Universul, decembrie 1923 (Anul 41, nr. 305-331)

1923-12-01 / nr. 305

După conferinţa prefecţilor La conferinţa prefecţilor, pre­şedintele consiliului de miniştri a ţinut să semnaleze abuzurile administrative şi să recomande celor întruniţi în conferinţă ca să-şi exercite cu mai mult zel autoritatea faţă de organele respective. Primul ministru recunoaşte deci că s'au săvârşit abuzuri administrative, mai ales cu pri­lejul Împroprietăririlor. Noi am dat alarma la timp, In ce pri­veşte această stare de lucruri şi un redactor al nostru a făcut, In această privinţă, o intere­santă anchetă In Ardeal. Cu acest prilej, s’a spus lim­pede şi tare, multe adevăruri, ră­mase în umbră până atunci. E un motiv binecuvântat, prin urmare, ca să ne bucure recu­noaşterea şi din partea guver­nului a faptului că am înţeles să ne facem datoria şi că ne-am făcut-o repede şi sigur. Fie-ne Îngăduit acum, să ne exprimăm o nedumerire: In ce chip Îşi vor putea exercita au­toritatea domnii prefecţi ? Vor avea ei libertatea s’o facă nestingheriţi ? Nu mai vorbim fie cazul de la Mehedinţi, unde fostul decan al baroului trimite prefectului o scrisoare deschisă, invitându-i să încredinţeze par­chetului unele acte importante ce le-ar fi având şi care ar fi in legătură cu fraudele din Ol­tenia în jurul Împroprietăriri­lor. Se poate ca prefectul de Me­hedinţi să cunoască lucruri grave, să le reprobe insuş, dar să fie împiedicat totuşi ca să dea actele. Fără să aducem deci vreo a­­cuzaţiune prefecţilor, pe cari am vrea să-i ştim neameste­­caţi în faptele oculte din ulti­mul timp, ne întrebăm însă — şi atitudinea noastră e logică şi firească — sunt puşi prefecţii în situaţiunea de a controla ne­­stingheriţi actele de administra­ţie ale celorlalţi demnitari ju­deţeni ? Vorba unui epigramist: Toa­te bune, controlorii controlează, dar cine controlează controlo­rii ? In privința aceasta ne adu­cem aminte o vorbă a genera­lului Rasty, cel care a organi­zat jandarmeria. întrebat de cum merge noua organizare, răposatul a răspuns: — Merge bine, dar acum mi-ar trebui un nou corp de jandarmi, pentru supraveghe­rea cestorlalţi... Iată cum stau lucrurile, şi trebuie să se ştie că prefecţii nu-şi vor putea face datoria, a­­tâta vreme cât influenţe politi­ce sau electorale, centrale sau periferice, il vor abate de la ca­lea ce le-a stabilit-o în princi­piu preşedintele consiliului de miniştri. Oricât de superiori şi de bine intenţionaţi ar fi, oricâte direc­tive li s’ar da, rostul lor nu se poate bine îndeplini câtă vreme li leagă strâns de vechiul sis- I tem măruntele combinaţiuni de I partid. I­II. L mmmmmmmmmmmtmmammm Un proces sensational la Roma — Prinţi, daci, marchizi şi conţi jefuiau Inmaa ca cârti­mi şi ui ic — Tribunalele din Roma vor a­­vea în curând de judecat o se­rie de delicvenţi de o categorie specială: prinţi, daci, marchizi, conţi, senatori, deputaţi şi gene­rali, acuzaţi de un delict nu mai puţin special. Membru­ al unor reputate „cercuri" din capitala Italiei, personalităţi de cea mai bună condiţiune socială, „se distrau" jucând cărţi şi invitând regulat şi persoane din afară de cerc. Curios era faptul că, sistematic, invitaţii pierdeau, pe câtă vre­me organizatorii, tot aşa de re­gulat, câştigau. O cercetare mai de aproape a acestui fenomen a dus la con­statarea că prinţii, ducii, mar­chizii şi compania, lucrau cu cărţi măsluite. Marchizul Del Giudice şi con­tele forriglani s-au plâns că au fost jefuiţi, fiind atraşi la jocul cu asemenea cărţi. Recl­­manţii arată că, pe această cale, organizatorii jocurilor le-au luat mai multe milioane de lire. Cazul car e discutat în toată Rom­a. Dezbaterile procesului sunt aşteptate cu un viu interes. Cercurile în cari se făceau jo­curi de acest fel se numesc „Caccia“, „Remimi" şi „Scacchi". li—N­­­iiiiiai BHHi Timwmi I mul M­wsp atacat cu pietre — mai mulţi răniţi — Iaşi, 29 Noembrie Acceleratul Bucureşti-Cernă­­uţi, Nr. 61, a fost atacat cu pie­tre la ieşirea din staţia Mun­­cel, pe drumul spre Paşcani. Geamurile au fost sparte de la vagonul cu destinaţia Praga. Mai mulţi călători sunt răniţi cu sfărămăturile geamurilor. Printre aceştia sunt Nicolae Pavlov din Vienna, Adamescu, un voiajor de la soc. Steaua, etc. Poliţia din Paşcani anche­tează. Campania electorală din Anglia — Doui tineri se bat în duel pentru... o candidată — Campania electorală din An­glia e în toiul ei. Doui student! de la Universi­tatea din Oxford s’au provocat la duel. Motivul pare a fi can­didatura d-rei Julia Jorrocks. Faptul a ajuns până la ure­­chiile primului-ministru Bald­win, care a telegrafist celor două tineri: „Amânaţi duelul pând­­ după alegeri". Totuşi duelul a­­ avut loc săptămâna trecută. Nu­­ se cunoaşte rezultatul, se aş­teaptă însă cu nerăbdare rezul­tatul alegerilor pentru miss Ju­lia Jorrocks. MISS JULIA JORROCKS Centenarul lui Ronsard Paris, 28. — Diferite persona­lităţi din lumea literară — din­tre care şi contesa de Noailles — vor ţine un ciclu de 12 confe­rinţe asupra lui Ronsard, în o­­noarea comemorărei celui de al 4-lea centenar al poetului. Foştii prefecţi ai lui Mackensen Bill la »te ltrai« ron­ — Cine este d. dr. D. Ifasiliu Barnowski ? — La Universitatea din Cernă­uţi s’a săvârşit o mare gre­şală: s’a admis prin surprin­dere, candidatura d-lui dr. D. Vasiliu­ Barnowski, la catedra de drept administrativ. Pentru prestigiul Universităţii din Cernăuţi, nu poate să fie recomandat la această catedră un om, care in timpul neutrali­tăţii României şi-a bătut joc de idealul * poporului românesc , iar In timpul războiului, a pac­tizat cu inamicul. D. dr. D. Vasiliu-Barnowski a colaborat la ziarul progerman „Moldova" in timpul neutrali­tăţii şi la ziarul d-lui Const. Stere, „Lumina", sub dictatura lui Mackensen, In teritoriul ro­mân ocupat. Ce susţinea numitul domn în articolele publicate în ziarul progerman „Moldova", — pe ca­re le-a strâns apoi într’un vo­lum, sub titlul: „Reacjiune"­. ? (Bucureşti, 1918). El susţinea că spre sfârşitul anului Ibie „se dezlănţueşte ti­căloşia, cu atât mai mare fre­nezie, cu cât a planat un mo­ment deasupra acelei naţiuni de suisori, spectrul sacrificiilor unei aspre datorii­ (pag. 21) C Că, poporul român a fost împins "­n războiul pentru unificarea naţională, de agenţii electorali din cârciumi, conduşi la rândul lor, de oameni „fără nici o cre­dinţă, fără convingere, fără con­sistenţă morală", d­in sfârşit de „brăilenismul" şi „tachis­­mul", care reprezentau dema­gogia română ; că războiul nos­tru a£pst o nenorocire, de pare ea a a fost fructul copt al pod Josnice Interne, practica­tă in ultimii 50 de ani şi care a ilustrat decadenţa noastră mo­rală etc. etc. D. dr. D. Vasiliu-Barnowski, care a desfăşurat această nefas­tă activitate ziaristică. Împotri­va intereselor supreme ale ro­mânismului, a ocupat apoi, în timpul războiului, postul de prefect În jud. Prahova, slu­ţind cauza Inamicului. Iar cu scopul de a se face şi mai util comandatnrei germane din Bu­cureşti, a avut tristul curaj să denunţe autorităţilor militare o­­cupante, pe an distins magis­trat român, Sturza, că acesta nutreşte sentimente ostile faţă de puterile centrale. In urma acestui denunţ, ma­gistratul Sturza a fost arestat, condamnat la 6 luni inchisoare si deportat in Germania. După incheerea păcei, numi­tul domn a fost suspendat din baroul de Ilfov, din cauza con­duitei sale antipatriotice şi a­­poi i s’a ridicat pedeapsa , ca după puţin timp, în urma unui incident avut cu d. Vasilescu- Nottara, să fie suspendat din baroul de Prahova. Iată biografia candidatului la catedra de drept administrativ dela facultatea de drept din Cernăuţi! Iată ce „titluri" are d. D V. Barnowski! Ori care ar fi măruntele con­­sideraţiuni de partid, ori care ar fi Interesul personal ce-1 are d. ministru Nistor, sau anii din partizanii săi politici din Bucovina, de a numi pe d. N. V. Barnowski profesor universi­tar, nu se poate arunca o ase-­­ menea sfidare demnităţii naţi­onale şi nu se poate înjosi pres­tigiul universităţii din Cernăuţ. E inadmisibil ca indivizii, ca­re au pactizat făţiş cu fostul i­­namic, care au batjocorit cele­­ mai nobile sentimente ale unui neam, să ajungă, în România întregită, îndrumătorii tineretu­lui nostru universitar ! D. dr. Angelescu, ministrul­ instrucţiei publice, trebue să­­ ştie că o Încercare a d-lui dr. D. V. Barnowski de a se strecu­ra la Universitatea din Cernă­uţi a fost respinsă de către doi din predecesorii săi: d-nii P.­­ Negulescu şi Mironescu. Nici d. C. Stere, nici discipo­lul şi fostul lui colaborator de la „Lumina“, d. D. V. Barnows­ki, n’au autoritatea morală să predea cursuri la universităţi­le române, atât timp cât există o conştiinţă naţională şi un simţimânt de demnitate in a­­ceasta ţară. Ciocnirea il« gara Ssa« — 4 MORŢI, HAI MULŢI RĂ­NIŢI, 10 VAGOANE SFARA­­MATE — Moineşti, 28 Noembrie Trenul colectiv 3309, care ve­nia din Geloasa, s’a rupt în do­uă. Puţin după intrarea părţei I întâia în gara Asăa, a sosit singură şi partea a doua. Cioc­nirea a fost inevitabilă. S'au sfărâmat primele 10 va­goane. Sunt 4 morţi şi mai mulţi răniţi. ... . Frământările din Grecia Intre regalitate şi republică w» I I»III-» ■■■!" —? Meetingul republican de eri.—Se cere guvernului să exercite el prero­gativele regale.—Guvernul respinge cererea. -Declaraţiile colonelu­lui Piastres. - Agitaţia republicanilor.-O invitare făcută lui tfenizelos (De la corespondentul nostru) Atena, 27. — Liberalii repu­­blicani au publicat următorul comunicat: „Aceia din liberali, cari au hotărât să ia parte la alegeri, sub drapelul republican, nu vor putea fi influenţaţi, credem noi de depeşile d-lui Venizelos. A­­ceste depeşi au legătură cu o chestiune de tactică electorală de urmat, iar nu cu ideea funda­mentală a regimului, de­oarece d. Venizelos, prin scrisoarea sa a declarat că a încetat să creadă în necesitatea instituţiei regale şi consideră poporul grec copt pentru republică. Liberalii­ republicani au trans­­mis d.lui Venizelos, punctul lor de vedere in această chestiune*. Hotărârea de la clubul liberalilor va fi respectată In urma hotărârilor luate de organizaţiile liberale dîn capi­tală şi provincie. In şedinţa ţi­nută Duminică, la clubul libe­ralilor, a rămas definitiv fixa­tă prezintarea în alegeri a can­didaţilor acestui partid sub drapel republican. Atitudinea lui Michala­­copulos PERICOLUL REPUBLICAN Atena, 28. (Rador). — Meetia­­­jul republican de eri a decurs în perfectă ordine. Primind re­­zoluţia votată de republicani, care cere guvernului să exercite rolul său de regulator constitu­ţional până la ratificarea for­­tuală a schimbării de regim de către popor, colonelul Piast­rag a felicitat pe organizatorii mo­­tingului pentru menţinerea or­dine!. A declarat însă că in Îm­prejurările actuale guvernul consideră că cel mai bun regim este acela pe care il cere majo­ritatea poporului grec. Numai un astfel de regim poate Împă­ca pe toţi şi restabili liniştea în ţară. Ar prefera chiar mo­narchia, dacă ea ar putea asigu­ra această linişte. Sunt vechi democrat, dar doresc să existe Întâi Grecia şi apoi republica. De aceia nu sunt de acord cu Invitaţia ce faceţi guvernului de a exercita puterile conferite regalul. Chiar dacă aş avea impresia că popo­rul vrea detronarea dinastiei, nu aş detrona-o fără un mandat absolut şi probe sigure că po­p­­irul vrea republica. jpg­, — ■■ ! Guvernul vrea ca alegerile să se facă cât mai curând. După alegeri, Adunarea naţională care este suverană, va putea cere părere poporulul grec In chestia regimului. Şi eu sunt de părere ci republica va adu­ce linişte, pentru că regalitatea a adus Greciei calamităţi imen­­­­­e de când un rege a violat Constituţia şi a căutat să se a­­mestece in chestiunile noastre politice. Dar plebiscitul Înainte de alegeri nu va interpreta sen­timentele poporului grec, căci în cazul acesta plebiscitul ar fi un caz de violenţă. Guvernul consideră un astfel de plebis­­t cit inadmisibil“. I Ven­zelos chemat 1b Grecia Atena, 28. — Oficial se anun­ţă că, tn urma meetingurilor ţi­nute In toată Grecia, Venizelos a fost chemat să se Întoarcă In patrie spre a lua conducerea statului. Eri s’a prii rait tele­grama din partea lu­ in care a­nunţă că refuză să se Întoarcă şi sfătueşte ca să se facă ale­­­­gerile cât mai curând spre a se pune capăt situaţia­ actuale. IAN­I Fruntaşul liberal, Andrei Mi­ , chalacopulos, a declarat ziariş­tilor că regretă mult imposibili-­­ tatea în care se află de a lua­­ parte la alegeri, sub flamura republicană. Fostul ministru din cabinetul Venizelos a adăugat că Venizelos vede un pericol In proclamarea republicei in Grecia: „Aşi dori ca pesimismul să nu corespundă realităţii. In a­­cel caz eu voi adera la ideea re­publicană". Ce fac monarhiştii COALIŢIA CONSTITUŢIONALA Coaliţia constituţională sub direcţia lui Zalmis, poate fi considerată ca dezagregată. Grupurile ce formează această coaliţie, nu sunt de acord. Zal­­mis şi partizanii lui sunt pen­­tru o „REPUBLICA ÎNCORO­NATA ŞI PARLAMENTARA", dar nu pentru monarchie, aşa cum doresc antivenizelişti. Monarhiştii absolutişti (foştii constantinişti) au format alt partid sub şefia lui Tubalas. Declaraţiile censralului Pangalos Salonic, 27. — Generalul Pan­galos a făcut următoarele de­claraţii asupra situaţiei politi­ce : „Consider discuţiile iscate în jurul problemei fixărei forme­ de guvernământ, prea exage­rare. D. Venizelos a propus ceva; dar el e departe de Grecia şî sa poate fi exact informat asupra situaţiei din ţara noastră. Da­că vrea d. Venizelos să fie exact informat, n’are decât să revină şî să ia frânele guvernu­­­­lui. El nu poate să guverneze din depărtare, de la o distanţă de câteva mii de klm— Aduc omagiile mele spiritului său luminat, dar cred că voin­ţele populare nu pot fi nesoco­tite de nimeni. Mă declar im­­potriva plebiscitului, organizat Înainte de alegeri". Meetingul republican din Atena — Declaraţiile lui Piastiras — GENERALUL PANGALOS NEREGULILE cu împroprietărirea Băsonos asim­ contaaicaî al Casei de Improprietarire La articolul nostru, în care semnalam câte ceva din marile, numeroasele neorândueli săvâr­şite cu Împroprietărirea, prin îngăduinţa Casei centrale de împroprietărire, s’a trimis ca răspuns un „comunicat" (?) zia­relor. Se spune în acel „comuni­cat" (?) că au fost pedepsiţi u­­nii funcţionari abuzivi din jud. Dolj, — că un agronom, pentru care se cerea destituirea, a fost transferat de comisia de disci­plină şi că un consilier agricol a fost transferat fără motiv, to­tuşi cu motiv, fiindcă îşi per­­duse „Încrederea atât a proprie­tarilor, cât şi a sătenilor". Acesta-i cuprinsul „comunica­tului" (?). Din el se constată, că nere­gali s’au săvârşit, că a fost se­sizată de acestea Casa centrală a împroprietăririi, care dacă spune şi de astădată, cum a mai spus intreva „comunicat“ anterior, că a aplicat pedepse celor abuzivi, — peste 500, —noi îi cerem să dea numele celor pedepsiţi şi mai ales să dea a­­sigurarea certă, — nu aşa prin „comunicate“ indoelnice — că pedepsele au fost executate. Cerem aceasta, Întrucât ştim, că directorul Casei de Împro­prietărire a făgăduit de multe­­ori d-lul ministru al domeni­ilor că „va lua măsuri“, dar se plângea apoi că ordinele nu i-au fost executate. Şi mai ştim,— ceiace d. Cipă­­ranu nu va putea în nici un caz să, tăgăduiască,— propunerile de transacţii făcute unor parlamen­­tari, cari reclamau funcţionari vinovaţi. Noi făgăduim, că dacă nu vom obţine aceste precisuri, le vom comunica publicului. Până atunci ţinem să arătăm, că Intr’o şedinţă a Camerii s’a arătat exact, nu aşa cum a spus Casa centrală a Împroprietăririi, de ce a fost transferat fără mo­tiv, consilierul agricol, din judeţul Trei Scaune. Fiindcă ţinea, ca o moşie a unui absenteist să fie expropriată pentru sătenii RO­MANI, dintr’un ceniu secueac. Ce ştie, dar nu spune prefectul de Mehedinţi ! — In jurul fraudelor cu improprietiririle din Olte­nia.—Scrisoarea deschisă d-lui Vorvoreanu, prefect de Mehedinţi.— D. Al. Balasie, fostul decan al ocupă situaţii înalte, şi să su­fere jefuiţii pentru că sunt să­raci ? Cred că a sosit timpul să în­ceteze aplicarea acestor princi­pii criminale. Ştim mulţ. Ştie şi parchetat de Mehedinţi cS eşti in pose­siunea actelor — văzute de u­­nii — CARE DOVEDESC PE DEPLIN VINOVĂŢIA UNUI DOMN, SUS PUS DACA VREI, CARE A FURAT ŞI PE ŢĂ­RANI ŞI PE PROPRIETARL Mi se afirmă că, dintr’un sen­timent de cavalerism, rău înţe­les de altfel, şi rău plasat, vrei să scapi pe sosui domn — RE­FUZÂND CATEGORIC BE A DA ACTELE PARCHETULUI DE MEHEDINŢI. Să fie adevărată această ho­­tarlre a ta ? Eu nu crea. In tot cazul, aştept de ur­genţă răspunsul tău. Cu asigurarea distinselor mele sentimente. (ss.) AL. BALASIE, avocat, fost decan al baroului de Me­hedinţi, baroului de Mehedinţi, ne tri­mite o scrisoare deschisă către prefectul acelui judeţ, rugân­­du-ne să-i dăm ospitalitate în coloanele ziarului nostru. Cazul prefectului de Mehe­dinţi a mai fost pus în discu-­ tiunea presei. Nu ştim despre­­ ce vrea să vorbească d. Bala­ I­sie, dar credem că, dacă cele­­ susţinute nu sunt adevărate, d. Marrius Vorvoreanu are obliga­ţiunea morală să nu tacă. Am vrea şi noi să ştim ce este cu fraudele în jurul împroprie­tăririlor din Oltenia, şi, dacă d. . Vorvoreanu urmăreşte, cum ar fi şi firesc, însănătoşirea mo­ravurilor ţării, d-sa are acum prilejul să contribue la desco­perirea adevărului, dând pe faţă aceea ce ştie. Iată acum şi scrisoarea des­chisă ce­­ o adresează prin noi d. Al. Balasie, fostul decan al baroului de Mehedinţi. Iubite Marins,­ Mu pot să tac. Prea sunt mari şi multe pungăşiile ce vrei să t­­e acoperi.­­ Să scape pungaşii pentru că C­ronica externă 29 Noembrie Partidele dela dreapta din Reichstag n’au stabilit an acord In ce priveşte formarea uneî coaliţii guvernamentale. Difi­cultăţile vin din partea naţio­naliştilor. Stegerwald, care a primit să formeze cabînetul, e un violent naţionalist, un sin­­dicalist­ creştin şi un­ înverşu­nat adversar al social-democra­­ţilor. Un guvern al dreptei, dacă se va forma, el va conta pe naţio­nalii liberali şi pe majoritatea centrului,alte 280 voturi contra 199 şi va continua aceeaş pol­­tică ca şi cel precedent, prezi­dat de Stresemann. După declaraţiile făcute în Landtag, comuniştii germani, după ordinul celor din Moscova, erau preparaţi să provoace o re­voluţie in Prusia. Ei dispuneau in acest scop de numeroase de­pozite de arme. In şedinţa de Vineri a com­i­sianei despăgubirilor sa va dis­­cuta j­roblema Ruhr-ului în le­gă­tur­ă cu acordul încheiat la 24 d­­intre „Micum" şi Industri­aşii germani şi acoperirea cheltnelilor de ocupaţie, care se ridică la 240 milioane mărci­­aur. Se pune următoarea ches­tiune Interesantă : Din moment ce comisia des­păgubirilor va axa suma cuve­nită tuturor aliaţilor, sub titlul de cheltueli de ocupaţie, iar prin Ronania se va înţelege ce cuprinde şi ţinutul Ruhr, An­glia va fi pusă într’o situaţie paradoxală. Guvernul britanic a susţinut că ocuparea Ruhr-ului de Franţa şi Belgia­ e ilegală. In cazul acesta el va respinge suma se i se va oferi sub titlul de cheltueli de ocupaţie pentru partea Ruhr-ului ? In cazul când ar accepta suma, atunci Anglia aprobă o­­cuparea Ruhr-ului. S-ar putea însă, dată fiind situaţia dubi­oasă, că sumele luate pentru a­­coperirea cheltuelilor de ocu­­paţie, să fie vărsate comisiei de despăgubiri, până la tranşarea definitivă a chestiunei. Conferinţa din Paris, în ches­tia Tangerului, a stabilit urmă­torul statut: Tangerul şi zona ce­­ apar­ţine, va face parte integrantă din Imperiul Marocului, sub suveranitatea sultanului; ora­şul va îi administrat de un consiliu municipl internaţional, iar Spania va obţine o rectifi­care de frontieră. Se anunţă din Madrid şi Roma că s-a încheiat acordul pacific italo-spaniol pentru protecţia intereselor ambelor ţări in Mediterană şi In Ameri­ca latină. Turcia vrea să inchee un acord cu Polonia. I D­ll Dili Pau­­ lia răspuns In „Neamul Românesc“ a a­­părut un articol, In care auto­rul lui se plânge de modul cum se face reportajul nostru parla­mentar şi In special, în ce pri­veşte modul cum sunt redate cuvântările sau întreruperile d-lui prof. N. Iorga. Se spune în acel articol că, din darea de seamă a şedinţei de la 27 Noembrie a. c. „se în­lătură cu totul precisarea d-lui Iorga cu privire la pretinsa o­­fertă a imui fost redactor la ga­zeta noastră, d. Bud­uţă, care n'avea nici un rol în partidul naţionalist-democrat şi deci, nici căderea de a trata cu cineva". Ori, iată ce a publicat „Uni­versul“ în reportajul său par­lamentar, în această chestiune: „D. Mihalache. — Ştie d. Iorga că d. Scarlat Băluţă a propus în numele său, d-lui Stere să in­tre în partidul blocului, dacă primeşte şefia sa ?“ „D. Iorga. — D. Băluţă era simplu secretar de redacţie fără nici un rol în direcţia partidu­lui meu“. Din cele de mai sus reese că nu reportajul nostru parlamen­tar nu s’a atribuit d-lui Iorga cuvinte pe care nu putea să le spună, după cum nu s’a înlătu­rat precisiunea sa cu privire la pretinsa ofertă a unui fost re­dactor de la „Neamul Româ­nesc", relativ la d. C. Stere. Cu regret insă nu putem fi monitorul partidului naţionalist- democratic, după cum pare a fi dorinţa autorului articolului din „Neamul Românesc", de­oarece Înţelegem să redăm in mod cu desăvârşire obiectiv darea de seamă a­ desbaterilor parlamen­tare, indiferent de aprecierile nervosului nostru confrate. Noi ştim — şi cu noi toată presa — cât e de greu unui re­porter parlamentar să reprodu­că cu exactitate desăvârşită tot ce se spune in Cameră şi mai ales ceea ce convine oratorului, care de multe ori numai după ce a vorbit Îşi dă seamă de gravi­tatea cuvintelor ce i-au scăpat din gură în focul discuţiei. Oamenii superiori nici­odată n’au pretins ca reporterii parla­mentari ai ziarelor să facă, în spaţiul restrâns ce li este îngă­­duit, mai mult de cât e posibil mai ales când e bună credinţă la mijloc. De aceea ne miră atitudinea confratelui nostru şi suntem la drept să cerem din partea direc­­ţiunei ziarului de care ne-ar fi ocupat, ceva mai multă „con­ştiinţă şi conştiinţiozitate" când se ocupă de atitudinea noastră, care totdeauna i-a fost nepărti­nitoare, cu toate Înţepăturile pa cari, de la o vreme încoace, pa nedrept, nu ni le economisește. árai Falsificatori de bancnote îrt Inşi — O descoperire importanţi — .«.), 20 N-brne­­­fect de poliţie Manciu şi şeful poliţiei de siguranţă, comisarul Pop, au făcut anchetă/ D. şef de poliţie Botez a ple­cat la Ipate şi de acolo la Ne­greşti pentru a continua mai departe ancheta. Afacerea produce senzaţie în oraşul Iaşi. Am telegrafiat ieri că un tâ­năr, Al. Murgescu s’a prezentat la un comerciant din piaţa ha­lei şi cumpărând nişte mărfuri, a plătit cu o bancnotă de 500 lei. Cercetată, s-a constatat că bancnota era falsă. Tânărul Murgescu a declarat că această bancnotă i-a fost da­tă de un alt tânăr spre pres­chimbare. In cursul nopţii, fiind cerce­tat mai de aproape, s-a putut dovedi că chiar lângă oraşul Iaşi funcţionează o fabrică pen­tru falsificare de bancnote A­­ceastă fabrică este în comn. Ipo­­te din jud. Vaslui, iar sediul general pare a fi în com. Ne­greşti. La percheziţia făcută tânăru­lui Murgescu, s’au găsit mai­ multe bancnote de câte 500 lei false, pe cari numitul avea in­­tenţiunea de a le pune în circu­laţie , în Basarabia, Bucovina, Ardeal şi pe la ţară. La tânărul Murgescu s au gă-­­ sit marginile albe ale bancnote­­i lor, rămase după tăere. Bancnotele false au filigrame , bine imitate. Au mai fost arestaţi alţi 4 tineri cari par a fi intelectuali şi cari sunt acuzaţi de compli­citate în aceste falsificări.. Suma de bancnote false gă­site este de peste 250.000 lei In tot cursul nopţii, d. pre­ Mie! o înțelegere In chestiunea Flame Roma,, 29. — Se desminte ști­rea publicată de anele ziare că la Belgrad s’ar 11 ajuns la o ta- țelegere In chestiunea Flume.

Next