Universul, februarie 1924 (Anul 42, nr. 23-46)
1924-02-01 / nr. 23
PATRIOTISMUL IN OCTIONE Puterea sentimentelor şi judecfiţii unui popor se vădeşte, ca şi la indivizi, In clipe de grea Încercare, In felul cum poporul reacţionează faţă de încercările căror este supus. Reacţiunea popoarelor puternice sufleteşte şi larg Înţelegătoare este promptă şi susţinută; ea este rezultatul cooperării tuturor puterilor de viaţă şi de rezistenţă ale unui neam pentru înlăturarea primejdiei ameninţătoare. In atari împrejurări grele se afirmă patriotismul adevărat, inteligent şi activ. Când o mare primejdie ameninţă interese superioare, de viaţă, ale unui popor, interesele individuale rămân pe al doilea plan, deosebirile de vederi politice sunt înlăturate, patimile mărunte tac, energiile sufleteşti se contopesc şi toate mijloacele de rezistenţă patriotică sunt puse în funcţiune, până când momentul critic trece, nu mai domneşte decât preocuparea comună: primejdia trebuie înlăturată. E în acţiune patriotismul luminat şi neşovăitor . ..adevăratul patriotism. Lupta, ce se duce actualmente In Franţa pentru apărarea va Inţei naţionale, este o pildă impunătoare de patriotism integral, una dintre cele mai frumoase pilde de acest fel, din câte cunoaştem de la începutul războiului mondial până azi înţelegând în totul însemnătatea şi oportunitatea măsurilor ce se iau spre a fi oprită o nemeritată depreciere a francului, poporul francez pune, ca şi în purtarea războiului, tot sufletul său în acţiunea pentru susţinerea valutei, spe a dovedi că nici o împrejurare reală de natură economică sau financiară nu poate motiva o scădere şi că vrăjmaşii Franţei nu pot găsi teren prielnic pentru uneltirile lor. Nici un dezacord în acţiunea patriotică a poporului francez; încrederea e unanimă atât în puterile economice ale ţării, cât şi în măsurile luate Măsurile economice şi financiare ce se iau de către guvern, concursul instituţiunilor economice şi financiare, ca şi gestul cetăţeanului, care poate dispune în mod inteligent de economiile sale, au aceeaşi tendinţă convergentă către ţelul patriotic impus de împrejurări: susţinerea francului. Situaţia săptămânală a Băncii Franţei arată că, până la 20 ianuarie, vărsămmintele particularilor, in contul lor curent, trecuseră de 300 milioane franci și că Statul rambursase Băncii 100 milioane. Pe de altă parte particularii, cari au împrumuturi, rambursaseră aproape 50 de milioane franci din împrumuturile contractate asupra titlurilor. Sunt fapte ce au contribuit în mare parte la scăderea cu aproape 500 milioane a circulaţiei fiduciare. Zilele acestea va fi discutat budgetul general al Statului. Sunt dovezi mai mult decât suficiente, că atât Statul, cât şi particularii au ferma hotarâe de a face totul ca budgetul să dea rezultatele financiare aşteptate, ca francul să se reculeagă. Se repetă în chip strălucit, în alte condiţii, dar cu aceeaşi pornire energică, pilda de înalt patriotism de după războiul din 1870. x I D. Stere vorbeşte... — Dar ce rămâne cu textele penalei — D. D. Stere s'a crezut obligat să răspundă la scrisoarea ministrului plenipotenţiar Diamandi. E acelaşi cântec: aşa am crezut, aşa am simţit, aşa era p’atunci ! Astfel răspund toţi cei urmăriţi pentru pactizare cu inamicul. Şi cu toate acestea, pe când cei cari au făcut pe interpreţii pe lângă administraţia ocupantă, sau au fost neomenoşi cu camarazii in lagărele de prizonieri, sau au săvârşit acte de trădare de o gravitate mai mică, — in orice caz mai puţin generală, — zac in ocne, d. * Stere, care a simţit la fel cu Inamicul, i-a cântat serenade, l-a vizitat la Berlin şi l-a scos gazetă pentru asvârlit pe front, face polemică cu guvernul ! Trebue să recunoaştem că la vina sa se adaogă una la fel de mare, a acelora cari permit asemenea grave anomalii, de natură să desnădăjduiască pe toată lumea şi să facă pe mulţi să se 'ntrebe: la ce mai e bun devotamentul pentru ţară, dacă de cei cari i-au fost până intri atâta necredincioşi, nu se atinge nimeni ? Să nu se invoace amnistiile, — întâi, pentrucă d. Stere a fost militarizat şi deci nu beneficiază de ele; al doilea, pentrucă nu ni s’a servit până azi o decizie de amnistie In cazul său, ca să-i vedem temeiurile. Această sfidare a moralei şi echităţii este una din greşelile cele mal mari ale celor cari au I datoria să exercite acţiunea de represiune şi, se restrânge in general asupra tuturor acelora cari, foarte grăbiţi să pedepsească pe vinovaţii miel, n’au curajul s'o facă cu cei mari, ca şi cum ar fi avut dreptate cel care spunea — de sigur numai in glumă — că Justiţia este o pân, ” _— ..muştele miel se prind şi pe care cele mari o sparg. i I Tratativele ruso-române ste la Tiraspol — Sa stabilisc comisiuni conflictelor . Sovietele ruseşti urmăresc cu multă atenţie tot ce se scrie despre tratativele care se urmează cu statul român, deoarece unele articole publicate în ziarele româneşti şi ruseşti din România despre aceste negocieri au nemulţumit pe reprezen- tanţii sovietici, cari au atras a- tenţia reprezentantului româ nesc, d-lui general Iovanovici. Pentru a se evita pe viitor ■ astfel de nemulţumiri, d. gene- I ral Iovanovici a luat hotărirea că toate ştirile să fie controlate înainte de a fi date publicăre. ! Un ziar rusesc din Chişinău, pare a fi obţinut monopolul a-cestui drept de a fi informat diirect şi publică un comunicat grou,oficial, dojenind şi presa din Chişinău şi pe cea din Bucureşti, că nu este... bine informata şi nu publică lucruri, tare să placă delegaţiilor bol. j şevici ! După acesta!—. «r reeşi că la Tiraspol, nu s’a discutat nici o altă chestiune între comisiuone româno-ruse de cât aceea , a regulărei conflictelor şi incidentelor de pe Nistru. După ce | ,|'i «Asm J*j» mixte pentru regularea ie Nistru — chestiune şi s’a obţinut şi Încuviinţarea guvernelor respective, s’au reluat întrevederile, care au loc în prezent. In aceste Întrevederi s’a hotărit crearea de aşa zise „Comisiuni locale mixte“, care se vor bucura de dreptul de a trece Nistrul şi pe un mal şi pe celălalt pentru a ancheta la faţa locului, incidentele petrecute. Aceste comisiuni vor avea numai dreptul de a înainta spre judecare cele constatate, instanţelor ruse, sau române. Din aceste comisiuni vor face parte reprezentanţii autorităţilor româneşti şi ruseşti şi vor fi înfiinţate pe tot lungul Nistrului, fiind supuse unei comisiuni centrale. Chestiunea repatrierii refugiaţilor din Rusia, n’a fost ridicată, deoarece reprezentanţii sovietelor n’au nici o împuternicire de a o discuta şi chiar dacă delegaţia noastră ar fi fost împuternicită s’o discute, ea ar fi ridicat-o în zadar, așa că știrile despre discutarea acestei chestiuni sunt premature. 9.• » MOZAICURI MUZICA ARE PROPRIETĂŢI CURATIVE, şi anume, după un specialist, muzica lui Schubert se recomanda contra inisomniei, a lui Bach contra reu-imatismelor, a lui Beethoven contra isteriei, iar studiul lui Chopin în „sol“ ar fi suveran I contra dispepsiei. Te pomeneşti! Controlul finanţelor onuare NUMIREA UNUI COMISAR GENERAL Londra, 30 (Rador).— „"Daily Telegraph“ anunţă, că William Harding de la Federal Rezerve Board din Washington va numit convisar general al Soicietăţii Naţiunilor, pentru controlul finanţelor ungare, în legătură cu Împrumutul ungar. !■ Pacificarea Emi Proectele d-lui Macdonald Londra, 29 (Radong). — „Evening News5* anur.fă că Macdoncld proiectează să convoace in curând o confernţă europeană care va avea de scop să se ocupe cu chestiunile pentru pacificarea Europei, fteastă conferinţă va avea de rezolvat chestiunea reparatîu ercilor, chestiunea datoriilor internaţionale, chestiunea raporturilor comerciale, şi reformarea Ligei Naţiunilor pe baze cât mai largi. In legătură cu aceste proiecte, agenţia Reuter previne omnia puftinjată nu aştepte încurând evenimente hotărâtoare. Desfășurarea politicei externe a primului ministru englez este o chestie de timp. De pildă chestiunea rusească nu va putea fi tranșată așa de curând cum cred anumite careuri. Rom RMUH Maill'f Senzaţionale documente publicate la Berna Am atras în repetate rânduri atenţiunea asupra pericolului propagandei In stil mare organizată de guvernul din Budapesta, împotriva statelor vecine şi cu scopul mărturisit de a provoca revizuirea, sau chiar sfărâmarea tratatului de la Triaînon. Zilele acestea a apărut o carte foarte interesantă la Berna , „Un nouveau danger pour la paix europeenne“, cu texte şi documente culese şi publicate de un distins ziarist elveţian, d. Jean Bauler, membru al Asociaţiei presei elveţiene. In acea- I stă carte sunt reproduse în facsimile hărţi etnografice, afişe, apeluri patriotice, cărţi poştale ilustrate şi diverse alte piese ale propagandei maghiare, — fie nu- i dreptate Împotriva noastră, fie împotriva aliaţilor noştri cehi şi sârbi. Şoviniştii maghiari întrebuinţează toate mijloacele ca să calomnieze popoarele vecine în vederea războiului de revanşă. Extragem din interesanta lucrare a d-lui Jean Bauler următoarele informaţiuni : LIGA PENTRU INTEGRITATEA UNGARIEI Intr'o broşură de propagandă publicată la Budapesta de d. Alex. Pathe şi editată de „Liga 5 pentru integritatea ungară", citim la pag. 5 : „Intr’o situaţie mai favorabilă, naţiunea ungară, cu armele în mâini, va recuceri drepturile sale şi îşi va asigura în familia naţiunilor o poziţie corespunzătoare culture! sale şi sentimentului său de onoare“. Acela? autor afirmă că „Ungaria va ridica armele şi va pune în minini -—- -—37.3ana spre a recuceri frontierile sale istorice și geografice". UN MANIFEST ADRESAT MAGHIARILOR DEN ARDEAL Intr’un manifest adresat maghiarilor din Ardeal se spune : „Transilvania lui Bocsay şi a lui Zapolya; Transilvania lui Gabor Aron şi a lui Petőfi, care uneşte marea patrie maghiară ! Lucrează fără preget pentru mântuire ! Aşteptaţi cu încredere ceasul luptei! Pregătiţi-vă pentru munca liberării ! Transilvania a maghiarilor !“ In 1922, societatea „Gabor Aron“ a invitat pe secui, printr’un apel semnat de P. Ianossy Sándor, să părăsească România, care ar fi „ţara rasei cele mai murdare din lume“ şi să se ducă in Ungaria „de cealaltă parte a Tisei“, ca să prepare „momentul când se vor năpusti împotriva acestor tâlhari murdari“, etc. SIMBOLUL IREDENTISMULUI Simbolul iredentismului maghiar e o hartă a Ungariei, tn fostele sale hotare, în care însă e indicată printr’o linie şi frontierile sale actuale; iar dedesubt sunt scrise cuvintele pe fond ne- I gru : „Noi Noi Neveri“ (Nul Nu I Niciodată !). Acest simbol e aplicat pe hărţi, cărţi, medalii, medalioane, ştampile poştale, afişe, pamflete de propagandă, etc. Pe cărţile poştale ilustrate, editate de societatea de propagandă maghiară, găsim o hartă a Ungariei he fostele ei ho- Simbolul iredentismului maghiar (Nu! Nu! Niciodată!) tare in trei culori (roşu, alb şi verde, care sunt culorile nationale maghiare), pe fond violet (culoarea doliului), sau alte figuri alegorice In jurul Ungariei „mutilate“ însoţite de apeluri îndrăzneţe şi de minciuni neruşinate la adresa vecinilor. Intr’o carte poştală, un tip de ungur „liber“, cu sabia scoasă, se adresează unui ţăran, care vine aplecat drapelul naţional : „Munceşte fără să te descurajezi !“C ei, care e în toate inimile maghiare, nu poate fi distrusă prin nici o forţă , ea nu va putea să dispară decât atunci când inima noastră va înceta să bată. Această pace nedreaptă, care ne apasă, e datorită unei enorme greşeli, necunoaşterii faptelor... Chestia organizaţiei Europei centrale se va pune iarăşi...“ In aceeaş carte didactică se publică o poezie (Imnul ungar) de Sajó Sándor, din care cităm: „Nu, nu ceda o bucăţică din pământul nostru, nici cu preţul ■m, sângelui, nici cu preţul tratatelor, nici cu preţul infernului sau al cerului“. In cărţile de matematică se aranjează problemele... Ireden, tiste. D. Bauler citează câteva exemple din cartea prof. Merey (aprobată de ministerul instrucţiei publice). In problema Nr. 109 se spune: „Populaţia celor două oraşe din bogatul nostru Ardeal.“ In problema Nr. 106, relativă la populaţia judeţelor Olt, Trei Scaune şi Odorhei, din Ardeal, se pune întrebarea elevilor: care e totalul populaţiei „care se găseşte azi sub dominaţia străin* In problema Nr. 98, relativă la întinderea teritorială a Ungariei şi Ardealului se pune întrebarea: „care e perderea noastră teritorială provizorie ?” O piesă teagioasă: „Uoraoa, ca civilizatori” Intr’o altă carte poştală se reprezintă o scenă din România: un ţăran român biciueşte un ungur legat de rădăcina unui copac şi lângă care zace o femee elegantă maltratată, pe când un soldat român priveşte cu indiferentă această scenă, ţinând In mână o legătură Încărcată cu lucruri furate de la victime... Legenda acestei ilustraţii revoltătoare e: „Românii ca civilizatori“. Până şi Iisus Christos a fost rechiziţionat şi pus în serviciul propagandei maghiare, în cărţile poştale editate de societăţile de propagandă din Budapesta. PROPAGANDA IN SCOLI In numeroase cărţi didactice, aprobate de ministerul instrucţiunii publice maghiar, se face, de asemenea, o întinsă propagandă iredentistă. In „Manualul de retorică" al dr. B. Iossef şi Antal Pronay (aprobat de M. I. P. cu Nr. 152.956) se publică un discurs al contelui Appony, din care cităm: ...iubesc patria întregită. In inima mea ea nu e sfâşiată. Această integritate a Ungari- CONCLUZIE Sunt numeroasa documente!« citate in publicaţiunea d-lui Jean Bauler. Autorul se miră cum statele vecine tolerează această Îndrăzneață și criminală propagandă, care constrtiă un real pericol pentru pacea europeană. Lenin n’a murit da parazie Praga, 29. — Corespondentul berlinez al ziarului „Prager Tageblatt“ a fost informat de profesorul Klemperer,medicul lui Lenin, că moartea acestuia a provenit din arterio-scleroza creerului, boală care a răpus și pe tatăl lui Lenin. Analiza sângelui exclude paralizia.* Ziarul „Vecer“ constată că, manifestările de doliu pentru moartea lui Lenin nu au întrunit peste tot decât un foarte mic număr de comunişti. In Praga, meetingul nu depăşea 5000 persoane; cortegiul de doliu din Bratislava număra abia 1500 participanţi. Ceva mai mult la Kladna, cartierul general comunist, ceremonia funebră s'a terminat printr’un dans. —•"****"* Crufappomii! Am infierat in nenumărate rânduri, actele de sălbăticie ale acelora cari, neavând altceva mai bun de făcut, rup crăcile și distrug copacii de prin grădinile publice. Ieri, câțiva pomi din grădina Icoanei, au căzut pradă vandalismului unor asemenea netrebnici. Cei însărcinaţi cu supravegherea grădinilor publice, ar trebui să fie vigilenţi, iar autorităţile să aplice sancţiuni severe acelora cari comit asemenea vandalisme. Ministrul Ungaria! la noi va fi rechemat? ) — PERSONAL, DIPLOMATUL MAGHIAR DESHINTESTIREA — Un confrate a anunțat, in numărul său de aseară, că guver nul din Budapesta ar fi hotărât rechemarea d-lui Rubido de Zichy, ministrul Ungariei In România. Avdnd ocaziunea de a vedea personal pe d. de Zichy d.sa ne-a declarat că această știre nu corespunde realităţii, fi că nici o indicaţiune n’o face probabilă. Ajutorarea populaţiei nevoia?a din Cs? aa.ii» OBOLUL CRUCEI ROŞII A ROMÂNIEI Berlin, 29 (Rador). — Ziarele ! anunţă că Crucea Rosie italiană a donat 25.000 de lire pentru ajutorarea populaţiei nevoiaşă din Germania. De asemenea a donat Crucea Rosie românească 15.00ft. de lei; cea grecească 25700 drachme și cea din Ecuator 2000 franci francezi. Bni Vita SOLDELE OFIŢERILOR ŞI SALARIILE FUNCŢIONARILOR A trecut ca un fapt divers, fără însemnătate, sinuciderea locotenentului Dumitru Dumitru, fost casier al şcoalei de marină din Constanţa. Cu toate acestea, sinuciderea acelui ofiţer iese din cadrul ului fapt divers, deoarece cauzele actului tragic săvârşit sunt de natură să atragă serioasa atenţiune a autorităţilor noastre militare superioare, ca şi a tuturor acelora, cari sunt chemaţi să se ocupe de situaţia morală şi materială a corpului nostru ofiţeresc. In scrisoarea adresată soţiei sale, in ajunul amuciderei, lo-cotenentul Dumitru Dumitru, spune, că el e silit să se despartă de ea şi de copii, din cauza mizeriei Cităm următorul pasaj: „Am luptat din greu cu această scumpete; nu m’am dus să cheltuesc banii la cărţi, sau altele, ci am adus totul In casă. Ştii foarte bine, că chiria şi hrana din toate zilele au întrecut cu mult solda ce primeam...“. Rândurile de mai sus desvălue sufletul curat al celui dispărut şi împrejurările dramatice, de ordin material şi moral, care au determinat sinuciderea. Ce reflexiuni triste reclamă cazul de la Constanţa Guvernul trebue să înţeleagă că nici ofiţerii nu pot trăi, in actualele împrejurări, cu soldele actuale, absolut derizorii, nici funcţionarii, cu salariile de foame ! Pe când statul scumpeşte serviciile sale, pentru ce nu se gândeşte la îmbunătăţirea situaţiei ofiţerilor şi a tuturor funcţionarilor publici . Austria doreşte bune raporturi cu vecinii Praga, 29. -1 „Narodni Listy“ publică un articol al d-rului Grunberger, ministrul austriac al afacerilor străine care accentuează că Austria voeşte să menţină faţă de toţi independenţa sa politică şi să întreţină bune raporturi cu vecinii săi. Relaţiunile Austriei cu Cehoslovacia sunt într'atăt de intime, că deşi raporturile comerciale sunt până acum insuficient regulate, nu ar putea produce totuşi reper» * ^andreore. MSZ. Cronica externă 30 Ianuarie I D. Macdonald, primul ministru britanic, a adresat o scrisoare d-lui Poincaré, in care işi manifestă dorinţa, In termeni foarte amicali, să nu ajungă, prin conversaţiuni, la înlăturarea tuturor neînţelegerilor anglo-franceze. Primul ministru francez a răspuns in termeni cordiali. Se crede că in curând vor începe negocieri directe intre Anglia şi Franţa In afacerea reparaţiunilor. Guvernul bavarez a suferit două înfrângeri. Două moţiuni, respinse de el, au fost adoptate de comisia Constituţiei. Puterile Consierei franceze expiră la 31 Mai a. c. Se anunţă din Paris că alegerile vor fi fixate la 11 Mai. Teroarea roşie a reînceput In Rusia sovietistă. In ultimele zile peste 4000 de persoane au fost arestate. Moartea lui Lenin a provocat cele mai mari discordii la sânul conducătorilor bolşevici şi manifeste încurcături în regimul bolşevist. Se crede că regimul sovietelor e in agonie şi peste câteva luni se vor înregistra poate evenimente importante. Comitetul experţilor va urmări investigaţiile la Berlin cu multă energie şi repeziciune, cu toate piedicele ce le vor pune germanii. Comisiunea afacerilor străine a Reichstag-ului a fost convocată azi şi a discutat situaţia politicei exterioare. Reichstag-ul se va deschide probabil, la 10 Februarie a. c. Preşedintele Reichstag-ului, Loefce, s-a declarat partizanul unei înţelegeri cu Franţa şi Belgia în chestia reparaţiunilor, Scupcina a votat Împrumutul contractat in Franţa de 300 milioane b. 4 «SSW?TM»«? ii 11$ iii între Anglia şi Franţa Sohînnîm! de scHseri Mre lacteeMÎiPAara Londra, 30 (Rador). — „Daily Telegraph“ a» nsmţă, că Macdonald a adresat o scrisoare personală d-lui Poincaré, relevând că sinceritatea perfectă a relaţiunilor dintre Franţa şi Anglia a încetat sa fie tot aşa de amicală ca înainte. D. Macdonald asigură pe d. Poîncara că este gata să înceapă negocieri pentru a ajunge la un aranjament definitiv campust şi precis. Primul ministru englez îşi exprimă speranţa că Franţa va manifesta acelaş spirit împăciuitor cu care Anglia este dispusă a discuta toate chestiunile importante. „Daily Te’euraph“ afirmă că d. Psincaré a răspuns printr’o scrisoare foarte amicală, ceeace dă loc la credinţa c.ri chestimftile delicate, care aşteaptă soluţionarea lor vor putea fi discutate într’o atmosferă prielnică. Ziarul englez trage concluzia că scrisoarea lui Macdonald înseamnă începutul negocierilor directe dintre Franţa şi Anglia. POINCARE MACDONALD Profesorii n’au dreptul să se întrunească? “După oprirea unei adunări profesorale la Timişoara, Corespondentul din Timişoara ne-a transmis o ştire foarte stranie, anume, că autorităţile din Timişoara au oprit o întrunire a profesorilor, adunaţi înlocalul liceului „Carmen Sylva“, să discute asupra salariilor. Spunem, că ştirea e foarte stranie, ca să accentuăm şi mai mult asupra măsurei poliţieneşti din Timişoara, care e dincolo de orice calificaţie. Intr’adevăr, cum e cu putinţă, ca organele poliţieneşti să intre într’un local de liceu şi să o oprească pe profesori de a dis- cuta ? Cum e cu putinţă, ca profesorii, cari-şi fac datoria la şcoală, ca educatori ai copiilor, să fie izgoniţi din chiar localul şcolii, unde ei propăvăduesc Ştiinţă şi educaţie ? . Pe ce se întemeiază dispoziţia poliţienească de a considera pe profesori, cari a doua zi trebuia să vină la cursuri şi să predea lecţii, ca pe nişte turbulenţi ai ordinei publice, sau ca pe nişte atentatori la viaţa morală a htatului, şi să-i gonească din însăşi cancelaria liceului, unde numai ei profesorii cari’şi fac datoria, au dreptul să stea, pe baza muncii şi titlurilor lor . Dacă ordinul de a se fi oprit întrunirea profesorilor, e rezultatul propriei initiative a politiei din Timişoara, atunci politia aceia gi-a încălcat atribuţiile şi a săvâşit o necuviinţă, pei care repede, cât mai repede, trebue s’o ispăşească. Iar daca politia a executat un ordin mai de sus, de pildă de la ministerul instrucţiei, atunci suntem in drept să întrebăm: de ce ministerul nu ia măsuri energice împotriva profesorilo din Timişoara, cari ar fi aşa de protivnici şcolii şi statului, încât pot fi primejdioşi chiar şi la o întrunire a lor profesională Ori de unde ar fi fost ordinulaşa cum s’a executat, constitue o inadvertenţă la adresa slujitorilor şcolii. D. Cecropida ,/WWVAA/VWVNAA/V^ îl.smn, - CN!îî"3iJL“ [fill I. II Penifiu marile premii îi gria»«® Cititorii cari va? să participe la marile premii de primăvtră vor strânge cupoanele ce zilnic vor fi pubiicate Ia acest loc. Amănunte compidi v.ir !itc ‘a timp. VVVVVWvWW