Universul, ianuarie 1924 (Anul 42, nr. 1-22)

1924-01-01 / nr. 1

— ședințeie d­in 29 Decembrie —■ UNIVERSE fj‘: ( vizn d. M. Orb­anu • jjlBlBM prezenți d-nii : v. Bra- HHHHk CristaatiruNsr»), g. G. •JP^LBu, gBn. Văitoianu. mSsBm' ;r ■■HBpi&C'OTir.I LA mjGKT S®ffi8® C ani­ștean­u protejează g|||||||M faptului că 3’a declarat raWfflPdiscuția la mesaj, su­­primându-i? astfel dreptul la cuvânt al celor Înscrişi. Intru­cât acestora nu li s-au dat putinţa ca nici măcar la­ discuţia pe articole să partici- j­pe, oratorul se foloseşte de acest­­ prilej, ca să pue în discuţie în-­ treaga problemă a salarizării corpului didactic. Preşedintele însă îi ia cuvân­tul, sub motiv că a depăşit ca­drul unei discuţii la sumar.­­ IULIU MANIU ia cuvântul tot la sumar şi răspunde învi­nuirii formulate de d. Vintilă Brătianu, în răspunsul dat dis­cuţiei la buget, împotriva par­tidului naţional, cum că ar fi animat de intenţii autonomiste. D. Maniu protestează şi aduce dovada deliberărilor de la Alba Iulia, unde fruntaşii acestui partid şi în special d-sa, au în­lăturat formal şi categoric din discuţie orice idee de autono-­­ mie.­­ Aceiaşi desminţire dă d-sa şi a­cuzării, că partidul naţional ar fi urmărit formarea unei armate autonome a Ar-’ea’ului. Când s’a­­ ordonat mobilizarea in Ardeal, 19&­st.a s’a făcut numai cu au­­­torizarea­'ministerului de război din Bucureşti. Tot aşa de neîntemeiată con­sideră d. Maniu şi insinuarea că d-sa ar fi amânat fără nici un just motiv o conferinţă anunţa­tă la ,,Institutul social“, amin­tind că în acel timp d-sa era bolnav în pat şi cu piciorul rupt. D. Brătianu a mai spus că d. Maniu a refuzat în 1919 presi- Ldenţia consiliului de miniştri du »pa retragere», guvernului Văitoia­nu şi c& acest refuz s’ar datora ‘•»gionariamului său şi al parti­dului naţional. Tabuie sfârşită odată pentru totdeauna, r&spun­­*stă legendă. Nu­­­ci o prezidenţie­­ de consiliu 1919 şi sunt gata j nd şi faţă de ori­­':ice aceai­tă n­estiune, spre a a. :e răspunderea si­de azi k*raporta- j rt’or dintre t irtide. în. VINI ,a BRATIANU răs- 1 P'Tîde că n cuvântarea sa n’a Stab­il nici un raport cauzal­e nt'*e se • . .ui prezidenției din par'ta d luî Maniu și chestîa regionalismului. Apelez la măr. f ’rfa Jntregeî opoziții. N’am * ^»pus decât atât că simpatia noa­­fctră pentru ardeleni era cșa de ■nare in cât nîcî un om din Bkf un partid n’ar fi avut ni­­r­ic de zis 'n 1619 contra unui guvern naţional prezidat de d.­­ Maniu. Este exact, d-le Mirto ? D. ED. MIRTO . După cât îmi amintesc acesta a fost Înţelesul cuvintelor d-lui V. Brătianu din discursul său. D. dr. C. ANGELESCU depu­ne un proiect pentru deschide­rea unui credit de 500.000 lei pe seama ministerului de instruc­ție publică. D. AL. CONSTANTINESCU de-­­ pune un proect pentru deschide­re de credit.­­ D. gen. MARDARESCU depu-­­­ne un proiect de lege pentru modificarea legii pensiilor invali­zilor de război, cu amendamen­tele pe care i le-a adus Senatul.­­ D. V. BRATIANU depune un ' proiect de lege pentru modifica­rea legei contabilităţei generale a statului, proiect prin care se »suprimă ordonanţele şi avizele de !­­MPONERki^BOOATITniOR ŞI STRAÎWB.OR­D. dr. I. JIANU depune un'pro* iect de lege din iniţiativă p*ţia- 1 m­entară, prin care se propune fcn, impozit pe averea îmbogăţiţilor de război şi faţă de streinii sta­biliţi în ţară după război. Prin proiect se propune ca veniturile ce se vor realiza din aceste im­pozite să fie alocate: ministeru­­­l­ui de război pentru­ înzestrarea­­ armatei; ministerului sănătăţii publice şi celui de instrucţie pu­­­­blicâ. ă D.sa cere urgenţa si Camera L admite­■ D V. BRATIANU consideră Bpestiunea prea importanta pen­­■lnJ s fi rezo’vată printr’un pro- B ct laconic ca cel prezentat. Im- Bhozitul pe averea îmbogfiţiţîlor B.s prfvăzut într’un singur artr Bjig^^conatitue un pericol D. ED. MIRTO se referă la exploatările de păduri şi întrea­bă pe d. ministru al domeniilor ce măsuri a luat contra conducă­­t­orilor Băncei regionale din Cer­năuţi, cari au vândut, după cum a dovedit şi d. dr. Pistiner, o cantitate de lemne ce aparţinea băncii la două persoane, ce au realizat un câştig de 9 milioane. P. AL. CONSTANTINESCU răspunde că va institui o anche­tă. D. CESAR SPREANU critică sistemul exploatărilor în regie a pădurilor statului şi cere ca ele să fie date în exploatare coope­rativelor săteşti sau scoase în licitaţie. Critică de asemenea exploata-­­ rea în regie a peştelui, arătând că prin organizaţia actuală a pescăriilor statului, populaţia e­­ste lipsită de peşte iar statul nu realizează veniturile ce ar trebui să le dea o ramură de bogăţie aşa de importantă. D. AL. CONSTANTINESCU­­ răspunde că exploatarea în re­gie a pădurilor, a înlesnit statu-­­ lui procurarea lemnelor nece- ! sare construirii de şcoli, ceea ce I s’ar fi obţinut mai greu şi mai­­ scump, dacă pădurile ar fi fost­­ date î n exploatarea particulari-­­ lor. Înclinaţi spre­ speculă. Recunoaşte că produsul pescă-­­ lîilor nu satisface necesităţile dar cauza stă în insuficienţa vâ­nătorilor pescari şi în lipsa ins-­­ trumentelor de pescuit. Menţio- ■ neaza apoi că în ultimii doi ani s’au realizat totuşi, unele pro­­g-cree, iar veniturile statului au sperit. Bugetul este pus la vot şi a­­doptat. LA BUGETUL COMUNICAŢII­LOR Se ia în discuţie bugetul mi­nisterului de comunicaţii. D. CESAR SPINEANU se ri­dică împotriva sporirii preţului la cărbune consimţit de minis­ter, ca un avantagiu creiat pen­tru soc. Petroşani, care a mo­nopolizat aproape aprovizionarea cu cărbuni a căilor ferate. D-sa cere apoi: sporirea fondului pen­tru ITpoTafifi­c­­rarea podurilor desfiinţarea a-­­­telierelor volante şi îmbunătăţiri aduse serviciilor de navigaţie maritimă şi fluvială, cum şi ser­viciului de poştă, telegraf şi te­lefon. D. gen. VATTOIANU ministru al comunicaţiilor răspunde că atât repararea podurilor cât şi organizarea serviciului poştal fac progrese simţitoare. In ce priveşte aprovizionarea cu cărbuni, arată că preţurile sunt fixate de către o comisiu­­ne şi nu poate fi vorba de privi­legiul unei anume societăţi, când preţurile sunt aceleaşi pentru toate întreprinderile car­bonifere. Preocuparea noastră este de a înlocui consumul păcurii cu combustibilul solid. Se pune la vot bugetul şi este adoptat Se votează fără discuţie bu­getul industriei şi comerţului. LA BUGETUL ARMATEI D. GR. FILIPESCU afirmă principiul că chestiunile referi­toare la armată e bine să fie scoase din cadrul politicei obiş­nuite, spre a fi cercetate numai din punct de vedere al interese­lor generale. Constată că soldele sunt mici şi că din această cauză cei ce se dedică profesiune­ militare fac operă de apostolat Numărul ofiţerilor se subţia­ză, de­oarece dacă In 1923 a­­veam 4754 de sublocotenenţi, In 1924 numărul lor este fixat la 3521. Statul nu trebue să facă nici o economie pentru asigurarea cadrelor ofiţereşti. Cu atât mai condamnabilă a­­pare economia in această direc­ţie, cu cât In străinătate avem ofiţeri in misiune plătiţi cu su­me exagerate. Un colonel la Londra primeşte 8800 lire pe lună, adică 3.600.000 lei sau 800 fr. francezi pe zi Constată că atât sumele pre­văzute pentru echipament cât şi cele pentru armament sunt prea mici faţă de necesităţile reale şi crede că printr’o poli­tică financiară mai bună «i una » de valorificare a producţiunei ^g^putea obţine mijloacele Masare. In ce priveşte ataşaţii mili­tari li s’a aplicat acelaş regim ca şi corpului diplomatic. Arată apoi îmbunătăţirile a­­duse echipamentului, care a fost găsit în 1922 într’o situaţie deplorabilă. D. N. IORGA: Cum vă expli­caţi dvs. că generalul Averescu a putut lăsa armata în halul acesta ? D. gen. MARDARESCU: S’a dat soldaţilor echipamentul la eliberare şi au găsit rafturile goale. D. IORGA: Eu vă cred pe dvs., dar nu înţeleg pe gen. A­vereeen. D. gen. MARDARESCU spune ca armamentul nu se face prin bugetul ordinar ci prin credite extraordinare. Satisfacerea ma­rilor nevoi ale armatei depinde de vistieria statului. Bugetul este pus la vot şi a­­doptat. D. N. BALANESCU (care pre­zidează), roagă pe deputaţi să participe în număr suficient la şedinţa de noapte, pentru a termina votarea bugetelor. PROIECTE VOTATE D. V. BRATIANU cere inter­­vertirea ordinei de zi, spre a se vota o serie de proiecte, care au obţinut votul Senatului. Adunarea votează fără discu­ţie , proiectul pentru acordare de avansuri funcţionarilor din teritoriile alipite; proiectul pen­tru sporirea timbrului de asis­tenţă socială; proiectul prin Şedinţa se deschide la ora 9 şi 30 seara­care se prelungeşte pe încă un an funcţionarea actualelor co­misii interimare şi „artiştii“ din Ardeal şi Banat; proiectul pentru modificarea art. 94, 95 şi 96 din legea minelor; proiec­tul prin care se autoriză în­credinţarea conducerei operei române cu caet de sarcini unei personalităţi muzicale recunos­cute; proiectul prin care institu­tul meteorologic se trece de la ministerul de domenii la cel de instrucţie publică; deschiderea unui credit de 74 milioane pen­tru ministerul de finanţe şi u­­tiler cred­i­te io rhimrain? p»« tru cooperaţie; modificarea le­gii pentru reformarea şi pen-I sionarea gradelor inferioare mi­h ’­litare.­­«• Se ie ia apoi discuţia buge­telor. BUGETUL INSTRUCŢIEI PUBLICE La bugetul ministerului de instrucţie vorbeşte de ANDREI I­PORA, care se ocupă de capitolul I referitor la subvenţiile şcolilor minoritare şi subliniază faptul că în schimbul subvenţiilor pri­mite de la statul nostru, şcolile minorităţilor nu sunt supuse ordonanţelor date de minister. D-sa atrage atenţia asupra insuficienţei şcolilor elementare mai ales în Ardeal (ţara Moţi­lor, şi cere ca o parte din fon­dul construcţiilor şcolare să fie repartizat şi pentru nevoile Ar­dealului. D-sa mai cere un spor de 50 la sută în favoarea învăţători­lor misionari din zona cultu­rală. Cere în acelaş timp clarifi­carea situaţiei şcolilor confe­sionale în ce priveşte corpul di­dactic, de­oarece în prezent nu se ştie dacă depind de minister, care plăteşte lefurile sau de consistoriu. D. SPANEŞTEANU face o amplă expunere a regimurilor de salarizare a corpului didactic şi trecând la situaţia de azi, o judecă în comparaţie cu situar­­ia celorlalte categorii de func­ţionari şi relevă nedreptatea cre­ată corpului didactic prin aplicarea curbei Lalescu. Dintre toate categoriile învă­ţământului, cei mai greu loviţi sunt institutorii. In timp normal ei erau egalizaţi în salarii cu preşedinele de tribunal, in vre­me ce azi primesc acelaş sala­riu ca şi uşierii de minister.­­ Din această pricină golurile se înmulţesc în acest corp şi ele sunt Împlinite cu suplinitori și cu fete. In concluzie d. Spânișteanu cere ca la acordarea sporului pentru membrii corpului didac­tic să se aibă in vedere salariile de bază din 1919. C­ ORPURILE LEGIUITOARE C A ]Vt E 1”1 A ■ n Şedinţa de noapte Prezidează d. N. Bălănescu.­­ Pe banca ministerială d-nîi V. Brătianu, dr. C. Angelescu, general Văitoianu I. G. Duca, Al. Lăpedatu şi N. Chirc­ulescu. D. LEONTE MOLDOVANU în discuţia budgetului ministe-­­ ruluî înstr­ucţiunii publice, ftră- i tând situaţia tristă a corpului didactic, cere să se aplice „Curba Lalescu“ ţinând seamă­­ de salariile din 1919.­­ Se imp­une ca dascălii să fie puşi în asemenea situaţie ca să fie adevăraţi apostol­­ ai nea­­i­mulut aşa cum au fost până în­­ prezent.­­ D. GH. POP arată nevoia de cultură pentru realizarea unei vieţi democratice, spunând că democraţia fără cultură nu poate fi un regim politic nor­mal. Cere să se dea o atenţie spe­cială învăţământului secundar, unde se observă o aglomeraţie mare. D. MINISTRU ANGHELESCU: Vasăzică nu este criza învăţă­mântului. Toată lumea merge la şcoală. D. G. POP mai departe arată că a neglija în provinciile ali­pite, Învăţământul, ar fi un pe­ricol naţional. D. MIRCEA depune un amen­dament care este un rezumat al doleanţelor corpului didactic, expus in memoriile adresate de acest corp în privinţa salari­zării. D. STAN MORARESCU, cere sacrificii pentru corpul didac­tic, sacrificii ce sunt o necesi­tate vitală pentru cultura nea­mului. D. TRAIAN LALESCU arată că acuzaţiile aduse d-sale pen­tru întocmirea „Curbei Lab­s­­eu” sunt nedrepte. D-sa arată că atunci când ministerul de finanţe a acordat un spor corpului didactic de 500 milioane, comisia budge­tară a stabilit un principiu pentru repartizarea acestui spor și a­­nume, sporurile la salariile mici să fie mai mari, iar la sa­lariile *’** să fie mai mici. Eu n’am făcut altceva, decât o curbă geometrică pentru apli­carea acestui principiu. Nemulţumirile produse au fost din cauza micimii suinii, iar nu din cauza curbii mele. Este drept că prin aplicarea ei s’a făcut o nedreptate în­văţătorilor, dar eu am semna­­lat-o la timp. D. STEFAN ION raportor răspunde tuturor criticilor a­dus«.­­ D ministru ANGELESCU, a­gitând că s’a adus te faţa par­l&lamentului problem« cu carac ■ , complex şi de o importanţi ■fcsitală, spune că va răspun toate acestea cu ocazia­a*7^B de reorganizare a Învăţa­tului, jumătate seara, pentru a con­tinua în şedinţa de noapte, duse de d. dr. Lupaş, spune că, in virtutea tratatului de pace a introdus obligativitatea limbii române în şcolile minoritare şi este neadmisibil ca cetăţenii ro­mâni cari termină o şcoală­­ românească, să nu ştie româ­neşte. Arată că ungurii nu în­treţineau nici o şcoală româ­nească, pe când statul român întreţin următoarele şcoli mi-­­ noritare: 600 ungureşti, 89 ger­mane, 73 de altă naţionalitate, 1­22 şcoli medii ungare, 8 ger­mane, 9 licee ungureşti, 2 ger­mane, afară de şcolile de me­serii şi alteia Numai de când Ardealul a devenit românesc, şcolile ungu­reşti s’au înmulţit. Toate acu­zaţiile de prigonire nu sunt gr­devărate . Arată că s’au clădit 4000 de şcoli rurale. Arată ce sume s’au dat pentru Învăţământ şi spune că d. V. Brătianu a fost foarte darnic. A înfiinţat 2600 biblio­teci, 600 biblioteci la sate, 100 biblioteci pedagogice. Anul acesta se vor începe cursurile de adulţi în cazărmi — idee preconizată de d. mini­stru Duca — pentru că vreau ca toţi cetăţenii acestei ţări să ştie măcar să scrie şi să citească româneşte. D-sa spune că nu a avut nici un amestec In mişcările stu­denţeşti şi de altfel nici nu mai insistă asupra acestei chestiuni. In ceea ce priveşte examenele de admitere, spune că acestea au fost voite de rectori şi de­cani, nu de d-sa. Este adevărat că trebue făcută o sereolă, pen­tru că au pătruns in universi­tate mulţi studenţi cu diplome false. Arată că în ceea ce priveşte sufletul din şcoală Încă există entuziasm şi că dacă in unele părţi nu există, vina este a al­tora şi In special Introducerii politicii in Învăţământ. In ceea ce priveşte salariile corpului didactic, recunoaşte că ele nu sunt suficiente, dar din cele 550 milioane se va rectifi­ca „curba Lalescu“. • Şedinţa se ridică la ora 12 fără un sfert. Şedinţa următoare se anunţă­ pentru Luni 31 cor., le ora d. a. industriaşi 98 co­mercianţi! Faceţi vă re­clamele la ziarul Ştiinţelor şi Călătoriilor.­Orice chel­­tuială făcută cu aceasta, vn SENATUL­ ­, preşedinte M. Phevekyde det­hide şedinţa la ora 3,35. Pe banca ministerială d-niî, Al. Lapenat-j şi N. D. Chirculescu. COMUNICĂRI D. IORGU PREDESCU anun­ţă o interpelare a d-luî minis­tru­ al industrie! şi comerţului asupra­­ scumpire! produselor petrolifere. D EMIL BRAN arată unele ireguli săvârşite cu ocazia îm­proprietăririi la Braşov şi cere îndreptarea lor. E N. MIRONESCU arată ne­regulile săvârşite cu ocazia îm­proprietăririi la Hanul Conarhi în judeţul Tecuci şi roagă pe ministrul de domenii să desco­pere adevărul. Din cauza morarilor Zamfires­­cu şi Maltezeanu la R.­Sărariu se găseşte pâine. Arată că pe piaţă grâul de la 33.000 vagonul a ajuns la BO­SS'") lei vagonul.­­„,.reabă pe d. ministru de războiu de ce nu s’a aprovizio­nat armata când vagonul de grâu era 35.000 lei, iar prefectul cum a tolerat să se consume stocul de grâu pentru ca acum oraşul să cumpere cu 52.000 lei vagonul? Interpelarea Episcopului Vartolomeiu P. S. S. Episcopul VARTOLO­­MEU al Râmnicului Noului Si­­verin, continuând interpelarea în chestia salariilor preoţilor, a spus în rezumat următoarele: „Vin la bugetul ministerului cultelor de 447 milioane. În bu­getul nou nu avem nici un plus faţă de anul trecut. Suma totală a bugetului este de 259 milioane, din ea se scade 70 milioane pen­­tu arte, etc. Aceste 188 milioane sunt pentru întreţinerea urmă­toarelor rituri: ortodox, unit, catolic, reformat, unitar, mozaic , mahomedan. D. ministru AL. LAPEDATU: Trebue să ţineţi seama de­ntru­­luget! „ P. S. S. VARTOLOMEU: Ca să vedem cât rămâne pentru or­todocşi, trebue să scădem între­ţinerea celorlalte culte. Avem la 1 milion ortodocşi 9 miliane, iar la 1 milion catolici 16 mili­oane, chiar la 1 milion mahome­dani avem 10 milioane, caiace arată că aceştia sunt mai bine îngrijiţi decât ortodoxii. Am arătat acestea nu cu gân­dul de a învinui pe cineva, de­oa­rece biserica ţine de toate par­­tim­ele. 14 chiriarhii, dintre cari 3 mitropolii, nu intră aici: Cons­ovirt Bălţi, pici Bucovina Plătim toate consistoriile Tran­silvaniei, plătim 9 consistorii, 20 seminarii, 62 mânăstiri, 132 pro­topopii, 7000 parohii şi 18.500 sa­lariaţi. Suntem puşi în imposibilitate de a ne mişca. Biserica vechiu­lui regat a fost cu desăvârşire neglijată. In ce priveşte salariile preoţi­lor, preoţii minoritari sunt cu peste 50 la sută mai bine plă­tiţi decât cei ortodoxi. I. P. S. S. Mitropolitul MIRON CRISTEA: Preoţii minoritari, pe lingă aceste plăţi din partea Ministerului Cultelor, au averi e lor de milioane, pe cari statul nostru nu I- a atins. P. S. S. VARTOLOMEU: Prea fi muncesc şi ca o dovadă avem gviste, se tipăresc chiar cărţi de spesele lor. Pe de altă parte, ■rooţii noştrii nefiind bine do­­aţi, demisionează din cler. La toate acestea se adaogă la­­bele asupra preoţilor, socotin­­iii de slujba cu o afacere. Am intervenit la ministerul de fi­­inţe şi mi s’a răspuns prin cel­e 8 Culte că veniturile epitrahi­­lului fiind venituri întâmplâ­­■oare sunt supuse la taxe ca ori­­ce salariu. Suntem scoşi până şi din puş­­ilici! S’au suprimat şi da aici peoţii. Hotărârile Consistoriului Su­­prior bisericesc şi ale Sfântului Snod nu se iau în considerare­­ ministerul cultelor. Chiar în Fisia biserica este mai liberă— ş s’a putut organiza; aşa avem oganizată biserica Basarabiei. Poporul nu­­ putem aduce la tserică pentrucă percepţiile, pri­­tjiriile, târgurile, cârciumile, tote stau deschise în sărbători feericile din sate se fac din bă­ii poporului cu pantahuza — atul abia dacă dă 2—3 mii de lei, unci se face o biserică de 1 mi­­on lei. Nici pantahuzele, adică reptul de a cerşi, nu ni se mai limit. Controlaţi rezultatul pantahuz­elor, dar nu opriţi iniţiativa. : Consistoriile eparhiale spiri­­tale au 5 membri judecători, aceste consistorii n’au copişti, aici grefieri. Despre salarii nu mai vorbesc. La 70 de ani, abia ies preoţii cu 6—30 lei lunar. Personalul trebuitor episcopiil­or şi facultăţilor de teologie nu are pregătit. Nu se deu burse, nu se dau ajutoare. Eparhia mea •U 1 milion 200.000 olteni creş­­ini are la cheltueli 15 mii lei. Pentrm întreţinerea palatului şi­­ atâtor binale ni s’a prevăzut 60 lei! Am spus aceste lucruri spre a atrage atenţia d­ară, pentrucă bi­­serica este un pivot al neamu­­ui şi cum veţi îngriji-o, aşa v­eţi avea. D. LAPEDATU, ministrul cui­elor: Se zice că dela seculari­­are (1864) statul n’a făcut nimic'­­entru biserică. Statul a făcut pt ce trebue să facă. Intr’adevăr, secularizarea a auzat pagube materiale şi mo­ale bisericii, dar nu in măsura ce se pretinde. Ce s’a seculari­st? Două categorii de mănăstiri, a­­verile mănăstirilor neînchinate și iverile mănăstirilor închinate. In Moldova e au numai 9 mo­nastiri pământene neînchinate, ărora li s’au lăsat pământ ..s’au înscris în bugetul stata­l ^ Averile moșiilor monastîrilor­­ închinate se treceau peste ho­­i tare. Atunci s'au luat de la greci ! Ii s’au dat Statului, atunci ie- i şit de sub suzeranitatea Turciei ! şi care acuma se organiza. Din­­ secularizare a profitat clerul de mir. In Moldova s’au dat bise­ricilor 8 jum. fălci, în Muntenia I 17 pogoane, în Dobrogea 10 hec­tare. Din secularizare a pier­dut insă elevl monahal, el a­­ pierdut instituţiile culturale. P. S. S. a spus că biserica a orga-­ nizat Statul. E o mare eroare. Când s’a organizat statul în Muntenia şi Moldova a fost n­e­­voe de mitropoliţi şi i-au şi fă­cut. Până la 1919 bisericile paro-c hiale aveau peste 41 mii hectare pământ. Dacă statul era defavorabil bisericii, de ce P. S. S. Vartolo­­meiu a stat in fruntea Casei Bi­­sericei un an şi jumătate. P. S. S. VART­OLOMEIU: Un an şi 2 luni ! J G . D. LAPEDATUSI: Casa Bsericei a restaurat, monumentele istorice, a dotat bisericile,­­adarAn a avut oameni speciali. Iem Statul a făcut Caterr­ala de la Alba Iulia şi a pus temelia ce­lei de la Cluj, a făcut episcopii noui, seminarii la Oradea-Mare, Huşi, Constanta, C. Lung. Declararea bisericii noastre ca ,,biserică dominantă“ arată toa­tă solicitudinea statului. SALARIZAREA CLERULUI ! Salariile sunt insuficiente, dar ne străduim să le ridicăm. Sa­lariile trebuiesc egalizate. Se vor ameliora odată cu ale tutu­ror­­funcţionarilor statului. Părerea mea este: Clerul for­mează o categorie socială care nu trebue salarizată de stat, ci statul numai să re întregească salariile. Preotul nu poa­te fi considerat ca salariat al statu­lui. Sunt biserici in stat cari au din trecut disponibilităţi, sunt­­ preoţi cu sate mai bogate, alţii cu sate mai sărace şi deci tre­bue ajutate. Preoţii trebue să a­ducă o viaţă mai bună în mijlocul societăţii. Trebuesc revizuite veniturile bisericii şi statul să completeze unde lipseşte. Noi n’am luat instituţiile se­culare ale bisericii spre a ie dis-­­ trage, ci spre a le promova. Odată cu unificarea le veţi lua , să le îngrijiţi. D. ministru de finanţe a pro­mis că din excedentele bugetare va da o treime bisericii. Anul acesta, bugetul cultului ortodox va fi traiorat cu 70 milioane. „ Astăzi când mult­ vor­­să dis­crediteze statul cred că este ino­portun să venim noi să spunem că statul nu are solicitudinea. Biserica se va ridica alături de Stat,, care va făcea mai puter­nică pavăză pentru ea (aplauze). Am­ ţinut să pun la punct a­­ceastă chestiune şi mulţumesc P. S. Sale pentru frumoasele cuvinte spuse. Puţină răbdare şi vom ajunge CA Biserica neamului să fie ceia­­ ce­ trebue. (aplauze). P. S. S. VARTOLOMEIU răspun­zând d-lui ministru, spune că s-au secularizat şi averile epis­copiilor, având ca urmare stân­­jenirea activităţii episcopale. Şedinţa se ridică la orele 7. Dela Crim arbitral din Bucureşti In procesul dintre soc. „Pro­gresul român”, V. V. Maltezea- I nu, Banca Sindicatului Agricol­­ Ialomiţa, cu Banca Agricolă şi­­ Salvatore Melone din Neapole, I neputându-se completa cartea de judecată, s’a dat termen du­pă cererea părţilor, la 2 Februa­rie 1924, cu menţinerea dispozi­­ţiunilor jurnalului precedent. De asemenea procesul E. Gher­­ghel cu d. căp. Şt. Alexandres­­cu a fost amânat la 6 Februa­rie 1924, pentru aducerea de martori. Admirabil se prezin­tă vechea revistă românească­­ „Universul Literar“ şi cine mai are vre-o îndoială sfi citească numărul apărut azi Duminică 30 Decembrie ca ur­mătorul bogat şi variat sumar: In preajma sărbătorilor: de Leontin Iliescu; Excluderi uni­versitare de Don José; Sonetele iubirii (urmare) de Leontin Ili­escu ; Căsuța lui Creangă şi E­­minescu de R. Seişeanu ; Casa Curtezanei (din Oscar Wilde), de M. Negru; Pestânci (versuri) de Seb. Hortopan; Lupii din Sacher Masoch, de Charlotte B. Marian; Nunta de Eufrosina Pală ; Figuri parlamentare de­­ Brak ; Ţiganul şi Marea (anec-­­dotă) de N. Ţine ; Cum s’a făcut unirea Bucovinei de I. Dragos­­lav ; Flori de ghiaţă (versuri) de Al. Făgărăşanu; Mamă şi amantă (roman tradus) de V.­­ Bilciurescu ; Pagina copiilor, ru­­­brica filatelică, etc.­­ Luaţi aminte: Abonaţii noui ai revistei „Universul Literar“ participă cu 3 cupoane la tra­gerea marilor premii ai­ zia­rului „Universul“. ­V.—*1. ?31 BÍS MU IH.N­R IN­ W WBBHWB CurierJudiciar Furtul dela vama­­n‘repozite — Confirm­aretu­rii casielului — După cum am arătat, judecă­torul de instrucţie d. Păpadopol după o săptămână de cercetă» în toate direcţiile posibile s'a fixat în convingerea că în rea­litate n’a fost un furt, ci că cei 1 milion şi 100 mii Iei găsiţi lipsă in cassa de fier a vămei- antrepozite au fost sustraşi de către casierul Stănculescu, care a căutat să simuleze existenţa unui furt. De altfel bănuiala aceasta a avut-o judecătorul ca şi mulţi din reprezentanţii autorităţilor cari asistaseră din primul mo­ment al descoperirii dispariţiei la anchetă preliminară. Magis­tratul instructor n’a tradus în­să în fapt această acuzaţie de­cât după ce prin cercetări sâr­­guitoare ajunsese la înlătura­rea oricărei alte ipoteze, desă­vârşiri a unui furt. Ca urmare a acestor investigaţii, parche­tul de acord cu instrucţia a deschis acţiune publică împo­triva lui Stănculescu, nu pen­tru delictul de furt, ci pentru delapidare de bani publici, adi­că : Sustragerea banilor stată l­ui cu­ a căror mânuire era însăr­­cinăt. Tot din cercetările pomenite a rezultat că Stănculescu tre­bue să fi­ fost ajutat în săvârşi­rea faptei lui de către ajutorul de casier Radu Niculescu.­­ Stănculescu a fost arestat,, după cum am anunţat, iar Ni­culescu este ţinut sub suprave­ghere. Mandatul de arestare al lui Stănculescu a fost supus tribu­nalului Ilfov, secţia 1-a, spre confirmare. Arestatul a tăgăduit şi aci vinovăţia sa, fără a putea da vreo explicaţie plauzibilă da modul cum s’ar fi putut să­vârşi un furt în aşa condiţii în cât cassa de bani să nu fie for­ţată nici pe deasupra, nici în interiorul broaştelor celor două Uşi ale căror chei s’au aflat per­manent — cele de la uşa prin­cipală la şeful vămii, iar cele de la compartimentul intern respectiv, la dânsul. Explica­­ţiile cerute erau necesare în a­­părarea lui, întrucât dânsul avea acum sarcina să Împrăştie grelele prezumpţiuni ce-l apasă­ Confirmarea mandatului a fost cerută pe temeiul acestor prezumpţii, a gravităţii faptu­lui şi a necesităţii instrucţiei, de d. procuror Rîşcanu. D-nii avocaţi Rosetti şi B. So- Iacoiu, au pledat pentru infir­mare, invocând lipsa de dovezi. Tribunalul, compus din d. preşed. Cernescu şi jud. Cătu­­neanu, a confirmat mandatul de arestare. Fraudele cu împroprietărirea Chestiunea confirmării prime a mandatelor de arestare emise de judecătorul de instrucţie al cap. 2 în contra funcţionarilor Dimitriu, Nicolau, Bogdan şi Petrescu, de la comitetul a­­grer, — a ajuns precum se ştie, până la Curtea de casaţie, sec­ţia II-a, care judecând recursu­rile lor Vineri, a amânat pro­nunţarea hotărîrei pe Luni. Independent de aceasta, tri­bunalul a fost chemat Sâmbătă, să se pronunţe asupra cererii judecătorului instructor de a se reconfirma mandatele de ares­tare, deoarece Sâmbătă se îm­plinise o lună de la emiterea şi prima confirmare a lor. Tribunalul era compus din d-nii judecători Orleanu şi Sâl­­cianu, iar concluzii pentru­­ne­­confirmare au fost puse de d. procuror G. Ionescu, care a ară­tat că peregrinările dosarului , pe la toate instanţele şi din­­ pricina arestaţilor, a făcut ca­­ instrucţia să j­u-şi poată conti­­­­nua în mod efectiv cercetările. Apărători ai arestaţilor au fost d-nii G. Petrovici, G. Elef­­teriu, Pompiliu loaniţescu, I. Vlădescu şi G. Taşcă. După o lungă deliberare, tri­bunalul a infirmat mandatele de arestare ale celor 4 funcţio­nari. Ei însă n’au fost puşi în li­bertate, fiindcă parchetul ur­mează să se pronunţe Luni, da­că face sau nu apel la Camera de acuzare. Sentinţa la procesul com­­­plotiştilor din Cadrilater După patru zie de desbaterî, Consiliul de războia al corpu­­­lui 2 armată a dat hotărîrea în procesul aşa zisului complot din Cadrilater. Consiliul constatând că nu se face dovada legăturilor acu­zat­­or cu com­itagii­ bulgari, a achitat pe 31 și a condamnat numai pe 4 la câte 3 ani și 1 an închisoare. Dumei şi ini­­­mii — Conferinţa d-lul Z. T. Ganeliov — D. V. T. Cancicov şi-a desvol­­tat ori d. a., la cercul de studiu al partidului naţional în faţa unui select auditoriu confe­rinţa despre : Demagogia şi ne­cinstea în politică. Conferenţiarul descrie starea rea a ţării, din punct de vedere politic şi economic, stare care se datoreşte nepregătirii ţării, din cauza demagogiei întronate de Partidul liberal, în cursul celor 40 ani de guvernare dina­intea războiului. Partidul liberal, ca să poată guverna, cu demagogie a desfi­inţat încep­utul de democraţie, ce se ivise în partidul social, dizolvându-l­ prin atragerea intelectualilor social şi prin desfiinţarea clubului lor şi tri­miţând la puşcărie pe acei cari împrăştiau Constituţia la ţară. Rămaşi singuri, liberalii au împiedicat partidul conservator să facă ceva, deslănţuind de­magogia­, împotriva legii mine­lor lui Carp la 1893 , a legii lui Maxim, a lui Lascăr Catargiu, pentru ca azi să facă naţionali­zarea subsolului, iar Constan­­tinescu să aplice în mod dra­­comic legea lui Maxim.­­ Reaminteşte arti­colul lui Spiru Habet, cu ridicarea pie­trelor în contra guvernului con-­­ servator, care vroia la 1907 să proclame starea de acedus pentru ca a doua zi, Sturza, luând puterea, să bage în pă­mânt 11 mii ţărani. D. Cancicov arată că, conser­vatorii n'au fost împotriva de­mocraţiei adevărate. Cfeează pasagii din articolele publicate din „Voinţa Naţio­­nală” (7 Noembrie 1910) că marele om de stat Take Io­nescu a vrut In 1907 să facă ŞÎ exproprierea şî votul universal. Conservatorii a­u primit ex­proprierea lui Cogălnîceanu, au întins’o sub Petre Carp şi au admîs’o fără discuţie la 1918. Vorbind de războiul noştri, conferenţiarul spune că am in­trat nepregătiţi, iar exproprie­rea şi votul universal date în ultimul moment pe front au avut lipsurile nepregătirei. D. Cancicov încheiă arătând că rolul partidului naţional în democraţie este imens şi e for­mulat în proclamaţia de-a Alba-Iulia. T. Z. O licitaţie la Cluj —Halse pentru anume slst&aşi ai primăriei. — Gam­os se ţi­ne o licitaţie, dar nai ales cum do se incurajeazâ comercianţii români. — kîsr.smal infecta!at de June*. — ; - Cluj. 28 Decembrie Primăria Clujului a luat dis­poziţia să îmbrace intr’o anume uniformă, pe funcţionarii ei in­feriori : uşieri, guarzi, etc. Pen­tru aceasta — cum şi trebuia de altfel — a fixat o licitaţie publica, anunţată din vreme, ca licitatorii să prel­ate şi costul stofei şi preţul lucrului. La ziua fixată pentru licitaţie, comanda costumelor nu s'a adjudecat a­­supra nîciunui licitator. Urma fireşte să se fixeze un nou termen pentru licitaţie. Urma, dar termenul nu s’a fixat şi totuşi comanda haine­lor s'a dat unuia dintre licita­torii dela cea dintâi licitaţie. E prin urmare o neregulă dintre cele mai mar, în ce pri­veşte procedarea primări care nu ţine’n seamă prevederile contabilităţii generale a statu­lui şi se conduce după... hatâr. Dar mai e ceva. Confecţiona­rea ha­ilor a fost încredinţată de primăria Clujului unei case, care a pretins cu 400 lei mai mult la costum decât un ne­gustor român, care oferta şi un preţ mai redus şi o stofă ma* bună — după cum mi se spune dela Camera de comerț, —» unde negustorul român s’a J plâns șir* cerut necesarul spri-­f jüh *tt Să mai comentăm şî noi a­­supra procedării ? Găsim inu­til, căci expunerea faptelor con­­stitue destulă gravitate osândî­­toare. Dar negustorul, care a cons­tatat neregula săvârşită de pri­mărie, a reclamat prefectului judeţului, care în loc de a lua o măsură în consecinţă, a expri­mat un aforism, numind pe numele cel adevărat, ce a’a făcut cu această licitaţie. * Dar să mai notăm aci, că a­supra acestui lucru, s’a vorbit şi la clubul liberal, al cărui membru ni se spune, că e d. primar al oraşului. Şi şef al partidului liberal local e d. N. Bănescu, rectorul Universităţii, dîn Cluj. S’a discutat, adică s’a constatat faptul şi atât, căci simplele riposte ale avocatului Fabius, care ar fi cerut iniţia­tiva unor sancţiuni pentru in­trarea în legalitate administra­tivă, au rămas ecouri romanti­ce in lunecarea actualului re­gim administrativ. 1 Brak Citiţi M pd­Ef fen i m si i mm

Next