Universul, ianuarie 1924 (Anul 42, nr. 1-22)
1924-01-01 / nr. 1
«Si®* i ăi 3 prtt îvitiu^ cu-j “\Sir ecu. ivaiul urmărit'... »specie ale : • In acţiunea de wusuuaare e nevoe de un impuls puternic şi fecund, cu atât mai explicabil şi mai legitim cu cât să afirmă mai pozitiv putinţa de a progresa. Când nu există resurse, când avuţia naturală este precari, când avem a face cu o ţară săracă, atunci lâncezirea economică este îndretătită, toate speranţele rămânând în ingeniozitatea de a găsi paleative, de a exploata soluţiile tranzitorii, de a face ceva viabil din ceva artificial. Insă într'o ţară ca a noastră, rjidrentătii® piin im; î'GîîUTSG sS. SG l'erACU Illui r€ 'Sdo cil ori care alta după groaznicul gtf t. • . . ț.« rvuifi vrnrli! iuiposibilitati/G uuie? prospsiu./ «• vinîent Cr n3wonat.vs.tiun,l si lor ronstrUcti.uaiief de logică, t’Gst î efaceni si Gnonnclt' l~f' ce 6â prloumenie a tat statuzout în tp'* tiucccpțiii nici nu-şi îndeplină întregime misiunea dacă nu sunt puse in funcţiune cu toată pute trebuincioasă. Or, această putere, din nefericire, nu se găseşte numai înnăuntru , trebue completată ; aşa au făcut şi alte state, cari au ştiut să împace principiul păstrării tezaurului naţional cu principiul aplicării acestuia la îmbunătăţirea economiei naţionale. Anumite devize, care nu es din domeniul vorbelor mari, dar echivalează cu o stagnare generalimente pH, umfoare,sau mai prind mederi, şi acolo unde fjijie ff».ip!$ vi l ** |||*|;-i ^ ;; jjt O ’iii III'» — 06 imneființă li aca ffâ presa cehoslovaci — Fraga, i'J. — Presa se ocupa cu deamănuntul de convenția j franco-cehoslovacă. „Narodni Listy“ cofistată că până acum nici un tratat nu a fost atât de conform cu senti- j mentele populare ca pactul fron- co-cehoslovac, care va trebui să fie o salvgardare împotriva pe- ricolului comun. „Cehoslovenska Republica“ re- j levă că noua convenţie din Pa- ris a avut un răsunet favorabil in Cehoslovacia, fapt care pro- bează că această alianţă satisface atât nevoile sufletului cât şi ale raţiunei. „Frager Presse“ accentuează că această convenţiune, care prevede mai întâi de toate a- plicarea reală a tratatelor în- cheiate, este îndreptată atât împotriva Hohenzollern-ilor şi Habsburg ilor. Cele două părţi contractante îşi iau îndatorirea de a colabora la refacerea economică a Europei. Nu ne putem îndoi de caracterul pacific al acestui pact care formează piatra unghiulară a muncei constructive, urmată de Benes in politica sa externă. Cum in acest mod s'au orânduit definitiv raporturile cu Occidentul, vom putea să ne ocupăm acum de a pune la punct relaţiunile cu Orientul. Contactul normal cu Rusia, depinde de guvernul sovietic care în propriul său interes va trebui să reguleze raporturile sale cu Europa, deci şi cu Cehoslovacia. Dacă Rusia ţine să înfăptuiască ţelul său trebue să părăsească combinaţiile romantice şi să nu exagereze revendicările sale. „Tribunal relevează că acastă convenţie departe de aşeza politica externă a Franţei şi a Cehoslovaciei pe principii noui, caută numai să dea situaţiei existente o formă contractuală. Ceea ce constitue o valoare specială a acestei convenţiuni, este că tratatul născut dintr’o nevoe vitală, nu este destinat să dispară in arhive. Trebue să constatăm totuşi că Cehoslovacia iese prin convenţia din Paris, din cadrul concepţiunei centralul european. Intrând astfel intime nouă fazi a politicei sale externe care va fi totuşi închinată mereu muncei constructive, urmărind ţeluri cu totul miliar. „Ceste siprospera ca prin orânduirea raporturilor cu statele din Occident vor începe şi regularea relaţiunilor cu Rusia, care, ca şi după conferinţa din Genova, se găseşte şi actualmente pe primul plan al intereselor europene, ceea ce se probează prin vederile moderate exprimate de presa franceză. Intimitatea cea mai strânsă între Paris şi Praga, asigură un câştig politicei pacifiste din Europa şi contribue astfel la consolidarea democrației. Istoricul n .!9rlor diplomatice asis. Paris — RĂSPUNS ZSARULlD vrîirf'HîiTi** -— daoii si, pabijsai da pa ast i* j mierii jfcst,,' 33 a. c. — în cuesHa nblicău și ,Vv,c»r(nurlJ0 pze\ O. finea i».-, niic-f--, 'pt p-w v- _ , ’VI fn cazul afsLr- .?■ ■ riova, că ollț, ;pt; C; ■—C gaițiunl fie cât celor dictate de Sosteieţife dela sine că publîmoi .vată fie însăşi problema l.im portantă insă In tiscaţia din punctul de vedere nafîonal, ce o rea graniţei Benc-fului şi a numeroaselor documente citata pentru întâia oară fia fi-sa. Nu puta-im publica acelaş număr discuncni a lui T. G. Duca, iunistrul de externa, din motivul că ei -sa nu verb's»« f*p că. Vam pubnid-lui ministru de externe din acelaş motiv şi am fi dispuşi să publicăm şi o eventuală expunere documentată a negocierilor dela Paris. In chestia Banatului, dacă d. I. Brătîanu, preşedintele consiliului şi fost prim delegat al României la conferinţa păcii, ar găsi de cu- viinţă să o facă în Parlament. In consecinţă, „Universul“ e nevoit sfi documente:: astfel pe cetitorii săi într’o chestie atât de importantă din p netul de vedere şi rt cu scopul fixărîi adftvSrului istoric, de aorece guvernul jtî'z!■ '*ît Kfd. 1 Bi'ătîuiu nT'', orit atâți?, ani dele izbucnirea v.yeboiuluî european—să public» „o cart«“ verde, galbenă, albă, sau de nu importă ce eulocr«, relativ la istoricul negocierilor diplomatice din timpul războiului european, precum şi a negocierilor de la cenf«rînţ» păcel, pentru luminarea deplină a acţiunii diplomatice a României în cea mai de seamă fază a istoriei neamului românesc. Iată explicaţia pentru ce publicăm discursurile „documentate“ în legătură cu acele evenimente istorice. Partidul liberal reQDQta la ziarul său rusesc din Chişinău DAR IL ÎNTREŢINE PE SUB MANA, CA SA INSULTE ROMANIA SI PS ROMANI Guvernul a văzut în cele din urmă că nu corespunde cu situaţia sa de a avea un ziar rusesc în Basarabia în care să se insulte tot ce este românesc şi a ordonat redacţiunii ziarului său oficios „Basarabia“ să scoată de la pagina unde de obicei se tipăreşte numele girantului responsabil, cuvintele „editat de partidul liberal-naţional“. Crede oare guvernul că lumea este atât de naivă ca să creadă că partidul d-lui Inculeţ din Chişinău a rupt prin scoaterea acestor cuvinte orice legătură cu direcţiunea acesteifoi şi că de insultele care continuă să se arunce României şi românilor poate fî răspunzătoare numai direcţiunea acestui ziar? Bineînţeles că nu, şi de aceea atacurile, pe care ziarul Basarabia le aduce profesorului Popescu, de la fostul liceu al d-lui Erhan, care după ce a fost bătut, din ordinul ultimului de către un elev, se vede astăzi şi insultat, nu le vom pune pe socoteala directorului ziarului, ci tot pe socoteala acelora care cu situaţii mari în România, cu bani adunaţi de la români, poruncesc scribilor lor să insulte tot ce-i românesc şi întreţin gazete ruseşti. Şi d. ministru al alttrucţiunîi publice, care a pedepsit cu interzicerea pe 2 ani de a se înscrie la Universitate pe huliganul absolvent de liceu, care a bătut pe profesorul Popescu pentru atitudinea lui românească, ar trebui să intervie ca partidul liberal din Chişinău să nu se pună într'atâta în opoziţie cu d-sa ta sât să bato ea* r*ct«că măsurii« luat* «a ministru şi membru al acestui par** tîd. Mai multji armonie s‘ar cuveni, pentru demnitatea instituţiei în fruntea căreia se află! X. EL Tratativele directe franco-genmane i ^ranjr''"‘"'"'"’"Iii Slw Smilis i l ni Franci Stema? 29 (Rş^or), — ri ael „Trib-. “ iii un inte' W I GANGS}. iUL MARX cu cancelarul 3'tarz, care și-; expi- r a că negocie-rnța vor avea ca re* lvarea chestiune! reni a subliniat necesicierilor relative la adintre industriaşii autorităţile francearmat că Reichul este rea Franţei toate asiji garanţiile capabile de a fura Franţa privitor la pericolul unui atac din partea Germaniei. A adăugat că este convins de posibilitatea tranşării chestiunei reparations lor, ceea ce ar avea ca urmare reintoarcerea poporului german spre o muncă liniştită care să-i dea posibilitatea de a efectua plăţile pentru reparaţiuni. Cancelarul a spus ca negocierile cu Franţa vor cuprindă numai chestiunea reparaţiuni Ior. Celelalte probleme care interesează pe toţi aliaţii vor fi tratate aparte laolaltă cu toţi aliaţii. " Ur Congresul internaţional al mucherUer intelectuali Paris, 29 (Rador). — Ccmae-Sili ilî,t©rE4câţiCÎlia ttl BlIlBCitMi?* Ier intelectuali a fost deschis la Sorbona de către delegiii Austriei. La copses iau pi r a fiai-.gaţi «oglaiâ, francezi, regie»«*, bulţîiiri, finL,aderi, ..*iy (Pan»—' • A•*% uni ti nu tt fî muu.'» citorilor intelectuali pot face parte şi supuşii statelor cari nu fac parte din Liga Naţiunii«*. Alfoytrfia parteBi stilii if utibbá li Decretul pentru abrogarea parlamentului francez până Marți * Ianuarie, a fost citit Vineri de către d-nii Poincaré lu Cameră și Colrat, ministrul de justiție, în Senat * Scopul întrunirei Micei înţelegeri la Belgrad Belgrad, 29. Ziarul „Politika“ declară că ştie din isvor autorizat că întrunirea Micei înţelegeri la Belgrad are ca scop principal să afirme soliditatea legăturilor care uneşte puterile Micei înţelegeri, afirmaţie cu atât mai semnificativă, întrucât survine chiar în momentul când Mrea înţelegere a repurtat un succes în chestiunea controlului permanent asupra împrumutului ungar. Ziarul adaogă că acest succes orientează împrumutul pe o ea bună, iar nu in sensul dorit in Ungaria. Un control strict aspra vecinei noastre dala noi se impune dacă voim să evităm, ca să devie un element de perturbaţie în Europa Centrală. Intre chestiunile la ordine zilei figurează linia fie conduit comună a Belgradului şi Bucureştiului, faţă de Statei« B» caniae. Venizelos se va retrage din viaţa publici ! Lafayette, 29. — Delegaţiunea I care a venit să întâmpine pe Venizelos la Marsilia l-a înmâ- ■ nat o adresă a neetingului din Atena. Fostul prim-ministru al Greciei a mulţumit pentru această manifestaţie de simpatie şi a asigurat pe concetăţenii săi că este hotărît de a se retrage din viaţa politică Insă sa va întoarce pentru moment In Grecia şi va încerca să restaureze liniştea In ţară, constituind un guvern care va avea o majoritate puternică In parlament. Din cauza timpului rău care bântue în Mediterana, Venizelos a abandonat ideea de a călători pe mare şi va pleca probabil Luni de dimineaţă cu Orientul Express. Adunarea naţională va fi convocată numai de ionna is «Mas cesar» sepublicaa» lor adunarea naţionali va fi Convocată de larmă în ziua fie 2 Ianuarie, iar după această dată se va amâna pentru un «mp . da îs zii«. . Disolvarea Ligii militia Atena, 29. — Liga militară'a fi disolvată tn vederea sosii Iul Venizelos. Republicanii și dinastii Atena, 29 (Rador). — Itepuicanii, ca să-l puie. se vede, ! Ve-.izelos în fața unui fapt j*deplinit, au făcut o declareP că consideră dinastia defind înlăturată. 1 -Ziarul ştiinţele şi Căsătoriilor aui gând la un tiraj de peste mii exemplare şi fiind er de toate cercurile în r?rtură cu ştiinţa, primeşte! tscepars &tk 1 1924. reeiams ei prefi foarte avantajoase. Eretoc S3£8 Mrcmfitorî Ce-i cu preotul Tudor Popescul — £ schismatic, eretic sflUa mer-' ge pis caisa «ca dreapta, ?—Un comunicat al forului competent 1 5 io dorit -*• Multa lume ştir $1 un vorbgs.î,c de despre activitatea barză din Capitală. Se spune ci părintele şi-a pus, cs, toată lumea de bună credinţă, întrebarea: De ce nu vin creştinii la bîrbă ! Este intr’adevăr o criză religioasă, s’a păgânit lumea până intr’atâta, în cât l-a uitat de tot pe Dumnezeu ? Se pare că părintele Popescu a izbutit să strângă lumea la biserica unde slujeşte şi prin aceasta ar fi să credem că a găsit leacul indiferenţei publice. Intr’adevăr, popor mult vine la Cuibu cu barză s’asculte predicile sf. sale şi mulţi ne scriu că suflete nedrepte s’au îndreptat, că oameni cu păcate s’au despăcătoşit, numai ascultând cuvântul Domnului prin gura acestui sacerdot. Aceiaşi lume vine astăzi să ni se plângă că părintele Popescu e pe cale să îndure o mare suferinţă din partea ierarhilor săi superiori. Nu ştim încă concepţiile sale, n’avem încă argumentele necesare ca să-l socotim un eretic, un reformator. Ni se spune numai că ar fi fost dat în judecata Consistoriului superior bisericesc. Pentru ce ? E schismatic, „eretic“, merge pe calea neadevărată şi nu mai crede în Isus, în sf. Treime şi în poruncile ortodoxiei creştine ? Iată ce dorim să ştim, şi îrorpreună cu noi doreşte întreaga lume creştină a acestei ţări. Sunt oameni cari vor să-l nedreptăţească pentru că le face umbră ? Sau e părintele Popescu ieşit din lege, un rătăcit, care trebue scos din rânduri ca să nu împrăştie răul sub scutul darului său ? Iată ce înaltele feţe bisericeşti şi mai cu seamă I. P. S. S. Mitropolitul Primat, ca suveran pontif al bisericei ortodoxe române, sunt datori şi sunt rugaţi să ne domiriascâ. Dacă părintele Popescu îndeamnă lumea la păcate şi la rău, dacă atacă dogmele creştine, sau împrăştie imoralitatea printre enoriaşii săi, atunci e bine să fie oprit de la aceasta din timp. Dacă părintele Popescu înțelege însă să spele de păcate sufletele şi, mai întâîu, pe acelea ale slujitorilor întru Domnul; dacă el vrea să gonească zarafii din temple, aceasta iarăşi trebue s’o ştim. Noi ne-am întrebat adeseori de ce nu vine lumea la biserică şi am fost totdeauna dornici să se găsească o cale pentru înlăturarea crizei sufleteşti, — în care ne sbatem după războiu. Consistoriul superior bisericesc şi-a declinat competenţa, spunând că numai Sinodul are căderea să judece chestiunile dogmatice. Ce va face Sinodul ? întrebarea aceasta e în sufle- tele tuturor. Noi credem că Si- nodul se va gândi la mijloacele j prin care s’ar putea întări ere- j dința şi înlătura criza sufle- j t»ascâ din zilei« noantr«. In t»t «uni, un comuni**t al ţelului suprem al Biearfc»! nu i nefolositor, pentra îndrumarea spiritelor pe e»îea adevărului. Fruntaşii Bisericii ortodoxe ■—■■‘»rillig flU^tvântiU- Însemnările mele TRAIUL LA CLUJ In niciun alt oraş din ţară, nu-i traiul aşa de scump, ca aici la Cluj. Mâncarea, îmbră- cămintea, combustibilul sunt grozav de scumpe, disproporţionat de scumpe, chiar în raport cu preţurile destul de urcate din Bucureşti. — Dar chiriile sunt ceva mai ieftine, pentru cei cari au avut norocul să beneficieze de ordinele de incartiruire. Şi faţă de scumpelea aceasta, se pune prima întrebare: ce fac funcţionarii, cum pot să-şi innoade ei sărăcăcioasele salarii, ca să le dureze o lună? Nu ştiu cum vor fi făcând d-nii miniştri inspecţiile, aici în Cluj, ca să nu fie atinşi de suspinul general „prea marea scumpere a traiului", fără să se indice măcar o soluţiune de ajutorare a nevoiaşilor funcţionari, profesori, muncitori. Şi nu înţeleg, cum d. ministru al cultelor, care e de aici, din Cluj, n'a găsit încă prilejul să adreseze numeroşii'”" economişti din 7 avem întrebarea: „nu se face nimic pentru Cluj?" Am întrebat la Camera de comerţ, am întrebat la primărie, am vorbit cu negustori şi mi s'a dat următoarea explicaţie: împrejurimile Clujului sunt prea puţin satisfăcătoare pentru alimentarea oraşului, a cărui populaţie a crescut cu încă o treime. Veniri: a-cn-ta, ar trebui or•»Yj. ramXvi d.ifi vc. )-* ■ I 1. Jfu 3. I face nimic, afară »- '•''V-'-*- /•% b. c. ... Ew i I 1 I JLTI I I Cronica, ©xiei'^sl 29 Decembrie In cercurile diplomatice din apus se consideră Incheerea tratatului de alianţă franco-ceho- slovac, ca un eveniment ,ce in- teresează da aproape. Mica înţelegere. Franţa are un tratat de alianţă cu Polonia şi acum a încheiat alianţa şi cu Cehoslo- Ivacia. Dispoziţiile favorabile mani- t testele la unele cercuri politice franceze, în sensul strângere! raporturilor cu Rusia sovietistă, sunt condiţionate da chestia recunoaşterii, de către soviete, a datoriilor dinainte da războiu şi din timpul războiului, con- tractate în apus de guvernele ţariste. Guvernul din Washington a ferm decis, cu toate presiunile exercitate de elementele estremiste din Statele-Unite, să res- t ningă orice propunere de trata- t tive cu sovietele, mai cu seamă în urma publicaţiunii documen- • tator compromiţătoare pentru cel din Moscova, în chestia preparării unei revoluţii în marea republică da peste ocean. Acum când soviel®!« din Mos- cova au fost demascate, la Was-hington. — ele au recurs la un subterfugiu : susţin că apeli la revoluţie n’au fost daţi guvernul rus, ci de— Int«ţionala comunistă, în care joacă faimosul agitator. Zi view. Ori, ce este Internaţion, comunistă, dacă nu un org. auxiliar al guvernului soviet din Moscova ? Şi cine este înoviat, dacă nu sufletul malai soviet rus? Opinia publică americană r prage orice apropiere cu replica federativă a sovietelor saşi. In Mexico, trupele rebele în retragere şi comanda lor, a cerut un armistiţiu. Lipsesc ştiri precise as situaţie! din Japonia. Englezii au început opt ani militare în Afganisia trupă britanică operează munţi, cu scopul de a capa bandei afgane, care au astmat mai mulţi ofiţeri englez. Anglia nu se consideră insă stare de războia cu statele indpendent, Afganistan. Dacă aceste operaţiuni d® poliţie, vor lua extensiuni, nu sunt excluse compliceţiuni. Rusia urmăreşte de aproape evenimentele din Asia centrală. , y'"1" tests&m Un incendiu distruge o fabrică; pompele adunate din toate părţile Capitalei rămân în nefuncţiune, pentru că nu e apă. Este adevărat că a doua zi s’a, comunicat ştirea despre măsurile luate pentru ca pe viitor să fie apă. Cu prilejul acestui incendiu s’au constatat două lucruri: că fabrica era asigurată pentru două milioane, deşi pagubele se ridică la zece şi că o mulţime de locatari din imediata vecinătate a imobilului ars, au rămas fără adăpost şi fără mobile. Este adevărat că a doua zi pe de o parte proprietarii fabricii au recunoscut nevoia de a men- I ţine preţul asigurării la nivelul crescând al cheltuelilor eventuale într’un caz de incendiu, iar pe de altă parte primăria s’a convins că nu se mai pot autoriza instalaţii de fabrici in mijlocul oraşului, creându-se pericole permanente pentru cei dimprejur. Atât particularii, cât şi municipalitatea au luat măsuri ca imprudenţele respective să nu se mai repete. Combustibilul nu soseşte la vreme, tramvaele merg prost şi adesea nu mai merg; sectoarele oraşului rămân pe rând în în-tuneric; atâtea neajunsuri le- i vese pe bieţii locuitori. E adevărat însă că s’au luat măsuri (în toţi anii se spune la fel) ca I să vie combustibil la vreme. I Lângă gara Obor ard maga- 1 ziile statului, paguba e foarte j mare; ancheta atribue incendiul faptului că se trecuseră coşurile sobelor direct prin tavanul din scânduri şi prin urmare se oon■ stituise dela început un pericol asupra căruia exista siguranţa şi rămânea în discuţie numai I momentul isbucnirei. E adevărat ! că nu s’anunţă acum că s’au luat măsuri să nu se mai repete ase- I menea greşeli. I La Giagoga dispare milionul din casa de fier şi se găsesc pachete de zeci de mii de lei prin I sălile de din dos. In cursul ceri cetărilor se dovedeşte că rătăcin. I du-se odată cheia, s’a reculi la lăcătuşi pentru fabricarea alteia, fără să se ia măsuri ca să nu se fi fabricat mai multe exemplare, pentru diferiţi amatori. Este adevărat că acum s’au luat asemenea măsuri. Seria e nesfârşită. Din nefericire, tot zelul acesta păcătueşte printr’o pârdalnică şi neînsemnată întârziere, numai de 48 ore. In loc să se ia măsurile în ajunul catastrofelor şi jafurilor, se iau, — dacă se iau, — exact a doua zi după săvârşirea lor. Astfel în cât, de unde s’ar fi putut evita pagubele, cetățenii sunt chemați să astup* eu punga 1«? — «iacă mai există «•va. ia ea — geluiți*• ncp:'sveA«r*a, pul* ti oii particulara. JHj Carabinieri? lui Ofenbac^^fel c^larn* ' ~ M Numai în Basarabia mai există încă urmaşi ai moldovenilor împroprietăriţi de Ştefan cel Mare, cari să mai păstreze încă toate tradiţii)a «trfimpsaaH Ri Or*,oi, îs* txtâi au căpitADii j 1/ » rO'io r 1, ii« aatlliîîe c: ' il P€;Fp6tUi!.1*Cii def VZli*!or ^1-f4lUO- j şeşti, cel puţin pentru conserva- rea caracterului etnic al populaţiei moldoveneşti — în loc să le asigurăm o viaţă mai cumsecade, noi nesocotim ,până şi hrisoavele bătrâneşti, păstrate de răzeşi până azi cu sfinţenie, deposedându-i de singurul lor bun : pământul moştenit de la bunicii lor, foştii arcaşi ai Orheiului şi ai Sorocei. MOŞTENIREA DE LA MUSCALI In Basarabia exista pe timpul Rusiei, o bancă ţărănească (Christianskaia Bank) în felul Creditului rural sau ipotecar de la noi, care-şi recruta clienţii numai din pătura ţărănească. Banca avansa bani ţăranilor pentru cumpărări de pământ, sau dacă ţăranii aveau pământ pentru cumpărare de unelte sau alte trebuinţe imediat. In schimb ţăranii ipotecau pământul, rămânând ca anual să plătească dobânzile şi anuităţile. 20.000 de răzeşi din toată Basarabia îşi ipotecase pământurile lor, pământuri cari variau între 1—3 hectare. Ei şi-au plătit toate dobânzile până la 1616, când fiind în război nu au mai putut face plăţile la timp. EVENIMENTELE DIN 1918 Intre timp,, involuţia izbucneşte şi în 1918, când Basarabia s’a alipit la România, ***ti!fl român după lichidarea băncai ţărăneşti a preluat-o. Ce se întâmplase însă ? Banca ţărănească, până la 1918 a ameninţat familiile răzeşilor cari nu plătise ratele curente, că în caz că nu se vor pune la curent cu plăţile, vor lua pământul şi — natural — cum răzeşii se băteau pe frontul muscălesc pentru Rusia, neputând şti ce se petrece în Basarabia, când s'au întors la vetrele lor, nevestele şi copii le-au spus că nu mai au pământ, banca ţărănească profitând de ocazie şi erijându-se în stăpân al pământurilor. Revoluţia însă a venit în ajutorul răzeşilor şi vremurile tulburi au făcut ca ei să se creadă buni şi singurii stăpâni ai pământurilor. — în bună parte, în proprie- ' tatea răzeşilor, a fost împărţit la ţărani, făramiţându-L P* hârtie, în aşe fel, fn cât’ cel* o—5 hectare 'fiindcă ră—îi au avut mai mult pământ), au fo*.t împărţita pe la diferiţi ţărani din alte sate. Jn suprafeţv , câte un hectar şi chia ■ o ju-V ljtf'UitC (Îft h'fiOl&lV dir, 16i 'lrr T -»« 4 ■ :: r w ■- ■Dai p* lângă că guvernul nu păstueşte pe aceia cari timp d* o sută I mai bine de ani au posti«,,, cu Minţenie şi pamâp-. tul, şi graiul şi datinele strămo-1 şeşti, rezistând la orice încer- care de înstrăinare, guvernul face şi o crimă împroprietărime cu pământ luat din moşiine răzeşii, străini. In adevăr, din pământuri!* celor 20.000 de răzeşi moldoveni, aflaţi în judeţele Chişinău, Orhei, Tighina, Cahul, etc., vor fi împroprietăriţi ruşi, ucrainieni, germani şi bulgari. Care ar fi guvernul care ar sancţiona o astfel de măsură ? Dar să recunoaştem că în unele cazuri, (se socotesc aproape 300), Casa Noastră a văzut imensa greşală ce se face şi a revenit asupra măsurei, intervenind în favoarea răzeşilor cu o jurisprudenţ specială. Insă, greşeala iniţială există încă, fiindcă restul de 19.700 răzeşi vor fi expropriaţi în Aprilie. N6 înţelegem dar, pentnu ce s’a făcut o excepţie ? Desigur, guvernul nu a ştit, exact adevărata situaţie şi de^j ceia a comis greşala, jiafZ^aî? «a răzeşii să ît^ftfopriaţi în favoarea sjt^ffnîor. Mai este timp nn îndreptat această măsură şi suntem siguri că până la,sfârşit moşiile răzeşeşti vor rămâne şi mai departe răzeşilor. Desproprietarirea răzeşilor basarabeni -Răzeşii şi mazilii îiaş’aşilMăriţi de Ştefan cel Mare, spat deposedaţi de găsâatot străansasc - Cum am spufl STATUL ROMAN FRIA^MI !! Marele incendiu, din Ploeşti 29 Decembrie Azi dimineaţă pe la orele 3.30 i un agent de poliţie, observând limbi de foc ce ieşeau din tr fl vălia d-lui Vasas, a anunţi M mediat autorităţile şi pompi M Aceştia sosind la faţa lor M m constatat că focul mti U •tproape toate I •■dl