An flout­e Parisien 33 Calea Victoriei 33 (lânga Cinema Colos) .’.IH moli fi EFd­S Velours­­. um 245 Fean de Marmotte 450 285 169 219 85 189 S5­ de Marmotte Piana Marocaino viOJJC toate culorile Lsvable pentru lingerie şi dubluri .5 Sole Crepe de chin Mătase Dubituri „ n«„ Dublier! demis d­e Sifon de l'ngerie i*âazâ cearceafuri Feţe de mese"»","139 Bittereiul de haine 750 Gabardine i'J,""' 275 Mătăsuri, Stofe Crepoane Cer­ţi la toate Droguerile. Parfumeride şi toate Magazinele meri din ţară APA DE COLONIA ŞI PODEA Charta Dupre P­­ris D­oamnă, vieţi arunca mura turie Dacă nu le preparaţi cu Esenţă de Oţel Ştirbey En gros şi decari La depozitul Fabricei Str. sf. Apostoli, BUCUREŞTI , ANTIFERMENT­E PENTRU A | OPRI FIERBEREA MUSTULUI CONSERVANDU-L DULCE PREVENIREA SOAIELOR # VINULUI ,|f THMmUfM mmBmţjmmmiSixsmHtssMtsimt LAC EMAIL VOPSELE ING. HERML ZOIDV BUCURESTI 51 r. Edgar Quine!­3 MAJINA CU V PORI STABILA 250/300 H. P. se vinde 1« inginer M. BSZH^ ORADIÂ MARK Str. SC Ladislaus 27 5626 arass A V I 3 tuner judiciar linul, care a spart­­ geamurile casei ministrului de interne tot noaptea, o ceată de îndi­­vizi a aruncat cu pietre, în fe­reastra casei d-lui general Voi­­toianu, ministru de interne... spărgând câteva geamuri. A fost arestat un tânăr, Vla­dimir Frima, student la şcoala dele arte din Iaşi, care a fost prins de către gardistul postat­­ la casa ministrului. Studentul susţine că n'are­­ nici un amestec In spargerea­­ geamurilor, Insă sergentul afir­­mă că agresorii erau în număr de şease şi că alergând după ei n a reuşit să prindă de­cât pe Vladimir Frimu, ceilalţi făcân-­­ du-se nevăzuţi. Parchetul de Ilfov a însărci­nat cu instrucţia cazului pe d. judecător Sava Radovan, de la cab. 5. D-sa a luat ieri un interoga­tor lung lui Frimu, contra că­ruia a emis mandat de arestare. In afară de declaraţiunile precise ale gardistului, au mai venit in defavoarea celui ares­tat si o serie de contraziceri ale acestuia. Acţiunea publică deschisă Îm­potriva lui Frimu se întemeiază pe art. 181 și 352 din codul pe­nal.­­ Instrucţia va continua zilnic."­ Ch­itl '1 M pâr Wi li a! dttr Ce apare 'v " Mărfi 2 Octombrie — şi dintr’al cărui bogat cuprins cităm: — Pentru drepturile ştiinţei —­ de profesorul Octav Onicescu. — Actualităţi. — Doctrina filozofiei lui E­­picur­y— de profesorul M. Mircâr­leanu. — Cana curge viaţa în corpul omenesc — Dr. I. Duscian. — Măreţul Orenoc — de Jules Verne. — Cu Steaua la Hamburg — B. B. Delamare. — Pe malul mărei Negre­­*■ N. Mardare, etc., etc. ama dela hotelul Royal Palace Un tânăr se sinucide, de frică să nu fie dat de­zertor.­Ultima dorinţă a sinucigaşului. — Tânărul Ştirbescu, care acum t­ei zile a încercat să se sinu­­c­dă, Intr’o cameră dela hotelul Ifroyal Palace, injectându-şi con­ţinutul a 12 fiole cu morfină, ai încetat din viaţă, la spital. CINE E SINUCIGAŞUL ? Sinucigaşul era orfan şi a­­cum un an a fugit din ţară, de­zertând de la şcoala medico-mi-­litara, unde era sub-locotenent.­­ Ştirbescu era foarte inteligent. Având Încredere în puterea sa d de muncă, a plecat prin Paris­­wherbourg în America, unde nu si ce știe cu ce s’a ocupat.­­ De câtva timp, s’a Înapoiat Ai­tar­ă, aducând cu el peste UN TESTAMENT ORIGINAL In camera sa, s’a găsit o scri­­soare, prin care arată că se si­nucidă de frică să nu fie ares­tat ca dezertor. Din suma de 20 mii lei, ce i-au mai rămas, roagă să se dea 1000 lei d-lui procuror de serviciu, 100 comi­sarului secţiei respective, pentru deranjul, ce le-a pricinuit prin sinuciderea sa, iar restul bani­lor să fie predaţi d-lui profesor universitar Reiner, spre a-i în­mâna celui mai bun elev de la şcoala medico-militară. 100 mii lei. El a trăit foarte tuind 75 mii lei. larg. chel- NOU® 1489® a chiriilor • Iaşi, SS. „ Cercurile chiriaşi­lor din localitate au fost vestite că la ministerul justiţiei se lu­crează la noul proiect de lege privitor la chirii şi care urmea­ză să fie depus în actuala sesiu­ne a parlamentului. Sunt asigurări că prin acest­­ proiect principiul liberei tran- f zacţii între chiriaşi şi proprie­tari nu va fi admis. In schimb, chiriile se vor spori din nou, rea­ximul chiriei ajungând in unele cazuri la înzecitul chiriei din 1916. Condiţiile de evacuare şi ce­­­lelalte dispoziţii accesorii vor fi I mentinute. ..1 ,d. jUfc, I -----fr-W*. l UN DIRECTOR DE LICEU AGRESIV S.A CHIŞINĂU­ ­ In urma retaini de a sta alături de directorul lor acuzat de fapte incorecte profesorii ucenici sânt bătuţi şi terorizaţi . * Faţă de situaţia, pe care şi-a cre­at-o, directorul liceului nr. 1 din Chişinău d. Erhan, câţiva profesori români din regat au cerut o anchetă ministerului de instrucţie. Ancheta a fost în­cuviinţată şi d. Pteancu, inspec­­tor general, a făcut o inspecţie amănunţită, constatând nu nu­mai faptele arătate de profesori în cererea lor de anchetă, dar şi lucruri mult mai grave. Ins­pectorul a cerut suspendarea­­d-lui Erhan din Învăţământ şi darea lui în judecata consiliu­lui permanent a! învăţământu­lui. 4 Intervenţii politice au făcut ca măsurile cerute de inspector să nu fie aprobate, ceea ce a dat foc la o nouă reclamaţiune din partea profesorilor şi la o decla­raţie formală din partea lor, că­­ dacă nu se vor aplica sancţiuni­le impuse de faptele d-lui Erhan aceşti profesori se vor retrage din consiliul profesoral al liceu­lui, imputând sta alături de un comerţ care se năşeşte sub acu­zări grave de necinste, sama, voiaj­ele, abuz de putere, etc. Faţă de această nouă mani­­festaţie a profesorilor, d. dr. An­­ghelescu i-a convocat la Bucu­reşti şi în faţa ministrului Ba­sarabiei, d. Inculeţ, s’a desbătut chestiunea d-luî Erhan. D. In­­culeţ a recunoscut învinuirile care se aduc rudei sale —­ d. Er­­han —, a arătat unele fapte şi mai compromiţătoare ale d-l­uî Erhan, de care nu ştia nici mi­nistrul, nici profesorii, dar a tbiorut să nu se aplice o pedeapsă prea aspră rudei sale ci că i se ceară demisiunea. Se fixase ziua de 12 Septem­brie, când d. Erhan trebuia să vie la Bucureşti şi să depuie demisia. D. Erhan insă n’a acceptat a­­ceastă soluţie şi prin mari in­­zistenţe şi intervenţii a reuşit să rămâie la locul său, — toată afacerea făcându-se muşama! Profesorii protestateri văzând aceasta, Joi 20 Septembrie in plin consiliu profesoarl şi In fa­ţa d-lui Erhan au cetit o decla­raţie prin care arată că nu pot rămâne mai departe in acelaş consiliu cu un om care se găse­şte sub acuzarea unor­­fapte necinstite şi că se retrag din consiliu, comunicând despre a­­ceasta şi ministerului. D. Erhan n’a găsit nimic mai bun de făcut de­cât să pună pe elevii din clasa Vll-a de liceu Alexandru şi Ion Matveevici, să spargă geamurile dela locuinţa unuia din profesorii protesta­­tari, d lui S­emenski, iar ra­ft ul economului liceului Antonio Po­­povici Rusu şi pe elevul Du­mi­­trescu Sergiu să spargă geamu­rile dela locuinţa profesorilor semnatari Canei­u şi Popescu. Dacă minsterul de instrucţie publică şi guvernul din motive de interese electorale şi politice poate trece peste faptele acestui reprezentant, al şcoalei din Ba­sarabia, opinia publică româ­nească n’are nici un motiv să nu înfiereze aceste porniţi. I. B. APULUII A. S. R. Principesei moşte­nitoare Siena pentru sal­varea co­r­ nistă de ssioscepţie deschisă de «Un.versul* Suma de lei 2320 publicată in­­ ziarul Nr. 188, colectată de d-na­­ Lucy Maior Păunescu dinNLIp­­i­cani, au subscris persoanele­­ următoare: I l ei 104, d-na Lucy Maior Pă-­­­unescu, lei 101, Frilop Adolf, câte lei 100 ; general Piri­ci Th., avocaţi Botez şi Manoliu din Lipcani, inspector Const. Mi­­clescu, inspector central Petre Popescu, Aurel Dumitrescu, I. Arsenovici, câte 50 lei; medic lt.-colonel Georgescu, lt.-col. So­ra Ioan, maior I. C. Dumitra­­che, colonel Lăzărescu, Cochino, ■ lt. Constantinescu Ștefan, ma­ior M. Voicu, Viorica Botez și Gheorghe C. Botez, câte iei 40 ; Gh. N. Dimitriu, sub­ lt. Pârvă­­nescu, I. Petrescu și căpitan Sa­­ita. Câte 30 lei: căpitan Cons­­tantinescu, câte lei 20 : căpitan Alistar, lt. Alexandru Ion, int. căp. Nîţulescu, ad-tor lt. Tudo­­sie, lt.-col. Pfirâianu, căpitan G. Anghelescu, maior Paţa, raa. lor R., căpitan Mărculescu D.,­­ locot. Udroiu Ion, sub-lt. Dobro­­neanu St., lt. Dicu Gh., sub-lt. Pavelescu C., sublt. Langa Tertulian, sub-lt. Granici, căp. G. Gârjoliu, sub­ lt. M. Matees­­cu, sub­ lt I. Creţu, plutonieri majori Mierscu, Dafinescu, Stan­cu, Băzăvan, maestru Dobre, Petreanu Teodor, serg. Diaco­­nescu, Micul Ronica Mirescu, Fraţii Landmann, A. Nachman şi căpitan G. Simionescu. Câ­te lei 15: Plut. majori Brătă­­nescu şi Vasilescu C. Câte­nei 10 : A. Sapira, căpitan Popescu Necsestî, Manolesc­u Soare, An­gliei Const., locot. Georgescu, Nicu I. Mihai, medic căp. Grim Moritz, adj. locot­ Drăgiescu, plut. majori Olariu, C. Georges­cu, Mîtacaru, Porfete Ilie, Col­­giu P., C. Drăgotescu, Maria Colgiu, elevii Cârnu Bie, Iu­lian Semeu, Savu D., şi căpitan N. N. Câte lei 7.50: Plutonier Cristofor V. şi C. Gherghişan. Câte lei 5 : Serg. Racoceanu şi­­ serg. Ionescu. Suspendarea parţială a pescuitu­lui . Din pricina belşugului de peşte şi a crizei de vagoane­­ pentru transport nea generală a pescăriilor a de­-­ cis să suspende parţial pescui­tul până la noui dispoziţiuni.­­ Această suspendare e datorită­­ belşugului de peşte aflat în de­­pozite. Numai recolta de pe bra-!­­ul Chilia se ridică la 400.000 kgr., dintre care 200.000 kgr. în depozitul pescăresc de la Vâl-­­ cov.­­ Peştele pescuit de pe celelalte­­ două brate se ridică la o can- j titate de 600.000 kgr., iar peşte­­ sărat se află în depozit circa 1 200.000 de kgr. Din cantitatea a­­flată in depositul de la­ Vâlcov, 90.000 de kgr. sunt numai scrum­bii. Considerând cantităţile aflate astăzi în pescăriile Statului,­­ şi provenite din apele lui şi din­­ cele particulare, constatăm o­­ producţiune de peşte de aproape , 2 milioane kgr. care stă neîn­­trebuinţat, în deposite, din prici­na lipsei de cumpărători. Tot deodată, cantităţi mari de peşte ce se expediază in diferite­­ centre ajung stricate din pricină­­ că vagoanele de peşte sunt ui- j tate pe linii şi sosesc cu mari­ întârzieri la locurile de desfa-­­ cere. In vara aceasta s’a stricat ast- t fel aproape 100.000 kgr. de peşte­­ proaspăt, din pricina lipsei de ■ vagoane frigorifere. Se speră totuşi că, în cursul iernei, traficul de peşte va fi mai întins. Ar trebui să ne bucure faptul că azi se pune peşte din belşug în comerţ, cu preţuri mici, con­tribuind astfel la asigurarea unei aliment­aţiuni mai ieftine a populaţiunei. Dacă, şi în celelalte domenii da aprovizionare s'ar lucra tot astfel, suntem siguri că traiul s’ar iefteni. Sunt însă activităţi importan­te cari nu pun prea multă grijă în asigurarea ieftinei şi rapidei aprovizionări cu alimente a populaţiunei. Dacă la C. F. R. s’ar pune pu­ţină ordine în mişcarea vagoa­nelor, unul din neajunsurile de căpetenie ar fi repede înlăturat. Să sperăm că, faţă de recolta admirabilă a peştelui din apele Statului şi cele particulare, pri­măriile şi prefecturile din ţară, în deplină înţelegere cu cei cari asigură transporturile, vor cău­ta să satisfacă nevoile mulţi­­mei, cel puţin acum, în preajma iernei, când cheltuelile casnice sunt mai mari. II. L hi Cazai asscaia lui Vasilescu-Poşa­t — Şedinţa baroului din Prahova — Ploeşti, 28 Astăzi la ora 5, advocaţi, din Suntem informaţi că direcţia-1 localitate au ţinut la barou şe­dinţă, sub preşedinţia d-lui­­ Nicu Pârvuiescu, decanul ba­­­­roului. Intre alte chestiuni s’a­­ luat în cercetare ?i plângerea ( făcută de avocatul Vasilescu­­ Popa, care arată că cu ocaziu-­­ nea­ rebeliunii de la Putreda­ ) R.­Sărat, a fost ţinut în mod a­­buziv arestat 20 zile, inar in tim­­pul instrucţiuni, a fost insultat cu epitetele de „obraznic şi măgar”. Consiliul a hotărit ca d-nîi avocaţi N. Zamfirescu şi Titi Rfiduiescu să cerceteze la R.-Să­rat acest caz şi să facă un ra­port detailat, după care baroul va­rua o deriziune definitivă. S’a hotărît totodată a se în- , terveni la parchetul de R.-Sărat pentru a comunica baroului stadiul, în care se află cercetă­rile şi dacă s-a găsit vre­o do­vadă de vinovăție contra avo­catului C. Vasilescu Popa. I—nWtt ■«♦■»■4» 1 -­Iar paşapoartele Iaşi, 28. — Sunt pozitiv in­format, că există indicii că în mai multe judeţe din Moldova s'au făptuit nereguli, cu eliberă­rile de paşapoarte. Se mai bănueşte că ar exista chiar un birou clandestin, care se ocupă cu procurarea unor astfel de paşapoarte. . Cercetările în această direcție i au­ și încep.* Criza grâului Desfiinţarea monopolului merilor. — Dreptul de macini? pentru producâtori — Arătam aici, că după ce a în­ceput semănatul grâului, tre­buie luată imediat măsura de urcarea preţului minimal al grâului, tocmai în vederea în­curajării culturii de grău Un alt mijloc pentru încuraja­rea producţiunii grâului este desfiinţarea monopolului fabri­­caţiunii faunei. Căci acest mono­pol, dacă nu este consacrat, el există de fapt. Intr’adevăr, morile sunt azi singurul cumpărător de grâu. Ca singur cumpărător şi la adăpos­tul preţului maximal, morile nu vor să cumpere de­cât pentru nevoile imediate. Agricultorii au nevoie de bani, pentru muncile trecute şi viitoare (cei mici pen­tru dări, inventar, plata pămân­tului, etc. şi caută să-şi vânză produsul. Morarii spun că nu au nevoie de grâu, că imobili­zează numerarul, etc., dar cu 10—15000 lei sub preţul maximal sunt totdeauna cumpărători. Pro­ducătorii cari au nevoie de bani, dacă nu-i pot găsi — căci cre­ditul agricol este foarte slab or­ganizat —­ sunt siliţi a vinde cu preţul ce le oferă singurul cum­părător privilegiat — morile — cari devin astfel şi negustori de cereale şi care îşi dublează câş­tigul. Faţă de această scădere a pre­ţului grâului este la studiu mă­sura ieftenirii proporţionale a pâinei. Nu acesta este însă mij­locul de a încuraja pe agricul­tori. Din contră, noi pretindem că la 8 lei chilogramul de făină — care nu este albă — morile pot plăti 60.000 lei vagonul de grâu, rămânându-le şi loc de câştig, în afară de cei 6.000,­ lei costul măcinişului unui vagon de grâu. Morarii ştiu aceasta, dar din simpli transformatori ai grâu­lui, cari înainte se mulţumeau cu preţul măcinişului, numai să le aibă morile de lucru, azi au devenit de două ori spoliatori: ai producătorilor agricoli cărora le ia o parte din preţul fixat de Stat şi acesta destul de puţin remunerator şi încurajator pen­tru ei şi, al doilea, ai consuma­torilor, cari plătesc o făină care nu este de calitatea I, cu preţul îndoit de cât al grâului. Suntem, cert, pentru încuraja­rea industriei naţionale şi anul trecut, scriind despre exportul grâului, spuneam că interesul nostru este să exportăm totul transformat. Dar, de la a încu­raja industria morăritului şi până la a da 4.000.000 de produ­cători şi tot atâţia consumatori, pe mâna a cel mult 1.000 de mo­­rari, este o deosebire neaccepta­bilă. Statul trăeşte prin producători, naţiunea vieţueşte prin ei. fii tre­buiesc încurajaţi şi ocrotiţi, con- ■ tra intermediarilor şi transform­­ matorilor trustaţi.­­ Cerem libertatea măcinişului pentru producători.­­ Azi morile refuză să macine chiar marilor agricultori pentru nevoile conacelor lor. Să se dea­ libertate marilor agricultori,­­ sindicatelor lor și cooperativelor I agricole ale micilor plugari, să­ transforme grâul in făinâ. A-* i vând dreptul la 40 la sută făină albă, producătorii ar vinde-o pe cea neagră cu 3.50—4 lei chn­o­­gramul şi le-ar reveni cagonul de grâu la 45—50.000 leu Sindicatele cari ar măcina la morile siste­matice şi ar scoate şi făină spe­cia­lă pentru export, ar putea vinde făina neagră cu 3 lei. Libertatea măcinişului pentru producători, are două rezultate, ambele deopotrivă de salutare: întâiu, producătorii ar obţine un preţ mai bun pentru grâul lor; al doilea, pâinea s’ar iefteni. Iar dacă Statul le dă voie ma­rarilor să exporte o parte din făina albă (le-a dat anul trecut, le va da şi anul acesta), această voie o poate da, cu atât mai multă îndreptăţire, plugarilor producători, pentru a-i scoate din impasul financiar in care se află şi pentru a-i încuraja le sporirea culorii grâului. Aceasta o poate face Statul cu atât mai uşor, cu cât anul acesta plusul de producţiune al cerea­lelor de pâine — grâu şi secară — este aproape 100.000 vagoane peste nevoile consumului şi să­mânţă. Atrăgând atenţiunea celor în drept asupra propunerilor noas­tre şi asupra urgenţei cu care trebuie procedat pentru înlătu­rarea crizei grâului, ne expri­măm dorinţa şi speranţa că a­­gricultorii noştri, mari şi mici, vor sfârşi prin a-şi cunoaşte in­teresele şi vor organiza­ aşa fel ca pe viitor toate industriile a­­gricole şi de transformare a pro­­duselor agricole — mori, fabrici de spirt, de zahăr, de glucoză, de scrobeală, tăbăcării, etc. etc., —« să fie în mâinele lor, ale produ­­cătorilor. Este singurul mijloc ca producţiunea să scape de in­termediari şi de transformatori improvizaţi în mai­­ negustori şi mari industriaşi şi să poată fi valorificată aşa cum merită. A. D. CArabella cjSimft Un sergent de oraş căzut de pe o schelă Erî noapte, sergentul de o­­raş Niţă Neagu făcând ins­pecţie în raionul postului­­ său, s’a urcat şî pe schița­­ construcţiei d-luî Franasovici,­­ din str. Pitar.Moşî 20, spre a cerceta dacă nu cumva se fură materiale. Din nebăgare de seamă ser- j gentul a făcut un pas greşit, şi a căzut de la o înălţime de­­ 8 metri rămânând în nesim­ţire. Cu o ambulanţă a Salvărei el a fost dus la spitalul Filan- ■ tropia. Incendiul din calea Dudeşti Aseară, la orele 8 şi jun, un incendiu s-a declarat la fabrica de apă gazoase, paste, pap şi scrobeală a fraţilor Emanuel din calea Dudeşti 125. Focul a fost observat la aripa fabricei din str. Raionului, în care se află instalată secţia unde se fabrică pap şi scrobeală. Imediat după semnalarea fo­cului s-a anunţat postul de pompieri I­­adu-Vodă care a stins focid. Din partea autorităţilor au sosit d-nii P. Negrescu inspec­tor de poliţie şi comisar Ni­­culescu, cari au deschis o an­chetă. Din cercetările făcute, reese că for­ul a îsbucnit dela parter, unde se aflau maşinile de uscat şi s-a propagat la etajul al doi­lea, la uscătorie. Plafonul care despărţea etaje­le a fost distrus. Pagubele depășesc suma de 200 mii lei. Fabrica era asigurată. Punerea pietrei mentale Mausaleulul din Soveja (Putna) Focşani, 27 Sept. In prezenţa d-lui general Văitoianu, minstru de inter­ne, s’a pus la Soveja, piatra fundamentală a mausoleului, ce se ridică în acea localitate ostaşilor căzuţi în luptele din Iulie 1917, când s’a luat ofen­siva dela Mărăşti.­­ La această serbare a mai luat parte P. S. S. Lucian e­­piscopul Romanului, Gh. Ga­­vriliu, prefectul jud., par­lamentarii puineni, autorită­ţile din Focşani şi împreju-­ rimi, precum şi un mare nu­măr de săteni din satele Vran­­cei.­­ Solemnitatea s’a început, prin serviciul divin oficiat la­­ M-rea Soveja,ctitoria lui Ma-­­tei Basarab, de către P­ S. S. Episcopul Romanului, încon­jurat de mulţi preoţi, apoi s’a pus p­atra fundamentală a mausoleului. Cu această ocazie au vorbit d-nii: General Văitoianu, mi­nistru de interne, P. S. S- E­­piscopul Romanului, G. Ga­­vriliu, prefectul judeţului, Ghimpu, învăţător, săteanul Nedelcu, Bălan, primarul So­­vejei şi alţii. La ora ,1 s’a servit un ban­chet şi apoi oaspeţii cu trenul societăţ­i Tişiţa au plecat spre Mărăşeşti. Doi ani dela letantem? cisn ««? „Beistsnfa pTUMdiGs*'1 «tafia „Casele Naţionaie“ din Breaza Joi, s’au împlinit doi ani de la înfiinţarea clinice» ^Asis­tenta pruncilor“ de pe lângă „Casele Naţionale“ din Brea­za. Dispensarul este condus de d. dr. C. Samson, Teodoru, Gros. infirmieră dela I. C- R. A., d-ra Ana Sârbu, Iuliu Băbean precum şi de d-nele asistente onorif ce Elena pr. Samson, C. A. Orăşcanu, Lia­ Popovici. Au fost vizitaţi acasă de infirmiere : 5263 copii iar la dispensare 3153 copii. Au asistat la această solem­nitate d-nui G. Popescu, secre­tarul general al ministerului de comunicaţii; Dan Popes­cu; general Popişteanu; co-­­ mandor Niculescu; Titrica, ‘ prof. universitar; colonel Ma­­nolescu; d-nele general Per­­ticari, ‘Vecera Manolescu, Bocu, etc. Au vorbit cu acest prîlegîu d-nlî colonel Manolescu; pr.­­ Samson; C­­a Oărşianu, zia­­­­rist, Sbiera, prof universitar; M. Radul­escu, primarul Bre­zei, Castrişanu, învăţător, Ţi­­ţeica, prof. universitar, pr. Bocu, etc.­­ in jurul crimei din Târna din cale Piteşti, 28 Sept Am arătat acum câteva luni, împrejurările in care a fost ucis în­tr’o noapte, în strada Târgu din vale din localitate, proprietarul Gh. Marinescu, din Hinteşti, un om cu o fru­moasă situaţie materială, în­văluită în m­aster, crima a­­ceasta (cititorii noştri îşi rea­mintesc poate, că victima a fost găsită cu capul zdrobit) a pasionat multă vreme opi­nia publică, şi cu atât mai mult, cu cât toate cercetările făcute pentru descoperirea a­­u­torul­ui sau autorilor ei, au rămas infructuoase. Astăzi însă, după cât aflăm, de jude instructor Al­ Mieh­escu, care instrueşte încă faptul, e pe punctul de a­ da de urmele criminalilor. Fără a insista asupra amă­­nuntelor pe care le avem, înn interesul instrucţiei, ţinem să spunem doar că aseară, d. ju­decător, însoţit de mai mulţi ofiţeri de poliţie, a făcut o des­­cindere la o vie din apropierea oraşului, de unde au ridicat pe o radă de aproape a victi­mei, şi unde ar fi găsit, se spune, un ciocan, cu care s’ar fi săvârşit crima Tot aseară, un alt individ, bănuit că n’ar fi străin de fapt, fi’nd găsit la locuinţa sa d­’n str. Craiovei. In mo­mentul cînd era somat de sub* comisarul Vânătoru, să-l ur Inutil să adăugăm, credem, că fugă, fără a putea fi prins cu toate că a fost urmărit câtva timp cu focuri de revolver. Inuil să adăugăm, credem, că întâmplările acestea sunt viu comentate în locali­te. F­ilării,­­ CUPON : ‰ pentru emgurarea cazului de ‰ C invaliditate permanentă, pro- S I venită din accidente de tren, ? tramvaie, vapoare fi automo-­­ bile cu suma de: S 30.080 Lei Ursi zeci mH) I âtimele și pronumele › S și adrese j­upon destinat î una cu sum­a u mână de asi- $ ROMÂNIEI,\ ), asigură pel ■ f­ort Ir a inva » 1 Decemirie ? de a avea înl ! din urmă 10.

Next