Universul, februarie 1924 (Anul 42, nr. 23-46)

1924-02-01 / nr. 23

a Anchetele noastre Proiectele economice şi financiare ale guvernului — Regimul apelor din România — Cum guvernul a pus pe pri­mul plan al preocupărilor sale problemele de ordin economic şi financiar, presa o datoare sfi urmărească de aproape toate­­ lucrările pentru deslegarea şi­­ transpunerea lor în texte precip­­se de lege. Şi această datorie e­­­dictată nu numai de interesul­­ de a ne fixa asupra tendinţelor generale a politicei economice urmărită de actualul guvern, dar şi de misiunea pe care o a­­vem de­ a aduce în discuţia opi­niei publice toate înfăptuirile proiectate de guvern, spre a o face — în afară de reprezentan­­­­ţa parlamentară — colaboratoa­rea directă la modul de soluţi­onare cel mai fericit a tuturor chestiunilor de actualitate. Pre­sa trebue să intervie la timp — şi în perioada de zămislire a­­ diferitelor proiecte de legi până la aducerea lor în discuţia Cor­purilor legiuitoare, opinia pu­blică trebue să fie precis infor­mată asupra acestor proiecte şi prin reprezentanţii ei autorizaţi , să i se dea putinţa a-şi exprima­­ doleanţele, criticile, completări­­­­le şi, eventual, protestările sale. ■ însufleţit de acest „spiritus­ rector", Universul a Întreprins­­ o largă anchetă In cercurile­­ personalităţilor politice şi ale specialiştilor în chestiunile eco­nomice, financiare şi technice şi cuvântul lor va fi exprimat în coloanele ziarului asupra tu­turor proiectelor anunţate până acum de guvern. Fiindcă la ordinea zilei a venit acum proiectul pentru stabilirea regimului apelor, ca­re a fost adoptat ori de consi­­l­uni de miniștri, urmând ca­­ mâine să fie depus în parla­ment, începem seria anchetelor noastre cu acest proiect care prezintă o deosebită impor­tanţă. Bazele noului regim al ape­lor din România Punctul de vedere al guver­nului în această chestiune ne-a fost exprimat de d-nii gen. Mo­­şoiu, ministru al lucrărilor pu­blice şi Tancred Constantinescu, ministru al industriei şi comer­ţului. Publicăm pentru azi declara­ţiile d-lui ministru al lucrărilor publice, cum şi observaţiunile ce ne-au fost formulate de d. pro­fesor universitar V. Vâlcovici, directorul politechnicei din Ti­­­­mişoara, rezervând pentm nu­mărul viitor publicarea decla­raţiilor d-lui ministru al indus­triei şi comerţului, cum şi un admirabil studiu critic datorit unui eminent tehnician. Puccint de vedere of!da! — Declaraţiile d-lui gen. T. Mo­şoiu — — „Proiectul de care Vă inte­resaţi, începe d. ministru al lu­crărilor publice, are de scop să reglementeze regimul apelor din România. Din proiectul ori­ginal s’a eliminat partea privi­toare la căderile de apă, care va fi tratată Intr’un proiect de­osebit ce va fi întocmit de mi-j nistrul industriei şi comerţului,­ odată cu reglementarea factori- j lor generatori de energie şi a funcţionării centralelor elec-­­ trice. Aceste proiecte la un loc for­mează oarecum o unitate legis­lativă, com­pletându-se unul pe altul. In primul rând se va rea­liza prin ele unificarea regimu­rilor deosebite sub care se gă­seau până acum cei patru fac­tori de energie : apele, petrolul, cărbunele și gazul metan. In al doilea rând se va reglementa­ organizarea şi punerea în va­loare a acestor factori, în sco­pul ca energia lor să poată fi distribuită un chip raţional pentru toate industriile şi ne­voile ţării. In consiliile societăţii naţiuni­lor s’a pus chiar problema îm­prumuturilor de energie dela un stat la altul. Un exemplu de punere în practică a unui ase­menea deziderat ni-l oferă Ita­lia, căreia secându-i unele ape. • Împrumutat curentul electric din Elveţia. ECONOMIA PROIECTULUI Proiectul asupra regimului a­­pelor are 10 capitale, care con­ţin dispoziţiuni referitoare la folosinţa apelor pentru naviga­ţie, plutire, transportul lemne­lor, irigaţiuni, etc. Principiul fundamental al proiectului este acesta: apele care pot aduce un folos obştesc sunt proprietatea statului. In lege se mai prevede drep­tul de sindicalizare a riverani­lor, în scopul de a colabora la îmbunătăţirea ţărmurilor, la e­­vitarea eroziunilor şi utilizarea irigaţiunilor. Un ultim principiu mai este şi creiarea de servituţi în inte­resul înlesnirii folosinţii apelor. Aşa de pildă, pentru apele na­vigabile se rezervă, zone late­rale de câte 10 metri în lăţim pentru tracţiuni pe apă, făcute cu ajutorul animalelor de trac­ţiune, cari conduc de pe uscat transporturile plutitoare, aşa zi­sele trageri la edec. Organele de executare sunt două : direcţia generală a ape­lor din ministerul de lucrări publice şi consiliul superior al apelor, din care fac parte şi re­prezentanţi ai ministerului de industrie, cum şi ai cooperati­velor". Părerile d­lui prof. univer­sitar V. ţiâlcovici întrebat asupra proiectelor guvernului referitoare la regi­mul apelor şi la utilizarea căde­rilor de apă ca factor de ener­gie, d. prof. universitar V. VAI­­covici, ne-a răspuns următoa­rele : „Ceea ce toată lumea indus­trială aşteaptă cu ardoare, este realizarea cât mai apropiată a mijloacelor de utilizare a unei energii ieftine şi abundente în ţara noastră. Din punct de ve­dere al economiei naţionale pu­nerea în valoare a sutelor de mii de cai putere mânaţi de „huila albă", ar însemna un progres considerabil. După câte ştiu, propunerile particulare în sensul exploatării acestui fel de energie nu lipsesc. Unele pro­iecte prezentate oferă chiar se­rioase garanţii de realizare, a­­tât prin pregătirea persoanelor propunătoare cât şi prin docu­mentatele studii prealabile fă­cute asupra câtorva cursuri de ape: cursul Jiului, Bistriţei, etc. Ajutorul pe care ni l-ar adu­ce acest nou generator de ener­gie ar fi nepreţuit de mare azi, când combustibilul sub orice formă se obţine aşa de greu. In strânsă legătură cu utili­zarea cursurilor de ape, ar fi e­­lectrificarea căilor ferate, deci ieftenirea şi facilitarea trans­porturilor, ceea ce ar însemna un viu impuls pentru tânăra noastră industrie“.­­ Dar dispunem actualmente de forţele tehnice necesare şi mai ales de cele financiare î­n „Pentru ducerea la bun sfâr­şit a acestei probleme tehnice, cuminte ar fi să ne concentrăm puterile asupra două sau trei locuri, de­o­cam­dată. Unde, când şi în ce măsură trebuesc exploatate diversele isvoare de energie, acestea sunt chestiuni la care trebue să răspundă de­partamentul în sarcina căruia cade preocuparea desvoltării noastre economice integrale. De aceea, Înglobarea chestiunei în cadrul celorlalte probleme ac­tuale economice este justificată. In ce privește mijloacele fi­nanciare, este sigur, mai ales în Împrejurările de azi, că nu ne-am putea încumenta la ni­mic serios, fără ajutorul capi­talurilor streine. Ajutorul acestora pentru pu­nerea In valoare a căderilor noastre de­ apă nu trebue Înlă­turat principial. Aceste capita­luri plasate în Instalaţiunile foarte costisitoare necesitate de punerea in mişcare a acestor e­­nergii, sunt fixate pentru tot­deauna pe solul ţării noastre şi devin deci un bun naţional. Naţ­­ionalitatea capitalului trebue judecată în mod pragmatist du­pă efecte, în­cât eu consider mai naţional acest capital ata­şat de solul şi industria ţării noastre, de­cât capitalul româ­nului de naştere sau de cetăţe­nie, care se iroseşte în streinâ­­tate“. Har. L Grupul proetselor refe­ritoare la generatorii de energie _♦_ Proectul de lege pentru stabil­irea regimului apelor a fost a­­probat de consiliul de miniştri şi azi dim. va fi depus in par­lament. Acest proiect cuprinde 2 părţi: una referitoare la irigaţiuni şi alta la căderile de apă, ca factor generator de energie. In afară de acest proiect, cart aparţine atât ministerului de lucrări publice cât şi celui al industriei şi comerţului, d. mi­nistru Tancred Constantinescu lucrează actualmente la proiec­tul generatorilor de energie, care are de scop unificarea regimu­rilor deosebite pe care le avem in prezent In România pentru cei­­ generatori de energie: pe­trolul, gazul metan, cărbunele şi căderile de apă. Deosebit de acesta, ministerul de industrie va mai întocmi un proiect pentru reglementarea modului de înfiinţare şi funcţio­­nare a centralelor electrice. Dela camera arbitrată din Bucureşti Procesul pendinte Intre d. A­chilie Şaraga și C. N. Vasiliu a fost din nou amânat, pentru 11 Februarie 1924 Universul literar’ I I UNIVERSUL ESS. Ocs jac* ia® xâb'KJju Leul a cotat eri la Paris 11 cen­time, iar lira sterlini 92,93. Cursul petroliferelor la Paris : Astra români 14S9 -14SS fr. francezi» Steaua români 6iS franci francezi. La noi francii francezi rit cu 9.1®. s’auo?e­ ECONOMICfi FINANCIARE Căile noastre ferate — O importantă problemă economică. — Ce spune directorul serviciului de studii din direcţiunea gene­­rală a căilor ferate.—Revolte actuale ale e. f. r.— Necesităţi viitoare. ~ Dintre problemele actuale mari ale economiei noastre naţionale, , problema căilor ferate se impu­ne cu stăruinţă luării aminte, şi cere să fie cercetată, de nu cu precădere, cel puţin deodată şi cu aceiaşi grije de serioasă şi oportună rezolvare, ca şi pro­blema valutară şi aceea a pre­gătirilor necesare pentru orga­nizarea producţiei. Rolul ce-l au căile ferate In economia unei ţări e bine cu­­noscut; aceasta nu Înseamnă insă că e, totdeauna, şi bine In­­ţel­es. Neajunsurile de care sufăr­­ astăzi căile noastre ferate sunt­­ obşteşte cunoscute. Ihlăturarea acestor neajunsuri, simţite zil­nic, este vădit necesară. Se vorbeşte şi trebue să se vorbească despre nevoia de or- I ganizare a acestor căi de comu­­■ nicaţie. La noi se vorbeşte mult.­­ Vorbim despre lucruri pe care le cunoaştem In deajuns şi le­­ pricepem, ca şi despre altele pe care nu le cunoaştem şi, aşa­­ fiind, nu le putem pricepe. Că vorbim mult, mai ales despre nevoile publice, poate să fie un bine, o dovadă că aceste nevoi ne interesează şi că ţinem să nu fie date uitării de către acei cari au datoria să îngrijească de sa­­tis­fa­cerea lor. Este însă şi un rău : în faptul că nu ţinem tot­deauna să ne dăm seama de În­semnătatea lucrurilor pe care le discutăm, şi că nu prea pu­nem preţ pe posibilităţile de do­­cumentare. Când mijloace de a ne documenta ne stau la Înde­mână, este strict necesar să căutăm să le folosim, întrucât priveşte anume ches­tiuni economice,­­ ce prin for­ţa împrejurărilor cer o Inţele­­gere din partea moaşelor neo­bişnuită Înainte de război, când nici condiţiunile economice şi nici cele politice nu erau cele de acum,­­ avem la Îndemână o literatură din zi un zi mai bogată. Cu privire la problema căilor ferate, a apărut de curând o importantă lucrare, datorită u­­nui specialist a cărui compe­tenţă poate fi, pentru acei cari ţin să cunoască această pro­­blemă, o călăuză sigură. Deşi­­ căile noastre ferate au contri-1 bult mult la transformarea Prin-­­ cipatelor dunărene In regatul de azi al României mari, totuşi — cum foarte bine spune, In prefă­­ţa lucrării la care ne referim, d.­­ Alexandru Perieţeanu, fost di­­rector general al C. F. R.­­— chestia căilor ferate este cea mai puţin cunoscută la noi. • In lucrarea d-sale ,.Problema C. F. R.‘­ apărută de curănd in „Biblioteca economică“ la „Cul­tura naţională", d. Nicolae I. Petculescu, directorul serviciu­lui de studii din direcţiunea generală a căilor frate, ne dă, pe lângă un complet istoric al­­ căilor ferate româneşti, un pro­ I gram de lucrări cu privire la­­ completarea reţelei actuale şi o­­ serie de documentate considera- J ţiuni asupra diverselor lucrări necesare în legătură cu com­pletarea şi Îmbunătăţirea reţe­lei : gări, poduri, material ru­­lant şi completarea atelierelor. Nu este omisă chestia impor­tantă a capitalului utilizabil, nici aceea a autonomiei căilor ferate. Autorul lucrării urmăreşte Îndoitul scop: 1) de a arăta greu­tăţile prin care a trecut vechiul regat, până să poată realiza modesta sa reţea de căi ferate; 2) de a pune la îndemâna inte­lectualului o călăuză sigură pentru priceperea problemelor de construcţiune şi exploatare de căi ferate. Programul completării şi îm­­bunătăţirii căilor ferate intere­sează de aproape opinia publică luminată, pentru că acest pro­­gram justifică şi explică nece­­­­sitatea neintftrzierii lucrărilor şi­­ importanţa creditelor ce se vor­­ cere.­­ Necesitatea completării reţelei de căi ferate a unei ţări are as­­­­pecte multiple; ea interesează nu numai din punctul de ve-­­ dere al satisfacerii nevoilor e- I­conomice ale ţării, dar şi din I punct de vedere politic, militar şi cultural. II Lămurind aceste interese, d. Petculescu arată că misiunea ce [ o are de Îndeplinit reţeaua noa­stră de căi ferate este următoa­­­­rea: 1) Din punct de vedere econo­­mic: să transporte, pe linii mai­­ scurte şi câtt mai repede, arti­colele de export la Dunăre, la mare şi la celelalte graniţe, iar pe cele de import în centrele de­­ consumaţie; să mulţumească­­ trebuinţele traficului interior, ţintind schimbul de produse In­­­­tre diferitele provincii româ­neşti; să mulţumească trebuin­ţele traficului de călători; să ser­vească tranzitul Poloniei şi al­­ Cehoslovaciei către 2) Din punct de vedere politic , să transporte cu tarife de fa­voare materiile brute In centrele Industriale, iar produsele fabri­cate, în centrele de consumaţie, realizând astfel, In profitul pro­ducătorului şi consumatorului, legătura economică a fiecărei provincii cu restul ţării; să În­lesnească In timpul vacanţelor, prin tarife scăzute, vizitarea centrelor culturale, a locurilor is­torice şi a poziţiilor pitoreşti ale ţării; să înlesnească pe de o par­te puterii centrale, prin trenuri repezi şi comode, exerciţiul ac­ţiunii sale de control şi supra­vegherea asupra întregii ţări , iar pe de altă parte să uşureze cetăţenilor din restul ţării ac­cesul Bucureştilor, al acestei Capitale atât de excentric aşe­zată, scurtând distanţele, ofti­­nind traiul şi ajutând puternic la unificare. 3) Din punct de vedere militar: Să transporte trupele fiecărui corp de armată pe linie proprie până la frontiera ameninţată; să le procure armamentul şi hra­­na trebuincioasă; să le înlesnea­scă mişcările de rocadă dealun­­gul graniţelor ca şi manevrarea pe liniile interioare. 4) Din punct de vedere cultu­ral şi social, executarea de lu­crări de artă şi clădiri solide, corecte şi estetice, contribuind astfel la formarea sentimentului frumosului şi a sentimentului constructiv In massele adânci ale populaţiei; să acorde funcţio­narilor şi lucrătorilor naţionali un tratament In armonie cu a­­rătările ştiinţelor economice şi sociale; să formeze şi să dea educaţie, pentru viaţa industria­lă şi comercială, unei întregi fa­­lange de profesionişti naţionali. Pe aceste temeiuri Îşi desvol­­tă autorul toate consideraţiuni­­le d-sale asupra completării şi administrării căilor noastre te­­rate. Vom examina consideraţiu­­nile şi propunerile d-sale lirtr’un articol viitor. încheind, ținem să menționăm forma clară și atrăgătoare a lu­crării d-lui Petculescu. Observer * egimul fiscal al dobânzilor datorite în strâînătate Comisiunea centrală fiscală s-a întrunit din nou ori dimi­neaţă la ministerul de finanţe sub preşidenţia d-lui ministru Vintilă Brătianu, ocupându-se de regimul fiscal la care urmea­ză să fie supuse dobânzile plă­tite de comercianţii sau indus­triaşii români In străinătate, cum şi dobânzile rezultând din afaceri ce nu au caracterul de acte de comerţ, etc. Comisiunea centrală fiscală a dat următorul aviz : „Dobânzile plătite de comer­cianţii sau industriaşii români In străinătate şi rezultând din vânzări de mărfuri sau alte afa­ceri de comerţ, constatate prin facturile pentru livrarea mărfu­rilor, prin poliţe, sau sentinţe judecătoreşti, sunt scutite de impozitul mobiliar, dacă acei cari plătesc dobânzile sunt su­puşi la impozitul comercial pen­tru afacerile din cari rezultă a­cele operaţiuni. Deasemenea sunt scutite de plata impozitului mobiliar do­bânzile plătite in străinătate pentru credite in monedă străi­nă deschise, în mod real, acolo Întreprinderilor comerciale sau industriale din ţară. Scutirea se acordă pe baza declaraţiunei o se va face la timp şi In urme constatărilor doveditoare că este In adevăr un credit acordat ti acele condiţiuni. Dobânzile rezultând din alte afaceri cari nu au caracterul de acte de comerţ sau industrii precum şl dobânzile plătite , depozite spre fructificare făcute In tară de către străini sun supuse la impozitul mobiliar­­ la supra­ cota prevăzută de art. 64". Diverse ♦ Ministerul de domenii a a­probat deschiderea a patru târ­guri de animale In com. Axin­tele din Jud. Ialomiţa, in zilel de 23 Aprilie si 20 Iulie, 26 Oc­tombrie şi 8 Noem­brie. ♦ Dela 15 Decembrie 1923 — 1! Ianuarie crt. a’au exportat tt Cehoslovacia şi Austria 860 vite '■* Consiliul centrale! obştiilor a ţinut dri şedinţă, aprobând mai multe cereri de Imprumu­t făcute de către cooperative ş­i obştii. A examinat de asemenea­­ situaţia precară a „Uniune­a coopertivelor agricole din Bu­­­zău". « Navin fluvial la Brăila » S’a navlosit șlepul M. M. 21 sub pavilion român de 1300 K­m. dela Giurgiu la Brăila ci 1000 lei de vagon, obligator « încărca 65 vagoane, când tim­brul J^va permite. ' ' B­URSA București, 39 Ianuarie 1320 TÂRGUL FINANCIAR Incheezi in bursa oficială dela arele 10 la 12 dim. împrumutul Unirii 69; împru­mutul refacerii 70­4 ; Renta îm­proprietăririi 50; Banca Marmo­­rosch, Blank & Co. 1000, 995; Steaua română 5200, 75, 300, 50, 25, 400, 350; Astra română 13400; Petrol Block 1380, 90, 85, 95, 400, 390, 395; Concordia 4250, 300, 50, 25, 375, 70; Credit Minier optate 2000, 10, 20, 2000, 10, 2005, 2000, 20, 35; Credit minier pui 1500, 475, 80, 460, 45, 60, 85, 80; Româ­no-belgiană de pe roi 540, 50, 60; I. r. d. p. opiate 1100, 10, 35; I. r. d. p. pui 640, 30, 60, 65; Rede­­vența 1675, 80 ; România petro­liferă 1500, 80, 600, 20, 25,­35, 40, 35, 60, 50, 70; S. R. D. 850; Mica 1590, 40; „Generala" asigurări 2650. Cursurile au oscilat Intre ci­frele de mai jos. Cursurile cu asterisc sunt cursuri noui, cele­lalte sunt ultimele cursuri an­terior rămase. EFECTE CU BOBANDA FIXĂ Rentă 1913 4 « , *, 50-60 „ externă 4 •« 50—55 Bonuri de îezuit 1913 85—105 l­ipr. nat. 1916, 6»», 69-70 , unirii 1919 68 69 Impr. refac. 1929 70-71 “Rretâ Imoropr. 1922 491 ,—50 Obl. jud , 5« , 66-68 » . 4% 53-54 „ corn Bucur, 4•/• 47—50 Scris, rur. 5*, 61—62 , . 4‘, 50-51 . orb. Buc. 5*« 65—54 „ „ laşi 5*. 48-48 Bon. Casei rar. 5*/* 65—60 Obi. Soc. loc. eft. 6% 58—40 BĂNCI «Banca Națională 15000-15100 Marmor. Blaak. 995—louO «Agricola 260—265 R­o­miners că 689—690 B-ca Rom. enr Vil 645—650 De­scont 360—370 Bank Of. Romania Ltd.2290—2400 Banca de credit român 560—565 Bancaceu.a Ţâr­ii Român 340 —350 «Comerțului Craiova 669—670 Banca comercială 555—560 Franco-Română 300—310 Deela-Traiana 220—240 «Viticolă, 225-235 Fortuna 600—525 Comerț și Credit dinPnga 530—540 «Sind. egr. Ialomiţa 400—410 Banca Sind. agr. Ilfov 285—290 Ţărănească 160—170 «Cereal­iștilor 370— 2­80 B-ca minelor 560—570 Banca Minelor par. Comnl. vărsat 520 - 53( B-ca Poporului Tecuci 600—60­0 Banca Unirii 510—502 PETROLIFERE «Steua Română 5200—5400 Astra R­omână 133­0)-13400 Speranța 6850—6­00 Petrolul românesc 1280—1309 ‘Petrol t’lock 1380—1400 Rom. Brig. de petr. 640—560 Generala petrol 340 —3" Concordia 4250—4376 «Credit­omilor optate 2001- 2050 «Idem noul, 1445—1506 I. R. D. P. optate 1100—1160 I. R. L­. P. pul 630—665 Redevența 1675—1680 Sospiro 420—440 Forajul 600—625 România petroliferă 1500—1670 «Ţileiu­l 400—420 Motorul 730—740 0? navigație ISIS România 760 -780 Măriți na Brăila 80­—31c Dunărea 630—540 S. R. L. 840—850 SOC. DE ASIGURARE Dacia Română 2­300—2400 Naționala 1200—1225 Generata 2600—2650 Agricola 975—1000 Urania 1900—1950­­ Pier­derea 580—600­­ DIFERITE SOCIETĂȚI S. T. B. 380—390­­ Gavora-Câlimănești 140—160 Soc. de locuințe eftine 170—180 Jud. text. postav. Buh 950—970 Cartea Românească 370—380 Forestiera Drajna 710—730 Creditul Tehnic 280—300 Glădirea românească 380—390 •Mea 1540—1590 Postavul 490—500 Carpatina 600—526 Creditul extern 290—300 Reşiţa 1420—1440 i Societatea »Universul* 500—550 j Fabrica Letea 520—530 Fabrica Vulcan 920—940 “Lignitul* soc. anon. min. 690—600 DEVIZE IN BĂNCI * Paris = lei 9.17 j Elveția = lei 35 j * Belgia = lei 8.50 j * Londra = lei 852 1 * Italia · lei 8.78 i * New*York — lei 201 *­­*‡·na (­suta de cor.) mm lei 28.40. i;i ” Praga — lei 5.80 * budapesta (suta de cor).=lei 0.65. Cons I ant iflopol sa lei ini: wv* Belgrad = lei w A.ena = lei .r­w Sofia—lei —.— * Varșovia (milionul de mărci) lei 4L VALUTE EFECTIVE * Napoleon = lei 780 | * Franc francez — lei 9.20 * Franc elvețian = lei 860— * Franc belgian = lei 9.00 ’ * Lira engleză — lei 850 | * Lira otomană = lei 110 00 * Lira italiană ssz lei 8.80 * Dolarul = lei 204 . * Cor. cehă — lei 5.85 * Cor. austriacă (suta) sss lei 0.30 * Cor. ungară (suta) = lei 0.65 * Leva == lei 1.50 * Mărci polone (milionul)= lei 4a * Drahme = lei 4.10­­ * Dinarul = lei 2.30 . BURSA OFICIALA DE DEVIZE Operaţiuni efectuate in ziua de 30 Ianuarie ora de închidere 13 d. a. ‘ PARIS Oferite 9.16. LONDRA Oferite 850.H. I NEW-YORK încheiate 201. ’«1j. ELVEȚIA ?■ încheiate 34.70. ITALIA * încheiata 877. ' PRAGA K Oferite 5.80. VXENA Oferite 28,40. i ar Bursele Io străinătate Paris, 30. — Londra 92,52 ; New-York 21,07; Belgia 88,75 ; Spania 275,75; Italia 94,40; O­­landa 808 ; Elveția 374 3/8 ; ♦ Belgrad, 30. — Londra 372,50; Paris 405 ; Geneva 1512 New- York 87,50.• Praga, 30. — Amsterdam 1503,50; Berlin 8,20; Zurich £98 50 ; Paris 161% ; Londra 148,05 ; Cablu New-York 34,90 ; Bruxellex 144% ; Viena 5,78. • Londra, 30. — Paris, 92,65 ; New-York 4,26%; Bruxelles 103,5; Geneva 24,7. ACTE DE NOTARIAT Marti 29 ian­uuarie S$24 VANZARI MOBILIARE | ] 1398. Bors Alexandru — S.­­ M. Rosenberg — teren Propana­t (Roman), lei 1.450.000.­­ 1 1415. Georgescu Florica — E-­­­lena B. Antoniu — teren calea ! 13­ Septembrie 194, lei 21.720. 1 1391. Ioanid P. Nicu — Lazăr­­ Aniel — imob. din T.­Măgurele,­­ lei 200.000. I . 1396. Iorguiescu A. Tincuța —­ Maria Sp. Stănescu — imob..­­ str. Făinari 27, lei 190.000. 1399. Petrescu Dumitru — Ion­­ Bestoiu — imob. str. Maramu­reș 49, lei 220.000.­­ 1408. Falk Victor Heinrich —­­ Rudolf Zoghaur — imob. str. A­­polodor 10, lei 100.000. INSCRIPȚII IPOTECARE 1426. Ionescu M. Petre — Na­­i I­talia Colonel I. Capeleanu — i­­­­mob. str. inginer Pisone nr. 1, lei 100.000. 1418. Petrescu I. Gheorghe —­­ Ion M. Zurvăgeanu — imob. Si­naia, lei 100.000. 1387. Sitescu M. Pantelimon—­­ Soc Naționala — imob. din Ti-­­ mișoara, lei 1.000.000. 1435. Teodorescu Vasile — A­­­­lexe D. Jianu — imob. str. Bal­­j dic 26, Iei 33.000. 1382. Urlăteanu I. Maria — I ! Soc. cred. iunc urb. Buc. — i­ i­­ m­ob str. Dumbrava Roșie nr.­­ 12, Iei 2.000.000 . 1411. Fendenberg FriedericH — Emanuel Goldenberg —imob, i str. Cometa 84, lei 260.000. CESIUNI ŞI GAJfURI ! 1425. Moldoveanu Gh. — C. i Niţescu — cezionează teren ni­sipos şi pentru cărămidă în com. Roşu, lei 1.435.000. ACTE DOTALE 1402. Fridman Marcus consti­­tue dotă fiicei sale Fahy la tre­cerea In căsători cu d. Leon A­­bramovici, lei 250.000. Firma Înregistrata (Ilfov) INDIVIDUALE 278.— Dionisie D. Penu.~ Ce­reale şi comision, oraşul Olte­niţa. — Tudora Iancu Lefegiu.— Bă­cănie şi mărunţişuri, cu emble­­­­ma „La Tudoriţa Veselă", co­­­­muna Iladovanu. SOCIALE ’­J 249.— D. C. Arion şi D-tru Teodorescu. — Soc. colectivă,­­ „Moara Spicul”, moară, str. Lu­­­­minei 21, biuroul în gara Titu.­­ 266.— Iacob Thaller & Peter­­ Weissman.— Soc. colectivă „MS. răşeşti”, cherestea şi materiale, de construcţie, şos. Colentina 41.­­ 267.— Fraţii A. & V. Bara­j­­­ghian.— Magazin „Caucase4’,­­ comerţul şi fabricarea de covoa-­­ re naţionale şi orientale şi orice fel de ţesături cum şi manufac­tură bibelouri şi orice obiecte de artă, sediul In Calea Victoriei 70, atelierul de ţesătorie în şos. Mihai Bravu 149. 273.B­ouler­aenaer & Baier. — Soc. colectivă, reprezentanţe de comerţ şi consigl­ii­.uni, sediul principal in str. ,*a ns cu su­cursala în Terni­ . n­.r. Tre­­boniu Lurian 2. Comandamente 910/923.— Traian A. Arizan.— Banca Marmorosch Blank. — 1) Instalaţia de moară cu toate accesoriile; 2) O casă str. Car­­paţilor nr. 96; 3) o vie şi altele, toate din corn. Roşiori de Vede (Teleorman). Pentru suma de lei 150.000 capital, plus procente şi alte cheltueli. 20510­922.— Ing. Gabriel Mi­­halcescu.— D-na Elena B. Bre­­zeanu. — Imob. din Bucureşti str. Eugeniu Carad­a nr. 18. Pen­tru suma de lei 284.500 capital, plus dobânda, onorar de avocat şi altele. Poliţe protestate la Galaţi Banca Marmorosch Blank lui Scanaviler lei 100,000. Idem lui V. Mp.I­oan 3000. Idem fraţilor Nasimovici lei 10,000. Ş­i Ştefan Niculescu lui I. Ber-‘­can 2 poliţe, lei 40,000.­­ Banca g-rală a ţării româ­neşti lui I. D. Oprescu 18,500. Idem lui D. Mardeli lei 5000. Banca Marmorosch Blank lui M. Katz 17,000 lei. Banca Covurlui lui K. Vâlcu 3 poliți 25,000 lei. PU El­! Litarea »Hilf da lai loiali — Cum se poate obţine liberarea leilor rămaşi Încă blocaţi ? — Oficiul central de control al­­ devizelor a trimis ori tuturor băncilor din ţară următoarea: circulară cu privire la modul de­­liberare a depozitelor blocate. I „întrucât prin măsurile luate de Oficiul Central de Control al Devizelor, depozitele blocate de­­ lei au dispărut aproape com­­ i­plect, fie prin deblocări in baza documentelor, fie prin negocie­rea lor, pentru scopuri comer­ciale , se aduce la cunoştinţa tuturor băncilor care mai deţin depozite blocate că, în cel mai scurt timp, trebue să ceară co­respondenţilor lor să facă de­mersul necesar pentru ca aceş-­­ tia să poată obţine libera dis-­­ poziţiune as­upra depozitelor de lei ! De imposibilitatea de a se dispune de un cont prin faptul că el este încă blocat, vor îi răs­punzători aceia care nu au Înţeles să utilizeze multiplele şi foarte simplele forme pe care Oficiul le-a pus la îndemâna celor Interesaţi.­­ Casele streine, care mai au încă depozite blocate a căror o­­rigină nu este de ordin comer­cial, precum şi acele care ar întâmpina greutate în produce­rea documentelor, vor putea ob­ține liberarea depozitelor lor adresând Oficiului o cerere în acest scop, în care vor arăta : 1) Care a fost totalul contului la 9 Noembrie 1921j ^ ~ ^ * 2) Care a fost totalul contului la 1 Martie 1923. 3) Totalul actual al contului.­­ Cu această ocaziona reamin­­i­tim următoarele cu privire la creditările In conturile streine de lei: ( 1) Nici o sumă de lei, nu poa­te fi trecută intru’un cont strein, fără aprobarea Oficiului. Excepție fac depunerile până la 5.000 lei inclusiv , care se pot face in orice cont strein, fără ca depunătorul să ceară aprobarea Oficiului şi sumele până la 20.000 lei Inclusiv, care se pot depune — fără aprobare ; — când depunerea este pentru contul „personal" al unei insti­­t­­uţiunî industriale, al unei case de comerţ (rui de bancă) sau al unei societăţi de asigurare. (No­tăm că, conturile societăţilor de asigurare Intră In acele de­blocate din oficiu, conform cir­cularii noastre Nr. 1428 din 4 Septembrie 1923. 1 3) Cu atât mai puţin o sumă poate fi trecută în cont blocat. In cazul când este vorba de o trată sau de un cec „cu pro­test” se va cere autorizarea O­­ficiu­lui ca contravaloarea lor să fie trecută în cont de lei „li­beri“. Aprobarea se va da cu conditiunea ca documentele, doveditoare a trazacţiunei co­merciale, să fie prezentate al- umil XII» str. ) ILUJFékffi.£k VÂNZĂRI PRIN BURSA 6 1/2 vag. porumb corcitură cu 43.300 lei linie doc.; 1 1/2 vag. orz cu 43.000 lei vag. Constanta PIAȚA CEREALELOR OBORUL S’au vândut 10 care grâu arnăut cu 775 lei suta kgr. ; 2 care grâu de toam­­nă cu 525; 108 care era cu 505; 10 care ovăz cu 400; 44 care po­rumb cu 485; 23 căruțe fân cu 1 150. BURSA I 22 vag. grâu cu 525—555­­ lei suta kgr., 1 vag. și un sfert ovăz cu 378. Ga’aîi BURSA CEREALELOR­ ­ Pe ziua de azi piaţa cerea’e- i lor a fost într’o completă stag­­­­nare. Nu s’au făcut cereri sa­­­i oferte pentru nici un fel tip grâne, din care cauză nu există j ’ nici cote. Sosiri n’au fost. La Camera de comerţ s'au încheiat câteva transacţiuni. Tendinţa este tot la stagnare. Conferinţele agricole dela ferma Laza . __*— Dela 22 - 26 Ianuarie crt. s’au ţinut la ferma „Laza“ conferin­ţele agricole pentru chestiunea selecţionărei plantelor în gene­ral. Conferinţele au fost organiza­te de către direcţiunea generală a fermelor şi s’au ţinut sub con­­­­ducerea d-lor inspectori gene­rali Andronescu şi Stoian. » Au luat parte inspectorii ge­nerali agricoli cât şi adminis­­­­tratorii fermelor din regiunea Moldovei. In prima zi a conferinţelor, d. , Stoian a vorbit despre ferma I Laza, chestiunea şcoalei cu a-­­ celaş nume şi despre selecţio- I narea mecanică a plantelor la sus zisa fermă. D. M. Andronescu, inspector­­ ■ general a vorbit despre selec­ţionarea fasolei, lucemei şi tri­foiului. Conferinţele s-au completat şi­­ cu lucrări practice, făcându-se analiza cuscutei din trifoi şi lu­­cernă. D. Knechter, entomologul mi­nisterului de domenii, a vorbit despre combaterea maladiilor criptogamice şi despre comba-­­ terea în special a „puricelui lâ- j i nos” care face ravagii la pomii fructiferi şi la plante. • La aceste conferinţe au mai * ' I participat şi numeroşi proprie-J tari de ferme particulare de prin­­ Împrejurimi. Cota apelor Dunării ! ! Pe ziua de 30 Ianuarie Dunărea este îngheţată de la­ Giurgiu la Ismail, iar în restul­­ porturilor curg sloiuri. I Iată situaţia: ........ — Lucrările în jurul legii minelor Anteproiectul legii minelor se află în prezent in studiul a trei miniştri, în resortul Astro­­ra intră chestiunile desvoltate în economii proiectului. A trei miniştri sunt d-nii: Zan­cred Constantinescu (industria şi comerţ), Vintilă Brătianu (fi­nanţe) şi G. G. Mârzescu (justi­ţie). La acest studiu participă şi d. Andrei Rădulescu mem­bru la Curtea de Apel. După ce va ieşi din studiul a­­cestora, anteproiectul va fi pus în discuţia comisiunei de spe­cialişti instituită pe lângă mi­nisterul de industrie şi comerţ şi în care sunt reprezentate toa­te ramurile de producţie minie­ră : petroliştii, cărbunarii, pro­ducătorii de aur, argint, aramă, NiC- I .. . ' . u .jV'1..! , I Í l Venituri vamale la Galaţi Vama Galaţi a încasat pe ziua de 27 Ianuarie din taxele de import lei 1,843,532, iar de la export lei 65.837, 80. Total general lei 9,075,018,20. Furniturile de hârtie pentru Stat „ N. I . Fabricanţii de hârtie cer ridi­carea preţului­ ­ D. ministru Tancred Constan­­­­tinescu a convocat­eri dimineaţă în cabinetul său pe reprezentan­­ţii fabricelor de hârtie şi pe cei ai autorităţilor, unde consumul hârtiei este foarte însemnat: R. M. S., Monitorul Oficial şi C. F. R„ în scopul de a regula diferite chestiuni In legătură cu furnitu­­rile de hârtie pentru Stat.­­ Fabricanţii pretind un spor la preţurile de vânzare a hârtiei de 10 la sută peste cele actuale. In acelaş timp însă, ministerul de industrie constată că din anali­za făcută de agenţii săi rezultă o diferenţă între preţurile pre­zentate de fabrică şi acelea con­statate de minister. Convocarea reprezentanţilor celor două grupe de interese in­dicate mai sus s’a făcut tocmai cu scopul de a se ajunge la un acord. In urma conferinţei de ieri di­mineaţă s-a hotărit a se da de­legaţie unui reprezentant al fa­bricelor de hârtie (d. Otto Herbst) şi unui reprezentant al ministe­rului de industrie (d. ing. G. Ioa­­niţiu), însărcinaţi să examineze punctele în litigiu, urmând să prezinte apoi d-lui ministru al industriei şi comerţului c­onsta­tările Mente asupra facturilor şi celorlalte scripte in ce prive­şte costul de producţie şi preţu­­re de vânzare. ,­­ r­o .

Next