Universul, ianuarie 1924 (Anul 42, nr. 1-22)
1924-01-01 / nr. 1
— ședințeie din 29 Decembrie —■ UNIVERSE fj‘: ( vizn d. M. Orbanu • jjlBlBM prezenți d-nii : v. Bra- HHHHk CristaatiruNsr»), g. G. •JP^LBu, gBn. Văitoianu. mSsBm' ;r ■■HBpi&C'OTir.I LA mjGKT S®ffi8® C anișteanu protejează g|||||||M faptului că 3’a declarat raWfflPdiscuția la mesaj, suprimându-i? astfel dreptul la cuvânt al celor Înscrişi. Intrucât acestora nu li s-au dat putinţa ca nici măcar la discuţia pe articole să partici- jpe, oratorul se foloseşte de acest prilej, ca să pue în discuţie în- treaga problemă a salarizării corpului didactic. Preşedintele însă îi ia cuvântul, sub motiv că a depăşit cadrul unei discuţii la sumar. IULIU MANIU ia cuvântul tot la sumar şi răspunde învinuirii formulate de d. Vintilă Brătianu, în răspunsul dat discuţiei la buget, împotriva partidului naţional, cum că ar fi animat de intenţii autonomiste. D. Maniu protestează şi aduce dovada deliberărilor de la Alba Iulia, unde fruntaşii acestui partid şi în special d-sa, au înlăturat formal şi categoric din discuţie orice idee de autono- mie. Aceiaşi desminţire dă d-sa şi acuzării, că partidul naţional ar fi urmărit formarea unei armate autonome a Ar-’ea’ului. Când s’a ordonat mobilizarea in Ardeal, 19&st.a s’a făcut numai cu autorizarea'ministerului de război din Bucureşti. Tot aşa de neîntemeiată consideră d. Maniu şi insinuarea că d-sa ar fi amânat fără nici un just motiv o conferinţă anunţată la ,,Institutul social“, amintind că în acel timp d-sa era bolnav în pat şi cu piciorul rupt. D. Brătianu a mai spus că d. Maniu a refuzat în 1919 presi- Ldenţia consiliului de miniştri du »pa retragere», guvernului Văitoianu şi c& acest refuz s’ar datora ‘•»gionariamului său şi al partidului naţional. Tabuie sfârşită odată pentru totdeauna, r&spun*stă legendă. Nuci o prezidenţie de consiliu 1919 şi sunt gata j nd şi faţă de ori':ice aceaită nestiune, spre a a. :e răspunderea side azi k*raporta- j rt’or dintre t irtide. în. VINI ,a BRATIANU răs- 1 P'Tîde că n cuvântarea sa n’a Stabil nici un raport cauzale nt'*e se • . .ui prezidenției din par'ta d luî Maniu și chestîa regionalismului. Apelez la măr. f ’rfa Jntregeî opoziții. N’am * ^»pus decât atât că simpatia noafctră pentru ardeleni era cșa de ■nare in cât nîcî un om din Bkf un partid n’ar fi avut niric de zis 'n 1619 contra unui guvern naţional prezidat de d. Maniu. Este exact, d-le Mirto ? D. ED. MIRTO . După cât îmi amintesc acesta a fost Înţelesul cuvintelor d-lui V. Brătianu din discursul său. D. dr. C. ANGELESCU depune un proiect pentru deschiderea unui credit de 500.000 lei pe seama ministerului de instrucție publică. D. AL. CONSTANTINESCU de- pune un proect pentru deschidere de credit. D. gen. MARDARESCU depu-ne un proiect de lege pentru modificarea legii pensiilor invalizilor de război, cu amendamentele pe care i le-a adus Senatul. D. V. BRATIANU depune un ' proiect de lege pentru modificarea legei contabilităţei generale a statului, proiect prin care se »suprimă ordonanţele şi avizele de !MPONERki^BOOATITniOR ŞI STRAÎWB.ORD. dr. I. JIANU depune un'pro* iect de lege din iniţiativă p*ţia- 1 mentară, prin care se propune fcn, impozit pe averea îmbogăţiţilor de război şi faţă de streinii stabiliţi în ţară după război. Prin proiect se propune ca veniturile ce se vor realiza din aceste impozite să fie alocate: ministerului de război pentru înzestrarea armatei; ministerului sănătăţii publice şi celui de instrucţie publicâ. ă D.sa cere urgenţa si Camera L admite■ D V. BRATIANU consideră Bpestiunea prea importanta pen■lnJ s fi rezo’vată printr’un pro- B ct laconic ca cel prezentat. Im- Bhozitul pe averea îmbogfiţiţîlor B.s prfvăzut într’un singur artr Bjig^^conatitue un pericol D. ED. MIRTO se referă la exploatările de păduri şi întreabă pe d. ministru al domeniilor ce măsuri a luat contra conducătorilor Băncei regionale din Cernăuţi, cari au vândut, după cum a dovedit şi d. dr. Pistiner, o cantitate de lemne ce aparţinea băncii la două persoane, ce au realizat un câştig de 9 milioane. P. AL. CONSTANTINESCU răspunde că va institui o anchetă. D. CESAR SPREANU critică sistemul exploatărilor în regie a pădurilor statului şi cere ca ele să fie date în exploatare cooperativelor săteşti sau scoase în licitaţie. Critică de asemenea exploata- rea în regie a peştelui, arătând că prin organizaţia actuală a pescăriilor statului, populaţia este lipsită de peşte iar statul nu realizează veniturile ce ar trebui să le dea o ramură de bogăţie aşa de importantă. D. AL. CONSTANTINESCU răspunde că exploatarea în regie a pădurilor, a înlesnit statu- lui procurarea lemnelor nece- ! sare construirii de şcoli, ceea ce I s’ar fi obţinut mai greu şi mai scump, dacă pădurile ar fi fost date î n exploatarea particulari- lor. Înclinaţi spre speculă. Recunoaşte că produsul pescă- lîilor nu satisface necesităţile dar cauza stă în insuficienţa vânătorilor pescari şi în lipsa ins- trumentelor de pescuit. Menţio- ■ neaza apoi că în ultimii doi ani s’au realizat totuşi, unele prog-cree, iar veniturile statului au sperit. Bugetul este pus la vot şi adoptat. LA BUGETUL COMUNICAŢIILOR Se ia în discuţie bugetul ministerului de comunicaţii. D. CESAR SPINEANU se ridică împotriva sporirii preţului la cărbune consimţit de minister, ca un avantagiu creiat pentru soc. Petroşani, care a monopolizat aproape aprovizionarea cu cărbuni a căilor ferate. D-sa cere apoi: sporirea fondului pentru ITpoTafificrarea podurilor desfiinţarea a-telierelor volante şi îmbunătăţiri aduse serviciilor de navigaţie maritimă şi fluvială, cum şi serviciului de poştă, telegraf şi telefon. D. gen. VATTOIANU ministru al comunicaţiilor răspunde că atât repararea podurilor cât şi organizarea serviciului poştal fac progrese simţitoare. In ce priveşte aprovizionarea cu cărbuni, arată că preţurile sunt fixate de către o comisiune şi nu poate fi vorba de privilegiul unei anume societăţi, când preţurile sunt aceleaşi pentru toate întreprinderile carbonifere. Preocuparea noastră este de a înlocui consumul păcurii cu combustibilul solid. Se pune la vot bugetul şi este adoptat Se votează fără discuţie bugetul industriei şi comerţului. LA BUGETUL ARMATEI D. GR. FILIPESCU afirmă principiul că chestiunile referitoare la armată e bine să fie scoase din cadrul politicei obişnuite, spre a fi cercetate numai din punct de vedere al intereselor generale. Constată că soldele sunt mici şi că din această cauză cei ce se dedică profesiune militare fac operă de apostolat Numărul ofiţerilor se subţiază, deoarece dacă In 1923 aveam 4754 de sublocotenenţi, In 1924 numărul lor este fixat la 3521. Statul nu trebue să facă nici o economie pentru asigurarea cadrelor ofiţereşti. Cu atât mai condamnabilă apare economia in această direcţie, cu cât In străinătate avem ofiţeri in misiune plătiţi cu sume exagerate. Un colonel la Londra primeşte 8800 lire pe lună, adică 3.600.000 lei sau 800 fr. francezi pe zi Constată că atât sumele prevăzute pentru echipament cât şi cele pentru armament sunt prea mici faţă de necesităţile reale şi crede că printr’o politică financiară mai bună «i una » de valorificare a producţiunei ^g^putea obţine mijloacele Masare. In ce priveşte ataşaţii militari li s’a aplicat acelaş regim ca şi corpului diplomatic. Arată apoi îmbunătăţirile aduse echipamentului, care a fost găsit în 1922 într’o situaţie deplorabilă. D. N. IORGA: Cum vă explicaţi dvs. că generalul Averescu a putut lăsa armata în halul acesta ? D. gen. MARDARESCU: S’a dat soldaţilor echipamentul la eliberare şi au găsit rafturile goale. D. IORGA: Eu vă cred pe dvs., dar nu înţeleg pe gen. Avereeen. D. gen. MARDARESCU spune ca armamentul nu se face prin bugetul ordinar ci prin credite extraordinare. Satisfacerea marilor nevoi ale armatei depinde de vistieria statului. Bugetul este pus la vot şi adoptat. D. N. BALANESCU (care prezidează), roagă pe deputaţi să participe în număr suficient la şedinţa de noapte, pentru a termina votarea bugetelor. PROIECTE VOTATE D. V. BRATIANU cere intervertirea ordinei de zi, spre a se vota o serie de proiecte, care au obţinut votul Senatului. Adunarea votează fără discuţie , proiectul pentru acordare de avansuri funcţionarilor din teritoriile alipite; proiectul pentru sporirea timbrului de asistenţă socială; proiectul prin Şedinţa se deschide la ora 9 şi 30 searacare se prelungeşte pe încă un an funcţionarea actualelor comisii interimare şi „artiştii“ din Ardeal şi Banat; proiectul pentru modificarea art. 94, 95 şi 96 din legea minelor; proiectul prin care se autoriză încredinţarea conducerei operei române cu caet de sarcini unei personalităţi muzicale recunoscute; proiectul prin care institutul meteorologic se trece de la ministerul de domenii la cel de instrucţie publică; deschiderea unui credit de 74 milioane pentru ministerul de finanţe şi utiler credite io rhimrain? p»« tru cooperaţie; modificarea legii pentru reformarea şi pen-I sionarea gradelor inferioare mih ’litare.«• Se ie ia apoi discuţia bugetelor. BUGETUL INSTRUCŢIEI PUBLICE La bugetul ministerului de instrucţie vorbeşte de ANDREI IPORA, care se ocupă de capitolul I referitor la subvenţiile şcolilor minoritare şi subliniază faptul că în schimbul subvenţiilor primite de la statul nostru, şcolile minorităţilor nu sunt supuse ordonanţelor date de minister. D-sa atrage atenţia asupra insuficienţei şcolilor elementare mai ales în Ardeal (ţara Moţilor, şi cere ca o parte din fondul construcţiilor şcolare să fie repartizat şi pentru nevoile Ardealului. D-sa mai cere un spor de 50 la sută în favoarea învăţătorilor misionari din zona culturală. Cere în acelaş timp clarificarea situaţiei şcolilor confesionale în ce priveşte corpul didactic, deoarece în prezent nu se ştie dacă depind de minister, care plăteşte lefurile sau de consistoriu. D. SPANEŞTEANU face o amplă expunere a regimurilor de salarizare a corpului didactic şi trecând la situaţia de azi, o judecă în comparaţie cu situaria celorlalte categorii de funcţionari şi relevă nedreptatea creată corpului didactic prin aplicarea curbei Lalescu. Dintre toate categoriile învăţământului, cei mai greu loviţi sunt institutorii. In timp normal ei erau egalizaţi în salarii cu preşedinele de tribunal, in vreme ce azi primesc acelaş salariu ca şi uşierii de minister. Din această pricină golurile se înmulţesc în acest corp şi ele sunt Împlinite cu suplinitori și cu fete. In concluzie d. Spânișteanu cere ca la acordarea sporului pentru membrii corpului didactic să se aibă in vedere salariile de bază din 1919. C ORPURILE LEGIUITOARE C A ]Vt E 1”1 A ■ n Şedinţa de noapte Prezidează d. N. Bălănescu. Pe banca ministerială d-nîi V. Brătianu, dr. C. Angelescu, general Văitoianu I. G. Duca, Al. Lăpedatu şi N. Chirculescu. D. LEONTE MOLDOVANU în discuţia budgetului ministe- ruluî înstrucţiunii publice, ftră- i tând situaţia tristă a corpului didactic, cere să se aplice „Curba Lalescu“ ţinând seamă de salariile din 1919. Se impune ca dascălii să fie puşi în asemenea situaţie ca să fie adevăraţi apostol ai neaimulut aşa cum au fost până în prezent. D. GH. POP arată nevoia de cultură pentru realizarea unei vieţi democratice, spunând că democraţia fără cultură nu poate fi un regim politic normal. Cere să se dea o atenţie specială învăţământului secundar, unde se observă o aglomeraţie mare. D. MINISTRU ANGHELESCU: Vasăzică nu este criza învăţământului. Toată lumea merge la şcoală. D. G. POP mai departe arată că a neglija în provinciile alipite, Învăţământul, ar fi un pericol naţional. D. MIRCEA depune un amendament care este un rezumat al doleanţelor corpului didactic, expus in memoriile adresate de acest corp în privinţa salarizării. D. STAN MORARESCU, cere sacrificii pentru corpul didactic, sacrificii ce sunt o necesitate vitală pentru cultura neamului. D. TRAIAN LALESCU arată că acuzaţiile aduse d-sale pentru întocmirea „Curbei Labseu” sunt nedrepte. D-sa arată că atunci când ministerul de finanţe a acordat un spor corpului didactic de 500 milioane, comisia budgetară a stabilit un principiu pentru repartizarea acestui spor și anume, sporurile la salariile mici să fie mai mari, iar la salariile *’** să fie mai mici. Eu n’am făcut altceva, decât o curbă geometrică pentru aplicarea acestui principiu. Nemulţumirile produse au fost din cauza micimii suinii, iar nu din cauza curbii mele. Este drept că prin aplicarea ei s’a făcut o nedreptate învăţătorilor, dar eu am semnalat-o la timp. D. STEFAN ION raportor răspunde tuturor criticilor adus«. D ministru ANGELESCU, agitând că s’a adus te faţa parl&lamentului problem« cu carac ■ , complex şi de o importanţi ■fcsitală, spune că va răspun toate acestea cu ocaziaa*7^B de reorganizare a Învăţatului, jumătate seara, pentru a continua în şedinţa de noapte, duse de d. dr. Lupaş, spune că, in virtutea tratatului de pace a introdus obligativitatea limbii române în şcolile minoritare şi este neadmisibil ca cetăţenii români cari termină o şcoală românească, să nu ştie româneşte. Arată că ungurii nu întreţineau nici o şcoală românească, pe când statul român întreţin următoarele şcoli mi- noritare: 600 ungureşti, 89 germane, 73 de altă naţionalitate, 122 şcoli medii ungare, 8 germane, 9 licee ungureşti, 2 germane, afară de şcolile de meserii şi alteia Numai de când Ardealul a devenit românesc, şcolile ungureşti s’au înmulţit. Toate acuzaţiile de prigonire nu sunt grdevărate . Arată că s’au clădit 4000 de şcoli rurale. Arată ce sume s’au dat pentru Învăţământ şi spune că d. V. Brătianu a fost foarte darnic. A înfiinţat 2600 biblioteci, 600 biblioteci la sate, 100 biblioteci pedagogice. Anul acesta se vor începe cursurile de adulţi în cazărmi — idee preconizată de d. ministru Duca — pentru că vreau ca toţi cetăţenii acestei ţări să ştie măcar să scrie şi să citească româneşte. D-sa spune că nu a avut nici un amestec In mişcările studenţeşti şi de altfel nici nu mai insistă asupra acestei chestiuni. In ceea ce priveşte examenele de admitere, spune că acestea au fost voite de rectori şi decani, nu de d-sa. Este adevărat că trebue făcută o sereolă, pentru că au pătruns in universitate mulţi studenţi cu diplome false. Arată că în ceea ce priveşte sufletul din şcoală Încă există entuziasm şi că dacă in unele părţi nu există, vina este a altora şi In special Introducerii politicii in Învăţământ. In ceea ce priveşte salariile corpului didactic, recunoaşte că ele nu sunt suficiente, dar din cele 550 milioane se va rectifica „curba Lalescu“. • Şedinţa se ridică la ora 12 fără un sfert. Şedinţa următoare se anunţă pentru Luni 31 cor., le ora d. a. industriaşi 98 comercianţi! Faceţi vă reclamele la ziarul Ştiinţelor şi Călătoriilor.Orice cheltuială făcută cu aceasta, vn SENATUL , preşedinte M. Phevekyde dethide şedinţa la ora 3,35. Pe banca ministerială d-niî, Al. Lapenat-j şi N. D. Chirculescu. COMUNICĂRI D. IORGU PREDESCU anunţă o interpelare a d-luî ministru al industrie! şi comerţului asupra scumpire! produselor petrolifere. D EMIL BRAN arată unele ireguli săvârşite cu ocazia împroprietăririi la Braşov şi cere îndreptarea lor. E N. MIRONESCU arată neregulile săvârşite cu ocazia împroprietăririi la Hanul Conarhi în judeţul Tecuci şi roagă pe ministrul de domenii să descopere adevărul. Din cauza morarilor Zamfirescu şi Maltezeanu la R.Sărariu se găseşte pâine. Arată că pe piaţă grâul de la 33.000 vagonul a ajuns la BOSS'") lei vagonul.„,.reabă pe d. ministru de războiu de ce nu s’a aprovizionat armata când vagonul de grâu era 35.000 lei, iar prefectul cum a tolerat să se consume stocul de grâu pentru ca acum oraşul să cumpere cu 52.000 lei vagonul? Interpelarea Episcopului Vartolomeiu P. S. S. Episcopul VARTOLOMEU al Râmnicului Noului Siverin, continuând interpelarea în chestia salariilor preoţilor, a spus în rezumat următoarele: „Vin la bugetul ministerului cultelor de 447 milioane. În bugetul nou nu avem nici un plus faţă de anul trecut. Suma totală a bugetului este de 259 milioane, din ea se scade 70 milioane pentu arte, etc. Aceste 188 milioane sunt pentru întreţinerea următoarelor rituri: ortodox, unit, catolic, reformat, unitar, mozaic , mahomedan. D. ministru AL. LAPEDATU: Trebue să ţineţi seama dentruluget! „ P. S. S. VARTOLOMEU: Ca să vedem cât rămâne pentru ortodocşi, trebue să scădem întreţinerea celorlalte culte. Avem la 1 milion ortodocşi 9 miliane, iar la 1 milion catolici 16 milioane, chiar la 1 milion mahomedani avem 10 milioane, caiace arată că aceştia sunt mai bine îngrijiţi decât ortodoxii. Am arătat acestea nu cu gândul de a învinui pe cineva, deoarece biserica ţine de toate partimele. 14 chiriarhii, dintre cari 3 mitropolii, nu intră aici: Consovirt Bălţi, pici Bucovina Plătim toate consistoriile Transilvaniei, plătim 9 consistorii, 20 seminarii, 62 mânăstiri, 132 protopopii, 7000 parohii şi 18.500 salariaţi. Suntem puşi în imposibilitate de a ne mişca. Biserica vechiului regat a fost cu desăvârşire neglijată. In ce priveşte salariile preoţilor, preoţii minoritari sunt cu peste 50 la sută mai bine plătiţi decât cei ortodoxi. I. P. S. S. Mitropolitul MIRON CRISTEA: Preoţii minoritari, pe lingă aceste plăţi din partea Ministerului Cultelor, au averi e lor de milioane, pe cari statul nostru nu I- a atins. P. S. S. VARTOLOMEU: Prea fi muncesc şi ca o dovadă avem gviste, se tipăresc chiar cărţi de spesele lor. Pe de altă parte, ■rooţii noştrii nefiind bine doaţi, demisionează din cler. La toate acestea se adaogă labele asupra preoţilor, socotiniii de slujba cu o afacere. Am intervenit la ministerul de fiinţe şi mi s’a răspuns prin cele 8 Culte că veniturile epitrahilului fiind venituri întâmplâ■oare sunt supuse la taxe ca orice salariu. Suntem scoşi până şi din puşilici! S’au suprimat şi da aici peoţii. Hotărârile Consistoriului Suprior bisericesc şi ale Sfântului Snod nu se iau în considerare ministerul cultelor. Chiar în Fisia biserica este mai liberă— ş s’a putut organiza; aşa avem oganizată biserica Basarabiei. Poporul nu putem aduce la tserică pentrucă percepţiile, pritjiriile, târgurile, cârciumile, tote stau deschise în sărbători feericile din sate se fac din băii poporului cu pantahuza — atul abia dacă dă 2—3 mii de lei, unci se face o biserică de 1 mion lei. Nici pantahuzele, adică reptul de a cerşi, nu ni se mai limit. Controlaţi rezultatul pantahuzelor, dar nu opriţi iniţiativa. : Consistoriile eparhiale spiritale au 5 membri judecători, aceste consistorii n’au copişti, aici grefieri. Despre salarii nu mai vorbesc. La 70 de ani, abia ies preoţii cu 6—30 lei lunar. Personalul trebuitor episcopiilor şi facultăţilor de teologie nu are pregătit. Nu se deu burse, nu se dau ajutoare. Eparhia mea •U 1 milion 200.000 olteni creşini are la cheltueli 15 mii lei. Pentrm întreţinerea palatului şi atâtor binale ni s’a prevăzut 60 lei! Am spus aceste lucruri spre a atrage atenţia dară, pentrucă biserica este un pivot al neamuui şi cum veţi îngriji-o, aşa veţi avea. D. LAPEDATU, ministrul cuielor: Se zice că dela seculariare (1864) statul n’a făcut nimic'entru biserică. Statul a făcut pt ce trebue să facă. Intr’adevăr, secularizarea a auzat pagube materiale şi moale bisericii, dar nu in măsura ce se pretinde. Ce s’a secularist? Două categorii de mănăstiri, averile mănăstirilor neînchinate și iverile mănăstirilor închinate. In Moldova e au numai 9 monastiri pământene neînchinate, ărora li s’au lăsat pământ ..s’au înscris în bugetul statal ^ Averile moșiilor monastîrilor închinate se treceau peste hoi tare. Atunci s'au luat de la greci ! Ii s’au dat Statului, atunci ie- i şit de sub suzeranitatea Turciei ! şi care acuma se organiza. Din secularizare a profitat clerul de mir. In Moldova s’au dat bisericilor 8 jum. fălci, în Muntenia I 17 pogoane, în Dobrogea 10 hectare. Din secularizare a pierdut insă elevl monahal, el a pierdut instituţiile culturale. P. S. S. a spus că biserica a orga- nizat Statul. E o mare eroare. Când s’a organizat statul în Muntenia şi Moldova a fost nevoe de mitropoliţi şi i-au şi făcut. Până la 1919 bisericile paro-c hiale aveau peste 41 mii hectare pământ. Dacă statul era defavorabil bisericii, de ce P. S. S. Vartolomeiu a stat in fruntea Casei Bisericei un an şi jumătate. P. S. S. VARTOLOMEIU: Un an şi 2 luni ! J G . D. LAPEDATUSI: Casa Bsericei a restaurat, monumentele istorice, a dotat bisericile,adarAn a avut oameni speciali. Iem Statul a făcut Caterrala de la Alba Iulia şi a pus temelia celei de la Cluj, a făcut episcopii noui, seminarii la Oradea-Mare, Huşi, Constanta, C. Lung. Declararea bisericii noastre ca ,,biserică dominantă“ arată toată solicitudinea statului. SALARIZAREA CLERULUI ! Salariile sunt insuficiente, dar ne străduim să le ridicăm. Salariile trebuiesc egalizate. Se vor ameliora odată cu ale tuturorfuncţionarilor statului. Părerea mea este: Clerul formează o categorie socială care nu trebue salarizată de stat, ci statul numai să re întregească salariile. Preotul nu poate fi considerat ca salariat al statului. Sunt biserici in stat cari au din trecut disponibilităţi, sunt preoţi cu sate mai bogate, alţii cu sate mai sărace şi deci trebue ajutate. Preoţii trebue să aducă o viaţă mai bună în mijlocul societăţii. Trebuesc revizuite veniturile bisericii şi statul să completeze unde lipseşte. Noi n’am luat instituţiile seculare ale bisericii spre a ie dis- trage, ci spre a le promova. Odată cu unificarea le veţi lua , să le îngrijiţi. D. ministru de finanţe a promis că din excedentele bugetare va da o treime bisericii. Anul acesta, bugetul cultului ortodox va fi traiorat cu 70 milioane. „ Astăzi când mult vorsă discrediteze statul cred că este inoportun să venim noi să spunem că statul nu are solicitudinea. Biserica se va ridica alături de Stat,, care va făcea mai puternică pavăză pentru ea (aplauze). Am ţinut să pun la punct această chestiune şi mulţumesc P. S. Sale pentru frumoasele cuvinte spuse. Puţină răbdare şi vom ajunge CA Biserica neamului să fie ceia ce trebue. (aplauze). P. S. S. VARTOLOMEIU răspunzând d-lui ministru, spune că s-au secularizat şi averile episcopiilor, având ca urmare stânjenirea activităţii episcopale. Şedinţa se ridică la orele 7. Dela Crim arbitral din Bucureşti In procesul dintre soc. „Progresul român”, V. V. Maltezea- I nu, Banca Sindicatului Agricol Ialomiţa, cu Banca Agricolă şi Salvatore Melone din Neapole, I neputându-se completa cartea de judecată, s’a dat termen după cererea părţilor, la 2 Februarie 1924, cu menţinerea dispoziţiunilor jurnalului precedent. De asemenea procesul E. Gherghel cu d. căp. Şt. Alexandrescu a fost amânat la 6 Februarie 1924, pentru aducerea de martori. Admirabil se prezintă vechea revistă românească „Universul Literar“ şi cine mai are vre-o îndoială sfi citească numărul apărut azi Duminică 30 Decembrie ca următorul bogat şi variat sumar: In preajma sărbătorilor: de Leontin Iliescu; Excluderi universitare de Don José; Sonetele iubirii (urmare) de Leontin Iliescu ; Căsuța lui Creangă şi Eminescu de R. Seişeanu ; Casa Curtezanei (din Oscar Wilde), de M. Negru; Pestânci (versuri) de Seb. Hortopan; Lupii din Sacher Masoch, de Charlotte B. Marian; Nunta de Eufrosina Pală ; Figuri parlamentare de Brak ; Ţiganul şi Marea (anec-dotă) de N. Ţine ; Cum s’a făcut unirea Bucovinei de I. Dragoslav ; Flori de ghiaţă (versuri) de Al. Făgărăşanu; Mamă şi amantă (roman tradus) de V. Bilciurescu ; Pagina copiilor, rubrica filatelică, etc. Luaţi aminte: Abonaţii noui ai revistei „Universul Literar“ participă cu 3 cupoane la tragerea marilor premii ai ziarului „Universul“. V.—*1. ?31 BÍS MU IH.NR IN W WBBHWB CurierJudiciar Furtul dela vaman‘repozite — Confirmareturii casielului — După cum am arătat, judecătorul de instrucţie d. Păpadopol după o săptămână de cercetă» în toate direcţiile posibile s'a fixat în convingerea că în realitate n’a fost un furt, ci că cei 1 milion şi 100 mii Iei găsiţi lipsă in cassa de fier a vămei- antrepozite au fost sustraşi de către casierul Stănculescu, care a căutat să simuleze existenţa unui furt. De altfel bănuiala aceasta a avut-o judecătorul ca şi mulţi din reprezentanţii autorităţilor cari asistaseră din primul moment al descoperirii dispariţiei la anchetă preliminară. Magistratul instructor n’a tradus însă în fapt această acuzaţie decât după ce prin cercetări sârguitoare ajunsese la înlăturarea oricărei alte ipoteze, desăvârşiri a unui furt. Ca urmare a acestor investigaţii, parchetul de acord cu instrucţia a deschis acţiune publică împotriva lui Stănculescu, nu pentru delictul de furt, ci pentru delapidare de bani publici, adică : Sustragerea banilor stată lui cu a căror mânuire era însărcinăt. Tot din cercetările pomenite a rezultat că Stănculescu trebue să fi fost ajutat în săvârşirea faptei lui de către ajutorul de casier Radu Niculescu. Stănculescu a fost arestat,, după cum am anunţat, iar Niculescu este ţinut sub supraveghere. Mandatul de arestare al lui Stănculescu a fost supus tribunalului Ilfov, secţia 1-a, spre confirmare. Arestatul a tăgăduit şi aci vinovăţia sa, fără a putea da vreo explicaţie plauzibilă da modul cum s’ar fi putut săvârşi un furt în aşa condiţii în cât cassa de bani să nu fie forţată nici pe deasupra, nici în interiorul broaştelor celor două Uşi ale căror chei s’au aflat permanent — cele de la uşa principală la şeful vămii, iar cele de la compartimentul intern respectiv, la dânsul. Explicaţiile cerute erau necesare în apărarea lui, întrucât dânsul avea acum sarcina să Împrăştie grelele prezumpţiuni ce-l apasă Confirmarea mandatului a fost cerută pe temeiul acestor prezumpţii, a gravităţii faptului şi a necesităţii instrucţiei, de d. procuror Rîşcanu. D-nii avocaţi Rosetti şi B. So- Iacoiu, au pledat pentru infirmare, invocând lipsa de dovezi. Tribunalul, compus din d. preşed. Cernescu şi jud. Cătuneanu, a confirmat mandatul de arestare. Fraudele cu împroprietărirea Chestiunea confirmării prime a mandatelor de arestare emise de judecătorul de instrucţie al cap. 2 în contra funcţionarilor Dimitriu, Nicolau, Bogdan şi Petrescu, de la comitetul agrer, — a ajuns precum se ştie, până la Curtea de casaţie, secţia II-a, care judecând recursurile lor Vineri, a amânat pronunţarea hotărîrei pe Luni. Independent de aceasta, tribunalul a fost chemat Sâmbătă, să se pronunţe asupra cererii judecătorului instructor de a se reconfirma mandatele de arestare, deoarece Sâmbătă se împlinise o lună de la emiterea şi prima confirmare a lor. Tribunalul era compus din d-nii judecători Orleanu şi Sâlcianu, iar concluzii pentruneconfirmare au fost puse de d. procuror G. Ionescu, care a arătat că peregrinările dosarului , pe la toate instanţele şi din pricina arestaţilor, a făcut ca instrucţia să ju-şi poată continua în mod efectiv cercetările. Apărători ai arestaţilor au fost d-nii G. Petrovici, G. Elefteriu, Pompiliu loaniţescu, I. Vlădescu şi G. Taşcă. După o lungă deliberare, tribunalul a infirmat mandatele de arestare ale celor 4 funcţionari. Ei însă n’au fost puşi în libertate, fiindcă parchetul urmează să se pronunţe Luni, dacă face sau nu apel la Camera de acuzare. Sentinţa la procesul complotiştilor din Cadrilater După patru zie de desbaterî, Consiliul de războia al corpului 2 armată a dat hotărîrea în procesul aşa zisului complot din Cadrilater. Consiliul constatând că nu se face dovada legăturilor acuzator cu comitagii bulgari, a achitat pe 31 și a condamnat numai pe 4 la câte 3 ani și 1 an închisoare. Dumei şi inimii — Conferinţa d-lul Z. T. Ganeliov — D. V. T. Cancicov şi-a desvoltat ori d. a., la cercul de studiu al partidului naţional în faţa unui select auditoriu conferinţa despre : Demagogia şi necinstea în politică. Conferenţiarul descrie starea rea a ţării, din punct de vedere politic şi economic, stare care se datoreşte nepregătirii ţării, din cauza demagogiei întronate de Partidul liberal, în cursul celor 40 ani de guvernare dinaintea războiului. Partidul liberal, ca să poată guverna, cu demagogie a desfiinţat începutul de democraţie, ce se ivise în partidul social, dizolvându-l prin atragerea intelectualilor social şi prin desfiinţarea clubului lor şi trimiţând la puşcărie pe acei cari împrăştiau Constituţia la ţară. Rămaşi singuri, liberalii au împiedicat partidul conservator să facă ceva, deslănţuind demagogia, împotriva legii minelor lui Carp la 1893 , a legii lui Maxim, a lui Lascăr Catargiu, pentru ca azi să facă naţionalizarea subsolului, iar Constantinescu să aplice în mod dracomic legea lui Maxim. Reaminteşte articolul lui Spiru Habet, cu ridicarea pietrelor în contra guvernului con- servator, care vroia la 1907 să proclame starea de acedus pentru ca a doua zi, Sturza, luând puterea, să bage în pământ 11 mii ţărani. D. Cancicov arată că, conservatorii n'au fost împotriva democraţiei adevărate. Cfeează pasagii din articolele publicate din „Voinţa Naţională” (7 Noembrie 1910) că marele om de stat Take Ionescu a vrut In 1907 să facă ŞÎ exproprierea şî votul universal. Conservatorii au primit exproprierea lui Cogălnîceanu, au întins’o sub Petre Carp şi au admîs’o fără discuţie la 1918. Vorbind de războiul noştri, conferenţiarul spune că am intrat nepregătiţi, iar exproprierea şi votul universal date în ultimul moment pe front au avut lipsurile nepregătirei. D. Cancicov încheiă arătând că rolul partidului naţional în democraţie este imens şi e formulat în proclamaţia de-a Alba-Iulia. T. Z. O licitaţie la Cluj —Halse pentru anume slst&aşi ai primăriei. — Gamos se ţine o licitaţie, dar nai ales cum do se incurajeazâ comercianţii români. — kîsr.smal infecta!at de June*. — ; - Cluj. 28 Decembrie Primăria Clujului a luat dispoziţia să îmbrace intr’o anume uniformă, pe funcţionarii ei inferiori : uşieri, guarzi, etc. Pentru aceasta — cum şi trebuia de altfel — a fixat o licitaţie publica, anunţată din vreme, ca licitatorii să prelate şi costul stofei şi preţul lucrului. La ziua fixată pentru licitaţie, comanda costumelor nu s'a adjudecat asupra nîciunui licitator. Urma fireşte să se fixeze un nou termen pentru licitaţie. Urma, dar termenul nu s’a fixat şi totuşi comanda hainelor s'a dat unuia dintre licitatorii dela cea dintâi licitaţie. E prin urmare o neregulă dintre cele mai mar, în ce priveşte procedarea primări care nu ţine’n seamă prevederile contabilităţii generale a statului şi se conduce după... hatâr. Dar mai e ceva. Confecţionarea hailor a fost încredinţată de primăria Clujului unei case, care a pretins cu 400 lei mai mult la costum decât un negustor român, care oferta şi un preţ mai redus şi o stofă ma* bună — după cum mi se spune dela Camera de comerț, —» unde negustorul român s’a J plâns șir* cerut necesarul spri-f jüh *tt Să mai comentăm şî noi asupra procedării ? Găsim inutil, căci expunerea faptelor constitue destulă gravitate osândîtoare. Dar negustorul, care a constatat neregula săvârşită de primărie, a reclamat prefectului judeţului, care în loc de a lua o măsură în consecinţă, a exprimat un aforism, numind pe numele cel adevărat, ce a’a făcut cu această licitaţie. * Dar să mai notăm aci, că asupra acestui lucru, s’a vorbit şi la clubul liberal, al cărui membru ni se spune, că e d. primar al oraşului. Şi şef al partidului liberal local e d. N. Bănescu, rectorul Universităţii, dîn Cluj. S’a discutat, adică s’a constatat faptul şi atât, căci simplele riposte ale avocatului Fabius, care ar fi cerut iniţiativa unor sancţiuni pentru intrarea în legalitate administrativă, au rămas ecouri romantice in lunecarea actualului regim administrativ. 1 Brak Citiţi M pdEf fen i m si i mm