Universul, octombrie 1923 (Anul 41, nr. 254-279)
1923-10-01 / nr. 254
i Mare Marne pis i FIVDETAIL— An sosit notif transports*«i— ENGROS Psrcteluri cu 2 fata Pardesiuri toate nuante ® Oem^FALTOMS eng.'ezasti Preturi da eansuras^a, stirada SiN£i No. ÎS 16 tNTREBUINTATI RENUMITA PUDRĂ ■ ^TRIANON -Si -t- VE-TI avea■0^. MOTOAME d« moi«rim2 MOŞI simpli! sigdl( PIETME original* X-a ferit l’unsite.it ilia dsjsonit doc. An. Watson «& Touell five Vil SSî - Sir. CSni?.'ua*BH 13—Jfi £oeai«al« Galats, BrUU, Giurgiu 3®3 si pylqi fiigienici, elastici spornici epataţi în maşini cu aburi Tinde depozitul fabricei «HIGIENA" Calea 6? i vitel 143 Byron Steamship Company Ltd. London I bucurești Sir. Paris Rolf Unia ------------ ■ . ■Müll tatal detervtla cu cele mai mari transatlantice colase de lucranide, cari ating portul Costanfa ca escale la CONSTAN -I TNOPOLEjPikEUsi PALERMO direct laNEW-YORK fără nici un truthsbord și fără carantină, durata voiajuluiI le de 16 mic, Transatlanticul de Lux „BYRON" (ex Megali Belias) 22 Tone sosesiu la 4 şi prack la 6 Octombrie. Transatlanticul „CONSTANTINOPLE" pleacă la 6 Noerobie.1j Calatori» cea mai avantajoasa cu 6f»/« mai eftin plânbîl aici, la let. Reţinerile biletelor de vapor ca cabină şi orice infor-[ maţiuni se pot lua din biuroul nostru central. M. IMBIHICO « & €c. — Bucureşti, Strada Paris No* 1 — Fabrica de Motoare de mall mascată In România CROSSLEY BROTHERS. In. elin Bpensitaw Manchester, ANGILIA. MQTQikU.E pentru benzină MOTO pentru gaz natural motorii pentru gaz sărac PRECUM CSI COTOARE mmm DIESEL mmiv. PIESE DE REZERVA Preturi avantajoase și livrarea pro mut * —A se adresa la BANCA TARAHIEASCA SOCANDIUMA Str. ft. Poincaré No. 2. 5582 și mirosul neplăcut ce produce, greș alăturate prin R Or F. Laursnf ir Superior. La Harmad* si p gheril. ural S. Lindenberg Str. Stelea No. 23 Costume fise englezești S©«©yri fisbîănits impermiabile An floute Parisien 33 Calea Victoriei 33 (lânga Cinema Colos) .’.IH moli fi EFdS Velours. um 245 Fean de Marmotte 450 285 169 219 85 189 S5 de Marmotte Piana Marocaino viOJJC toate culorile Lsvable pentru lingerie şi dubluri .5 Sole Crepe de chin Mătase Dubituri „ n«„ Dublier! demis de Sifon de l'ngerie i*âazâ cearceafuri Feţe de mese"»","139 Bittereiul de haine 750 Gabardine i'J,""' 275 Mătăsuri, Stofe Crepoane Cerţi la toate Droguerile. Parfumeride şi toate Magazinele meri din ţară APA DE COLONIA ŞI PODEA Charta Dupre Pris Doamnă, vieţi arunca mura turie Dacă nu le preparaţi cu Esenţă de Oţel Ştirbey En gros şi decari La depozitul Fabricei Str. sf. Apostoli, BUCUREŞTI , ANTIFERMENTE PENTRU A | OPRI FIERBEREA MUSTULUI CONSERVANDU-L DULCE PREVENIREA SOAIELOR # VINULUI ,|f THMmUfM mmBmţjmmmiSixsmHtssMtsimt LAC EMAIL VOPSELE ING. HERML ZOIDV BUCURESTI 51 r. Edgar Quine!3 MAJINA CU V PORI STABILA 250/300 H. P. se vinde 1« inginer M. BSZH^ ORADIÂ MARK Str. SC Ladislaus 27 5626 arass A V I 3 tuner judiciar linul, care a spart geamurile casei ministrului de interne tot noaptea, o ceată de îndivizi a aruncat cu pietre, în fereastra casei d-lui general Voitoianu, ministru de interne... spărgând câteva geamuri. A fost arestat un tânăr, Vladimir Frima, student la şcoala dele arte din Iaşi, care a fost prins de către gardistul postat la casa ministrului. Studentul susţine că n'are nici un amestec In spargerea geamurilor, Insă sergentul afirmă că agresorii erau în număr de şease şi că alergând după ei n a reuşit să prindă decât pe Vladimir Frimu, ceilalţi făcân- du-se nevăzuţi. Parchetul de Ilfov a însărcinat cu instrucţia cazului pe d. judecător Sava Radovan, de la cab. 5. D-sa a luat ieri un interogator lung lui Frimu, contra căruia a emis mandat de arestare. In afară de declaraţiunile precise ale gardistului, au mai venit in defavoarea celui arestat si o serie de contraziceri ale acestuia. Acţiunea publică deschisă Împotriva lui Frimu se întemeiază pe art. 181 și 352 din codul penal. Instrucţia va continua zilnic." Chitl '1 M pâr Wi li a! dttr Ce apare 'v " Mărfi 2 Octombrie — şi dintr’al cărui bogat cuprins cităm: — Pentru drepturile ştiinţei — de profesorul Octav Onicescu. — Actualităţi. — Doctrina filozofiei lui Epicury— de profesorul M. Mircârleanu. — Cana curge viaţa în corpul omenesc — Dr. I. Duscian. — Măreţul Orenoc — de Jules Verne. — Cu Steaua la Hamburg — B. B. Delamare. — Pe malul mărei Negre*■ N. Mardare, etc., etc. ama dela hotelul Royal Palace Un tânăr se sinucide, de frică să nu fie dat dezertor.Ultima dorinţă a sinucigaşului. — Tânărul Ştirbescu, care acum tei zile a încercat să se sinucdă, Intr’o cameră dela hotelul Ifroyal Palace, injectându-şi conţinutul a 12 fiole cu morfină, ai încetat din viaţă, la spital. CINE E SINUCIGAŞUL ? Sinucigaşul era orfan şi acum un an a fugit din ţară, dezertând de la şcoala medico-mi-litara, unde era sub-locotenent. Ştirbescu era foarte inteligent. Având Încredere în puterea sa d de muncă, a plecat prin Pariswherbourg în America, unde nu si ce știe cu ce s’a ocupat. De câtva timp, s’a Înapoiat Aitară, aducând cu el peste UN TESTAMENT ORIGINAL In camera sa, s’a găsit o scrisoare, prin care arată că se sinucidă de frică să nu fie arestat ca dezertor. Din suma de 20 mii lei, ce i-au mai rămas, roagă să se dea 1000 lei d-lui procuror de serviciu, 100 comisarului secţiei respective, pentru deranjul, ce le-a pricinuit prin sinuciderea sa, iar restul banilor să fie predaţi d-lui profesor universitar Reiner, spre a-i înmâna celui mai bun elev de la şcoala medico-militară. 100 mii lei. El a trăit foarte tuind 75 mii lei. larg. chel- NOU® 1489® a chiriilor • Iaşi, SS. „ Cercurile chiriaşilor din localitate au fost vestite că la ministerul justiţiei se lucrează la noul proiect de lege privitor la chirii şi care urmează să fie depus în actuala sesiune a parlamentului. Sunt asigurări că prin acest proiect principiul liberei tran- f zacţii între chiriaşi şi proprietari nu va fi admis. In schimb, chiriile se vor spori din nou, reaximul chiriei ajungând in unele cazuri la înzecitul chiriei din 1916. Condiţiile de evacuare şi celelalte dispoziţii accesorii vor fi I mentinute. ..1 ,d. jUfc, I -----fr-W*. l UN DIRECTOR DE LICEU AGRESIV S.A CHIŞINĂU In urma retaini de a sta alături de directorul lor acuzat de fapte incorecte profesorii ucenici sânt bătuţi şi terorizaţi . * Faţă de situaţia, pe care şi-a creat-o, directorul liceului nr. 1 din Chişinău d. Erhan, câţiva profesori români din regat au cerut o anchetă ministerului de instrucţie. Ancheta a fost încuviinţată şi d. Pteancu, inspector general, a făcut o inspecţie amănunţită, constatând nu numai faptele arătate de profesori în cererea lor de anchetă, dar şi lucruri mult mai grave. Inspectorul a cerut suspendaread-lui Erhan din Învăţământ şi darea lui în judecata consiliului permanent a! învăţământului. 4 Intervenţii politice au făcut ca măsurile cerute de inspector să nu fie aprobate, ceea ce a dat foc la o nouă reclamaţiune din partea profesorilor şi la o declaraţie formală din partea lor, că dacă nu se vor aplica sancţiunile impuse de faptele d-lui Erhan aceşti profesori se vor retrage din consiliul profesoral al liceului, imputând sta alături de un comerţ care se năşeşte sub acuzări grave de necinste, sama, voiajele, abuz de putere, etc. Faţă de această nouă manifestaţie a profesorilor, d. dr. Anghelescu i-a convocat la Bucureşti şi în faţa ministrului Basarabiei, d. Inculeţ, s’a desbătut chestiunea d-luî Erhan. D. Inculeţ a recunoscut învinuirile care se aduc rudei sale — d. Erhan —, a arătat unele fapte şi mai compromiţătoare ale d-luî Erhan, de care nu ştia nici ministrul, nici profesorii, dar a tbiorut să nu se aplice o pedeapsă prea aspră rudei sale ci că i se ceară demisiunea. Se fixase ziua de 12 Septembrie, când d. Erhan trebuia să vie la Bucureşti şi să depuie demisia. D. Erhan insă n’a acceptat această soluţie şi prin mari inzistenţe şi intervenţii a reuşit să rămâie la locul său, — toată afacerea făcându-se muşama! Profesorii protestateri văzând aceasta, Joi 20 Septembrie in plin consiliu profesoarl şi In faţa d-lui Erhan au cetit o declaraţie prin care arată că nu pot rămâne mai departe in acelaş consiliu cu un om care se găseşte sub acuzarea unorfapte necinstite şi că se retrag din consiliu, comunicând despre aceasta şi ministerului. D. Erhan n’a găsit nimic mai bun de făcut decât să pună pe elevii din clasa Vll-a de liceu Alexandru şi Ion Matveevici, să spargă geamurile dela locuinţa unuia din profesorii protestatari, d lui Semenski, iar raft ul economului liceului Antonio Popovici Rusu şi pe elevul Dumitrescu Sergiu să spargă geamurile dela locuinţa profesorilor semnatari Caneiu şi Popescu. Dacă minsterul de instrucţie publică şi guvernul din motive de interese electorale şi politice poate trece peste faptele acestui reprezentant, al şcoalei din Basarabia, opinia publică românească n’are nici un motiv să nu înfiereze aceste porniţi. I. B. APULUII A. S. R. Principesei moştenitoare Siena pentru salvarea cor nistă de ssioscepţie deschisă de «Un.versul* Suma de lei 2320 publicată in ziarul Nr. 188, colectată de d-na Lucy Maior Păunescu dinNLIpicani, au subscris persoanele următoare: I l ei 104, d-na Lucy Maior Pă-unescu, lei 101, Frilop Adolf, câte lei 100 ; general Pirici Th., avocaţi Botez şi Manoliu din Lipcani, inspector Const. Miclescu, inspector central Petre Popescu, Aurel Dumitrescu, I. Arsenovici, câte 50 lei; medic lt.-colonel Georgescu, lt.-col. Sora Ioan, maior I. C. Dumitrache, colonel Lăzărescu, Cochino, ■ lt. Constantinescu Ștefan, maior M. Voicu, Viorica Botez și Gheorghe C. Botez, câte iei 40 ; Gh. N. Dimitriu, sub lt. Pârvănescu, I. Petrescu și căpitan Saita. Câte 30 lei: căpitan Constantinescu, câte lei 20 : căpitan Alistar, lt. Alexandru Ion, int. căp. Nîţulescu, ad-tor lt. Tudosie, lt.-col. Pfirâianu, căpitan G. Anghelescu, maior Paţa, raa. lor R., căpitan Mărculescu D., locot. Udroiu Ion, sub-lt. Dobroneanu St., lt. Dicu Gh., sub-lt. Pavelescu C., sublt. Langa Tertulian, sub-lt. Granici, căp. G. Gârjoliu, sub lt. M. Mateescu, sub lt I. Creţu, plutonieri majori Mierscu, Dafinescu, Stancu, Băzăvan, maestru Dobre, Petreanu Teodor, serg. Diaconescu, Micul Ronica Mirescu, Fraţii Landmann, A. Nachman şi căpitan G. Simionescu. Câte lei 15: Plut. majori Brătănescu şi Vasilescu C. Câtenei 10 : A. Sapira, căpitan Popescu Necsestî, Manolescu Soare, Angliei Const., locot. Georgescu, Nicu I. Mihai, medic căp. Grim Moritz, adj. locot Drăgiescu, plut. majori Olariu, C. Georgescu, Mîtacaru, Porfete Ilie, Colgiu P., C. Drăgotescu, Maria Colgiu, elevii Cârnu Bie, Iulian Semeu, Savu D., şi căpitan N. N. Câte lei 7.50: Plutonier Cristofor V. şi C. Gherghişan. Câte lei 5 : Serg. Racoceanu şi serg. Ionescu. Suspendarea parţială a pescuitului . Din pricina belşugului de peşte şi a crizei de vagoane pentru transport nea generală a pescăriilor a de- cis să suspende parţial pescuitul până la noui dispoziţiuni. Această suspendare e datorită belşugului de peşte aflat în depozite. Numai recolta de pe bra-!ul Chilia se ridică la 400.000 kgr., dintre care 200.000 kgr. în depozitul pescăresc de la Vâl- cov. Peştele pescuit de pe celelalte două brate se ridică la o can- j titate de 600.000 kgr., iar peşte sărat se află în depozit circa 1 200.000 de kgr. Din cantitatea aflată in depositul de la Vâlcov, 90.000 de kgr. sunt numai scrumbii. Considerând cantităţile aflate astăzi în pescăriile Statului, şi provenite din apele lui şi din cele particulare, constatăm o producţiune de peşte de aproape , 2 milioane kgr. care stă neîntrebuinţat, în deposite, din pricina lipsei de cumpărători. Tot deodată, cantităţi mari de peşte ce se expediază in diferite centre ajung stricate din pricină că vagoanele de peşte sunt ui- j tate pe linii şi sosesc cu mari întârzieri la locurile de desfa- cere. In vara aceasta s’a stricat ast- t fel aproape 100.000 kgr. de peşte proaspăt, din pricina lipsei de ■ vagoane frigorifere. Se speră totuşi că, în cursul iernei, traficul de peşte va fi mai întins. Ar trebui să ne bucure faptul că azi se pune peşte din belşug în comerţ, cu preţuri mici, contribuind astfel la asigurarea unei alimentaţiuni mai ieftine a populaţiunei. Dacă, şi în celelalte domenii da aprovizionare s'ar lucra tot astfel, suntem siguri că traiul s’ar iefteni. Sunt însă activităţi importante cari nu pun prea multă grijă în asigurarea ieftinei şi rapidei aprovizionări cu alimente a populaţiunei. Dacă la C. F. R. s’ar pune puţină ordine în mişcarea vagoanelor, unul din neajunsurile de căpetenie ar fi repede înlăturat. Să sperăm că, faţă de recolta admirabilă a peştelui din apele Statului şi cele particulare, primăriile şi prefecturile din ţară, în deplină înţelegere cu cei cari asigură transporturile, vor căuta să satisfacă nevoile mulţimei, cel puţin acum, în preajma iernei, când cheltuelile casnice sunt mai mari. II. L hi Cazai asscaia lui Vasilescu-Poşat — Şedinţa baroului din Prahova — Ploeşti, 28 Astăzi la ora 5, advocaţi, din Suntem informaţi că direcţia-1 localitate au ţinut la barou şedinţă, sub preşedinţia d-lui Nicu Pârvuiescu, decanul baroului. Intre alte chestiuni s’a luat în cercetare ?i plângerea ( făcută de avocatul Vasilescu Popa, care arată că cu ocaziu- nea rebeliunii de la Putreda ) R.Sărat, a fost ţinut în mod abuziv arestat 20 zile, inar in timpul instrucţiuni, a fost insultat cu epitetele de „obraznic şi măgar”. Consiliul a hotărit ca d-nîi avocaţi N. Zamfirescu şi Titi Rfiduiescu să cerceteze la R.-Sărat acest caz şi să facă un raport detailat, după care baroul varua o deriziune definitivă. S’a hotărît totodată a se în- , terveni la parchetul de R.-Sărat pentru a comunica baroului stadiul, în care se află cercetările şi dacă s-a găsit vreo dovadă de vinovăție contra avocatului C. Vasilescu Popa. I—nWtt ■«♦■»■4» 1 -Iar paşapoartele Iaşi, 28. — Sunt pozitiv informat, că există indicii că în mai multe judeţe din Moldova s'au făptuit nereguli, cu eliberările de paşapoarte. Se mai bănueşte că ar exista chiar un birou clandestin, care se ocupă cu procurarea unor astfel de paşapoarte. . Cercetările în această direcție i au și încep.* Criza grâului Desfiinţarea monopolului merilor. — Dreptul de macini? pentru producâtori — Arătam aici, că după ce a început semănatul grâului, trebuie luată imediat măsura de urcarea preţului minimal al grâului, tocmai în vederea încurajării culturii de grău Un alt mijloc pentru încurajarea producţiunii grâului este desfiinţarea monopolului fabricaţiunii faunei. Căci acest monopol, dacă nu este consacrat, el există de fapt. Intr’adevăr, morile sunt azi singurul cumpărător de grâu. Ca singur cumpărător şi la adăpostul preţului maximal, morile nu vor să cumpere decât pentru nevoile imediate. Agricultorii au nevoie de bani, pentru muncile trecute şi viitoare (cei mici pentru dări, inventar, plata pământului, etc. şi caută să-şi vânză produsul. Morarii spun că nu au nevoie de grâu, că imobilizează numerarul, etc., dar cu 10—15000 lei sub preţul maximal sunt totdeauna cumpărători. Producătorii cari au nevoie de bani, dacă nu-i pot găsi — căci creditul agricol este foarte slab organizat — sunt siliţi a vinde cu preţul ce le oferă singurul cumpărător privilegiat — morile — cari devin astfel şi negustori de cereale şi care îşi dublează câştigul. Faţă de această scădere a preţului grâului este la studiu măsura ieftenirii proporţionale a pâinei. Nu acesta este însă mijlocul de a încuraja pe agricultori. Din contră, noi pretindem că la 8 lei chilogramul de făină — care nu este albă — morile pot plăti 60.000 lei vagonul de grâu, rămânându-le şi loc de câştig, în afară de cei 6.000, lei costul măcinişului unui vagon de grâu. Morarii ştiu aceasta, dar din simpli transformatori ai grâului, cari înainte se mulţumeau cu preţul măcinişului, numai să le aibă morile de lucru, azi au devenit de două ori spoliatori: ai producătorilor agricoli cărora le ia o parte din preţul fixat de Stat şi acesta destul de puţin remunerator şi încurajator pentru ei şi, al doilea, ai consumatorilor, cari plătesc o făină care nu este de calitatea I, cu preţul îndoit de cât al grâului. Suntem, cert, pentru încurajarea industriei naţionale şi anul trecut, scriind despre exportul grâului, spuneam că interesul nostru este să exportăm totul transformat. Dar, de la a încuraja industria morăritului şi până la a da 4.000.000 de producători şi tot atâţia consumatori, pe mâna a cel mult 1.000 de morari, este o deosebire neacceptabilă. Statul trăeşte prin producători, naţiunea vieţueşte prin ei. fii trebuiesc încurajaţi şi ocrotiţi, con- ■ tra intermediarilor şi transform matorilor trustaţi. Cerem libertatea măcinişului pentru producători. Azi morile refuză să macine chiar marilor agricultori pentru nevoile conacelor lor. Să se dea libertate marilor agricultori, sindicatelor lor și cooperativelor I agricole ale micilor plugari, să transforme grâul in făinâ. A-* i vând dreptul la 40 la sută făină albă, producătorii ar vinde-o pe cea neagră cu 3.50—4 lei chnogramul şi le-ar reveni cagonul de grâu la 45—50.000 leu Sindicatele cari ar măcina la morile sistematice şi ar scoate şi făină specială pentru export, ar putea vinde făina neagră cu 3 lei. Libertatea măcinişului pentru producători, are două rezultate, ambele deopotrivă de salutare: întâiu, producătorii ar obţine un preţ mai bun pentru grâul lor; al doilea, pâinea s’ar iefteni. Iar dacă Statul le dă voie mararilor să exporte o parte din făina albă (le-a dat anul trecut, le va da şi anul acesta), această voie o poate da, cu atât mai multă îndreptăţire, plugarilor producători, pentru a-i scoate din impasul financiar in care se află şi pentru a-i încuraja le sporirea culorii grâului. Aceasta o poate face Statul cu atât mai uşor, cu cât anul acesta plusul de producţiune al cerealelor de pâine — grâu şi secară — este aproape 100.000 vagoane peste nevoile consumului şi sămânţă. Atrăgând atenţiunea celor în drept asupra propunerilor noastre şi asupra urgenţei cu care trebuie procedat pentru înlăturarea crizei grâului, ne exprimăm dorinţa şi speranţa că agricultorii noştri, mari şi mici, vor sfârşi prin a-şi cunoaşte interesele şi vor organiza aşa fel ca pe viitor toate industriile agricole şi de transformare a produselor agricole — mori, fabrici de spirt, de zahăr, de glucoză, de scrobeală, tăbăcării, etc. etc., —« să fie în mâinele lor, ale producătorilor. Este singurul mijloc ca producţiunea să scape de intermediari şi de transformatori improvizaţi în mai negustori şi mari industriaşi şi să poată fi valorificată aşa cum merită. A. D. CArabella cjSimft Un sergent de oraş căzut de pe o schelă Erî noapte, sergentul de oraş Niţă Neagu făcând inspecţie în raionul postului său, s’a urcat şî pe schița construcţiei d-luî Franasovici, din str. Pitar.Moşî 20, spre a cerceta dacă nu cumva se fură materiale. Din nebăgare de seamă ser- j gentul a făcut un pas greşit, şi a căzut de la o înălţime de 8 metri rămânând în nesimţire. Cu o ambulanţă a Salvărei el a fost dus la spitalul Filan- ■ tropia. Incendiul din calea Dudeşti Aseară, la orele 8 şi jun, un incendiu s-a declarat la fabrica de apă gazoase, paste, pap şi scrobeală a fraţilor Emanuel din calea Dudeşti 125. Focul a fost observat la aripa fabricei din str. Raionului, în care se află instalată secţia unde se fabrică pap şi scrobeală. Imediat după semnalarea focului s-a anunţat postul de pompieri Iadu-Vodă care a stins focid. Din partea autorităţilor au sosit d-nii P. Negrescu inspector de poliţie şi comisar Niculescu, cari au deschis o anchetă. Din cercetările făcute, reese că forul a îsbucnit dela parter, unde se aflau maşinile de uscat şi s-a propagat la etajul al doilea, la uscătorie. Plafonul care despărţea etajele a fost distrus. Pagubele depășesc suma de 200 mii lei. Fabrica era asigurată. Punerea pietrei mentale Mausaleulul din Soveja (Putna) Focşani, 27 Sept. In prezenţa d-lui general Văitoianu, minstru de interne, s’a pus la Soveja, piatra fundamentală a mausoleului, ce se ridică în acea localitate ostaşilor căzuţi în luptele din Iulie 1917, când s’a luat ofensiva dela Mărăşti. La această serbare a mai luat parte P. S. S. Lucian episcopul Romanului, Gh. Gavriliu, prefectul jud., parlamentarii puineni, autorităţile din Focşani şi împreju- rimi, precum şi un mare număr de săteni din satele Vrancei. Solemnitatea s’a început, prin serviciul divin oficiat la M-rea Soveja,ctitoria lui Ma-tei Basarab, de către P S. S. Episcopul Romanului, înconjurat de mulţi preoţi, apoi s’a pus patra fundamentală a mausoleului. Cu această ocazie au vorbit d-nii: General Văitoianu, ministru de interne, P. S. S- Episcopul Romanului, G. Gavriliu, prefectul judeţului, Ghimpu, învăţător, săteanul Nedelcu, Bălan, primarul Sovejei şi alţii. La ora ,1 s’a servit un banchet şi apoi oaspeţii cu trenul societăţi Tişiţa au plecat spre Mărăşeşti. Doi ani dela letantem? cisn ««? „Beistsnfa pTUMdiGs*'1 «tafia „Casele Naţionaie“ din Breaza Joi, s’au împlinit doi ani de la înfiinţarea clinice» ^Asistenta pruncilor“ de pe lângă „Casele Naţionale“ din Breaza. Dispensarul este condus de d. dr. C. Samson, Teodoru, Gros. infirmieră dela I. C- R. A., d-ra Ana Sârbu, Iuliu Băbean precum şi de d-nele asistente onorif ce Elena pr. Samson, C. A. Orăşcanu, Lia Popovici. Au fost vizitaţi acasă de infirmiere : 5263 copii iar la dispensare 3153 copii. Au asistat la această solemnitate d-nui G. Popescu, secretarul general al ministerului de comunicaţii; Dan Popescu; general Popişteanu; co- mandor Niculescu; Titrica, ‘ prof. universitar; colonel Manolescu; d-nele general Perticari, ‘Vecera Manolescu, Bocu, etc. Au vorbit cu acest prîlegîu d-nlî colonel Manolescu; pr. Samson; Ca Oărşianu, ziarist, Sbiera, prof universitar; M. Radulescu, primarul Brezei, Castrişanu, învăţător, Ţiţeica, prof. universitar, pr. Bocu, etc. in jurul crimei din Târna din cale Piteşti, 28 Sept Am arătat acum câteva luni, împrejurările in care a fost ucis într’o noapte, în strada Târgu din vale din localitate, proprietarul Gh. Marinescu, din Hinteşti, un om cu o frumoasă situaţie materială, învăluită în master, crima aceasta (cititorii noştri îşi reamintesc poate, că victima a fost găsită cu capul zdrobit) a pasionat multă vreme opinia publică, şi cu atât mai mult, cu cât toate cercetările făcute pentru descoperirea autorului sau autorilor ei, au rămas infructuoase. Astăzi însă, după cât aflăm, de jude instructor Al Miehescu, care instrueşte încă faptul, e pe punctul de a da de urmele criminalilor. Fără a insista asupra amănuntelor pe care le avem, înn interesul instrucţiei, ţinem să spunem doar că aseară, d. judecător, însoţit de mai mulţi ofiţeri de poliţie, a făcut o descindere la o vie din apropierea oraşului, de unde au ridicat pe o radă de aproape a victimei, şi unde ar fi găsit, se spune, un ciocan, cu care s’ar fi săvârşit crima Tot aseară, un alt individ, bănuit că n’ar fi străin de fapt, fi’nd găsit la locuinţa sa d’n str. Craiovei. In momentul cînd era somat de sub* comisarul Vânătoru, să-l ur Inutil să adăugăm, credem, că fugă, fără a putea fi prins cu toate că a fost urmărit câtva timp cu focuri de revolver. Inuil să adăugăm, credem, că întâmplările acestea sunt viu comentate în localite. Filării, CUPON : ‰ pentru emgurarea cazului de ‰ C invaliditate permanentă, pro- S I venită din accidente de tren, ? tramvaie, vapoare fi automo- bile cu suma de: S 30.080 Lei Ursi zeci mH) I âtimele și pronumele › S și adrese jupon destinat î una cu suma u mână de asi- $ ROMÂNIEI,\ ), asigură pel ■ fort Ir a inva » 1 Decemirie ? de a avea înl ! din urmă 10.