Universul, februarie 1924 (Anul 42, nr. 23-46)
1924-02-01 / nr. 23
a Anchetele noastre Proiectele economice şi financiare ale guvernului — Regimul apelor din România — Cum guvernul a pus pe primul plan al preocupărilor sale problemele de ordin economic şi financiar, presa o datoare sfi urmărească de aproape toate lucrările pentru deslegarea şi transpunerea lor în texte precipse de lege. Şi această datorie edictată nu numai de interesul de a ne fixa asupra tendinţelor generale a politicei economice urmărită de actualul guvern, dar şi de misiunea pe care o avem de a aduce în discuţia opiniei publice toate înfăptuirile proiectate de guvern, spre a o face — în afară de reprezentanţa parlamentară — colaboratoarea directă la modul de soluţionare cel mai fericit a tuturor chestiunilor de actualitate. Presa trebue să intervie la timp — şi în perioada de zămislire a diferitelor proiecte de legi până la aducerea lor în discuţia Corpurilor legiuitoare, opinia publică trebue să fie precis informată asupra acestor proiecte şi prin reprezentanţii ei autorizaţi , să i se dea putinţa a-şi exprima doleanţele, criticile, completările şi, eventual, protestările sale. ■ însufleţit de acest „spiritus rector", Universul a Întreprins o largă anchetă In cercurile personalităţilor politice şi ale specialiştilor în chestiunile economice, financiare şi technice şi cuvântul lor va fi exprimat în coloanele ziarului asupra tuturor proiectelor anunţate până acum de guvern. Fiindcă la ordinea zilei a venit acum proiectul pentru stabilirea regimului apelor, care a fost adoptat ori de consiluni de miniștri, urmând ca mâine să fie depus în parlament, începem seria anchetelor noastre cu acest proiect care prezintă o deosebită importanţă. Bazele noului regim al apelor din România Punctul de vedere al guvernului în această chestiune ne-a fost exprimat de d-nii gen. Moşoiu, ministru al lucrărilor publice şi Tancred Constantinescu, ministru al industriei şi comerţului. Publicăm pentru azi declaraţiile d-lui ministru al lucrărilor publice, cum şi observaţiunile ce ne-au fost formulate de d. profesor universitar V. Vâlcovici, directorul politechnicei din Timişoara, rezervând pentm numărul viitor publicarea declaraţiilor d-lui ministru al industriei şi comerţului, cum şi un admirabil studiu critic datorit unui eminent tehnician. Puccint de vedere of!da! — Declaraţiile d-lui gen. T. Moşoiu — — „Proiectul de care Vă interesaţi, începe d. ministru al lucrărilor publice, are de scop să reglementeze regimul apelor din România. Din proiectul original s’a eliminat partea privitoare la căderile de apă, care va fi tratată Intr’un proiect deosebit ce va fi întocmit de mi-j nistrul industriei şi comerţului, odată cu reglementarea factori- j lor generatori de energie şi a funcţionării centralelor elec- trice. Aceste proiecte la un loc formează oarecum o unitate legislativă, completându-se unul pe altul. In primul rând se va realiza prin ele unificarea regimurilor deosebite sub care se găseau până acum cei patru factori de energie : apele, petrolul, cărbunele și gazul metan. In al doilea rând se va reglementa organizarea şi punerea în valoare a acestor factori, în scopul ca energia lor să poată fi distribuită un chip raţional pentru toate industriile şi nevoile ţării. In consiliile societăţii naţiunilor s’a pus chiar problema împrumuturilor de energie dela un stat la altul. Un exemplu de punere în practică a unui asemenea deziderat ni-l oferă Italia, căreia secându-i unele ape. • Împrumutat curentul electric din Elveţia. ECONOMIA PROIECTULUI Proiectul asupra regimului apelor are 10 capitale, care conţin dispoziţiuni referitoare la folosinţa apelor pentru navigaţie, plutire, transportul lemnelor, irigaţiuni, etc. Principiul fundamental al proiectului este acesta: apele care pot aduce un folos obştesc sunt proprietatea statului. In lege se mai prevede dreptul de sindicalizare a riveranilor, în scopul de a colabora la îmbunătăţirea ţărmurilor, la evitarea eroziunilor şi utilizarea irigaţiunilor. Un ultim principiu mai este şi creiarea de servituţi în interesul înlesnirii folosinţii apelor. Aşa de pildă, pentru apele navigabile se rezervă, zone laterale de câte 10 metri în lăţim pentru tracţiuni pe apă, făcute cu ajutorul animalelor de tracţiune, cari conduc de pe uscat transporturile plutitoare, aşa zisele trageri la edec. Organele de executare sunt două : direcţia generală a apelor din ministerul de lucrări publice şi consiliul superior al apelor, din care fac parte şi reprezentanţi ai ministerului de industrie, cum şi ai cooperativelor". Părerile dlui prof. universitar V. ţiâlcovici întrebat asupra proiectelor guvernului referitoare la regimul apelor şi la utilizarea căderilor de apă ca factor de energie, d. prof. universitar V. VAIcovici, ne-a răspuns următoarele : „Ceea ce toată lumea industrială aşteaptă cu ardoare, este realizarea cât mai apropiată a mijloacelor de utilizare a unei energii ieftine şi abundente în ţara noastră. Din punct de vedere al economiei naţionale punerea în valoare a sutelor de mii de cai putere mânaţi de „huila albă", ar însemna un progres considerabil. După câte ştiu, propunerile particulare în sensul exploatării acestui fel de energie nu lipsesc. Unele proiecte prezentate oferă chiar serioase garanţii de realizare, atât prin pregătirea persoanelor propunătoare cât şi prin documentatele studii prealabile făcute asupra câtorva cursuri de ape: cursul Jiului, Bistriţei, etc. Ajutorul pe care ni l-ar aduce acest nou generator de energie ar fi nepreţuit de mare azi, când combustibilul sub orice formă se obţine aşa de greu. In strânsă legătură cu utilizarea cursurilor de ape, ar fi electrificarea căilor ferate, deci ieftenirea şi facilitarea transporturilor, ceea ce ar însemna un viu impuls pentru tânăra noastră industrie“. Dar dispunem actualmente de forţele tehnice necesare şi mai ales de cele financiare în „Pentru ducerea la bun sfârşit a acestei probleme tehnice, cuminte ar fi să ne concentrăm puterile asupra două sau trei locuri, deocamdată. Unde, când şi în ce măsură trebuesc exploatate diversele isvoare de energie, acestea sunt chestiuni la care trebue să răspundă departamentul în sarcina căruia cade preocuparea desvoltării noastre economice integrale. De aceea, Înglobarea chestiunei în cadrul celorlalte probleme actuale economice este justificată. In ce privește mijloacele financiare, este sigur, mai ales în Împrejurările de azi, că nu ne-am putea încumenta la nimic serios, fără ajutorul capitalurilor streine. Ajutorul acestora pentru punerea In valoare a căderilor noastre de apă nu trebue Înlăturat principial. Aceste capitaluri plasate în Instalaţiunile foarte costisitoare necesitate de punerea in mişcare a acestor energii, sunt fixate pentru totdeauna pe solul ţării noastre şi devin deci un bun naţional. Naţionalitatea capitalului trebue judecată în mod pragmatist după efecte, încât eu consider mai naţional acest capital ataşat de solul şi industria ţării noastre, decât capitalul românului de naştere sau de cetăţenie, care se iroseşte în streinâtate“. Har. L Grupul proetselor referitoare la generatorii de energie _♦_ Proectul de lege pentru stabilirea regimului apelor a fost aprobat de consiliul de miniştri şi azi dim. va fi depus in parlament. Acest proiect cuprinde 2 părţi: una referitoare la irigaţiuni şi alta la căderile de apă, ca factor generator de energie. In afară de acest proiect, cart aparţine atât ministerului de lucrări publice cât şi celui al industriei şi comerţului, d. ministru Tancred Constantinescu lucrează actualmente la proiectul generatorilor de energie, care are de scop unificarea regimurilor deosebite pe care le avem in prezent In România pentru cei generatori de energie: petrolul, gazul metan, cărbunele şi căderile de apă. Deosebit de acesta, ministerul de industrie va mai întocmi un proiect pentru reglementarea modului de înfiinţare şi funcţionare a centralelor electrice. Dela camera arbitrată din Bucureşti Procesul pendinte Intre d. Achilie Şaraga și C. N. Vasiliu a fost din nou amânat, pentru 11 Februarie 1924 Universul literar’ I I UNIVERSUL ESS. Ocs jac* ia® xâb'KJju Leul a cotat eri la Paris 11 centime, iar lira sterlini 92,93. Cursul petroliferelor la Paris : Astra români 14S9 -14SS fr. francezi» Steaua români 6iS franci francezi. La noi francii francezi rit cu 9.1®. s’auo?e ECONOMICfi FINANCIARE Căile noastre ferate — O importantă problemă economică. — Ce spune directorul serviciului de studii din direcţiunea generală a căilor ferate.—Revolte actuale ale e. f. r.— Necesităţi viitoare. ~ Dintre problemele actuale mari ale economiei noastre naţionale, , problema căilor ferate se impune cu stăruinţă luării aminte, şi cere să fie cercetată, de nu cu precădere, cel puţin deodată şi cu aceiaşi grije de serioasă şi oportună rezolvare, ca şi problema valutară şi aceea a pregătirilor necesare pentru organizarea producţiei. Rolul ce-l au căile ferate In economia unei ţări e bine cunoscut; aceasta nu Înseamnă insă că e, totdeauna, şi bine Inţeles. Neajunsurile de care sufăr astăzi căile noastre ferate sunt obşteşte cunoscute. Ihlăturarea acestor neajunsuri, simţite zilnic, este vădit necesară. Se vorbeşte şi trebue să se vorbească despre nevoia de or- I ganizare a acestor căi de comu■ nicaţie. La noi se vorbeşte mult. Vorbim despre lucruri pe care le cunoaştem In deajuns şi le pricepem, ca şi despre altele pe care nu le cunoaştem şi, aşa fiind, nu le putem pricepe. Că vorbim mult, mai ales despre nevoile publice, poate să fie un bine, o dovadă că aceste nevoi ne interesează şi că ţinem să nu fie date uitării de către acei cari au datoria să îngrijească de satisfacerea lor. Este însă şi un rău : în faptul că nu ţinem totdeauna să ne dăm seama de Însemnătatea lucrurilor pe care le discutăm, şi că nu prea punem preţ pe posibilităţile de documentare. Când mijloace de a ne documenta ne stau la Îndemână, este strict necesar să căutăm să le folosim, întrucât priveşte anume chestiuni economice, ce prin forţa împrejurărilor cer o Inţelegere din partea moaşelor neobişnuită Înainte de război, când nici condiţiunile economice şi nici cele politice nu erau cele de acum, avem la Îndemână o literatură din zi un zi mai bogată. Cu privire la problema căilor ferate, a apărut de curând o importantă lucrare, datorită unui specialist a cărui competenţă poate fi, pentru acei cari ţin să cunoască această problemă, o călăuză sigură. Deşi căile noastre ferate au contri-1 bult mult la transformarea Prin- cipatelor dunărene In regatul de azi al României mari, totuşi — cum foarte bine spune, In prefăţa lucrării la care ne referim, d. Alexandru Perieţeanu, fost director general al C. F. R.— chestia căilor ferate este cea mai puţin cunoscută la noi. • In lucrarea d-sale ,.Problema C. F. R.‘ apărută de curănd in „Biblioteca economică“ la „Cultura naţională", d. Nicolae I. Petculescu, directorul serviciului de studii din direcţiunea generală a căilor frate, ne dă, pe lângă un complet istoric al căilor ferate româneşti, un pro I gram de lucrări cu privire la completarea reţelei actuale şi o serie de documentate considera- J ţiuni asupra diverselor lucrări necesare în legătură cu completarea şi Îmbunătăţirea reţelei : gări, poduri, material rulant şi completarea atelierelor. Nu este omisă chestia importantă a capitalului utilizabil, nici aceea a autonomiei căilor ferate. Autorul lucrării urmăreşte Îndoitul scop: 1) de a arăta greutăţile prin care a trecut vechiul regat, până să poată realiza modesta sa reţea de căi ferate; 2) de a pune la îndemâna intelectualului o călăuză sigură pentru priceperea problemelor de construcţiune şi exploatare de căi ferate. Programul completării şi îmbunătăţirii căilor ferate interesează de aproape opinia publică luminată, pentru că acest program justifică şi explică necesitatea neintftrzierii lucrărilor şi importanţa creditelor ce se vor cere. Necesitatea completării reţelei de căi ferate a unei ţări are aspecte multiple; ea interesează nu numai din punctul de ve- dere al satisfacerii nevoilor e- Iconomice ale ţării, dar şi din I punct de vedere politic, militar şi cultural. II Lămurind aceste interese, d. Petculescu arată că misiunea ce [ o are de Îndeplinit reţeaua noastră de căi ferate este următoarea: 1) Din punct de vedere economic: să transporte, pe linii mai scurte şi câtt mai repede, articolele de export la Dunăre, la mare şi la celelalte graniţe, iar pe cele de import în centrele de consumaţie; să mulţumească trebuinţele traficului interior, ţintind schimbul de produse Intre diferitele provincii româneşti; să mulţumească trebuinţele traficului de călători; să servească tranzitul Poloniei şi al Cehoslovaciei către 2) Din punct de vedere politic , să transporte cu tarife de favoare materiile brute In centrele Industriale, iar produsele fabricate, în centrele de consumaţie, realizând astfel, In profitul producătorului şi consumatorului, legătura economică a fiecărei provincii cu restul ţării; să Înlesnească In timpul vacanţelor, prin tarife scăzute, vizitarea centrelor culturale, a locurilor istorice şi a poziţiilor pitoreşti ale ţării; să înlesnească pe de o parte puterii centrale, prin trenuri repezi şi comode, exerciţiul acţiunii sale de control şi supravegherea asupra întregii ţări , iar pe de altă parte să uşureze cetăţenilor din restul ţării accesul Bucureştilor, al acestei Capitale atât de excentric aşezată, scurtând distanţele, oftinind traiul şi ajutând puternic la unificare. 3) Din punct de vedere militar: Să transporte trupele fiecărui corp de armată pe linie proprie până la frontiera ameninţată; să le procure armamentul şi hrana trebuincioasă; să le înlesnească mişcările de rocadă dealungul graniţelor ca şi manevrarea pe liniile interioare. 4) Din punct de vedere cultural şi social, executarea de lucrări de artă şi clădiri solide, corecte şi estetice, contribuind astfel la formarea sentimentului frumosului şi a sentimentului constructiv In massele adânci ale populaţiei; să acorde funcţionarilor şi lucrătorilor naţionali un tratament In armonie cu arătările ştiinţelor economice şi sociale; să formeze şi să dea educaţie, pentru viaţa industrială şi comercială, unei întregi falange de profesionişti naţionali. Pe aceste temeiuri Îşi desvoltă autorul toate consideraţiunile d-sale asupra completării şi administrării căilor noastre terate. Vom examina consideraţiunile şi propunerile d-sale lirtr’un articol viitor. încheind, ținem să menționăm forma clară și atrăgătoare a lucrării d-lui Petculescu. Observer * egimul fiscal al dobânzilor datorite în strâînătate Comisiunea centrală fiscală s-a întrunit din nou ori dimineaţă la ministerul de finanţe sub preşidenţia d-lui ministru Vintilă Brătianu, ocupându-se de regimul fiscal la care urmează să fie supuse dobânzile plătite de comercianţii sau industriaşii români In străinătate, cum şi dobânzile rezultând din afaceri ce nu au caracterul de acte de comerţ, etc. Comisiunea centrală fiscală a dat următorul aviz : „Dobânzile plătite de comercianţii sau industriaşii români In străinătate şi rezultând din vânzări de mărfuri sau alte afaceri de comerţ, constatate prin facturile pentru livrarea mărfurilor, prin poliţe, sau sentinţe judecătoreşti, sunt scutite de impozitul mobiliar, dacă acei cari plătesc dobânzile sunt supuşi la impozitul comercial pentru afacerile din cari rezultă acele operaţiuni. Deasemenea sunt scutite de plata impozitului mobiliar dobânzile plătite in străinătate pentru credite in monedă străină deschise, în mod real, acolo Întreprinderilor comerciale sau industriale din ţară. Scutirea se acordă pe baza declaraţiunei o se va face la timp şi In urme constatărilor doveditoare că este In adevăr un credit acordat ti acele condiţiuni. Dobânzile rezultând din alte afaceri cari nu au caracterul de acte de comerţ sau industrii precum şl dobânzile plătite , depozite spre fructificare făcute In tară de către străini sun supuse la impozitul mobiliar la supra cota prevăzută de art. 64". Diverse ♦ Ministerul de domenii a aprobat deschiderea a patru târguri de animale In com. Axintele din Jud. Ialomiţa, in zilel de 23 Aprilie si 20 Iulie, 26 Octombrie şi 8 Noembrie. ♦ Dela 15 Decembrie 1923 — 1! Ianuarie crt. a’au exportat tt Cehoslovacia şi Austria 860 vite '■* Consiliul centrale! obştiilor a ţinut dri şedinţă, aprobând mai multe cereri de Imprumut făcute de către cooperative şi obştii. A examinat de asemenea situaţia precară a „Uniunea coopertivelor agricole din Buzău". « Navin fluvial la Brăila » S’a navlosit șlepul M. M. 21 sub pavilion român de 1300 Km. dela Giurgiu la Brăila ci 1000 lei de vagon, obligator « încărca 65 vagoane, când timbrul J^va permite. ' ' BURSA București, 39 Ianuarie 1320 TÂRGUL FINANCIAR Incheezi in bursa oficială dela arele 10 la 12 dim. împrumutul Unirii 69; împrumutul refacerii 704 ; Renta împroprietăririi 50; Banca Marmorosch, Blank & Co. 1000, 995; Steaua română 5200, 75, 300, 50, 25, 400, 350; Astra română 13400; Petrol Block 1380, 90, 85, 95, 400, 390, 395; Concordia 4250, 300, 50, 25, 375, 70; Credit Minier optate 2000, 10, 20, 2000, 10, 2005, 2000, 20, 35; Credit minier pui 1500, 475, 80, 460, 45, 60, 85, 80; Româno-belgiană de pe roi 540, 50, 60; I. r. d. p. opiate 1100, 10, 35; I. r. d. p. pui 640, 30, 60, 65; Redevența 1675, 80 ; România petroliferă 1500, 80, 600, 20, 25,35, 40, 35, 60, 50, 70; S. R. D. 850; Mica 1590, 40; „Generala" asigurări 2650. Cursurile au oscilat Intre cifrele de mai jos. Cursurile cu asterisc sunt cursuri noui, celelalte sunt ultimele cursuri anterior rămase. EFECTE CU BOBANDA FIXĂ Rentă 1913 4 « , *, 50-60 „ externă 4 •« 50—55 Bonuri de îezuit 1913 85—105 lipr. nat. 1916, 6»», 69-70 , unirii 1919 68 69 Impr. refac. 1929 70-71 “Rretâ Imoropr. 1922 491 ,—50 Obl. jud , 5« , 66-68 » . 4% 53-54 „ corn Bucur, 4•/• 47—50 Scris, rur. 5*, 61—62 , . 4‘, 50-51 . orb. Buc. 5*« 65—54 „ „ laşi 5*. 48-48 Bon. Casei rar. 5*/* 65—60 Obi. Soc. loc. eft. 6% 58—40 BĂNCI «Banca Națională 15000-15100 Marmor. Blaak. 995—louO «Agricola 260—265 Rominers că 689—690 B-ca Rom. enr Vil 645—650 Descont 360—370 Bank Of. Romania Ltd.2290—2400 Banca de credit român 560—565 Bancaceu.a Ţârii Român 340 —350 «Comerțului Craiova 669—670 Banca comercială 555—560 Franco-Română 300—310 Deela-Traiana 220—240 «Viticolă, 225-235 Fortuna 600—525 Comerț și Credit dinPnga 530—540 «Sind. egr. Ialomiţa 400—410 Banca Sind. agr. Ilfov 285—290 Ţărănească 160—170 «Cerealiștilor 370— 280 B-ca minelor 560—570 Banca Minelor par. Comnl. vărsat 520 - 53( B-ca Poporului Tecuci 600—600 Banca Unirii 510—502 PETROLIFERE «Steua Română 5200—5400 Astra Română 1330)-13400 Speranța 6850—600 Petrolul românesc 1280—1309 ‘Petrol t’lock 1380—1400 Rom. Brig. de petr. 640—560 Generala petrol 340 —3" Concordia 4250—4376 «Creditomilor optate 2001- 2050 «Idem noul, 1445—1506 I. R. D. P. optate 1100—1160 I. R. L. P. pul 630—665 Redevența 1675—1680 Sospiro 420—440 Forajul 600—625 România petroliferă 1500—1670 «Ţileiul 400—420 Motorul 730—740 0? navigație ISIS România 760 -780 Măriți na Brăila 80—31c Dunărea 630—540 S. R. L. 840—850 SOC. DE ASIGURARE Dacia Română 2300—2400 Naționala 1200—1225 Generata 2600—2650 Agricola 975—1000 Urania 1900—1950 Pierderea 580—600 DIFERITE SOCIETĂȚI S. T. B. 380—390 Gavora-Câlimănești 140—160 Soc. de locuințe eftine 170—180 Jud. text. postav. Buh 950—970 Cartea Românească 370—380 Forestiera Drajna 710—730 Creditul Tehnic 280—300 Glădirea românească 380—390 •Mea 1540—1590 Postavul 490—500 Carpatina 600—526 Creditul extern 290—300 Reşiţa 1420—1440 i Societatea »Universul* 500—550 j Fabrica Letea 520—530 Fabrica Vulcan 920—940 “Lignitul* soc. anon. min. 690—600 DEVIZE IN BĂNCI * Paris = lei 9.17 j Elveția = lei 35 j * Belgia = lei 8.50 j * Londra = lei 852 1 * Italia · lei 8.78 i * New*York — lei 201 **‡·na (suta de cor.) mm lei 28.40. i;i ” Praga — lei 5.80 * budapesta (suta de cor).=lei 0.65. Cons I ant iflopol sa lei ini: wv* Belgrad = lei w A.ena = lei .rw Sofia—lei —.— * Varșovia (milionul de mărci) lei 4L VALUTE EFECTIVE * Napoleon = lei 780 | * Franc francez — lei 9.20 * Franc elvețian = lei 860— * Franc belgian = lei 9.00 ’ * Lira engleză — lei 850 | * Lira otomană = lei 110 00 * Lira italiană ssz lei 8.80 * Dolarul = lei 204 . * Cor. cehă — lei 5.85 * Cor. austriacă (suta) sss lei 0.30 * Cor. ungară (suta) = lei 0.65 * Leva == lei 1.50 * Mărci polone (milionul)= lei 4a * Drahme = lei 4.10 * Dinarul = lei 2.30 . BURSA OFICIALA DE DEVIZE Operaţiuni efectuate in ziua de 30 Ianuarie ora de închidere 13 d. a. ‘ PARIS Oferite 9.16. LONDRA Oferite 850.H. I NEW-YORK încheiate 201. ’«1j. ELVEȚIA ?■ încheiate 34.70. ITALIA * încheiata 877. ' PRAGA K Oferite 5.80. VXENA Oferite 28,40. i ar Bursele Io străinătate Paris, 30. — Londra 92,52 ; New-York 21,07; Belgia 88,75 ; Spania 275,75; Italia 94,40; Olanda 808 ; Elveția 374 3/8 ; ♦ Belgrad, 30. — Londra 372,50; Paris 405 ; Geneva 1512 New- York 87,50.• Praga, 30. — Amsterdam 1503,50; Berlin 8,20; Zurich £98 50 ; Paris 161% ; Londra 148,05 ; Cablu New-York 34,90 ; Bruxellex 144% ; Viena 5,78. • Londra, 30. — Paris, 92,65 ; New-York 4,26%; Bruxelles 103,5; Geneva 24,7. ACTE DE NOTARIAT Marti 29 ianuuarie S$24 VANZARI MOBILIARE | ] 1398. Bors Alexandru — S. M. Rosenberg — teren Propanat (Roman), lei 1.450.000. 1 1415. Georgescu Florica — E-lena B. Antoniu — teren calea ! 13 Septembrie 194, lei 21.720. 1 1391. Ioanid P. Nicu — Lazăr Aniel — imob. din T.Măgurele, lei 200.000. I . 1396. Iorguiescu A. Tincuța — Maria Sp. Stănescu — imob.. str. Făinari 27, lei 190.000. 1399. Petrescu Dumitru — Ion Bestoiu — imob. str. Maramureș 49, lei 220.000. 1408. Falk Victor Heinrich — Rudolf Zoghaur — imob. str. Apolodor 10, lei 100.000. INSCRIPȚII IPOTECARE 1426. Ionescu M. Petre — Nai Italia Colonel I. Capeleanu — imob. str. inginer Pisone nr. 1, lei 100.000. 1418. Petrescu I. Gheorghe — Ion M. Zurvăgeanu — imob. Sinaia, lei 100.000. 1387. Sitescu M. Pantelimon— Soc Naționala — imob. din Ti- mișoara, lei 1.000.000. 1435. Teodorescu Vasile — Alexe D. Jianu — imob. str. Balj dic 26, Iei 33.000. 1382. Urlăteanu I. Maria — I ! Soc. cred. iunc urb. Buc. — i i mob str. Dumbrava Roșie nr. 12, Iei 2.000.000 . 1411. Fendenberg FriedericH — Emanuel Goldenberg —imob, i str. Cometa 84, lei 260.000. CESIUNI ŞI GAJfURI ! 1425. Moldoveanu Gh. — C. i Niţescu — cezionează teren nisipos şi pentru cărămidă în com. Roşu, lei 1.435.000. ACTE DOTALE 1402. Fridman Marcus constitue dotă fiicei sale Fahy la trecerea In căsători cu d. Leon Abramovici, lei 250.000. Firma Înregistrata (Ilfov) INDIVIDUALE 278.— Dionisie D. Penu.~ Cereale şi comision, oraşul Olteniţa. — Tudora Iancu Lefegiu.— Băcănie şi mărunţişuri, cu emblema „La Tudoriţa Veselă", comuna Iladovanu. SOCIALE ’J 249.— D. C. Arion şi D-tru Teodorescu. — Soc. colectivă, „Moara Spicul”, moară, str. Luminei 21, biuroul în gara Titu. 266.— Iacob Thaller & Peter Weissman.— Soc. colectivă „MS. răşeşti”, cherestea şi materiale, de construcţie, şos. Colentina 41. 267.— Fraţii A. & V. Barajghian.— Magazin „Caucase4’, comerţul şi fabricarea de covoa- re naţionale şi orientale şi orice fel de ţesături cum şi manufactură bibelouri şi orice obiecte de artă, sediul In Calea Victoriei 70, atelierul de ţesătorie în şos. Mihai Bravu 149. 273.Bouleraenaer & Baier. — Soc. colectivă, reprezentanţe de comerţ şi consiglii.uni, sediul principal in str. ,*a ns cu sucursala în Terni . n.r. Treboniu Lurian 2. Comandamente 910/923.— Traian A. Arizan.— Banca Marmorosch Blank. — 1) Instalaţia de moară cu toate accesoriile; 2) O casă str. Carpaţilor nr. 96; 3) o vie şi altele, toate din corn. Roşiori de Vede (Teleorman). Pentru suma de lei 150.000 capital, plus procente şi alte cheltueli. 20510922.— Ing. Gabriel Mihalcescu.— D-na Elena B. Brezeanu. — Imob. din Bucureşti str. Eugeniu Carada nr. 18. Pentru suma de lei 284.500 capital, plus dobânda, onorar de avocat şi altele. Poliţe protestate la Galaţi Banca Marmorosch Blank lui Scanaviler lei 100,000. Idem lui V. Mp.Ioan 3000. Idem fraţilor Nasimovici lei 10,000. Şi Ştefan Niculescu lui I. Ber-‘can 2 poliţe, lei 40,000. Banca g-rală a ţării româneşti lui I. D. Oprescu 18,500. Idem lui D. Mardeli lei 5000. Banca Marmorosch Blank lui M. Katz 17,000 lei. Banca Covurlui lui K. Vâlcu 3 poliți 25,000 lei. PU El! Litarea »Hilf da lai loiali — Cum se poate obţine liberarea leilor rămaşi Încă blocaţi ? — Oficiul central de control al devizelor a trimis ori tuturor băncilor din ţară următoarea: circulară cu privire la modul deliberare a depozitelor blocate. I „întrucât prin măsurile luate de Oficiul Central de Control al Devizelor, depozitele blocate de lei au dispărut aproape com iplect, fie prin deblocări in baza documentelor, fie prin negocierea lor, pentru scopuri comerciale , se aduce la cunoştinţa tuturor băncilor care mai deţin depozite blocate că, în cel mai scurt timp, trebue să ceară corespondenţilor lor să facă demersul necesar pentru ca aceş- tia să poată obţine libera dis- poziţiune asupra depozitelor de lei ! De imposibilitatea de a se dispune de un cont prin faptul că el este încă blocat, vor îi răspunzători aceia care nu au Înţeles să utilizeze multiplele şi foarte simplele forme pe care Oficiul le-a pus la îndemâna celor Interesaţi. Casele streine, care mai au încă depozite blocate a căror origină nu este de ordin comercial, precum şi acele care ar întâmpina greutate în producerea documentelor, vor putea obține liberarea depozitelor lor adresând Oficiului o cerere în acest scop, în care vor arăta : 1) Care a fost totalul contului la 9 Noembrie 1921j ^ ~ ^ * 2) Care a fost totalul contului la 1 Martie 1923. 3) Totalul actual al contului. Cu această ocaziona reaminitim următoarele cu privire la creditările In conturile streine de lei: ( 1) Nici o sumă de lei, nu poate fi trecută intru’un cont strein, fără aprobarea Oficiului. Excepție fac depunerile până la 5.000 lei inclusiv , care se pot face in orice cont strein, fără ca depunătorul să ceară aprobarea Oficiului şi sumele până la 20.000 lei Inclusiv, care se pot depune — fără aprobare ; — când depunerea este pentru contul „personal" al unei instituţiunî industriale, al unei case de comerţ (rui de bancă) sau al unei societăţi de asigurare. (Notăm că, conturile societăţilor de asigurare Intră In acele deblocate din oficiu, conform circularii noastre Nr. 1428 din 4 Septembrie 1923. 1 3) Cu atât mai puţin o sumă poate fi trecută în cont blocat. In cazul când este vorba de o trată sau de un cec „cu protest” se va cere autorizarea Oficiului ca contravaloarea lor să fie trecută în cont de lei „liberi“. Aprobarea se va da cu conditiunea ca documentele, doveditoare a trazacţiunei comerciale, să fie prezentate al- umil XII» str. ) ILUJFékffi.£k VÂNZĂRI PRIN BURSA 6 1/2 vag. porumb corcitură cu 43.300 lei linie doc.; 1 1/2 vag. orz cu 43.000 lei vag. Constanta PIAȚA CEREALELOR OBORUL S’au vândut 10 care grâu arnăut cu 775 lei suta kgr. ; 2 care grâu de toamnă cu 525; 108 care era cu 505; 10 care ovăz cu 400; 44 care porumb cu 485; 23 căruțe fân cu 1 150. BURSA I 22 vag. grâu cu 525—555 lei suta kgr., 1 vag. și un sfert ovăz cu 378. Ga’aîi BURSA CEREALELOR Pe ziua de azi piaţa cerea’e- i lor a fost într’o completă stagnare. Nu s’au făcut cereri sai oferte pentru nici un fel tip grâne, din care cauză nu există j ’ nici cote. Sosiri n’au fost. La Camera de comerţ s'au încheiat câteva transacţiuni. Tendinţa este tot la stagnare. Conferinţele agricole dela ferma Laza . __*— Dela 22 - 26 Ianuarie crt. s’au ţinut la ferma „Laza“ conferinţele agricole pentru chestiunea selecţionărei plantelor în general. Conferinţele au fost organizate de către direcţiunea generală a fermelor şi s’au ţinut sub conducerea d-lor inspectori generali Andronescu şi Stoian. » Au luat parte inspectorii generali agricoli cât şi administratorii fermelor din regiunea Moldovei. In prima zi a conferinţelor, d. , Stoian a vorbit despre ferma I Laza, chestiunea şcoalei cu a- celaş nume şi despre selecţio- I narea mecanică a plantelor la sus zisa fermă. D. M. Andronescu, inspector ■ general a vorbit despre selecţionarea fasolei, lucemei şi trifoiului. Conferinţele s-au completat şi cu lucrări practice, făcându-se analiza cuscutei din trifoi şi lucernă. D. Knechter, entomologul ministerului de domenii, a vorbit despre combaterea maladiilor criptogamice şi despre comba- terea în special a „puricelui lâ- j i nos” care face ravagii la pomii fructiferi şi la plante. • La aceste conferinţe au mai * ' I participat şi numeroşi proprie-J tari de ferme particulare de prin Împrejurimi. Cota apelor Dunării ! ! Pe ziua de 30 Ianuarie Dunărea este îngheţată de la Giurgiu la Ismail, iar în restul porturilor curg sloiuri. I Iată situaţia: ........ — Lucrările în jurul legii minelor Anteproiectul legii minelor se află în prezent in studiul a trei miniştri, în resortul Astrora intră chestiunile desvoltate în economii proiectului. A trei miniştri sunt d-nii: Zancred Constantinescu (industria şi comerţ), Vintilă Brătianu (finanţe) şi G. G. Mârzescu (justiţie). La acest studiu participă şi d. Andrei Rădulescu membru la Curtea de Apel. După ce va ieşi din studiul acestora, anteproiectul va fi pus în discuţia comisiunei de specialişti instituită pe lângă ministerul de industrie şi comerţ şi în care sunt reprezentate toate ramurile de producţie minieră : petroliştii, cărbunarii, producătorii de aur, argint, aramă, NiC- I .. . ' . u .jV'1..! , I Í l Venituri vamale la Galaţi Vama Galaţi a încasat pe ziua de 27 Ianuarie din taxele de import lei 1,843,532, iar de la export lei 65.837, 80. Total general lei 9,075,018,20. Furniturile de hârtie pentru Stat „ N. I . Fabricanţii de hârtie cer ridicarea preţului D. ministru Tancred Constantinescu a convocateri dimineaţă în cabinetul său pe reprezentanţii fabricelor de hârtie şi pe cei ai autorităţilor, unde consumul hârtiei este foarte însemnat: R. M. S., Monitorul Oficial şi C. F. R„ în scopul de a regula diferite chestiuni In legătură cu furniturile de hârtie pentru Stat. Fabricanţii pretind un spor la preţurile de vânzare a hârtiei de 10 la sută peste cele actuale. In acelaş timp însă, ministerul de industrie constată că din analiza făcută de agenţii săi rezultă o diferenţă între preţurile prezentate de fabrică şi acelea constatate de minister. Convocarea reprezentanţilor celor două grupe de interese indicate mai sus s’a făcut tocmai cu scopul de a se ajunge la un acord. In urma conferinţei de ieri dimineaţă s-a hotărit a se da delegaţie unui reprezentant al fabricelor de hârtie (d. Otto Herbst) şi unui reprezentant al ministerului de industrie (d. ing. G. Ioaniţiu), însărcinaţi să examineze punctele în litigiu, urmând să prezinte apoi d-lui ministru al industriei şi comerţului constatările Mente asupra facturilor şi celorlalte scripte in ce priveşte costul de producţie şi preţure de vânzare. , ro .