Universul, noiembrie 1923 (Anul 41, nr. 280-304)

1923-11-01 / nr. 280

Psihologia unei remanieri ministeriale In tot timpul cât a durat criza remanierei, care a preocupat atât de mult cercurile noastre politice, nu s’a justificat necesitatea imperioasă a primenirii cabinetului liberal, de cât în funcţie de persoane. Numeroşii ministeriabili. — cine nu ştie că românul politician se naşte ministeriabil ?—debitează următorul discurs în epocile de criză: „Am adus servicii partidului şi şefului. Am atâţia afli de activitate în partid... Ori de câte ori şeful a făcut apel la devotamentul meu, am răspuns prompt ca un soldat disciplinat şi credincios. Nu poate nimeni să treacă înaintea mea... ..Dacă şeful va asculta de sfătuire intriganţilor, cari urmăresc înlăturarea elementelor valoroase, atunci se va vedea ce reprezentăm noi etc., etc...“ Şeful plictisit de atmosfera creiată de nemulţumiţi, încearcă să rezolve problema tot spre „Linele“ partidului, în măsura omenească posibilă. Unii miniştri — indiferent de competinţa lor — trec la alte departamente; alţii, cari sunt sortiţi sacrificiului, sunt înlocuiţi pur şi simplu cu exponenţii grupulilor de nemulţumiţi. Dacă necesităţile intime de partid reclamă mai mulţi miniştri, atunci soluţia nu poate fi găsită decât în înmulţirea „strapontinelor“. Se scindează un departament, se mai creiază câteva subsecretariate de stat şi în modul acesta se poate face câtva timp faţă situaţiei... Aşa s’a pr’ocedat totdeauna... Crizele ministeriale, care precedează crizele de guvern, au aceeaş origină şi evoluiază după acelaş ritm. Intr’o ţară cu un regim parlamentar serios şi cu o opiniune publică sensibilă şi conştientă, orice remaniere ministerială e în funcţie de o nouă orientare politică. De aceea, acum când guvernul se prezintă în altă fonnaţiune, oficioasele au tot dreptul să rie„inivind mictirn ministerului a rămas aceeaş. Fireşte că politica, generală a guvernului nu a piutit şi nu va putea fi întru nimic influenţată de schimbarea unor persoane, care n’au ui’nărit, sau cel puţin, n’au manifestat, nici direct, nici indirect, în ajunul remanierii, necesitatea unei modificări în orientarea acestei politici, într’o direcţie oarecare şi nici n’au formulat măcar o altă tactică politică. Atât politica, exit şi tactica politică, — e o mare deosebire între una şi alta — nu au impresionat pe agitatorii de eri din jurul băncii ministeriale Cu toate acestea poate ar fi fost nevoe de o primenire a guvernului în funcţie de o altă orientare a politicei, dictată de interesele generale ale ţării şi mai cu seamă, de o schimbare a tacticei politice. Personalităţile politice, cari să provoace un asemenea curent în sânul partidului liberal, se vede că au lipsit, sau n’au crezut momentul opotun să intervină, spre a nu provoca chiar o triză de guvern Uşurinţa cu care s’a procedat — din consideraţiile expuse mai sus — la ereiarea unui nou departament şi deocamdată la două subsecretariate de stat, e o dovadă că n’au prezidat la primenirea cabinetului, chestiuni superioare de ordin politic. Ce interes superior a dictat scindarea ministerului muncii . Pentru ce ocrotirile sociale şi chestiunile sanitare au trecut sub alt „resort”, în împrejurările grele de azi, când biirocratismul e o plagă ? Ce necesitate de stat reclama cele două subsecretariate de la interne, când atribuțiunile lor se puteau îndeplini de direcţiunile respective din minister ? Pentru ce nouă cheltueli când politica financiara a d-lui Vintilă Brătianu se caracterizează prin economii împinse la exces? Politicianismul şi înteresele mărunte de partid, iată răul ce roade viaţa noastră publică. fărănepoata cexeorului nicnan lork, supranumit „făcătorul de regi", candidează la alegerili din Leamigton (Anglia), fim candidata partid, muncitoresc DUCESA DE WARWICK Chestiunea spionajului din ţară Cercetările cu privire la organizaţia de spionaj continuă. Zilnic se fac noui arestări. Vineri şi Sâmbătă au fost arestate patru femei, dovedite că făceau pe carierele intre organizaţia din Basarabia şi Viena. In prezent se fac confruntări intre arestaţi, întrucât au fost deţinute şi o serie de persoane, bănuite că ar fi avut relaţiuni cu organizaţiile de spionaj din ţară. Ancheta fiind spre sfârşit, nu ne îndoim că cei în drept vor da ziarelor informaţiuni, spre a putea publica în întregime manoperele acestor organizaţiuni de spionaj. Întoarcerea d-lui Cano din America Berlin, 30. (Rador). — Fostul cancelar Cano s-a reîntors din Statele Unite la Hamburg. Sfârşitul contra revoluţiei din Grecia Răsfrâtiţii se predau necondiţionat Atena, 28. — Un comunicat apărut la orele 5 d. a. spune că generalul Cargalides a notificat şi în numele generalului Leonadopoulos acceptarea condiţiunilor guvernului adică să se predea fără condiţiuni. Predarea răsculaţilor a început şi se urmează regulat. Condiţiunile guvernului prevedeau ca ofiţerii să se predea fără nici o condiţie, iar soldaţii păstrăndu-şi armele să fie conduşi cu toate onorurile în cazărmile lor. După ziare, singura victimă a acţiunei represive este şeful esctadronului trupelor guvernului. Şefii mişcărei împuşcaseră 23 din proprii lor soldaţi. Comunicaţia pe căile ferate va fi reluată mâine regulat. Unde se află Metaxas Atena 29. — După toate probabilităţile, Metaxas se află ascuns în împrejurimile oraşului Tripolitis. Judecarea vinovaţilor Atena, 28. — O curte marţială extraordinară a fost consituită pentru judecarea culpabililor în afacerea mişcărei militare. S’au restabilit comunicaţiile Atena, 29. — Comunicaţiile au fost restabilite în toată Grecia. S’au luat toate măsurile pentru curăţirea Peloponesului de către elementele subversive. Curtea marţială extraordinară Atena, 29. — S'a , constituit curtea marţială extraordinară. GENERALUL METAXAS Guvernul s'a remaniat ” Cum s’a aîsătui După consfătuirile de Luni dijmineaţă dintre d-nii I. Brătianu Al. ConstantinescU, I. G. Duca I şi V. Brătianu şi după întoar'ce- rea dela vânătoare de eri d. a„ a d-lui gen. A. Văitoianu, s’a al- cătuit noul cabinet, î cxnaniat, în felul următor: I D. ION BRATIANU, presi- dentia consiliului și ministerul j de interne. Se înființează la interne doua subsecretariate de stat, unul pentru chestiunile administraţi- ve, care a fost încredințat d-lui RICHARD FRANASOVICI, secretarul general de până acum al ministerului de interne; celuilalt pentru chestiunile politice interne, care a fost încredinţat d-lui deputat GEORGE TATARESCU. 1 I). AL. CONSTANTINESCU păstrează ministerul agriculturii şi domeniilor. D. GEORGE MARZESCU trece la ministerul justiţiei. D. gen. TRAIAN MOŞOIU trece la ministerul lucrărilor publice. D. gen. ARTHUR VAITOIANU trece la ministerul comunicaţiilor. D. TANCRED CONSTANTINESCU la ministerul industriei şi comerţului. D. N. N. SAVEANU la condu-, cerea noului minister al sănătatei publice şi ocrotirilor socifi-le. D. N. D. CIHRCI’LESCU la conducerea noului minister al " muncii, asigurărilor sociale şi cooperaţiei. D. Al.. LAPEDATU la minis- ■ terul artelor şi cultelor". I D. I. G. DUCA rămâne la externe. D.dr. C. ANGELESCU la ministerul instrucţiei publice. D. VINTILA BRATIANU la ministerul finanțelor. D. gen. G. MARDARESCU la. ministerul de războit* -t m r D. I. INCULEȚ, ministru fără portofoliu al Basarabiei. D. I. NISTOR, ministru fără portofoliu al Bucovinei. Pe lângă cele două subsecretariate de stat dela interne, înfiinţate, şi pe lângă scindarea r — . it noul cabinat. — în două departamente a ministerului muncii, ocrotirilor sociale şi sănătăţii publice, se proiectase să se mai infinţeze încă patru subsecretaiiate de stat şi anu In faţa palatului se adunase publicul curios şi o seamă de parlamentari prieteni aî noullor miniştri. D. N. N. Săveanu e viu felicitat şi îmbrăţişat de amici şi apoi pleacă cu d. Vlabde, directorul general din prezidenţie, care executase decretele. guvernul sovietic dărueşte musulmanilor manuscrisul Coranului Coranul lui Osman, care este privit ca una din cele mai sfinte relicve ale Islamului şi care pe vremea cuceririi Turkhestanului de către ruşi fusese transportat la Petrograd, a fost înapoiat acum celei mai înalte autorități religioase a Turkhestanului. O delegație specială a fost trimisă la Petrograd ca să ia cartea în primire. D. TANCRET CONSTANTINESCU f« MF me^^Hf pe lângă agi^^Bmi pentru aplicarea rcfdHHTagrare, care era să fie înrjvamţat d-lui senator N. Botez sau d-lui deputat şi vicepreşedinte al Camerei N- Bălănescu. Giurgiu; unul pe lângă ministerul comunicaţiilor pentru căile ferate; unul pe lângă ministerul justiţiei pentru chestia unificării legislaţiei, şi unul pe lângă departamentul instrucţiunei publice pentru chestia unificării învăţământului şi şcoalele minorităţilor. . .S-a renunţat la înfiinţarea ■fcdc i patru subsecretariate de hi orara împotriviri, n-lui ministru de finanţe, care a spus că guvernul le poate înfiinţa, dar ministerul de finanţe nu le plăteşte, însă nu se împotriveşte dacă subsecretarii, cari ar fi fost să le ocupe, şi-ar lua angajamentul să le suporte cheltuelile din avutul lor particular. Depunerea jurământului nouilor miniştri Nouji miniştri, cari au fost numiţi la minsterul la existenta şi anume d-nii Tancred Constantinescu, Al. Lăpădatu şî N. N. Săveanu, s’au prezentat ieri, în mare ţinută, la ora 11 dim. la palatul legal şi apoî la l1 şi 10 a sosit şî d. prim-ministru I. Brătianu în ţinută de stradă. La ora 11 şi 30 mareşalul Curţea a introdus pe nouii miniştri la M. S. Regele, in faţa Căruia şi în prezenţa d-lui I. Brătianu, au depus legiuitul jurământ La ora 12, solemnitatea s’a sfârşit şi noii posesori de portofolii au părăsit palatul regal, urmând pe d. I. Brâteanu, care, la ieşire, dând cu ochii de ziarişti, s’a întors către nouii săi colaboratori şi le-a spus zâmbind ironic: „Presa vă aşteaptă declaraţiile”. In sfârşit primul ministri lasă pe noii miniştri in mijlocul ziariştilor şi fotografii prind momentul felicitărilor. De la palat, nouîi miniştri au plecat la preşidenţia consiliului, unde se anunţă primul consiliul al cabinetului remaniat. Nouii miniştri se prezintă azi, Miercuri, la ministere. * C. N. D. CHIRCULESCU, noul minstru al muncei, asigurărilor muncitoreşti şi cooperaţiei şi d. R. Franasovicî, subsecretarii de stat dela interne, pentru chestiunile administrative, ale căror departamente trebuesc să fie înfiinţate prin legile, cari vor fi votate până Miercuri sara şî promulgate Joi dimineaţa în „Monitorul Oficial” vor depune jurământul abia joi, iar d. G. Tătărescu, subsecretarul de stat de la interne pentru chestiunile politice, care ocupă locul părăsit de d. dr. Zigre, depune jurământul azi. Mercuri, întrucât d-sa nu se afla în Capitală ori. N. N. SAVEANU Ministru al sănătăţii publice şi al ocrotirilor sociale. Consiliu]ii miniştri de erj La ora 12 şi un sfert s’a ţinut la preşidenţia consiliului ob preşidenţia d-lui I. Brătianu Irina ,consfătuire a cabinetuui remaniat. DELIMITAREA FRONTIEREI SPRE CEHOSLOVACIA D. I. G. Daca, ministru de externe, a făcut o expunere asupra stadiului in Care se alifa delimitarea frontierei noastre dinspre Cehoslovacia şi Iugoslavia. D-sa a înfăţişat consiliului nouila propuneri făcute de cele două ţări vecine pentru unele schimburi de terenuri şi rectificări de frontieră. Consiliul de miniştri a împuternicit pe d. I .G. Duca să răspundă acestor propuneri potrivit, fireşte, ca interesele României. LUCRĂRILE PARLAMENTULUI S’a discutat programul lucrărilor parlamentului, hotărăndu-se ca la Cameră să nuceapă discuţia la mesaj şi desbaterea în comisia bugetară, — care s’a decis să fie convocaţi azi d. a.,—a nouilor bugete ministeriale şi a bugetului general al statului, care după cun se ,tie, va. [ intra în vigoar la 1 ianuarie 1924. La Sena s’a hotărît să se înceapă deasemenea discuţia la mesaj ş să se depute proiectul de legi pentru utilizarea căderilor de apă şi proiectul noului regim al cultelor, amândouă pregătit de comisiile speciale respectiv şi de foştii miniştri, C. Banus A. Cosma. CALITATEA DE PERSOANA JURIDICA S’a depus consiliului spre studiere anteproiectul de lege pentru reglementarea modului de acordare a calităţii de persoană juridică, societăţii oi Consiliul a hotăr’t ca o delegaţie din sânul guvernului să studieze şi să redacteze proiectul care va fi adoptat de consiliu. NOUILE SUBSECRETARIATE * S’au citit şi ratificat de consiliu proiectele de legi pentru înfiinţarea celui de al doilea subsecretariat de stat la interne pentru chestiile adninistrative şi pentru scindarea în două ministere a actualului minister al muncii, ocrotirilor sociale şi sănătăţei publice, în felul arătat de noi în altă parte. S-a hotărît ca aceste proiecte să fie trecute de urgenţă prin parlament şi promulgare, ca titularii să poată depune jurământul şi să se ia în primii’e. Consiliul s’a terminat la ora 1 şi un sfert, după ce d. prim ministru Ion Brătianu a arătat că actualul cabinet remaniat urmează politica programului ■ liberal. Emil Ciuceanu Cronica externă 30 Octombrie . Comisia de despăgubiri s-a întrunit azi la Paris şi a examinat nota germană de la 24 %. Guvernul francez a precizat atribuţiile comitetului de experţi, care va aprecia capacitatea de plată a Germaniei. Acestcomitet va da informaţiuni, dar toate puterile rămân, conform tratatului, comisiei reparaţiilor. Guvernul din Berlin pare dispus să lupte împotriva separatiştilor din Renania. Mişcarea separatistă se întinde în districtul Coblenz. Republica a fost proclamată la Bingen, Bruck, Simmern şi alte mici localităţi. Guvernul britanic a exami- nat atât răspunsul Franţei, cât şi a celorlalţi aliaţi, in ce priveşte propunerile Angliei în chestia constituirii comisiei de experţi in afacerea reparaţiu- I nilor. Unii din miniştrii britanici sunt de părere că nu poate da • rezultate practice evaluarea ■ capacităţii de plată a Germa■ niei, mai cu seamă în urma răspunsului Franţei relativ la ■ limitarea atribuţiilor comitetu■ lui de experţi. Guvernul turc a demisionat Chestia represaliilor împotriva grecilor va fi in curând discutată de Adunarea naţională din Angora. Ziarul „Tachy dromos” din Atena, spune că „Grecia trece printr’un moment extrem de critic şi viitorul său e în joc, atât din punctul de vedere intern, cât şi din punctul de vedere extern“. Incontestabil că evenimentele din Grecia sunt grave. Din scurtele telegrame ce primim nu putem să fixăm în linii sigure situaţia din această ţară. Incidente dese se înregistrează zilnic. Unii susţin că mişcarea antirevoluţionară ar fi condusă de venizelişti; alţii, pretind, că ea e condusă de regalişti. Guvernul, insuşi, e anticonstituţional. Chiar după comunicatele oficiale numeroşi ofiţeri au comandat trupele rebele, ceea ce dovedeşte un început de dezorganizare a armatei elene. Numeroase arestări au fost operate in Atena şi in alte localităţi. Pentru reprimarea mişcării antirevoluţionare, guvernul a uzat de toate forţele de uscat şi navale şi el pare a domina situația. Corpul didactic din Putna ameninţă cu închiderea şcolilor Duminică 28 octombrie corpul didactic primar din judeţul Putna a avut o întrunire generală, la Focşani, in care au discutat starea materială şi măsurile de îndreptare ce trebuesc luate. După dezbateri, s-a votat o moţiune prin care corpul didactic primar al Județului Putna cere scutirea de prestaţii şi gardă şi împroprietărirea cu locuiri de casă a institutorilor. Dacă organele în drept nu vor rezolva în termen de 2 săptămâni aceste cereri, membrii corpului didactic din Putna vor închide şcolile şi vor părăsi învăţământul în bloc. Noui descoperiri : chestia asasiailsi Iii! — Reinitz a omorit una din victime în Cehoslovacia — Cluj, 29 Poliţia cehoslovacă e făcut cercetftri în chestia Reinitz. Şeful poliţiei din Cassovia a stabilit că Reinitz a omorît acolo pe negustorul Nusbacher. Reinitz a sosit la Cassovia la începutul lunii August 1921. El era atât de sărac încât a fost găzduit de un cizmar, care l-a şi împrumutat cu 100 coloane cehoslovace. Atunci a făcut cunoştinţă cu Nusbacher de care a fost nedespărţit timp de două zile. A treia zi, Nusbacher a ridicat de la banca „Tatra“, pe baza uni ceh, 75 mii de coroane cehoslovace şi împreună au plecat la Eperjes, de unde nu s’au mai înapoiat Reinitz a veinit în România pe la Halmel, când s’a găsit asupra lui 70.000 coroane cehoslovace. Atunci nefiind nici o bănuială împotriva lui, nu s’a dat curs afacerii. La Reinitz s’a mai găsit și cartea de rugăciune a lui Nusbacher. Citiri .Universul Literar’ Mesajul d-lui Masaryk Praga, 29 (Undor). — Cu prilejul aniversării republicei cehoslovace, d. Masaryk a adresat un mesaj poporului cehoslovac, prin care se declară mulţumit de zivitele sale la Paris Bruxelles şi Londra. Cu privire la problema reparaţiunilor, Masaryk crede că aceasta problemă va putea fi rezolvată, mulţumită sforţărilor engleze Fireşte o Germanie refăcută ne va face concurenţă, dar o Germanie ruinată prezintă un pericol şi mai mare, pentru toţi. T. Masaryk nu împărtăşeşte pesimismul general privitor la situaţia Germaniei şi a viitorului său. Cehoslovacia unită cu marii aliaţi va întări legăturile sale cu Iugoslavia şi România. Va întreţine relaţiunile cu Ungaria şi cu Polonia şi va sprijini refacerea Austriei. Trecând la politica internă, Masaryk constată că în aceşti cinci ani situaţia interioară ‘ Cehoslovaciei s’a consolidat , progresat. Politica slavă va fi urmată legând şi mai mult raporturile culturală între aceste popoare. Preşedintele Cehoslovaciei a terminat, declarând ca Cehoslovacia va urma să întărească instituţiile sale republicaneşi culturale, căci cehoslovacii vor ca republica lor să fie, dacă nu pr’ima, cel puţin printre primele organizaţii de stat. Truc banditesc sau glumă proastă ? Iaşi, 29 Oct. Se anunţă din Chişinău că locuitorii sunt îngroziţi de câteva nopţi din cauza apariţiunei linei vedenii îngrozitoare, învestmântate în negru, cu faţa albă, ochii strălucitori de bufniţă. Vedenia apare pe neaşteptate în faţa trecătorilor şi cu o voce sinistră rosteşte pe ruseşte: „Sore umroosi“ adică „vei muri în curând“. Apoi stafia (?) dispare. Este desigur vorba de o glumă macabră sau de un truc de î’ău făcător’i. Totuşi cu toate silinţele poliţiei autorii acestei farse nu pot fi găsiţi. De la Bucureşti la Belgrad — în avion — însemnările unui călător — , la destinaţie în bună stare. Duminică 14 Octombrie era o zi de tomanâ strălucită; un soare cald şi dulce părea că mângâie pământul înduioşat. Câmpul larg al aerodromului, de la Băneasa stăruia să rămână verde ca şi pomii întârziaţi în haina lor de vară, scăldaţi în lumină vie. Soseam la aerodrom la 7 dimineaţa, în acelaş automobil care-l aducea şi pe pilot. Am privit lung şi cu un interes uşor de înţeles, pe omul cu care aveam să mă avânt în înălţimi , încântat, de la început, de înfăţişarea d-lui Beaurewird, aveam să-i prezint la urmă toate felicitările mele, d-sale şi companiei de navigaţiune aeriană franco-română. Formalităţile de vamă şi de poliţie le-am împlinit la postul special al aerodromului, unde am şi înfăţişat biletul cumpărat în ajun, înapoia clădirii ■ biurourilor, în câmp, văd avionul stând ca o mare pasăre albă-ar’gintie, pe picioare, cu coada în pământ, strălucind sub soarele viu. Oameni cu obişnuinţe foarte matinale, aflaţi, spre marea mea mut are, în plimbare la acea oră, — doamne tinere şi domni —, vin, atraşi de spectacolul în adevăr impresionant al avionului care va porni, la mii de metri înălţime, peste hotarul ţării. Ei fac roată împrejurul maşinii albe şi lungi, cu aripele desfăcute larg, urmărind mişcările celor ce se vor îmbarca. Afară de pilot şi de mine, vor mai merge la Belgrad doi pasageri, dintre cari unul spune că face acest drum pentru a şaptea oară. Cine afirmă că nu simte nici o emoţiune când îşi umple urechile cu vată şi când îşi pune cascheta şi ochelarii, — cum făceam eu, — cred că nu spune adevărul. Deoarece o asemenea operaţiune are în ea ceva şi excepţional şi tragic totodată. Trebuie să adaug că acei dintre noi cari au fost botezaţi in sfânta îeligie creştină ortodoxă îşi aduc aminte, cu plăcere, de un asemenea lucru, şi-şi fac cruce, în momentul când se suie peaparat. Măsura eia cu atât mai necesară pentru mine, cu cât, spre deosebire de ceilalţi doi pasageri, — oameni cum se cade şi cu treburi urgente, — pe mine nimic nu mă împiedica să fi luat trenul, ca toată lumea. îmi rezervasem anume, din ajun, locul din faţă, lângă pilot, în acelaş plan cu el, stând aşa cum stai lângă şofeur într’un automobil. Pilotul instalat, mă aşezam lângă el, în dreapta, amândoi dai capul afară, de un înveliş de sticlă. Ceilalţi doi pasaste îi intră şi ei, ca să zic aşa, în corpul apartului, şi se instalează comod pe scaune, fiecare în dreptul câte unei ferestre rotunde care le va îngădui să vadă jos. In ce mă priveşte, cu capul şi o par’te a pieptului afară, aveam cea mai deplină libertate şi cel mai vast câmp de observaţiune. Dacă preparativele plecării aeroplanului sunt unnărite cu interes şi cu un fel de nesiguranţă care strânge inima, momentul instalării pasagerilor, sub ochii nerăbdători ai pilotului, face să crească sensibil acest simţimânt şi pentru cei ce pleacă şi pentru cei ce rămân. Lângă aeroplan, oameni în bluze albastre şi plini de ulei, aşteaptă o ponncă. Suntem gata, — cu harta şi busola dinainte, — şi omul din stânga mea, cu mâna pe direcţie, cu ochii ţintă înainte, comandă : Contact: Zdravenii oameni plini de ulei pun mâna voiniceşte pe elice şi apasă, ră- Elicea odată, de două ori, de trei ori, şi apoi motorul se aude intrând în funcţiune-Câteva minute după ce am rupt din loc, alergăm pe pământ, scormonind ţărâna înapoia noastră. Dar, pe nesimţite ne desfacem de pământ: pasărea şi-a ridicat capul uşor spre cer, şi ne înălţăm. Cu o mişcare elegantă, zburând acum, trecem pe lângă grupul de plimbători care a asistat la plecarea noastră. Ne fac şi le facem semne cu mâna, ei cari rămân şi noi pe cari ne privesc ca pe nişte fraţi por- niţi în necunoscut. Zburăm, înălţându-ne, descriind o uşoară mişcare de înclinare pe stânga, şi in câteva minute, suntem sus, la cinci şase sute de metri, deasupra câmpului care fuge sub noi. Motorul şi elicea vâjie energic, violent şi constant. Iată-ne sus, în înălţimi, alergând acum cu nădejde, mereu cu tendinţa de suire, tot xw: «a. îmi privesc "«•»' din stânga, încremenit par’că, într’o ţinută impresionantă, cu mâna pe direcţie, scrutând cu ochii depărtările şi privind din când în când harta pe care o desfăşoară pe rulou. Alergăm, vâjiind, prin înălţimile pline de lumină caldă şi strălucită, prin aerul limpede al dimineţei. Dinapoia apărătoarei mele de sticlă, privesc când drept înainte, când în jos. Casele sunt doar cutiuţe vopsite alb, apărând din mijlocul fugarelor pete de verdeaţă, pe un fond găbui vânăt. De la o mie şi ceva de metri, zburând cu peste o sută chilometri pe oră, casele şi curţile se văd distinct, linia şoselelor albuirii se vădeşte, când dreaptă, când curbă, ca trasă cu cerneală de ambele părţi, pe o hârtie fumurie. Farmecul strălucit al acestei luminate dimineţi de octombrie este necomparabil în condiţiuni 1e în care ne găsim. Aşezările omerleşti, satele, continuă să alersub avion. Ele se lămuresc uneori în forme foarte ciudate, cu bisericuţa albă în mijloc, între stogurile de fân din curţi, stoguri rotunde, aci ca nişte căpăţâni tunse, aci ca nişte nuc mari aşezate în î’ând. M. NEGRU (Va urma). Multele vorbe bune pe can! le-am auzit, venind din pai’tea | •'.nor oameni demni de luare aiainte, cu privire la notele cu, prinzând călătoriile mele anterioare, mă îndeamnă să vorbesc şi despre ultimul meu drum la Belgrad, în calitate de trimis special al „Universului". Speranţa mea , că ele vor fi citite cu interes, se întemeiază, între altele, şi pe faptul că am făcut această din urmă călătorie cu avionul. Pot spune de la început, lusiu pe care l’am comunicat de altfel, la vreme, celor în drept, că am avut noroc şi eu şi avionul : amândoi am ajuns se’nvârteşte sucind-o.