Universul, noiembrie 1923 (Anul 41, nr. 280-304)

1923-11-25 / nr. 300

Am arătat într’un număr pre­cedent atitudinea ciudată pe care o are o parte a presei mi­noritare din Basarabia. Ne-am fă­cut o datorie relevând, — ori de câte ori nevoia a cerut, — ac­tivitatea vătămătoare interese­lor noastre naţionale, desfăşu­rată de anumite elemente cari nu-şi mai aleg armele. Oameni certaţi­ cu legea,­ lipsiţi şi de pregătire şi de autoritate mora­lă, S­e ridică azi în fruntea u­­nor elemente cari, urmându-le, nu au decât de pierdut. Pentru că regimul instituit pentru mi­norităţile din România, menit să asigure tuturor naţionalită­ţilor o liberă şi normală dezvol­tare, în cadrul nostru de stat naţional, a fost, nu odată, cons­tatat de numeroasele organe în faţa cărora am fost calomniaţi, şi găsit ca fiind cu totul altce­va decât un sistem inchizito­rial. La o atitudine deschisă şi la un regim care nu se vede a­­iurea — regim pe care am fi bucuroşi să-l vedem aplicat ro­mânilor constituind minorita­tea in alte ţări, — adversarii noştri, după ce au uzat de ar­ma calomniei afară. Întrebuin­ţează acum injuriile, înăuntrul ţării. Am semnalat faptul precis al violenţelor de limbaj şi al in­sultelor pe cari le-a proferat, nu de mult, un ziar din Tighi­­na, apărând în ruseşte, şi apar­ţinând,— lucru absolut inexpli­cabil ! — liberalilor locali... Credem că ne găsim în faţa unei condamnabile lipse de control din partea conducători­lor acestui ziar al organizaţiei liberale, şi aşteptăm să vedem nu numai rectificarea cuvenită, dar luarea măsurilor pe cari interesele naţionale le cer. Poli­tica de rusificare din Basara-­­bia nu mai poate fi tolerată, ori cari ar fi măruntele considera­­ţiuni locale cari au determinat un atât de ciudat spectacol. Atacurile împotriva reprezin­­tanţilor ideei naţionale, inexpli­cabile Intr’un ziar liberal ca „Tiginski Listok“ nu pot fi per- ^ mise, fără sancţiuni, nici aiu-­­ rea. Iată pentru ce ministerul ’ de interne ca şi cel al instruc­ţiunii, nu pot privi cu nepăsa­re nici aberaţiunile unu­i mă­runt organ oficios, nici acţiu­nea turburătorilor ordinei. BP a seSuBSSMM G­uvernul li pili I mii 1 ini Mandatul delegaţiei române în tratativele de la Tiraspol D, ministru de externe I. G. Duca a redactat răspunsul gu­­vernului român la proiectul de propuneri al republicei sovieti­ce, referitor la reluarea relaţiu­­nilor comerciale. D-sa a înmânat dlui dr Geor­ge Mantu, unul din cei trei membri ai delegaţiei române de la Tiraspol, textul răspunsu­­lui, însoţit de instrucţiuni scri­se asupra condiţiunilor de prin­­cipiu în care urmează să se an­gajeze tratativele. Delegaţia noastră n’are altă împuternicire — deocamdată — decât să transmită delegaţiei sovietiste proiectul cu contra propunerile guvernului român care se reduc la două puncte de principiu. Numai după accepta­rea acestora de către delegaţia sovietică, guvernul român ur­­mează să dea delegaţiei noastre de la Tiraspol plenipotenţa de­ a angaja statul român cu hotărî­­rile şi semnătura membrilor ei. întoarcerea celor 3 delegaţi la Tiraspol a fost fixată pentru Sâmbătă seara, iar Luni la ora 12 din zi vor reîncepe tratative­le cu delegaţia sovietistă. E po­sibil însă ca delegaţia rusă să ceară un termen pentru a supu­­ne guvernului din Moscova con­trapropunerile române. Până la răspunsul Moscovei ar urma ca tratativele să fie din nou sus­pendate. Greva dela căile ferate din Turcia CIOCNIRI SÂNGEROASE — POI­ ARUNCAT IN AER Constantinopol 22 (Rador). — Din cauza grevei dela căile fe­­rate au avut loc ciocniri sânge­roase intre trupe și greviști. Trenul Orient Express a trebuit­­ să fie oprit la Adrianopol din cauza că a fost semnalată dis­­­­trugerea podului de la Ardă de­­ către greviști. Ce va discuta confe­rinţa Micei înţelegeri la Belgrad Belgrad, 22. — Miniştrii de externe ai Micei Intelegeri se vor întruni in Belgrad la 11 Ia­nuarie. Ziarele află că chestiunea îm­prumutului ungar va fi exami­nată cu cea mai mare îngrijire, pretura şi posibilitatea reluărei relaţii cailor comerciale cu Ru­sia. Techniciani militari din Cehoslovacia, România şi Iugos­lavia vor examina situația Mi­cei înțelegeri din punctul de vedere militar. hsla nil­­­ltra 0 interpelare în parlament - Răspunsul primului ministru — Budapesta, 22 (P­ador). — De­­putatul din opoziţie, Szakács a interpelat guvernul relativ la propaganda legitimista.­­ Contele Bethlen a răspuns că nu este în interesul ţării de­ a ridica chestiunea tronului un­­gar. Divergenţele relative la a­ceastă chestiune nu trebuie sa fie înăsprite, iar discuţia trebuie să fie eliminată. Legea de la 1921 referitoare la detronarea Habs­burgical’ trebuie să fie respectată de toată lumea, deşi asta nu în­­seamnă că legea nu poate fi schimbată pe cale constituţiona­­lă. La întreruperile democraţilor în favoarea republicei, Bethlen a declarat că instituţia regalităţii este protejată de lege care tre­buie să fie respectată după cum trebuie să fie respectate legile care protejează republicele în Germania, Austria şi Cehoslova­cia. A întitula pe arhiducele Otthon ca rege al Ungariei este Incompatibil cu legile existente, deși liturgia care s’a făcut pen­tru sănătatea lui Otthon nu poa. t© fi calificată ca propagandă legitimista. Ar ,fi inoportun ca guvernul să intervie în această chestie pentru a creia martiri politici. Totuşi autorităţile vor •------------------ 1 lua măsuri în contra jurnale­lor şi persoanelor care nu res­pectă legea în vigoare. Camera a aprobat declaraţiile contelui Bethlen, afară de op­­­­ziţie. ^ D’Annunzio nu mai primeşte decoraţii Poetul combatant a dat loco­tenentului Baril­i, care-i aducea noua medalie de valoare decer­nată lui, răspunsul următor : „După ce am ars, pe altarul Oşteanului necunoscut, toate de­­coraţiunile mele, nu mai pot primi nici un fel de distincţiuni ce mi s’ar mai oferi“. Tratativele dintre Ungaria şi Cehoslovac Budapesta, 23 (Rador). — Ne­gocierile cu delegaţiunea cehă privitor la comunicaţiile din re­giunile limitrofe s’au terminat cu deplin succes. De tot cerţi pe tata.. ARSSCBOTA Intr’o scară, într’o casă. Când erau să stea la masă, Când să dee de mâncat, Hop femeca dintr'odată la la ceartă pe bărbat. Ş'apoi dă-i şi dă-i şi tragn­i. Că-i cutare şi-i cutare... Ba că-i mică, ba că-i mare, Şi-o tot duce 'ntr'una strună Şi cu gura-i dă mereu. Biet bărbatul nu răspunde Nici că-i bine, nici că-i rău; Ci umplând mereu paharul Ca să uite din cel chin Tace şi tot bea la vin. * Printre cei ce şed acolo înşiraţi la masa mare ■ Este şi­ un copil ce-aşteaptă Ca şi ceilalţi de mâncare. Şi copilul şeade, şeade. Tot aşteaptă vr'un sfârşit Dară cearta curge 'ntr'una Şi'ncă şi mai îndârjit. Mama-i dă mereu cu gura De-i merg vorbele de­ a dura. Tata, ca să uite-am­arul Da'nnainte cu paharul. Iar copilul ce să facă? Zice: — Mamă, ian ascultă De.o mai duci cu vorbă multă Şi-l tot cerfi mereu pe tata, Bei la masă numai apă. Căci el vinul­­Li dă gaia. Th. D. Sperantia Noui arestări in Germania Berlin, 22 (Rador). — Din Dresda se anunță că fostul prim ministru al Saxoniei, d. Seigner a fost arestat și trimes sub es­cortă la Leipzig. SEIGNER Din Muenchen se anunță că d. Dietrich Eckardt, unul din conducătorii mișcării fasciste a fost arestat. St H retrais in mini data ministers de interne? - Declaraţia d-lui Ion I. Brătianu - In cercurile politice guverna­mentale s'a împrăştiat versiu- ’ nea că d. Ion Brătianu, preşe-­­ dintele consiliului de miniştri şi ministru de interne, are inten­­iia să se retragă dela acest de­partament, rămânând numai cu preşidenţia consiliului. Ştirea a fost pusă desigur! In circulaţie de una dintre cele două tabere ale guvernului, care nu s a socotit împăcată nici prin remanierea ministerială, aşa cum s-a făcut. Spre a avea nota exactă a situaţiei, ne-am adre­sat d-lui prim-ministru Ion Bră­tianu însuşi, care, la Cameră, ne a făcut următoarea declara­ţie: — „Aşa sunt domniile lungi. Dacă guvernezi 12 ani, trebue să treci şi prin crize de guvern. Am trecut una şi dacă va mai fi vreuna, atunci s’ar putea să schimb şi eu de departament“. * înregistrăm declaraţia d-lui prim-ministru Ion Brătianu,­­ care arată precizia informaţii­lor noastre în vremea când se­­ făceau sforţările aşa de mari,­­ pentru remanierea care s’a fă­cut. Am spu­s atunci că situaţia politică a guvernului echivala cu o criză în partidul liberal şi că orice soluţie s’ar da, ea n’ar putea fi decât tranzitorie. Emil Ciucianu D. ION I. BRATIANU Discuţiile dela Timişoara — S’a cerut, dar s’a rasp­ns reînfiinţarea episcopiei sârbi? la Timişoara. — In Timişoara, continuă discu- * fiinţarea unui liceu românesc ţiile între delegaţiile română şi Iugoslavia, unde să se înveţe iugoslavă, asupra unor chesti­­i de­­n“nita^e didactice, pe cari­să de ordin şcolar şi bisericesc ministerul atracţie, pentru români şi sârbi de pe teritoriile ambelor ţări vecine şi amice.* La şedinţa din urmă delega­ţia iugoslavă a propus reînfiin­ţarea episcopiei sârbeşti la Ti­mişoara. Propunerea a fost res­pinsă de delegaţia română pe motivul, că această episcopie a fost mutată de la Timişoara la Ciohinda-Mare de însuşi mitro-Delegaţia română a mai stă­ruit pentru înfiinţarea unui vi­cariat român în Iugoslavia, care să poarte numele „Vicariatul ro-­­ mânilor din Iugoslavia“. Propu­nerea a fost amânată însă până când guvernul iugoslav va da in­­strucţii complete.* Cu acest prilej, comunicăm, că ministerul cultelor din Bel­grad nu admite trecerea preo-i politul sârb, odată cu retrage­­tului Ion Murgu dela noi din­i­rea trupelor Iugoslaviei dela­­ noi.* 11Delegaţia română a cerut in­ Sasca Montană, la Panciova(în regatul vecin) unde a fost ales protoereu. H. P. » Alegerile din Bulgaria judecate in Cehoslovacia Praga, 22. — Ziarul „Venkov“ scrie că alegerile din Bulgaria trebuesc privite ca o curată mistificarea a Europei, dat fiind că teroarea şî frauda exercitate cu această ocazie, au fost atât de mari încât poporul nu a pu­tut de loc să-şi manifeste voin­­ţa lui adevărată. Şefii partidu­lui agrarian au fost vârâţi în închisoare. In închisorile din Sofia se găseau peste 2000 a­­depţi ai acestui partid, iar în provincie numărul agrarienilor închişi era şi mai mare. Parti­dul ţărănist nu a avut nici măcar voia să-şi publice mani­festele electorale, foile partidu­lui fiind confiscate. Ori­ce pro­pagandă de opoziţie fiind inter­­zisă, rezultatul alegerilor este departe de a reproduce fidel si­tuaţia partidelor bulgare. Flotă aliată la Gesstaatiaopol Constantinopoî, 23 (Rador). — La Constantinopol a sosit câte­va vase de război ale puterilor aliate. Guvernul turc va protes­ta în legătură cu aceasta, îm­potriva călcării de către aliaţi a stipulaţiilor tratatului de la Lausanne. M M mh ni IniMa in in­ gri» Is fia frontierei româno-iugoslave — Protocolul s fost âîtev redactat si admis — Ce comune revin României si ce primeşte Serbia — — ^ela coraspondentul nostru —■ • Belgrad, 20 evacuarea comunelor şi terit d­in şedinţa ţinută eri seară, rlilor ce se vor trece dela un stat sub preşedinţia d-lui Nincici, la altul. ministru de externe al Iugoslav ! Conform liniei de frontieră viei, s’au discutat ultimele stabilite cu acest prilej de că­­puncte ale protocolului special ■ tre guvernul din Bucureşti şi cel privitor la stabilirea definitivă a­­ din Belgrad, România primeşte frontierei româno-iugoslave, următoarele comune: Beba­ ve- Au participat la această ultim­­erie, Pusta-Kerestur, Kiskomlos mă şedinţă d-nul Iamandi, ml-­ Zimbolia, Horvat-Recea, Cenei, nistrul României la Belgrad, şl­ Ulvar, Oregfalu, Soka, Jamul­­colonel Drăgănescu, delegat spe-­­ mare, Lătunaş şi Iam, dial în acest scop. Din partea­­ Serbia primeşte Modoş şi Par- Iugoslaviei, d. ministru Ninch­ir­dani era asistat de colonelul Petco­­vic. După această ultimă şedinţă, Protocolul stabilit şi redactat­­ ministrul de externe iugoslav­a de delegaţia română a fost în fost primit în audienţă de M. S. totul aprobat, fixându-se datele, Regele Alexandru, şi normele după cari se va face Cor. Manifestaţia dela Jombolia Am anunţat în numărul nos­tru de eri că în comuna Jim­­bolia, din Iugoslavia, s’a orga­nizat un meeting, împotriva trecerei acestei localităţi, sub dominaţia română. Se ştie că în urma unui acord încheiat între România şi Iugoslavia, s’a efectuat un schimb de loca­­lităţi , noi vom ceda Iugosla­viei trei comune, locuite în ma­joritate de sârbi­, din Banatul Timişanei, iar sârbii vor ceda României comuna Jimbolîai locuită în majoritate de şvabi. Din informaţiile primite de noi locuitorii şvabi par a fi nemal­­ţumiţi de aranjamentul înche­iat între cele două ţări aliate şi aşa se explică meetingul de protastare ţinut zilele trecute la Jimbolia. Fireşte că asemenea manifes­­taţiuni ţicnitoare la adresa Ro­mâniei, ar fi fost mai bine să fie evitate, cu atât mai mult, cu cât în schimbul de comune ce urmează să fie făcut, am in­sistat să se respecte principiul naţionalităţii: să cedăm co­­mune cu majoritate sârbească şi să ni se cedeze comune cu­­ majoritatea românească. „înţelegerea” ia în fiecare săptămână o bae de acid sulfuric... — Aceasta e părerea lui Lloyd George — Londra, 22. — Intr’un discurs electoral, pronunţat la o întru­nire a, partidului liberal, fostul prim-ministru, Lloyd George, a declarat că Înţelegerea nu poa­te să trăească intr'o atmosferă curată, de­oarece, d. Poincaré, în fiecare săptămână, îi face o bae de acid sulfuric.... Când, d. Poincaré a venit la putere, a declarat Lloyd George, noi eram pe punctul să înche­­em un acord, dar a intervenit ocuparea Ruhrului, care a ză­­dărnicit acel acord. I Cronica «eliterară 23 Noembrie Presa britanică crede că nu-i exclusă producerea unei acţiuni independente a Franţei la afa­cerile germane. „Times" spune că dacă Fran­ţa are dreptul să fie neliniştită de mersul evenimentelor din Germania, o acţiune indepen­dentă, violentă şi precipitată, din partea sa, ar agrava simţi­tor situaţia din continent. „Daily Express" pretinde că înţelegerea nu va ţine mult, iar Mussolini e de partea An­­gliei şi nu a Franţei. Alte ziare mari din Londra sfătuesc guvernul să menţină Înţelegerea ca Franţa, pentru interesele superioare ale ambe­lor state. Majoritatea comisiei financi­are a Statelor­ Unite s’a declarat împotriva oricărei presiuni a­­supra Franţei. In Grecia s’a produs o spăr­tură în rândurile partidului „re- ■ ’ voluţiei", In chestia plebiscitului­­ şi a republicei. Generalul Pan­­i­galos s’a despărţit de colonelul [ Plastiras, de­oarece guvernul 1 £S®SH8OTföZSäM®®üaSBRÄSä&i£i$BBnR!9®53S*! pare a fi renunţat la ideea ple­­biscitului Fangalos a plecat la Salonic, unde a început o vie propagan­­dă în favoarea introducerii re­gimului republican. La Atena domneşte teama că Pangalos are intenţia să pro­voace o lovitură de Stat. Guvernul elen a interzis ma­nifestaţiile republicanilor dîn Larissa. Din această cauză s’a produs o ciocnire între republi­­canii din Larissa şi trape. Sosind câteva vase de război aliate, la Constantinopol, gu­­vernul turc a protestat, sub mo­tiv că s’ar fi călcat tratatul de pace dela Lausanne. Partidul popular bavarez­­, depus in Reichstag un proect de lege pentru revizuirea con­stituţiei germane, în sensul con­stituire! unei Germanii pe baze federaliste. O altă notă a trimis Germa­nia, Franţei, în care protestea­­­­ză împotriva amestecului (?) autorităților ocupante în mișca­rea separatistă republiciană din România. Cum sunt trataii românii din regat în Basarabia Ca să fie desconsideraţi, se uzează şi de minciuni . Ziarul oficios al partidului li­beral din Chişinău, editat în ru­seşte, „Basarabia”, publică acea­stă informaţie foarte caracteris­tică pentru mentalitatea acelor cari conduc ziarul: „La examenele de medici sa­nitari, cari s’au ţinut la Bucu­reşti, basarabenii Mihailovici şi Nedov au reuşit cu distincţiune şi au dobândit dreptul de a-şi alege locurile în posturile sta­tului. La acesst examen s'a do­vedit că medicii basarabeni prin cunoştinţele lor au lăsat în ur­mă pe colegii lor din vechiul re­gat­’. Ultima parte a informaţiei, subliniată de noi, pe lângă că este o mică infamie la adresa medicilor din regat, este şi ne­­adevărată, de­oarece din ordi­nea clasificării publicată de di­recţia generală în toate ziarele se constată că cei doi medici basarabeni nu sunt dintre cei dintâi clasificaţi, ci unul a fost clasat al 7-lea cu media 18, iar altul al 9-lea cu media 17.68, pe când înaintea lor au fost cla­saţi alţi 6 medici din regat cari au trecut concursul cu medii în­­tre 19.93 şi 18.20. Deci superioritatea basarabe­­nilor şi­­„distincţiunea“ lor deo­sebită nu e dovedită cu nimic şi mica insinuare a gazetei ru­seşti, care este şi gazeta guver­nului, la adresa medicilor ro­mâni, este un gest urât şi con­damnabil. Ar fi fost mai bine dacă zia­rul rusesc se mărginea să imi­­teze direcţia sanitară şi să pu­blice comunicatul ei, care este nepărtinitor şi foarte elogios pentru toţi medicii cari au tre­cut examenul fără deosebire de regiuni, de­oarece acesta spune „că toţi au fost bine pregătiţi". Da. Viaţa nu'are valoare de­cât i prin obligaţiunile ce se leagă de I ea şi prin roadele spirituale pa I care le dă. — Renan. Ferdinand al Bulgariei In Ungaria — SE ZICE CA FOSTUL REGE TRAGE SFORI — . „Le Journal" publică o tele­gramă din Budapesta, după ca­re fostul rege al Bulgariei şi-a a părăsit reşedinţa din Coburg şi a sosit In Ungaria, unde — după ştirile din München — aş.­ teaptă desfăşurarea evenimen­telor din Germania cu restrân­­gerile lor în afară. B­ufetul ministerului de războia — TREBUE SA FACEM SACRI*­­FICII PENTRU ARMATA —­­ Se lucrează actualmente la întocmirea bugetului minister­­ului de război pe exerciţiul a­nului viitor. Se discută necesi­­tatea introducerii unor sporuri,­ la diferite capitole. In legătură cu nevoile armatei şi cu situa-ț­­ia financiară a ţării. Nevoile armatei sunt multi­­­­ple şi mari. Soldele ofiţerilor ma­i pot fi menţinute, ci trebue să fie simţitor urcate, in raport cu scumpetea crescândă a vieţei şi cu situaţia socială a ofiţerilor. Fireşte că dacă se va admite un spor neînsemnat la soldele actuale, nemulţumirile în corpul nostru ofiţeresc vor cre­­şte, ceea ce va fi foarte dăuna­­tor pentru prestigiul acestui corp, ca şi pentru însăşi Institu­ţia anunte. De altă parte, echipamentul hrana trupelor, aviaţia, servi­­­ciul sanitar, şcolile militare şi alte diferite servicii reclamă sporuri simţitoare în bugetul ministerului de răzb­oi, fără de care organismul apărării noas-’ tre naţionale se va resimţi. Dacă consideraţiuni de ordin­ bugetar impun economii în u­­nele direcţii, nu se poate com­­­prima până la sufocare bugetul ministerului de război, de­oare­ce o armată modernă şi puter­nică, nu se ţîne cu cârpeli bu­,­getare şi prin practica poliicei de economii fără rost, când în joc sunt interesele superioare reclamate de apărarea noastră națională. Pentru armată trebue să facem toate sacrificiile JTO, puse de situaţia internaţională Următorul fapt merită să a­­tragă atenţiunea noastră: În bugetul ministerului de război cehoslovac, pe anul 1924, s-a prevăzut un credit de 136.580.000 milioane coroane numai pentru aeronautică. Ori, această­ sumă reprezintă o augmentare de 28 milioane cor. față de creditul din 1923. De altă parte, în bu­getul ministerului de război ce­hoslovac s-au prevăzut sume im­­portante pentru diversele servi­cii ale armatei respective. La Orşova şi Adakaleh însemnările unui călător — XI Am cunoscut prea puţin lu­­mea din Orşova, ca să pot vorbi despre ea. Păstrez, însă, în orice caz, o bună aducere-aminte acestui mângâietor şi pitoresc colţ de ţară, cu toate că oamenii de a­­faceri au prins a se aciuia şi pe acolo. Am văzut şi ceva din persona­lităţile locale,­­ trecând pe stradă. Vechiul regim, stăpânirea ma­ghiară, a lăsat oarecari vesti­gii: fostul amiral von Buchber­­ger, azi în serviciul unei socie­tăţi de navigaţiune austriace, îşi poartă melancolic, prin Orşova, galoanele late de aur şi nişte jambiere de turist. Pe de altă parte, — ca în bas­­me, — la Orşova există un „cer­şetor multi-milionar“. Nimic nu-l deosebeşte de semenii săi cerşe­tori; acest om, destul de vârst­nic, şi acoperit în tradiţionale zdrenţe murdare, ar fi având su­medenie de bani de aur, ca unul care, — iubitor al preţiosului metal, — îşi schimba regulat pe vremurile bune, în napoleoni, galbeni şi fire, tot rezultatul „muncii" sale». Aşa bogat cum este, e văzut totuşi stând reze­mat de zid în dreptul uşii vre­unui restaurant, ceasuri întregi, cu mâna întinsă. Bătrânul barcagiu Ravali, — pe care grănicerii noştri l-au ro­­mânizat dintr’un condeiu, nu­­mindu-l pur şi simplu Ravales­­cu,— este adeseori văzut venind cu ceamul lui, dela Adakaleh la debarcaderul din faţa vămii Or­şova. Uneori, — când sunt mulţi pasageri în barcă şi curentul apei e tare —, apasă pe lopeţi si unul­­to ftaetii pe cari.1 are, , Cu barca lui Ravanescu, am­­ pornit intr'o zi, la amiazi, spre­­ Adakaleh, tăind Dunărea, hotă­rât să mă instalez pe insulă pe timp de câteva zile, şi să stau acolo să lucrez în singurătate. Chestiunea insulei Adakaieh, asupra căreia guvernul din Belgrad, — după cum am comu­nicat la vreme, — a găsit nece­sar să trateze cu România, este de câtva timp o chestiune pe de­plin lămurită şi cu guvernul sârb.­­ Mă găsesc aşa­dar, în ostro­vul numit, — în care aş putea­­ zice că sunt singurul nemusul­­­­man, — pe pământ românesc.­­ Când am debarcat aci, trecând pe lângă smochinii verzi şi I strângând mâna vechiului meu­­ amic Suleiman, primarul local, — care este guvernator, primar Mudir, poliţai, ofiţer de stare­­ civilă şi nu ştiu dacă nu cumva şi şef al serviciului sanitar — constatam că toamna generoasă face minuni şi la Adakaleh, trandafirii înfloreau anul acesta , pentru a treia oară pe insulă , în mijlocul pomilor ce îmbracă pe nesimţite culoarea aramei... Nu ştiu cât interes poate pre­zintă pentru cititor priveliştea turcilor săraci căci, cu fesurile în cap, în atitudini de neturbut, a Iată visărie, întârzie la mesele­­ cafenelelor scunde, sub cerul cald , şi binecuvântat, — sau trec, cu pas domol, în hainele lor de­­ barcagii, pe lângă zidurile tăcute­­ şi interminabile ale minusculei­­ insule, ziduri durate din porun­ca prinţului Eugen al Austriei. Aproape şapte sute de suflete, cu femei şi copii, locuiesc os­trovul, lung de aproape o mie cinci sute metri şi lat doar de vreo patru sute. Sunt oameni a­­şezaţi şi cuviincioşi, învăţaţi cu străinii, şi neiubitori de scanda­­luri, cetăţeni cari uneori, noap­­tea, n’au de ce să-şi încuie uşile caselor.­­ Locuitorii ostrovului Adakaleh­­ trăiesc într’o mizerie care a im. i­presionat puternic, şi pe Regele­­ nostru, descins aci pentru vreo oră. E o datorie de umanitate să se facă ceva pentru ei.­­ Dar când soarele, după ce a­­ şovăit îndelung, oprit în dreapta pe culmile păduroase, scapătă odată, căzând domol înapoia­­ muntelui, o melancolică poezie­­ şi ca un suflu de taină adâncă învăluie insula, cu tromii ei cari foşnesc liniştit, casele dărăpă­nate, pe oameni, cari se închid în locuinţe. Străvechiul cimitir, unde pietrele strâmbe şi vechi îmbrăţişează mormintele înecate în potopul de frunze scuturate de vântul toamnei, suspină pre­lung, — ca şi iedera zidurilor crăpate adăpostind oameni cari s’au născut, trăiesc şi vor să moară între ele, în tăcere.. In acest pumn de pământ aruncat în Dunăre, totul este legendă, dela înfăţişarea a­­tât de exotică a acestei curioa­se miniaturi de Stambul, — cu murdăria şi pitorescul lui speci­fic, — până la istoricul tragic al casematelor fortăreţei şi până la credinţele din ceasul de faţă ale oamenilor. Trei felinare cu petrol, singure în toată insula, ard, unul lân­gă altul, lângă primărie, încolo e pustiu. Mai e lumină doar la geamul aşa ziselor cafenele, unde aceiaşi oameni, cu aceleaşi fesuri, fac ceea ce au făcut şi în­ cursul zilei. Ţin drept poteca centrală bă­­tută în cărămizi şi, păşind prin întunerecul boltelor puternice, pe lângă gurile negre ale fostelor cazarme ruinate, ajung la de­­barcader. Aci o foc deschis. Jos stau ceamurile, legănate de Dunăre în singurătatea rece a nopţii. Deasupra apei plutesc neguri dese ca o ceaţă. La pichetul de grăniceri din faţă nici nu se zăreşte lumina. Deosebesc sentinela de pe in­sulă cum se apropie de mine, pe întunerec, călcând măsurat, cu­ arma la umăr. Stăm în cele din urmă de vor­bă, fumând câte o ţigară. Şi rămân încremenit, scuturat şi eu ca de un fior, când cons­tat cât de adânc lucrează suflul de mister al locului acesta până , şi asupra cugetului oamenilor­­ celor mai simpli. Două luminiţe mici, ca două ţ stele gălbui, lucesc în spatele­­ nostru, în negura pomilor cari fâşie şi în cari se aude ţipând­­ o pasăre. Soldatul mi le arată temător,­­ cu voce mişcată şi îşi face cruce. ■' şi-mi explică aproape şoptind:­­ „E acolo, în mormânt, unul, dom­nule, care cere să i se arză lu­mină în toate nopţile, că altfel iese în drumul omului. Se face strigoi, domnule, şi se arată în feluri şi chipuri. Unui grănicer de al nostru i s’a arătat un chip de cal, ieşindu-i înainte, aşa, odată, ca din pământ. A luat băiatu’ arma la ochi, dar a ră­­mas ca de piatră, cu ea în mână şi n’a putut să tragă. Aşa spun oamenii de aci, că l-au văzut mai mulţi, uneori în chip de moş umblând cu un felinar aprins, şi că cere în toată noaptea să aibă lumină pe mormânt, căci­­ altfel n’are astâmpăr. Acuma, iacă, uitaţi-vă şi dumneavoastră că doar bate vântul binişor, dar de stins luminile nu poate să le stingă, cât de tare ar bate.... Ard aşa până se sfârşesc, şi mâine noapte îi aprind altele, turcii, că se tem să nu iasă din groapă să le vină la uşe“... La ceasul de noapte în care vorbeam, doar amândoi, pe ma­lul pustiu şi plin de spaime al insulei, înfăşuraţi în umed în­­tunerec şi în apele cu glas plân­gător şi nesfârşit, am privit cele două luminiţe arzând tremurat pe groapa mortului fără odihnă, la treizeci de paşi de noi, şi m’a­ înfiorat...­­Aflam mai pe urmă că omul care e îngropat acolo se numea Miskin Baba și că, apartinân dervișilor, a trăit aci, pe insulă, venind tocmai din Asia îndepăr­tata, din Buchara. Populaţia îl venerează ca pe un sfânt; numele lui umple legen­dele pe care noaptea, cu uşile închise, bătrânii le povestesc co­piilor furişaţi în braţele mamei lor... M. NEGRU

Next