Universul, decembrie 1923 (Anul 41, nr. 305-331)
1923-12-01 / nr. 305
După conferinţa prefecţilor La conferinţa prefecţilor, preşedintele consiliului de miniştri a ţinut să semnaleze abuzurile administrative şi să recomande celor întruniţi în conferinţă ca să-şi exercite cu mai mult zel autoritatea faţă de organele respective. Primul ministru recunoaşte deci că s'au săvârşit abuzuri administrative, mai ales cu prilejul Împroprietăririlor. Noi am dat alarma la timp, In ce priveşte această stare de lucruri şi un redactor al nostru a făcut, In această privinţă, o interesantă anchetă In Ardeal. Cu acest prilej, s’a spus limpede şi tare, multe adevăruri, rămase în umbră până atunci. E un motiv binecuvântat, prin urmare, ca să ne bucure recunoaşterea şi din partea guvernului a faptului că am înţeles să ne facem datoria şi că ne-am făcut-o repede şi sigur. Fie-ne Îngăduit acum, să ne exprimăm o nedumerire: In ce chip Îşi vor putea exercita autoritatea domnii prefecţi ? Vor avea ei libertatea s’o facă nestingheriţi ? Nu mai vorbim fie cazul de la Mehedinţi, unde fostul decan al baroului trimite prefectului o scrisoare deschisă, invitându-i să încredinţeze parchetului unele acte importante ce le-ar fi având şi care ar fi in legătură cu fraudele din Oltenia în jurul Împroprietăririlor. Se poate ca prefectul de Mehedinţi să cunoască lucruri grave, să le reprobe insuş, dar să fie împiedicat totuşi ca să dea actele. Fără să aducem deci vreo acuzaţiune prefecţilor, pe cari am vrea să-i ştim neamestecaţi în faptele oculte din ultimul timp, ne întrebăm însă — şi atitudinea noastră e logică şi firească — sunt puşi prefecţii în situaţiunea de a controla nestingheriţi actele de administraţie ale celorlalţi demnitari judeţeni ? Vorba unui epigramist: Toate bune, controlorii controlează, dar cine controlează controlorii ? In privința aceasta ne aducem aminte o vorbă a generalului Rasty, cel care a organizat jandarmeria. întrebat de cum merge noua organizare, răposatul a răspuns: — Merge bine, dar acum mi-ar trebui un nou corp de jandarmi, pentru supravegherea cestorlalţi... Iată cum stau lucrurile, şi trebuie să se ştie că prefecţii nu-şi vor putea face datoria, atâta vreme cât influenţe politice sau electorale, centrale sau periferice, il vor abate de la calea ce le-a stabilit-o în principiu preşedintele consiliului de miniştri. Oricât de superiori şi de bine intenţionaţi ar fi, oricâte directive li s’ar da, rostul lor nu se poate bine îndeplini câtă vreme li leagă strâns de vechiul sis- I tem măruntele combinaţiuni de I partid. III. L mmmmmmmmmmmtmmammm Un proces sensational la Roma — Prinţi, daci, marchizi şi conţi jefuiau Inmaa ca cârtimi şi ui ic — Tribunalele din Roma vor avea în curând de judecat o serie de delicvenţi de o categorie specială: prinţi, daci, marchizi, conţi, senatori, deputaţi şi generali, acuzaţi de un delict nu mai puţin special. Membru al unor reputate „cercuri" din capitala Italiei, personalităţi de cea mai bună condiţiune socială, „se distrau" jucând cărţi şi invitând regulat şi persoane din afară de cerc. Curios era faptul că, sistematic, invitaţii pierdeau, pe câtă vreme organizatorii, tot aşa de regulat, câştigau. O cercetare mai de aproape a acestui fenomen a dus la constatarea că prinţii, ducii, marchizii şi compania, lucrau cu cărţi măsluite. Marchizul Del Giudice şi contele forriglani s-au plâns că au fost jefuiţi, fiind atraşi la jocul cu asemenea cărţi. Reclmanţii arată că, pe această cale, organizatorii jocurilor le-au luat mai multe milioane de lire. Cazul car e discutat în toată Roma. Dezbaterile procesului sunt aşteptate cu un viu interes. Cercurile în cari se făceau jocuri de acest fel se numesc „Caccia“, „Remimi" şi „Scacchi". li—Niiiiiai BHHi Timwmi I mul Mwsp atacat cu pietre — mai mulţi răniţi — Iaşi, 29 Noembrie Acceleratul Bucureşti-Cernăuţi, Nr. 61, a fost atacat cu pietre la ieşirea din staţia Muncel, pe drumul spre Paşcani. Geamurile au fost sparte de la vagonul cu destinaţia Praga. Mai mulţi călători sunt răniţi cu sfărămăturile geamurilor. Printre aceştia sunt Nicolae Pavlov din Vienna, Adamescu, un voiajor de la soc. Steaua, etc. Poliţia din Paşcani anchetează. Campania electorală din Anglia — Doui tineri se bat în duel pentru... o candidată — Campania electorală din Anglia e în toiul ei. Doui student! de la Universitatea din Oxford s’au provocat la duel. Motivul pare a fi candidatura d-rei Julia Jorrocks. Faptul a ajuns până la urechiile primului-ministru Baldwin, care a telegrafist celor două tineri: „Amânaţi duelul pând după alegeri". Totuşi duelul a avut loc săptămâna trecută. Nu se cunoaşte rezultatul, se aşteaptă însă cu nerăbdare rezultatul alegerilor pentru miss Julia Jorrocks. MISS JULIA JORROCKS Centenarul lui Ronsard Paris, 28. — Diferite personalităţi din lumea literară — dintre care şi contesa de Noailles — vor ţine un ciclu de 12 conferinţe asupra lui Ronsard, în onoarea comemorărei celui de al 4-lea centenar al poetului. Foştii prefecţi ai lui Mackensen Bill la »te ltrai« ron — Cine este d. dr. D. Ifasiliu Barnowski ? — La Universitatea din Cernăuţi s’a săvârşit o mare greşală: s’a admis prin surprindere, candidatura d-lui dr. D. Vasiliu Barnowski, la catedra de drept administrativ. Pentru prestigiul Universităţii din Cernăuţi, nu poate să fie recomandat la această catedră un om, care in timpul neutralităţii României şi-a bătut joc de idealul * poporului românesc , iar In timpul războiului, a pactizat cu inamicul. D. dr. D. Vasiliu-Barnowski a colaborat la ziarul progerman „Moldova" in timpul neutralităţii şi la ziarul d-lui Const. Stere, „Lumina", sub dictatura lui Mackensen, In teritoriul român ocupat. Ce susţinea numitul domn în articolele publicate în ziarul progerman „Moldova", — pe care le-a strâns apoi într’un volum, sub titlul: „Reacjiune". ? (Bucureşti, 1918). El susţinea că spre sfârşitul anului Ibie „se dezlănţueşte ticăloşia, cu atât mai mare frenezie, cu cât a planat un moment deasupra acelei naţiuni de suisori, spectrul sacrificiilor unei aspre datorii (pag. 21) C Că, poporul român a fost împins "n războiul pentru unificarea naţională, de agenţii electorali din cârciumi, conduşi la rândul lor, de oameni „fără nici o credinţă, fără convingere, fără consistenţă morală", din sfârşit de „brăilenismul" şi „tachismul", care reprezentau demagogia română ; că războiul nostru a£pst o nenorocire, de pare ea a a fost fructul copt al pod Josnice Interne, practicată in ultimii 50 de ani şi care a ilustrat decadenţa noastră morală etc. etc. D. dr. D. Vasiliu-Barnowski, care a desfăşurat această nefastă activitate ziaristică. Împotriva intereselor supreme ale românismului, a ocupat apoi, în timpul războiului, postul de prefect În jud. Prahova, sluţind cauza Inamicului. Iar cu scopul de a se face şi mai util comandatnrei germane din Bucureşti, a avut tristul curaj să denunţe autorităţilor militare ocupante, pe an distins magistrat român, Sturza, că acesta nutreşte sentimente ostile faţă de puterile centrale. In urma acestui denunţ, magistratul Sturza a fost arestat, condamnat la 6 luni inchisoare si deportat in Germania. După incheerea păcei, numitul domn a fost suspendat din baroul de Ilfov, din cauza conduitei sale antipatriotice şi apoi i s’a ridicat pedeapsa , ca după puţin timp, în urma unui incident avut cu d. Vasilescu- Nottara, să fie suspendat din baroul de Prahova. Iată biografia candidatului la catedra de drept administrativ dela facultatea de drept din Cernăuţi! Iată ce „titluri" are d. D V. Barnowski! Ori care ar fi măruntele consideraţiuni de partid, ori care ar fi Interesul personal ce-1 are d. ministru Nistor, sau anii din partizanii săi politici din Bucovina, de a numi pe d. N. V. Barnowski profesor universitar, nu se poate arunca o ase- menea sfidare demnităţii naţionale şi nu se poate înjosi prestigiul universităţii din Cernăuţ. E inadmisibil ca indivizii, care au pactizat făţiş cu fostul inamic, care au batjocorit cele mai nobile sentimente ale unui neam, să ajungă, în România întregită, îndrumătorii tineretului nostru universitar ! D. dr. Angelescu, ministrul instrucţiei publice, trebue să ştie că o Încercare a d-lui dr. D. V. Barnowski de a se strecura la Universitatea din Cernăuţi a fost respinsă de către doi din predecesorii săi: d-nii P. Negulescu şi Mironescu. Nici d. C. Stere, nici discipolul şi fostul lui colaborator de la „Lumina“, d. D. V. Barnowski, n’au autoritatea morală să predea cursuri la universităţile române, atât timp cât există o conştiinţă naţională şi un simţimânt de demnitate in aceasta ţară. Ciocnirea il« gara Ssa« — 4 MORŢI, HAI MULŢI RĂNIŢI, 10 VAGOANE SFARAMATE — Moineşti, 28 Noembrie Trenul colectiv 3309, care venia din Geloasa, s’a rupt în două. Puţin după intrarea părţei I întâia în gara Asăa, a sosit singură şi partea a doua. Ciocnirea a fost inevitabilă. S'au sfărâmat primele 10 vagoane. Sunt 4 morţi şi mai mulţi răniţi. ... . Frământările din Grecia Intre regalitate şi republică w» I I»III-» ■■■!" —? Meetingul republican de eri.—Se cere guvernului să exercite el prerogativele regale.—Guvernul respinge cererea. -Declaraţiile colonelului Piastres. - Agitaţia republicanilor.-O invitare făcută lui tfenizelos (De la corespondentul nostru) Atena, 27. — Liberalii republicani au publicat următorul comunicat: „Aceia din liberali, cari au hotărât să ia parte la alegeri, sub drapelul republican, nu vor putea fi influenţaţi, credem noi de depeşile d-lui Venizelos. Aceste depeşi au legătură cu o chestiune de tactică electorală de urmat, iar nu cu ideea fundamentală a regimului, deoarece d. Venizelos, prin scrisoarea sa a declarat că a încetat să creadă în necesitatea instituţiei regale şi consideră poporul grec copt pentru republică. Liberalii republicani au transmis d.lui Venizelos, punctul lor de vedere in această chestiune*. Hotărârea de la clubul liberalilor va fi respectată In urma hotărârilor luate de organizaţiile liberale dîn capitală şi provincie. In şedinţa ţinută Duminică, la clubul liberalilor, a rămas definitiv fixată prezintarea în alegeri a candidaţilor acestui partid sub drapel republican. Atitudinea lui Michalacopulos PERICOLUL REPUBLICAN Atena, 28. (Rador). — Meetiajul republican de eri a decurs în perfectă ordine. Primind rezoluţia votată de republicani, care cere guvernului să exercite rolul său de regulator constituţional până la ratificarea fortuală a schimbării de regim de către popor, colonelul Piastrag a felicitat pe organizatorii motingului pentru menţinerea ordine!. A declarat însă că in Împrejurările actuale guvernul consideră că cel mai bun regim este acela pe care il cere majoritatea poporului grec. Numai un astfel de regim poate Împăca pe toţi şi restabili liniştea în ţară. Ar prefera chiar monarchia, dacă ea ar putea asigura această linişte. Sunt vechi democrat, dar doresc să existe Întâi Grecia şi apoi republica. De aceia nu sunt de acord cu Invitaţia ce faceţi guvernului de a exercita puterile conferite regalul. Chiar dacă aş avea impresia că poporul vrea detronarea dinastiei, nu aş detrona-o fără un mandat absolut şi probe sigure că popirul vrea republica. jpg, — ■■ ! Guvernul vrea ca alegerile să se facă cât mai curând. După alegeri, Adunarea naţională care este suverană, va putea cere părere poporulul grec In chestia regimului. Şi eu sunt de părere ci republica va aduce linişte, pentru că regalitatea a adus Greciei calamităţi imene de când un rege a violat Constituţia şi a căutat să se amestece in chestiunile noastre politice. Dar plebiscitul Înainte de alegeri nu va interpreta sentimentele poporului grec, căci în cazul acesta plebiscitul ar fi un caz de violenţă. Guvernul consideră un astfel de plebist cit inadmisibil“. I Venzelos chemat 1b Grecia Atena, 28. — Oficial se anunţă că, tn urma meetingurilor ţinute In toată Grecia, Venizelos a fost chemat să se Întoarcă In patrie spre a lua conducerea statului. Eri s’a prii rait telegrama din partea lu in care anunţă că refuză să se Întoarcă şi sfătueşte ca să se facă alegerile cât mai curând spre a se pune capăt situaţia actuale. IANI Fruntaşul liberal, Andrei Mi , chalacopulos, a declarat ziariştilor că regretă mult imposibili- tatea în care se află de a lua parte la alegeri, sub flamura republicană. Fostul ministru din cabinetul Venizelos a adăugat că Venizelos vede un pericol In proclamarea republicei in Grecia: „Aşi dori ca pesimismul să nu corespundă realităţii. In acel caz eu voi adera la ideea republicană". Ce fac monarhiştii COALIŢIA CONSTITUŢIONALA Coaliţia constituţională sub direcţia lui Zalmis, poate fi considerată ca dezagregată. Grupurile ce formează această coaliţie, nu sunt de acord. Zalmis şi partizanii lui sunt pentru o „REPUBLICA ÎNCORONATA ŞI PARLAMENTARA", dar nu pentru monarchie, aşa cum doresc antivenizelişti. Monarhiştii absolutişti (foştii constantinişti) au format alt partid sub şefia lui Tubalas. Declaraţiile censralului Pangalos Salonic, 27. — Generalul Pangalos a făcut următoarele declaraţii asupra situaţiei politice : „Consider discuţiile iscate în jurul problemei fixărei forme de guvernământ, prea exagerare. D. Venizelos a propus ceva; dar el e departe de Grecia şî sa poate fi exact informat asupra situaţiei din ţara noastră. Dacă vrea d. Venizelos să fie exact informat, n’are decât să revină şî să ia frânele guvernului. El nu poate să guverneze din depărtare, de la o distanţă de câteva mii de klm— Aduc omagiile mele spiritului său luminat, dar cred că voinţele populare nu pot fi nesocotite de nimeni. Mă declar impotriva plebiscitului, organizat Înainte de alegeri". Meetingul republican din Atena — Declaraţiile lui Piastiras — GENERALUL PANGALOS NEREGULILE cu împroprietărirea Băsonos asim contaaicaî al Casei de Improprietarire La articolul nostru, în care semnalam câte ceva din marile, numeroasele neorândueli săvârşite cu Împroprietărirea, prin îngăduinţa Casei centrale de împroprietărire, s’a trimis ca răspuns un „comunicat" (?) ziarelor. Se spune în acel „comunicat" (?) că au fost pedepsiţi unii funcţionari abuzivi din jud. Dolj, — că un agronom, pentru care se cerea destituirea, a fost transferat de comisia de disciplină şi că un consilier agricol a fost transferat fără motiv, totuşi cu motiv, fiindcă îşi perduse „Încrederea atât a proprietarilor, cât şi a sătenilor". Acesta-i cuprinsul „comunicatului" (?). Din el se constată, că neregali s’au săvârşit, că a fost sesizată de acestea Casa centrală a împroprietăririi, care dacă spune şi de astădată, cum a mai spus intreva „comunicat“ anterior, că a aplicat pedepse celor abuzivi, — peste 500, —noi îi cerem să dea numele celor pedepsiţi şi mai ales să dea asigurarea certă, — nu aşa prin „comunicate“ indoelnice — că pedepsele au fost executate. Cerem aceasta, Întrucât ştim, că directorul Casei de Împroprietărire a făgăduit de multeori d-lul ministru al domeniilor că „va lua măsuri“, dar se plângea apoi că ordinele nu i-au fost executate. Şi mai ştim,— ceiace d. Cipăranu nu va putea în nici un caz să, tăgăduiască,— propunerile de transacţii făcute unor parlamentari, cari reclamau funcţionari vinovaţi. Noi făgăduim, că dacă nu vom obţine aceste precisuri, le vom comunica publicului. Până atunci ţinem să arătăm, că Intr’o şedinţă a Camerii s’a arătat exact, nu aşa cum a spus Casa centrală a Împroprietăririi, de ce a fost transferat fără motiv, consilierul agricol, din judeţul Trei Scaune. Fiindcă ţinea, ca o moşie a unui absenteist să fie expropriată pentru sătenii ROMANI, dintr’un ceniu secueac. Ce ştie, dar nu spune prefectul de Mehedinţi ! — In jurul fraudelor cu improprietiririle din Oltenia.—Scrisoarea deschisă d-lui Vorvoreanu, prefect de Mehedinţi.— D. Al. Balasie, fostul decan al ocupă situaţii înalte, şi să sufere jefuiţii pentru că sunt săraci ? Cred că a sosit timpul să înceteze aplicarea acestor principii criminale. Ştim mulţ. Ştie şi parchetat de Mehedinţi cS eşti in posesiunea actelor — văzute de unii — CARE DOVEDESC PE DEPLIN VINOVĂŢIA UNUI DOMN, SUS PUS DACA VREI, CARE A FURAT ŞI PE ŢĂRANI ŞI PE PROPRIETARL Mi se afirmă că, dintr’un sentiment de cavalerism, rău înţeles de altfel, şi rău plasat, vrei să scapi pe sosui domn — REFUZÂND CATEGORIC BE A DA ACTELE PARCHETULUI DE MEHEDINŢI. Să fie adevărată această hotarlre a ta ? Eu nu crea. In tot cazul, aştept de urgenţă răspunsul tău. Cu asigurarea distinselor mele sentimente. (ss.) AL. BALASIE, avocat, fost decan al baroului de Mehedinţi, baroului de Mehedinţi, ne trimite o scrisoare deschisă către prefectul acelui judeţ, rugându-ne să-i dăm ospitalitate în coloanele ziarului nostru. Cazul prefectului de Mehedinţi a mai fost pus în discu- tiunea presei. Nu ştim despre ce vrea să vorbească d. Bala Isie, dar credem că, dacă cele susţinute nu sunt adevărate, d. Marrius Vorvoreanu are obligaţiunea morală să nu tacă. Am vrea şi noi să ştim ce este cu fraudele în jurul împroprietăririlor din Oltenia, şi, dacă d. . Vorvoreanu urmăreşte, cum ar fi şi firesc, însănătoşirea moravurilor ţării, d-sa are acum prilejul să contribue la descoperirea adevărului, dând pe faţă aceea ce ştie. Iată acum şi scrisoarea deschisă ce o adresează prin noi d. Al. Balasie, fostul decan al baroului de Mehedinţi. Iubite Marins, Mu pot să tac. Prea sunt mari şi multe pungăşiile ce vrei să te acoperi. Să scape pungaşii pentru că Cronica externă 29 Noembrie Partidele dela dreapta din Reichstag n’au stabilit an acord In ce priveşte formarea uneî coaliţii guvernamentale. Dificultăţile vin din partea naţionaliştilor. Stegerwald, care a primit să formeze cabînetul, e un violent naţionalist, un sindicalist creştin şi un înverşunat adversar al social-democraţilor. Un guvern al dreptei, dacă se va forma, el va conta pe naţionalii liberali şi pe majoritatea centrului,alte 280 voturi contra 199 şi va continua aceeaş poltică ca şi cel precedent, prezidat de Stresemann. După declaraţiile făcute în Landtag, comuniştii germani, după ordinul celor din Moscova, erau preparaţi să provoace o revoluţie in Prusia. Ei dispuneau in acest scop de numeroase depozite de arme. In şedinţa de Vineri a comisianei despăgubirilor sa va discuta jroblema Ruhr-ului în legătură cu acordul încheiat la 24 dintre „Micum" şi Industriaşii germani şi acoperirea cheltnelilor de ocupaţie, care se ridică la 240 milioane mărciaur. Se pune următoarea chestiune Interesantă : Din moment ce comisia despăgubirilor va axa suma cuvenită tuturor aliaţilor, sub titlul de cheltueli de ocupaţie, iar prin Ronania se va înţelege ce cuprinde şi ţinutul Ruhr, Anglia va fi pusă într’o situaţie paradoxală. Guvernul britanic a susţinut că ocuparea Ruhr-ului de Franţa şi Belgia e ilegală. In cazul acesta el va respinge suma se i se va oferi sub titlul de cheltueli de ocupaţie pentru partea Ruhr-ului ? In cazul când ar accepta suma, atunci Anglia aprobă ocuparea Ruhr-ului. S-ar putea însă, dată fiind situaţia dubioasă, că sumele luate pentru acoperirea cheltuelilor de ocupaţie, să fie vărsate comisiei de despăgubiri, până la tranşarea definitivă a chestiunei. Conferinţa din Paris, în chestia Tangerului, a stabilit următorul statut: Tangerul şi zona ce aparţine, va face parte integrantă din Imperiul Marocului, sub suveranitatea sultanului; oraşul va îi administrat de un consiliu municipl internaţional, iar Spania va obţine o rectificare de frontieră. Se anunţă din Madrid şi Roma că s-a încheiat acordul pacific italo-spaniol pentru protecţia intereselor ambelor ţări in Mediterană şi In America latină. Turcia vrea să inchee un acord cu Polonia. I Dll Dili Pau lia răspuns In „Neamul Românesc“ a apărut un articol, In care autorul lui se plânge de modul cum se face reportajul nostru parlamentar şi In special, în ce priveşte modul cum sunt redate cuvântările sau întreruperile d-lui prof. N. Iorga. Se spune în acel articol că, din darea de seamă a şedinţei de la 27 Noembrie a. c. „se înlătură cu totul precisarea d-lui Iorga cu privire la pretinsa ofertă a imui fost redactor la gazeta noastră, d. Buduţă, care n'avea nici un rol în partidul naţionalist-democrat şi deci, nici căderea de a trata cu cineva". Ori, iată ce a publicat „Universul“ în reportajul său parlamentar, în această chestiune: „D. Mihalache. — Ştie d. Iorga că d. Scarlat Băluţă a propus în numele său, d-lui Stere să intre în partidul blocului, dacă primeşte şefia sa ?“ „D. Iorga. — D. Băluţă era simplu secretar de redacţie fără nici un rol în direcţia partidului meu“. Din cele de mai sus reese că nu reportajul nostru parlamentar nu s’a atribuit d-lui Iorga cuvinte pe care nu putea să le spună, după cum nu s’a înlăturat precisiunea sa cu privire la pretinsa ofertă a unui fost redactor de la „Neamul Românesc", relativ la d. C. Stere. Cu regret insă nu putem fi monitorul partidului naţionalist- democratic, după cum pare a fi dorinţa autorului articolului din „Neamul Românesc", deoarece Înţelegem să redăm in mod cu desăvârşire obiectiv darea de seamă a desbaterilor parlamentare, indiferent de aprecierile nervosului nostru confrate. Noi ştim — şi cu noi toată presa — cât e de greu unui reporter parlamentar să reproducă cu exactitate desăvârşită tot ce se spune in Cameră şi mai ales ceea ce convine oratorului, care de multe ori numai după ce a vorbit Îşi dă seamă de gravitatea cuvintelor ce i-au scăpat din gură în focul discuţiei. Oamenii superiori niciodată n’au pretins ca reporterii parlamentari ai ziarelor să facă, în spaţiul restrâns ce li este îngăduit, mai mult de cât e posibil mai ales când e bună credinţă la mijloc. De aceea ne miră atitudinea confratelui nostru şi suntem la drept să cerem din partea direcţiunei ziarului de care ne-ar fi ocupat, ceva mai multă „conştiinţă şi conştiinţiozitate" când se ocupă de atitudinea noastră, care totdeauna i-a fost nepărtinitoare, cu toate Înţepăturile pa cari, de la o vreme încoace, pa nedrept, nu ni le economisește. árai Falsificatori de bancnote îrt Inşi — O descoperire importanţi — .«.), 20 N-brnefect de poliţie Manciu şi şeful poliţiei de siguranţă, comisarul Pop, au făcut anchetă/ D. şef de poliţie Botez a plecat la Ipate şi de acolo la Negreşti pentru a continua mai departe ancheta. Afacerea produce senzaţie în oraşul Iaşi. Am telegrafiat ieri că un tânăr, Al. Murgescu s’a prezentat la un comerciant din piaţa halei şi cumpărând nişte mărfuri, a plătit cu o bancnotă de 500 lei. Cercetată, s-a constatat că bancnota era falsă. Tânărul Murgescu a declarat că această bancnotă i-a fost dată de un alt tânăr spre preschimbare. In cursul nopţii, fiind cercetat mai de aproape, s-a putut dovedi că chiar lângă oraşul Iaşi funcţionează o fabrică pentru falsificare de bancnote Această fabrică este în comn. Ipote din jud. Vaslui, iar sediul general pare a fi în com. Negreşti. La percheziţia făcută tânărului Murgescu, s’au găsit mai multe bancnote de câte 500 lei false, pe cari numitul avea intenţiunea de a le pune în circulaţie , în Basarabia, Bucovina, Ardeal şi pe la ţară. La tânărul Murgescu s au gă- sit marginile albe ale bancnotei lor, rămase după tăere. Bancnotele false au filigrame , bine imitate. Au mai fost arestaţi alţi 4 tineri cari par a fi intelectuali şi cari sunt acuzaţi de complicitate în aceste falsificări.. Suma de bancnote false găsite este de peste 250.000 lei In tot cursul nopţii, d. pre Mie! o înțelegere In chestiunea Flame Roma,, 29. — Se desminte știrea publicată de anele ziare că la Belgrad s’ar 11 ajuns la o ta- țelegere In chestiunea Flume.