Universul, noiembrie 1923 (Anul 41, nr. 280-304)
1923-11-25 / nr. 300
Am arătat într’un număr precedent atitudinea ciudată pe care o are o parte a presei minoritare din Basarabia. Ne-am făcut o datorie relevând, — ori de câte ori nevoia a cerut, — activitatea vătămătoare intereselor noastre naţionale, desfăşurată de anumite elemente cari nu-şi mai aleg armele. Oameni certaţi cu legea, lipsiţi şi de pregătire şi de autoritate morală, Se ridică azi în fruntea unor elemente cari, urmându-le, nu au decât de pierdut. Pentru că regimul instituit pentru minorităţile din România, menit să asigure tuturor naţionalităţilor o liberă şi normală dezvoltare, în cadrul nostru de stat naţional, a fost, nu odată, constatat de numeroasele organe în faţa cărora am fost calomniaţi, şi găsit ca fiind cu totul altceva decât un sistem inchizitorial. La o atitudine deschisă şi la un regim care nu se vede aiurea — regim pe care am fi bucuroşi să-l vedem aplicat românilor constituind minoritatea in alte ţări, — adversarii noştri, după ce au uzat de arma calomniei afară. Întrebuinţează acum injuriile, înăuntrul ţării. Am semnalat faptul precis al violenţelor de limbaj şi al insultelor pe cari le-a proferat, nu de mult, un ziar din Tighina, apărând în ruseşte, şi aparţinând,— lucru absolut inexplicabil ! — liberalilor locali... Credem că ne găsim în faţa unei condamnabile lipse de control din partea conducătorilor acestui ziar al organizaţiei liberale, şi aşteptăm să vedem nu numai rectificarea cuvenită, dar luarea măsurilor pe cari interesele naţionale le cer. Politica de rusificare din Basara-bia nu mai poate fi tolerată, ori cari ar fi măruntele consideraţiuni locale cari au determinat un atât de ciudat spectacol. Atacurile împotriva reprezintanţilor ideei naţionale, inexplicabile Intr’un ziar liberal ca „Tiginski Listok“ nu pot fi per- ^ mise, fără sancţiuni, nici aiu- rea. Iată pentru ce ministerul ’ de interne ca şi cel al instrucţiunii, nu pot privi cu nepăsare nici aberaţiunile unui mărunt organ oficios, nici acţiunea turburătorilor ordinei. BP a seSuBSSMM Guvernul li pili I mii 1 ini Mandatul delegaţiei române în tratativele de la Tiraspol D, ministru de externe I. G. Duca a redactat răspunsul guvernului român la proiectul de propuneri al republicei sovietice, referitor la reluarea relaţiunilor comerciale. D-sa a înmânat dlui dr George Mantu, unul din cei trei membri ai delegaţiei române de la Tiraspol, textul răspunsului, însoţit de instrucţiuni scrise asupra condiţiunilor de principiu în care urmează să se angajeze tratativele. Delegaţia noastră n’are altă împuternicire — deocamdată — decât să transmită delegaţiei sovietiste proiectul cu contra propunerile guvernului român care se reduc la două puncte de principiu. Numai după acceptarea acestora de către delegaţia sovietică, guvernul român urmează să dea delegaţiei noastre de la Tiraspol plenipotenţa de a angaja statul român cu hotărîrile şi semnătura membrilor ei. întoarcerea celor 3 delegaţi la Tiraspol a fost fixată pentru Sâmbătă seara, iar Luni la ora 12 din zi vor reîncepe tratativele cu delegaţia sovietistă. E posibil însă ca delegaţia rusă să ceară un termen pentru a supune guvernului din Moscova contrapropunerile române. Până la răspunsul Moscovei ar urma ca tratativele să fie din nou suspendate. Greva dela căile ferate din Turcia CIOCNIRI SÂNGEROASE — POI ARUNCAT IN AER Constantinopol 22 (Rador). — Din cauza grevei dela căile ferate au avut loc ciocniri sângeroase intre trupe și greviști. Trenul Orient Express a trebuit să fie oprit la Adrianopol din cauza că a fost semnalată distrugerea podului de la Ardă de către greviști. Ce va discuta conferinţa Micei înţelegeri la Belgrad Belgrad, 22. — Miniştrii de externe ai Micei Intelegeri se vor întruni in Belgrad la 11 Ianuarie. Ziarele află că chestiunea împrumutului ungar va fi examinată cu cea mai mare îngrijire, pretura şi posibilitatea reluărei relaţii cailor comerciale cu Rusia. Techniciani militari din Cehoslovacia, România şi Iugoslavia vor examina situația Micei înțelegeri din punctul de vedere militar. hsla nilltra 0 interpelare în parlament - Răspunsul primului ministru — Budapesta, 22 (Pador). — Deputatul din opoziţie, Szakács a interpelat guvernul relativ la propaganda legitimista. Contele Bethlen a răspuns că nu este în interesul ţării de a ridica chestiunea tronului ungar. Divergenţele relative la această chestiune nu trebuie sa fie înăsprite, iar discuţia trebuie să fie eliminată. Legea de la 1921 referitoare la detronarea Habsburgical’ trebuie să fie respectată de toată lumea, deşi asta nu înseamnă că legea nu poate fi schimbată pe cale constituţională. La întreruperile democraţilor în favoarea republicei, Bethlen a declarat că instituţia regalităţii este protejată de lege care trebuie să fie respectată după cum trebuie să fie respectate legile care protejează republicele în Germania, Austria şi Cehoslovacia. A întitula pe arhiducele Otthon ca rege al Ungariei este Incompatibil cu legile existente, deși liturgia care s’a făcut pentru sănătatea lui Otthon nu poa. t© fi calificată ca propagandă legitimista. Ar ,fi inoportun ca guvernul să intervie în această chestie pentru a creia martiri politici. Totuşi autorităţile vor •------------------ 1 lua măsuri în contra jurnalelor şi persoanelor care nu respectă legea în vigoare. Camera a aprobat declaraţiile contelui Bethlen, afară de opziţie. ^ D’Annunzio nu mai primeşte decoraţii Poetul combatant a dat locotenentului Barili, care-i aducea noua medalie de valoare decernată lui, răspunsul următor : „După ce am ars, pe altarul Oşteanului necunoscut, toate decoraţiunile mele, nu mai pot primi nici un fel de distincţiuni ce mi s’ar mai oferi“. Tratativele dintre Ungaria şi Cehoslovac Budapesta, 23 (Rador). — Negocierile cu delegaţiunea cehă privitor la comunicaţiile din regiunile limitrofe s’au terminat cu deplin succes. De tot cerţi pe tata.. ARSSCBOTA Intr’o scară, într’o casă. Când erau să stea la masă, Când să dee de mâncat, Hop femeca dintr'odată la la ceartă pe bărbat. Ş'apoi dă-i şi dă-i şi tragni. Că-i cutare şi-i cutare... Ba că-i mică, ba că-i mare, Şi-o tot duce 'ntr'una strună Şi cu gura-i dă mereu. Biet bărbatul nu răspunde Nici că-i bine, nici că-i rău; Ci umplând mereu paharul Ca să uite din cel chin Tace şi tot bea la vin. * Printre cei ce şed acolo înşiraţi la masa mare ■ Este şi un copil ce-aşteaptă Ca şi ceilalţi de mâncare. Şi copilul şeade, şeade. Tot aşteaptă vr'un sfârşit Dară cearta curge 'ntr'una Şi'ncă şi mai îndârjit. Mama-i dă mereu cu gura De-i merg vorbele de a dura. Tata, ca să uite-amarul Da'nnainte cu paharul. Iar copilul ce să facă? Zice: — Mamă, ian ascultă De.o mai duci cu vorbă multă Şi-l tot cerfi mereu pe tata, Bei la masă numai apă. Căci el vinulLi dă gaia. Th. D. Sperantia Noui arestări in Germania Berlin, 22 (Rador). — Din Dresda se anunță că fostul prim ministru al Saxoniei, d. Seigner a fost arestat și trimes sub escortă la Leipzig. SEIGNER Din Muenchen se anunță că d. Dietrich Eckardt, unul din conducătorii mișcării fasciste a fost arestat. St H retrais in mini data ministers de interne? - Declaraţia d-lui Ion I. Brătianu - In cercurile politice guvernamentale s'a împrăştiat versiu- ’ nea că d. Ion Brătianu, preşe- dintele consiliului de miniştri şi ministru de interne, are inteniia să se retragă dela acest departament, rămânând numai cu preşidenţia consiliului. Ştirea a fost pusă desigur! In circulaţie de una dintre cele două tabere ale guvernului, care nu s a socotit împăcată nici prin remanierea ministerială, aşa cum s-a făcut. Spre a avea nota exactă a situaţiei, ne-am adresat d-lui prim-ministru Ion Brătianu însuşi, care, la Cameră, ne a făcut următoarea declaraţie: — „Aşa sunt domniile lungi. Dacă guvernezi 12 ani, trebue să treci şi prin crize de guvern. Am trecut una şi dacă va mai fi vreuna, atunci s’ar putea să schimb şi eu de departament“. * înregistrăm declaraţia d-lui prim-ministru Ion Brătianu, care arată precizia informaţiilor noastre în vremea când se făceau sforţările aşa de mari, pentru remanierea care s’a făcut. Am spus atunci că situaţia politică a guvernului echivala cu o criză în partidul liberal şi că orice soluţie s’ar da, ea n’ar putea fi decât tranzitorie. Emil Ciucianu D. ION I. BRATIANU Discuţiile dela Timişoara — S’a cerut, dar s’a raspns reînfiinţarea episcopiei sârbi? la Timişoara. — In Timişoara, continuă discu- * fiinţarea unui liceu românesc ţiile între delegaţiile română şi Iugoslavia, unde să se înveţe iugoslavă, asupra unor chestii den“nita^e didactice, pe carisă de ordin şcolar şi bisericesc ministerul atracţie, pentru români şi sârbi de pe teritoriile ambelor ţări vecine şi amice.* La şedinţa din urmă delegaţia iugoslavă a propus reînfiinţarea episcopiei sârbeşti la Timişoara. Propunerea a fost respinsă de delegaţia română pe motivul, că această episcopie a fost mutată de la Timişoara la Ciohinda-Mare de însuşi mitro-Delegaţia română a mai stăruit pentru înfiinţarea unui vicariat român în Iugoslavia, care să poarte numele „Vicariatul ro- mânilor din Iugoslavia“. Propunerea a fost amânată însă până când guvernul iugoslav va da instrucţii complete.* Cu acest prilej, comunicăm, că ministerul cultelor din Belgrad nu admite trecerea preo-i politul sârb, odată cu retragetului Ion Murgu dela noi dinirea trupelor Iugoslaviei dela noi.* 11Delegaţia română a cerut in Sasca Montană, la Panciova(în regatul vecin) unde a fost ales protoereu. H. P. » Alegerile din Bulgaria judecate in Cehoslovacia Praga, 22. — Ziarul „Venkov“ scrie că alegerile din Bulgaria trebuesc privite ca o curată mistificarea a Europei, dat fiind că teroarea şî frauda exercitate cu această ocazie, au fost atât de mari încât poporul nu a putut de loc să-şi manifeste voinţa lui adevărată. Şefii partidului agrarian au fost vârâţi în închisoare. In închisorile din Sofia se găseau peste 2000 adepţi ai acestui partid, iar în provincie numărul agrarienilor închişi era şi mai mare. Partidul ţărănist nu a avut nici măcar voia să-şi publice manifestele electorale, foile partidului fiind confiscate. Orice propagandă de opoziţie fiind interzisă, rezultatul alegerilor este departe de a reproduce fidel situaţia partidelor bulgare. Flotă aliată la Gesstaatiaopol Constantinopoî, 23 (Rador). — La Constantinopol a sosit câteva vase de război ale puterilor aliate. Guvernul turc va protesta în legătură cu aceasta, împotriva călcării de către aliaţi a stipulaţiilor tratatului de la Lausanne. M M mh ni IniMa in in gri» Is fia frontierei româno-iugoslave — Protocolul s fost âîtev redactat si admis — Ce comune revin României si ce primeşte Serbia — — ^ela coraspondentul nostru —■ • Belgrad, 20 evacuarea comunelor şi terit din şedinţa ţinută eri seară, rlilor ce se vor trece dela un stat sub preşedinţia d-lui Nincici, la altul. ministru de externe al Iugoslav ! Conform liniei de frontieră viei, s’au discutat ultimele stabilite cu acest prilej de căpuncte ale protocolului special ■ tre guvernul din Bucureşti şi cel privitor la stabilirea definitivă a din Belgrad, România primeşte frontierei româno-iugoslave, următoarele comune: Beba ve- Au participat la această ultimerie, Pusta-Kerestur, Kiskomlos mă şedinţă d-nul Iamandi, ml- Zimbolia, Horvat-Recea, Cenei, nistrul României la Belgrad, şl Ulvar, Oregfalu, Soka, Jamulcolonel Drăgănescu, delegat spe- mare, Lătunaş şi Iam, dial în acest scop. Din partea Serbia primeşte Modoş şi Par- Iugoslaviei, d. ministru Ninchirdani era asistat de colonelul Petcovic. După această ultimă şedinţă, Protocolul stabilit şi redactat ministrul de externe iugoslava de delegaţia română a fost în fost primit în audienţă de M. S. totul aprobat, fixându-se datele, Regele Alexandru, şi normele după cari se va face Cor. Manifestaţia dela Jombolia Am anunţat în numărul nostru de eri că în comuna Jimbolia, din Iugoslavia, s’a organizat un meeting, împotriva trecerei acestei localităţi, sub dominaţia română. Se ştie că în urma unui acord încheiat între România şi Iugoslavia, s’a efectuat un schimb de localităţi , noi vom ceda Iugoslaviei trei comune, locuite în majoritate de sârbi, din Banatul Timişanei, iar sârbii vor ceda României comuna Jimbolîai locuită în majoritate de şvabi. Din informaţiile primite de noi locuitorii şvabi par a fi nemalţumiţi de aranjamentul încheiat între cele două ţări aliate şi aşa se explică meetingul de protastare ţinut zilele trecute la Jimbolia. Fireşte că asemenea manifestaţiuni ţicnitoare la adresa României, ar fi fost mai bine să fie evitate, cu atât mai mult, cu cât în schimbul de comune ce urmează să fie făcut, am insistat să se respecte principiul naţionalităţii: să cedăm comune cu majoritate sârbească şi să ni se cedeze comune cu majoritatea românească. „înţelegerea” ia în fiecare săptămână o bae de acid sulfuric... — Aceasta e părerea lui Lloyd George — Londra, 22. — Intr’un discurs electoral, pronunţat la o întrunire a, partidului liberal, fostul prim-ministru, Lloyd George, a declarat că Înţelegerea nu poate să trăească intr'o atmosferă curată, deoarece, d. Poincaré, în fiecare săptămână, îi face o bae de acid sulfuric.... Când, d. Poincaré a venit la putere, a declarat Lloyd George, noi eram pe punctul să încheem un acord, dar a intervenit ocuparea Ruhrului, care a zădărnicit acel acord. I Cronica «eliterară 23 Noembrie Presa britanică crede că nu-i exclusă producerea unei acţiuni independente a Franţei la afacerile germane. „Times" spune că dacă Franţa are dreptul să fie neliniştită de mersul evenimentelor din Germania, o acţiune independentă, violentă şi precipitată, din partea sa, ar agrava simţitor situaţia din continent. „Daily Express" pretinde că înţelegerea nu va ţine mult, iar Mussolini e de partea Angliei şi nu a Franţei. Alte ziare mari din Londra sfătuesc guvernul să menţină Înţelegerea ca Franţa, pentru interesele superioare ale ambelor state. Majoritatea comisiei financiare a Statelor Unite s’a declarat împotriva oricărei presiuni asupra Franţei. In Grecia s’a produs o spărtură în rândurile partidului „re- ■ ’ voluţiei", In chestia plebiscitului şi a republicei. Generalul Panigalos s’a despărţit de colonelul [ Plastiras, deoarece guvernul 1 £S®SH8OTföZSäM®®üaSBRÄSä&i£i$BBnR!9®53S*! pare a fi renunţat la ideea plebiscitului Fangalos a plecat la Salonic, unde a început o vie propagandă în favoarea introducerii regimului republican. La Atena domneşte teama că Pangalos are intenţia să provoace o lovitură de Stat. Guvernul elen a interzis manifestaţiile republicanilor dîn Larissa. Din această cauză s’a produs o ciocnire între republicanii din Larissa şi trape. Sosind câteva vase de război aliate, la Constantinopol, guvernul turc a protestat, sub motiv că s’ar fi călcat tratatul de pace dela Lausanne. Partidul popular bavarez, depus in Reichstag un proect de lege pentru revizuirea constituţiei germane, în sensul constituire! unei Germanii pe baze federaliste. O altă notă a trimis Germania, Franţei, în care protestează împotriva amestecului (?) autorităților ocupante în mișcarea separatistă republiciană din România. Cum sunt trataii românii din regat în Basarabia Ca să fie desconsideraţi, se uzează şi de minciuni . Ziarul oficios al partidului liberal din Chişinău, editat în ruseşte, „Basarabia”, publică această informaţie foarte caracteristică pentru mentalitatea acelor cari conduc ziarul: „La examenele de medici sanitari, cari s’au ţinut la Bucureşti, basarabenii Mihailovici şi Nedov au reuşit cu distincţiune şi au dobândit dreptul de a-şi alege locurile în posturile statului. La acesst examen s'a dovedit că medicii basarabeni prin cunoştinţele lor au lăsat în urmă pe colegii lor din vechiul regat’. Ultima parte a informaţiei, subliniată de noi, pe lângă că este o mică infamie la adresa medicilor din regat, este şi neadevărată, deoarece din ordinea clasificării publicată de direcţia generală în toate ziarele se constată că cei doi medici basarabeni nu sunt dintre cei dintâi clasificaţi, ci unul a fost clasat al 7-lea cu media 18, iar altul al 9-lea cu media 17.68, pe când înaintea lor au fost clasaţi alţi 6 medici din regat cari au trecut concursul cu medii între 19.93 şi 18.20. Deci superioritatea basarabenilor şi„distincţiunea“ lor deosebită nu e dovedită cu nimic şi mica insinuare a gazetei ruseşti, care este şi gazeta guvernului, la adresa medicilor români, este un gest urât şi condamnabil. Ar fi fost mai bine dacă ziarul rusesc se mărginea să imiteze direcţia sanitară şi să publice comunicatul ei, care este nepărtinitor şi foarte elogios pentru toţi medicii cari au trecut examenul fără deosebire de regiuni, deoarece acesta spune „că toţi au fost bine pregătiţi". Da. Viaţa nu'are valoare decât i prin obligaţiunile ce se leagă de I ea şi prin roadele spirituale pa I care le dă. — Renan. Ferdinand al Bulgariei In Ungaria — SE ZICE CA FOSTUL REGE TRAGE SFORI — . „Le Journal" publică o telegramă din Budapesta, după care fostul rege al Bulgariei şi-a a părăsit reşedinţa din Coburg şi a sosit In Ungaria, unde — după ştirile din München — aş. teaptă desfăşurarea evenimentelor din Germania cu restrângerile lor în afară. Bufetul ministerului de războia — TREBUE SA FACEM SACRI*FICII PENTRU ARMATA — Se lucrează actualmente la întocmirea bugetului ministerului de război pe exerciţiul anului viitor. Se discută necesitatea introducerii unor sporuri, la diferite capitole. In legătură cu nevoile armatei şi cu situa-ția financiară a ţării. Nevoile armatei sunt multiple şi mari. Soldele ofiţerilor mai pot fi menţinute, ci trebue să fie simţitor urcate, in raport cu scumpetea crescândă a vieţei şi cu situaţia socială a ofiţerilor. Fireşte că dacă se va admite un spor neînsemnat la soldele actuale, nemulţumirile în corpul nostru ofiţeresc vor creşte, ceea ce va fi foarte dăunator pentru prestigiul acestui corp, ca şi pentru însăşi Instituţia anunte. De altă parte, echipamentul hrana trupelor, aviaţia, serviciul sanitar, şcolile militare şi alte diferite servicii reclamă sporuri simţitoare în bugetul ministerului de război, fără de care organismul apărării noas-’ tre naţionale se va resimţi. Dacă consideraţiuni de ordin bugetar impun economii în unele direcţii, nu se poate comprima până la sufocare bugetul ministerului de război, deoarece o armată modernă şi puternică, nu se ţîne cu cârpeli bu,getare şi prin practica poliicei de economii fără rost, când în joc sunt interesele superioare reclamate de apărarea noastră națională. Pentru armată trebue să facem toate sacrificiile JTO, puse de situaţia internaţională Următorul fapt merită să atragă atenţiunea noastră: În bugetul ministerului de război cehoslovac, pe anul 1924, s-a prevăzut un credit de 136.580.000 milioane coroane numai pentru aeronautică. Ori, această sumă reprezintă o augmentare de 28 milioane cor. față de creditul din 1923. De altă parte, în bugetul ministerului de război cehoslovac s-au prevăzut sume importante pentru diversele servicii ale armatei respective. La Orşova şi Adakaleh însemnările unui călător — XI Am cunoscut prea puţin lumea din Orşova, ca să pot vorbi despre ea. Păstrez, însă, în orice caz, o bună aducere-aminte acestui mângâietor şi pitoresc colţ de ţară, cu toate că oamenii de afaceri au prins a se aciuia şi pe acolo. Am văzut şi ceva din personalităţile locale, trecând pe stradă. Vechiul regim, stăpânirea maghiară, a lăsat oarecari vestigii: fostul amiral von Buchberger, azi în serviciul unei societăţi de navigaţiune austriace, îşi poartă melancolic, prin Orşova, galoanele late de aur şi nişte jambiere de turist. Pe de altă parte, — ca în basme, — la Orşova există un „cerşetor multi-milionar“. Nimic nu-l deosebeşte de semenii săi cerşetori; acest om, destul de vârstnic, şi acoperit în tradiţionale zdrenţe murdare, ar fi având sumedenie de bani de aur, ca unul care, — iubitor al preţiosului metal, — îşi schimba regulat pe vremurile bune, în napoleoni, galbeni şi fire, tot rezultatul „muncii" sale». Aşa bogat cum este, e văzut totuşi stând rezemat de zid în dreptul uşii vreunui restaurant, ceasuri întregi, cu mâna întinsă. Bătrânul barcagiu Ravali, — pe care grănicerii noştri l-au românizat dintr’un condeiu, numindu-l pur şi simplu Ravalescu,— este adeseori văzut venind cu ceamul lui, dela Adakaleh la debarcaderul din faţa vămii Orşova. Uneori, — când sunt mulţi pasageri în barcă şi curentul apei e tare —, apasă pe lopeţi si unulto ftaetii pe cari.1 are, , Cu barca lui Ravanescu, am pornit intr'o zi, la amiazi, spre Adakaleh, tăind Dunărea, hotărât să mă instalez pe insulă pe timp de câteva zile, şi să stau acolo să lucrez în singurătate. Chestiunea insulei Adakaieh, asupra căreia guvernul din Belgrad, — după cum am comunicat la vreme, — a găsit necesar să trateze cu România, este de câtva timp o chestiune pe deplin lămurită şi cu guvernul sârb. Mă găsesc aşadar, în ostrovul numit, — în care aş putea zice că sunt singurul nemusulman, — pe pământ românesc. Când am debarcat aci, trecând pe lângă smochinii verzi şi I strângând mâna vechiului meu amic Suleiman, primarul local, — care este guvernator, primar Mudir, poliţai, ofiţer de stare civilă şi nu ştiu dacă nu cumva şi şef al serviciului sanitar — constatam că toamna generoasă face minuni şi la Adakaleh, trandafirii înfloreau anul acesta , pentru a treia oară pe insulă , în mijlocul pomilor ce îmbracă pe nesimţite culoarea aramei... Nu ştiu cât interes poate prezintă pentru cititor priveliştea turcilor săraci căci, cu fesurile în cap, în atitudini de neturbut, a Iată visărie, întârzie la mesele cafenelelor scunde, sub cerul cald , şi binecuvântat, — sau trec, cu pas domol, în hainele lor de barcagii, pe lângă zidurile tăcute şi interminabile ale minusculei insule, ziduri durate din porunca prinţului Eugen al Austriei. Aproape şapte sute de suflete, cu femei şi copii, locuiesc ostrovul, lung de aproape o mie cinci sute metri şi lat doar de vreo patru sute. Sunt oameni aşezaţi şi cuviincioşi, învăţaţi cu străinii, şi neiubitori de scandaluri, cetăţeni cari uneori, noaptea, n’au de ce să-şi încuie uşile caselor. Locuitorii ostrovului Adakaleh trăiesc într’o mizerie care a im. ipresionat puternic, şi pe Regele nostru, descins aci pentru vreo oră. E o datorie de umanitate să se facă ceva pentru ei. Dar când soarele, după ce a şovăit îndelung, oprit în dreapta pe culmile păduroase, scapătă odată, căzând domol înapoia muntelui, o melancolică poezie şi ca un suflu de taină adâncă învăluie insula, cu tromii ei cari foşnesc liniştit, casele dărăpănate, pe oameni, cari se închid în locuinţe. Străvechiul cimitir, unde pietrele strâmbe şi vechi îmbrăţişează mormintele înecate în potopul de frunze scuturate de vântul toamnei, suspină prelung, — ca şi iedera zidurilor crăpate adăpostind oameni cari s’au născut, trăiesc şi vor să moară între ele, în tăcere.. In acest pumn de pământ aruncat în Dunăre, totul este legendă, dela înfăţişarea atât de exotică a acestei curioase miniaturi de Stambul, — cu murdăria şi pitorescul lui specific, — până la istoricul tragic al casematelor fortăreţei şi până la credinţele din ceasul de faţă ale oamenilor. Trei felinare cu petrol, singure în toată insula, ard, unul lângă altul, lângă primărie, încolo e pustiu. Mai e lumină doar la geamul aşa ziselor cafenele, unde aceiaşi oameni, cu aceleaşi fesuri, fac ceea ce au făcut şi în cursul zilei. Ţin drept poteca centrală bătută în cărămizi şi, păşind prin întunerecul boltelor puternice, pe lângă gurile negre ale fostelor cazarme ruinate, ajung la debarcader. Aci o foc deschis. Jos stau ceamurile, legănate de Dunăre în singurătatea rece a nopţii. Deasupra apei plutesc neguri dese ca o ceaţă. La pichetul de grăniceri din faţă nici nu se zăreşte lumina. Deosebesc sentinela de pe insulă cum se apropie de mine, pe întunerec, călcând măsurat, cu arma la umăr. Stăm în cele din urmă de vorbă, fumând câte o ţigară. Şi rămân încremenit, scuturat şi eu ca de un fior, când constat cât de adânc lucrează suflul de mister al locului acesta până , şi asupra cugetului oamenilor celor mai simpli. Două luminiţe mici, ca două ţ stele gălbui, lucesc în spatele nostru, în negura pomilor cari fâşie şi în cari se aude ţipând o pasăre. Soldatul mi le arată temător, cu voce mişcată şi îşi face cruce. ■' şi-mi explică aproape şoptind: „E acolo, în mormânt, unul, domnule, care cere să i se arză lumină în toate nopţile, că altfel iese în drumul omului. Se face strigoi, domnule, şi se arată în feluri şi chipuri. Unui grănicer de al nostru i s’a arătat un chip de cal, ieşindu-i înainte, aşa, odată, ca din pământ. A luat băiatu’ arma la ochi, dar a rămas ca de piatră, cu ea în mână şi n’a putut să tragă. Aşa spun oamenii de aci, că l-au văzut mai mulţi, uneori în chip de moş umblând cu un felinar aprins, şi că cere în toată noaptea să aibă lumină pe mormânt, căci altfel n’are astâmpăr. Acuma, iacă, uitaţi-vă şi dumneavoastră că doar bate vântul binişor, dar de stins luminile nu poate să le stingă, cât de tare ar bate.... Ard aşa până se sfârşesc, şi mâine noapte îi aprind altele, turcii, că se tem să nu iasă din groapă să le vină la uşe“... La ceasul de noapte în care vorbeam, doar amândoi, pe malul pustiu şi plin de spaime al insulei, înfăşuraţi în umed întunerec şi în apele cu glas plângător şi nesfârşit, am privit cele două luminiţe arzând tremurat pe groapa mortului fără odihnă, la treizeci de paşi de noi, şi m’a înfiorat...Aflam mai pe urmă că omul care e îngropat acolo se numea Miskin Baba și că, apartinân dervișilor, a trăit aci, pe insulă, venind tocmai din Asia îndepărtata, din Buchara. Populaţia îl venerează ca pe un sfânt; numele lui umple legendele pe care noaptea, cu uşile închise, bătrânii le povestesc copiilor furişaţi în braţele mamei lor... M. NEGRU