Universul, martie 1924 (Anul 42, nr. 47-73)

1924-03-01 / nr. 47

P— »'nut­­ur—'»r. «/ Publicatiune ■" In ziua de 12 Martie 1924 o­­rele 11 jum. se ţine licitaţie pu­blică cu oferte închise la Casa Muncii C. F. R. str. Barbu Ca­­targiu Nr. 18 Bucureşti, pentru următoarele furnituri: 1200 serii Neosalvarsan 1—5. 200 bluze spitaliceşti (pentru medici) după modelul care se poate vedea la Casa Muncii. Ofertele timbrate sigilate şi Însoţite de garanţia legală de 5% din valoarea furniturei se vor prezenta de concurenţi, până În ziua licitaţiei. Termenul de predare a furni­turei este 15 zile pentru Neosal­varsan şi 30 zile pentru bluze de la aprobarea ofertei. Toate obligaţiunile din legea comptabilităţei publice sunt a­­plicabile. Direcţiunea Casei Muncii C.F.R. Nr. 2410. 1159 Mulţumire publici D-lor. Profesor D-r­­. Nanu Micel şi D-l Copelmann Loco Vă cer scuze,— că, fără a cere consimţământul D-v.— vă aduc pe această cale nesfârşite mulţumiri. Prin ştiinţa şi îngrijirile D-v.— adevăraţi maeştrii al ştiinţei şi apostoli,— a-ţi redat sănătatea şi viaţa soţiei mele, în momente când speranţele erau aproape pierdute. Cu întreaga mea stimă şi recunoştinţă Mihail A. The­odora VNTE­­­POMI - Poeti vindem en gros şi detail Primind representanţi serioşi 7127 Publicaţiune­ a se aduce la cunoştinţa gene­rală. Că în ziua de 24 Martie 1924, ora 11 se va ţine licitaţie publică la Direcţiunea Cassei Muncii in strada Barbu Catar­­giu Nr. ÎS. pentru darea In În­treprindere a lucrărilor de con­struirea a patru pavilioane tip. 10 cu 2 apartamente In staţia Paşcani pentru locuinţe perso­nalului C. F. R. Licitaţia se va ţine conform Condiţiunilor Generale de lu­crări publice şi legea Compta­­bilităţii publice art. 72—83.­­ Ofertele vor fi făcute conform planurilor şi devizului Întocmit de Serviciul de Studii şi Cons­trucţii al Casei Muncii C. F. R. în care sunt trecute cantităţile de lucrări şi în care trebuesc complectate preţurile de ofertă . Ofertele vor fi sigilate şi tri­mise prin poştă sau aduse până în ziua de 24 Martie ora 11 a. m. la sediul Casei Muncii stra­da Barbu Catargiu Nr. 18. Ofertele prezentate până la data de mai sus se vor depune şi se vor deschide în şedinţa­­ publică, de faţă fiind şi un de­legat al Consiliului de Adminis­traţiei al Casei Muncii.­­ Ofertele condiţionate nu se admit. „ Ofertele pentru ca să fie va­labil, vor fi însoţite de recipisa de garanţie provizorie de 1% din valoarea ofertei şi va cons­ta din efecte publice de Stat sau numerar. . . Garanţiile se pot depune la toate Adiţîile financiare din ţară, la Banca Naţională, la Casa de Depuneri, la Casieria Generală, C. F. R. şi la casieria Casei Muncii C. F. R. Planurile, devizele, cadtul de sarcini şi contractul tip, pre­cum şi orice informaţiuni se pot vedea în fiecare zi de lucru, în­tre orele 12—13, la Direcţiunea Casei Muncii, Serviciul de StudiI şi Construcţii strada Barbu Catargiu Nr. 18. Direcţiunea Casei Muncii C­F-b­­­r 8117/924._______1122 Ri A.­­ A ACI * D. N­aiman Rosner, din Brăila, str. Regală nr. 16, prin petiţia la r­eg.­te nr. 30862 din 18 Sep­tembrie 1923, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Sura N. Roşa®­, născută Braustein, din Bră­ila, Str. Regală nr. 16, pentru injurii grave şi repetate insulte din partea soţiei. Din căsătorie a rezultat un copil de sex texnenin anume Ga­briela, în etate de nouă (9) ani. Soţia pârâtă are ca avere lei 15.000 (cinci­sprezece mii), con­stataţi prin actul dotat autentic de Trib. Brăila, s. I sub Nr. 1750 din 1912 şi mobilierul necesar unui salon, odăi de dormit, su­frngerie şi diferite bijuterii, con­statate prin acelaş act. Acest extract se va publica , afişa conform art. 285 c. civ. Grefier, nedesccifrabil. I Nr. 3689. 1 1924 Februarie 16... Dill! (inie iHişli !■ B-ial I. G. Brâtianc colţ Batişte Caută funcţionari pentru conta­bilitate precum şi un magazi­oner special în branşa fierăriei Doritorii de a ocupa aceste pos­turi se vor adresa, cu actele necesare, la adresa de mai sus 714. MOTOARE DE BENZINA (mir miteu­rs ) -1.500.100 plă­­bil l­a­. La ziar căsuţa 40 M. Postamente de M­­OR­I Pietre de Moară Franceze şi Patent HELLER 36 şi 42 ŢOLI PREJURI CONVENABILE „VECHNICA“ §579 București—Smârdan 86 Doi voiajori bine Introduși în Transilvania se caută pentru a face achitări de reclame pentru gările şi vagoanele 1 C. F. R.­­ Se oferă condiţiual bune­­i a­­bonament pe C. F. R. A se adre­sa Soc- RrjraVftjfîi Sărindar 7. 7139 FABRICA „FIRUL" din ZIMNICZA are în depozit: Cânepă şi In Fuioare melitate şi pieptănate (dărăcite) pentru fabricarea frân­­ghiilor şi a ţesăturilor. Câlţi de la melită pentru şters maşinele, confecţionarea saltelelor şi perinelor de trăsuri mai ordinare, In construcţii ci cărţi de zidărie şi pentru con­­fecţionarea torţelor sau maşala­lelor. Câlţi de in de la darac pentru ţesături mai ordinare pentru frânghii, pentru umplut salteli şi perini de trăsură mai fine, in locuind lâna care este mult ma scumpă. Căutăm reprezentanţi in ora­şete mari. Vindem In cantităţ de minimum 100 kgr. 6381 HOTEI ELISES PULIK! Hotel primul rang confort modern camere elegante, situat la Calea I priviteiapropiereGara de Nord,la­­ chiriazi camere cu luna si cu ziua Preturi redusa-I 7117 Maica Reg. 3 Vânător din Belgrad Cu personal bun şi complec având un frumos repertorii clasic şi mod­ern. Caută an­gajament pentru sezonul de vară la Staţiune balneară Climaterică sau Comună Ur­bană. 7124 PENTRU LOGODNA Verighete Aur Cadouri Immoaao găsiţi la rechini Magazin BEREŞTE­ANU Smârdan 28 7092 7137 A louer meublé petit appartement trés confor­­tabls composé de trois piecés, hall, bain, cuisine, prix avan­­tageux. Dr. Felix 81. 7i3g „Universul^ în ţară W vV -■ * , - _ _ Str. Justiţiei, 29Scrisori din Sibiu u - „Spirit şi materie — Conferinţa doamanui procuror Langulescu — Sibiu. 26 Febr. Sub auspiciile aşezământului de cultură al .Astrei“ d. pro­curor Lungulescu, de la parche­tul local, a ţinut Duminecă,, în sala prefecturii de judeţ confe­rinţa sa, tratând despre „Spirit şi materie De la început, conferenţiarul a accentuat ca nu vorbeşte spre a produce convingeri, ci spre a întări o credinţă care este şi a d-sale, şi anume că, dacă e un element, o forţă, o tărie care să se impună realităţii şi să creeze valori permanent biruitoare, a­­poi aceasta nu e decât spiritul, şi că numai energia spirituală poate să insufle idealism binecu­vântat, într’o lume complet a­­servită materiei. D-sa a întrebuinţat spre do­vedirea existenţei spiritului, bi­ruitor al materiei, trei probe: istorică, raţională şi experimen­tală. Prin proba istorică, — tre­când intr’o luminoasă revistă credinţele religioase ale popoa­relor civilizate de altădată şi ale sălbatecilor de azi, — a dovedit că toate aceste popoare îşi au credinţa lor încadrată intr’un spiritualism mai mult sau mai puţin demodat. Acest caracter al universalităţii credinţei în spi­rit denotă că existenţa acestuia trebuie să fie reală. Prin proba raţională, a anali­zat concepţiile filozofice şi con­cepţiile ştiinţifice despre spirit, dovedind că filozofia, în genera­litatea ei, s-a pronunţat pentru un dualism spiritual-material, cum au fost doctrinele gândito­rilor omenirei, ca Platon, Des­cartes, Spinozza, Leibnitz, Kant etc.; iar ştiinţa pozitivă prin reprezentanţii ei, cei mai de sea­mă, din epoca contimporană, a dărâmat susţinerile materialis­mului reprezentat prin Charles­ Vogt, Buchner, Haeckel, etc. In special s’a desfăşumt doc­.­­trina filozofului contimporan B.­ Bergson, în privinţa raportului dintre viaţa cerebrală şi viaţa spirituală dintre fizic şi psihic, că acest raport nu e sensul u­­nei echivalenţe între activitatea mintală şi cea cerebrală, ci că­­psihicul întrece cu mult, acti­vitatea fiziologică a­­ creerului, ceea ce ne duce la concluzia că­­nu spiritul e în funcţie de corp, ci corpul în funcţie de­ formida­bila putere a spiritului şi că deci acest spirit e independent în existența lui de Corp, dar în le­gătură cu acesta numai întru­cât corpul —respectiv creerui -*£• îl pune în contact cu realitatea vizibilă, concretă, tangibilă. Venind la proba experimenta­lă, a depus şi d’aci —din expe­­rienţele de telepatie, televiziune, telekgnezie, psihografie, som­nambulism, etc., — cât de mare e puterea spiritului şi cât de neînsemnată e in această privin­­­ţă, materia. Ca atare, odată ce istoria a­­firmă, odată ce experienţa con­firmă şi îndată ce raţiunea nu infirmă spiritualismul nostru, însemnează că obiectul doctri­nei acesteia — spiritul — trebuie să existe. Concluzia : face apologia aces­tei mari şi creatoare forţe a u­­manităţii, îndemnând tineretul ca totdeauna să se închine, prin­­ muncă, doar spiritului, care­­ creiază sborul şi înalţă, iar nu materiei,, care întunecă şi sco­­boară. 4 [ Gr. B*«n li întoarcerea piară Cernăuţilor de la Bucureşti — Ce au obţinut od­i­i noştri —" Cernăuţi, 26 Februarie Am anunţat că primarul nos­tim, Împreună cu doi consilieri, au plecat la Bucureşti, unde a­­veau să rezolve o mulţime de chestiuni privitoare la primăria noastră. Rezultatul acestei călătorii nu e tocmai favorabil pentru porni- t •­ții comunei noastre, pentrucă , ■unele din desiderate!­e comunei ■ n'au fost satisfăcute după do- J rința primăriei.­­ Bugetul primăriei care era­­ fixat la 991.156,440 lei a fost re- ) Idu­t cu 10 ium. milioane, aşa că­­ primăria noastră dispune azi de un buget de 89,6 milioane. Nu s'a admis cererea primă­riei pentru trei milioane des­păgubiri de război, ministerul de interne opinând ca primăria să ceară această sumă din cre­ditul de 25 de milioane, care s'a aprobat Bucovinei pentm acest­­scop.­­ In ce priveşte curăţirea stră­zilor, nu ne putem face iluzii prea mari, căci bugetul prevede abia două milioane, o sumă care pare aproape ridicolă pentru un oraş ca Cernăuţii. Cât priveşte însă repararea străzilor, bugetul nu prevede nici un ban. Şi aici ministerul “opinează că sumele pentru a-­­ceste reparaţii să fie luate din despăgubirile în prespectivă.­­ Cu alte cuvinte chestia repa­rării străzilor e amânată la ca­­i­­endele greceşti. 1 . Pentru pompieri­, s'a prevă­zut ab­ia un milion şi jumătate, aşa că suma aceasta abia va putea acoperi cheltuelile curen­te cele mai necesare. De procu­rarea de aparate noui nici vor­bă nu poate fi­­Aşa că să ne fe­rească D-zeu de un incendiu mai mare. S-a regulat şi chestiunea re­­chiziţiilor­­de locuinţe­Un capitol special îl formează eliberarea cametelor de iden­­titate pentru toţi cetăţenii. Se ştie că primăria începuse mai de mult cu eliberarea acestor carnete, dar că la ordinul mi­nisterului sistase această ac­ţiune. Sistarea s-a făcut pe motivul că legea pentru indigenat încă nu se votase, astfel că nu se ştia cine e şi cine nu e cetăţean român. Acum după votarea a­­cestei legi, eliberarea carnetelor va continua. O măsură foarte salutară este respectarea repaosului dumini­cal. Prăvăliile vor trebui să fie închise, nu numai Duminica, ci şi în toate sărbătorile legale. Măsura este salutară pentru motivul că şi aceste prăvălii să ştie că statul român are sărbă­tori cari­ trebuesc respectate. Totodată s'a regulat și ches­tiunea pensionarilor primări-»i în sensul că aceştia vor prim. și mai departe na» .'a dela pri­mărie până va fi votată s: va int*z' n vigoare noua legi a­ pensiilor. 1 Cor. Milioanele de la m­mmmmmmm—mmm— ■ ai — intrunirea ieîssatilor celor 28 comane Belgrad, 26 Februarie­A­ripitropia liceului de băeţi din Belgrd are o avare evaluată azi la mai multe miliarde, avere ce aduce anual venituri de zeci de milioane. Această avere se compune din marile lacuri din sudul Basara­biei : Cahul, Ialpug, Chitai Co­­hurlui, Catalpug şi alte venituri. Averea e donată de locuitorii a 28 comune Încă din timpul cai­­macanului Vogoride. Ea se ad­ministrează de un comitet de 3 persoane, ales de delegaţii celor 28 comune, cari în majoritate nu ştiu măcar să se iscălească. Gestiunea financiară a acestei epitropii o discută şi o aprobă fără alt control aceşti delegaţi. Eri s’au întrunit în localul li­­ceului delegaţii celor 28 comune spre a verifică gestiunea anului 1923. Graţie d-lui inspector al regi­unii Galaţi au putut, lua parte ca auditori câţiva cetăţeni şi chiar şi presa. Şedinţa s-a deschis la orele 6 şi jum., sub preşedinţia dlui Chereş, preşedintele comitetului, student In anul I la drept la Uni­versitatea din Iaşi D, inspector Zaharia a explicat dorinţa donatorilor testamentu­lui şi «mume ca din venituri să se plătească profesorii; să se aju­te elevii săraci dar meritoşi; să se întreţină in bună stare loca­lul şi mobilierul şi să se înfiin­ţeze o bibliotecă. Disa arată apoi lipsurile li­ceului. In acelaş sens a vorbit şi d. Sefer. D. Popazu Taşbunar, censor, a citit cheltuelile făcute şi fă­când s­pre observaţii­­ului con­tabil asupra neregulilor din scripte şi asupra faptului că ges­tiunea a fost închisă abia pe ziua de 24 Februarie. D. Popazu a spus: Prevede­rile bugetare pentru cheltueli au fost 0.887.776. S-a cheltuit: 6 mii: 160.725. A rămas un excedent de 3.921.051.02.' . ......­■■ ■■'! Cere socoteală de întrebuinţa- , rea acestui excedent şi supune, ■ discuţiunii această gestiune.­­ Delegaţii, cari habar n’aveau de jocul acestor milioăfie,­­tac. Comitetul îşi recunoaşte gre­­şala, dar adaugă: suntem de părere să aprobaţi Şi delegaţii diurnişti aprobă şi după ei mer­ge întregul convoi­ de şaptezeci­­ şi doi. Preşedintele Chereş revine asu­­­­pra propunerei de a se vota o­­ sumă necesară reparaţiilor am­belor licee. Adunarea aprobă. „ D. cenzor Popazu cere să se­­ facă mai întâi reparaţiile liceu-­­­lui de băeţi şi dacă va rămâne­­ ceva să se dea şi­ liceului de teta Fixarea sumei a rămas tot în sarcina comitetului. Un delegat, ocupă cu de la sine putere scaunu­l preşedinţial, de­clară cu a sa putere şedinţa se­cretă, dă ordin delegaţilor şi ser­vitorilor liceului să dea toată lumea afară, spire a se putea sfătui în chip gospodăresc asu­­pra excedentului de 3 milioane, cerând fiecare parte pentru munca depusă. fiiiîâ fcSilEi ÉIIES in ia iw« altei Iaşi, 27 Feb. . Monseniorul Alexandru Ci-. zar, episcopul catolic al epar­hiei Moldovei a făcut zilele a­­cestea o lungă vizită Mitropoli- ’ tului Pimen. Eminența Sa a mulțumit înal­tului nostru erarh pentru cu­vintele elogioase exprimate în Senat la adresa sa, cu prilejul recunoaşterii Eminenţei sale ca cetăţean român.­­ ....... 1 „MAi îQINA” FABRICA pentru DESTILAREA LEMNULUI ESEMTfi da OTET 80-TARIA GARANTATA Reprezentanţi : Adler & Weissmann BUCURESTI Stffld î NicON NO. 16­6 Telefon 31­­­23 C. M. SALCIANU Str. Estilip H bis, pro Stirlei­ liu­ Lep. Sos. Ti a­sara I­ 41 vis-a-vis Luther L­IGNIT CU TONA fi VAIONIL ANTRACIT LEMNIE de FOC CER şi FAQ, tăiere şi netăiede. ______ 7 Citiţi VESELIA" XIX Ora 5 şi Jumătate, aceeaş­i. Nu prea înţeleg bine ce-mi spui! M’ai regăsit, eşti sigur că nu te-am trădat, eşti sigur că te iubesc, şi asta, imi spui d-ta, iţi apropie termenul închi­năciune!, îţi face o vocaţie mai lesne, şi aceasta te face mai li­niştit ca să te consacri lui Dumnezeu! Cum, ai mai avea încă pro­iectul ciudat să te lepezi de lume ? Ascultă cu luare aminte: D-zeu nu este nedrept. Când n -am consacrat lui, făcusem asta crezându-te că eşti mort, dar trăeşti. D-zeu n'a putut să primească închinăciuni smulse desnădăjduirei, fiindcă pricina desnădăjduirei nu există, sunt, prin urmare, liberă, liberă cu toată dorinţa mea de a închina viaţa lui D-zeu. Da, aşa, ai spus. Aproape ne atinsesem un moment în acea mănăstire şi nimic nu ne spu­nea că eram aşa de aproape a­­mândoi. O, mă înşel, îmi neso­cotesc inima. Un glas îmi stri­ga : „Stârneşte, împotriveşte-te, rămâi neschimbată, căci el este aici!“. Da. Înţeleg, a tremurat pentru ea, biata femeie, a tremurat fri­coasa stariţă ca nu cumva os­pitalitatea ce-ţi dădea să nu fie pierderea ei. Pentru ce, pentru ce nu te-am­ găsit, eu ! Aş fi fost mândră de menirea ce mi-ar fi dat D-zeu­­ ca să scap pe fiul lui Enric IV.­­ Aş fi înfruntat totul, pentru ^jjingura­ mândrie, pentru singu­ra glorie d’a putea zice: „Când lumea întreagă îl părăsea, eu singură l’am primit, eu singură l’am protejat“. Ce nebună sunt ! Vorbind astfel, te-aş fi trădat şi ai fi fost pierdut, aşa precum a fost, pierdut şi mareşalul-duce. E mai bine clar că statiţa te-a­ ascuns chiar şi de mine ; e mai bine dar ca eu să sufer, să fiu nenorocită, să mor. Dar neutru ce aş fi nenoro­cită ? Pentru ce aş muri ? D-ta nu te-ai legat încă, şi eu privesc legătura mea ca ruptă. Să ple­căm în Italia, în Spania, la cap, pătul lumei. Sunt bogată încă... şi apoi ce nevoie avem noi de­ bogăţie ? Mă iubeşti şi te iu­­besc ! Să plecăm, să plecăm ! .. Răspunde-mi! spune-mi unde eşti, spune-mi unde te pot găsi ! Gândeşte-te că m'ai bănuit pe mine, Isabela d-tale, m'ai bă­nuit de o infamie şi că-mi eşti­­ dator o reparaţiune. Aştept, aştept ! Soc. Anon. alexandre Dumas 19 PORUMBIŢA Tl NIVlíkSU­L In jurai nhesiiimei ' sceslelor minoritare­­ din Basarabia Chişinău, 26 Feb. Ziarul rus ce apare la Chişi­­nău publică următoarele relativ la şcolile minoritare din Basara­bia: ' ; .1 „In legătură cu elaborarea de către ministerul de instrucţie­­ publică a legei romanizărei școalei, unele din şcolile locale­­ minoritare au primit ordin de la centru­ să lichideze, altele să , fie imediat’închise. . .O delegaţiune compusă din d-nii Königschatz, Babici şi dr. Mucinic a intervenit Iad.Inculeţ r­ugându-l să intervină pentru a­­rpilarea­ acestor măspini.­­ Ministrul Inculeţ, s’a arătat­­ foarte simţitor faţă de nevoile şcoalelor minoritare şi a promis tot concursul său. Inspectorul ■ ' şcoalelor d. Heiban, la care s’a prezentat de asemeni delegaţia după vizita făcută, ministrului Inculeţ, a spus delegaţiei că soarta şcoalelor se găseşte in mâinile centrului. D. Kenigschatz a plecat la Bu­cureşti ca să intervină personal pentru schimbarea ordinului în­­chiderii şcoalelor. D. Manşon care în schimb, s’a înapoiat de la Bucureşti a comu-­­ nicat că toate stăruinţele sale in­­ legătură cu şcolile minoritare au , rămas fără rezultat.­­ Reprezentanţii instituţiilor de­­ educaţie şi cultura minoritară­­ ale Chişinăului au elaborat un­­ memoriu protest care conţine ce­rerea de a se socoti Sâmbăta ca , sărbătoare, de a se respecta lira­ , ba de predare, etc. „ Acest memoriu este iscălit de un mare număr de susţiitori ai­­ şcoalei naţionale şi va fi înain-­­ tat ministrului,­spre a se preîn-­­ tâmpina depunerea în parla-­­ ment a legei nefavorabile şcoli- , lor minorităţilor“.­­ Din cele de mai sus se vede ■ cine susţine aceste şcoli minori. ’­tare în Basarabia in contra şco- | Iilor naţionale moldoveneşti, ca­re sunt in cea mai dureroasă si­­­­tuaţie, fără localuri proprii, fără , dascăli pregătiţi, fără materialul didactic necesar, pentru ca să nu insistăm mai mult. * Târgşorul Călăraş Ale Basarabia transformat in oraş Târguşorul Călăraş din Basa-­ rabia a fost cu începere de la 1 Ianuarie a. c., transformat in o­­raş. Deşi Călăraşul este un t­trguşor în care trebue să fie un preşedinte şi un consiliu comunal, in acest târguşor a e­xistat o comisie interimară din 3 persoane şi apoi din 6. Simţind terenul slab sub ei „părinţii târguşorului", au hotă­­rit să se asigure şi de aceea au luat măsura ca să transforme târguşorul in oraş şi să alipeas­că oraşului şi satul din apro­piere.- - . .■ ■4) Ţăranii s’au împotrivit şi pre­fectul judeţului care a venit in urma protestului lor in Călă­raş le-a promis că satul n’are să fie trecut la oraş. Ţăranii au protestat de asemeni înaintea de­putatului Plămădeală şi senator­­ului Mahu, care le-au promis că satul r­ămâne în afară de o­­raş. Dar cu toate promisiunile şi ale prefectului şi ale reprezen­tanţilor naţionali, satul va fi a­­lipit oraşului spre necazul ţăra­nilor care sunt hotăriţi a nu se supune nouălor ordine.­­ Chişinău, 26 Feb. V ROȘIORLOS-VEDE­­ 28 Februarie | Astă noapte cismarul Victor I Popa şi-­a tăiat gâtul, producân-­­­du-şi o rană adâncă. In stare­­ gravă a fost dus la spital. Nu­­ sunt speranţe că va scăpa, cu viaţă. Cauza ar fi de natură fe­ ,­miliară. I Marele incendiu din Tărnauca (Borohoi) ■ - • . '■ ' Dorohoi, 26 Februarie | Un mare incendiu, care puţin j a lipsit să nu ia proporţiile unei | I adevărate catastrofe, la fel cu | I aceea de acum două luni din | I Darabani, a izbucnit zilele tre-­ cute în comuna Tărnauca, din­­ judeţul Dorohoi. I Focul care, după prima ver- 1 siune, ar fi luat naştere de la un , 1 coş necurăţat, fiind alimentat I de un vânt puternic, a cuprins j întreg conacul moţiei Tărnauca, astăzi proprietatea ministerului j , artelor. . . ". f r. J t Cu mare greutate, focul a pu- j , tut fi localizat, cu ajutorul oa- j j menitor din sat, înainte de a se ’ 1 întinde la casele dimprejur. . 1 De notat că o mare cantitate' de cereale aflătoare în maga- J zie a fost prefăcută. în cenușe, , ’ ceea ce face ca pagubele prici-' j nuite de groaznicul incendiu să 1 J fie mari. Citit! VESELIA BRĂILA Cadavru găsit. — Incendiu. — J Furt. — Nenorocire. •— Demi­sie. — Dărâmarea unor imo­bile. — Bal. — Diverse.1 28 Februarie ‘ ,1 Pe linia f­erată, îni .apropiere de. ‘ j gara Bărboși a fost găsit cada- , vrui unui bărbat așezat pe 11- « nie. Capul cadavrului era sfă- , râmat.. . ___ . Din cercetării a făcut-o până iu , prezent nu ga putut stabili identitatea cadavrului, nici cauza morţii. Sunt două ipote­ze : prima că nefericitul a­ că- ' zut din­ tren ssfărâmându-şi • capul, sau­ că a. fost omorât,­­s- ■ fu­it şi aruncat pe linie spre a fi tăiat de tren. ! Cercetările continuă. . — Un incendiu s’a declarat astă noapte la Idbu­inţa d-lu­î Pe-' traseu­ din Bai. Cuza 107. Sosind pompierii, au reuşit după o ju­­­mătate de oră să localizeze In­cendiul. Focul a luat naştere de lă un coş necurăţat. .— Necunoscu­ţi au furat dela locuinţa 10­ I.­ Rcoiţeanu din str. Dorobanţ­ 146, obiecte cas­nice şi bani­­în­ sumă de 10.000 ■lei.. . ^ 1 ■ ... —­ Copiii Nicu şi Marioara din str. Roşiori 202 pe când se ju­cau în curtele caselor cu un to­por.' la vin mom­erit' dat fetiţa, din glumă a s­căpat toporul a­­supra fratelui ei, rănindu-1 grav. Mica victimă a fost trimisă la spital.. — D. .Gheorghiu, al treilea a­jutor de primar, şi-a inaintat demisia. Motivul pare a fî din­­ cauza­ sănătăţii. . - ' —­ Primăria locală a început dărâmarea imobilelor din str. Niculas V. Perlea despre car­e am vorbit la timp că amenin­ţau să se surpe. Din toti ofertanţii sa adju­decat asupra d-lui Toma Leres­­cu, care în conformitate cu de- ViZul, a garantat dărâmarea i­­mobil­elor în bu­nă regulă, fără a periclita imob­­il de ingra-vis, după cum se credea la Început.­­ La balul mascat anunţat de artiştii teatrului comunal, care va avea loc in ziua de 2 Martie, şi-au anunţat sosirea câţiva artitşi din Bucureşti. CONSTANŢA Deraiere. — Preot scăpat de la o moarte sigură. — Arestare. 28 Februarie In staţia locală s'a primit o telegramă din Medgidia prin ca­re se face cunoscut că in acea staţie a deraiat un tren de mar­fă din cauza unui macaz defect. Lucrătorul Grigore Damian dela „Steaua Română" a fost­ izbit de un vagonet.1 - 4 .■ Numitul s'a­­ales­­cu 2.. coaste rupte. El a fost transportat, la spital.. . ■. • Preotul Săndulescu din Bu­curești a fost ieri victima unui accident de tren. Venit cu acce­leratul și voind să scoboare în gara Medgidia i s’a agăţat ante­riur de bara unui­ vagon, tocmai când trenul se pusese în mişca­re. Sărindu-i alţi călători în a­­jutor preotul a putut fi scăpat dela o moarte sigură. Totuşi el s-a ales cu mici leziuni­ pe cap. — Siguranţa locală a arestat pe vestitul escroc Gh. Pleşea, cat­re a comis mai multe spargeri în Capitală şi oraşul nostru. ZIMNICEA Serbarea şcolară de la gimna­ziu. — Duminică seara s’a . «lat­­ la gimnaziu o frumoasă şi rea­. Şită serbare. I D. I. Garofoiu, directorul gifti­­­­naziului a arătat nevoile prin care trece ţara şi în special neg­i voia de a avea cât mai mulţi­­ cărturari " . . A făcut apel la orăşeni, să nu se lase mai prejos de miile de sate şi să contribuie Imn cu ban­i la clădirea unui local propriu al gimnaziului. Aduce apoi mulţumiri celor cari au dat in­ mod deosebit , concurs la alcătuirea bugetului I şi pregătirea acestei serbări I dând cetire şi unei scrisori pri- I mită cu câteva minute mai­­ înainte din partea d-lor Ilie Tri­­­­fescu şi Ilie Georgescu, cari au donat 2000 lei pentru local.­­ Gestul celor 11 concetăţeni au­­ stârnit o întrecere între orăşeni,­­ cari se înscriu cu diferite sume ! I pen­tru noua construcţie.­­ După aceasta, a urmat serba­rea propriu zisă, care a constat In primul rând din mai multa coruri frumoase: executarea „ Pi­ramidelor“ sub conducerea d-lui N­ăsta­se Ionescu, după care s’a­­­udat piesa „Nevasta lui Cerce­luş“. ...... Venitul se calculează la aproap­i­pe 12.000 lei. GALAŢI Atacuri banditeşti. — întrunită 28 Februarie"' Eri noapte, pe când d. A. Său­­lescu, funcţionar la c. f. se în­torcea acasă, pe strada T.­Vladi­­mirescu în dreptul azilului de copii „Alinarea“ a fost atacat de­ 2 bandiţi, cari cu revolverele în­tinse l-au jefuit de 8000 lei. Bandiţii l’au­ ■ ameninţat cu moartea în caz că va reclama cazul poliţiei. — Săteanul D-tru Roman din corn. Măstăcani, pe când se afla la malul Prutului a fost atacat­­de 2 bandiţi, cari l’au somat să-i dea bani. Săteanul luâ­nd-o 1*. fugă, unul din bandiţi a des­cărcat un foc de armă, rănin­du-l în picior. Bandiţii sunt I. Macovei şi N-lae Suratu, cari au şi fost arestaţi.. . Muncitorii dela încărcare din docuri şi Badalan s'au în­trunit ieri după amiază la orei*. 3 la sindicatul profesional din Badalan, discutând nevoile lor. Ei au hotărât ca azi să plece o delegaţie la Bucureşti, spre a înmâna d-lui ministru al mun­cii un memoriu cu doleanţele, lor. Au vorbit d-nii Ghiţă Puiu şi Gh. Serecal. Au luat parte peste 500 de muncitori.­­ Secţiunea ligii chiriaşilor din Galaţi, a organizat pentru Du­minică 2 Martie o mare întru­nire de protestare în contra pro­­ectului de lege al chiriilor.­în­trunirea va avea loc dimineaţa la orele 10 in sala „Cinema Regal“. ij La această întrunire şi-au a-­ niinţat sosirea fruntaşi ai ligii din Bucureşti şi din diferit­­e­ o­raşe ale ţării. • MEDGIDIA ■Z/ți'M Dispărut. — Haralambie lor-' dăchescu, învăţător suplinitor in satul Edilchioi, comuna Enge­­roahale. In vacanta sărbătorilor, a plecat fără a se mai înapoia. Locuitorii acelui sat toţi mu-' sul mani, au reclamat că li s’a luat de numitul învăţător, (flfs­­rite sume de bani, pentru şcoală, escrocându-i astfel cu aproape 7000 iei! v". CALARA­X ’".."/V . Epitropi aleşi. — Duminica: s’au făcut alegeri de epitrop şi la bisericile din oraş, pe un pe­riod de trei ani. Au fost proclamaţi aleşi : d-nii V. Dobrescu, la parohia Sf. Pala­raschiva; Dumitru Mihalcu, la parohia Sf. Nicolae şi Silvestru Rădulescu, la parohia Sf. Im­'* păraţi.­­ Dela Societatea contabililor,­­ Duminică s'a ţinut adunarea, generală a membrilor corpulţi, «contabililor autorizaţi, secţii, Călăraşi. “ După darea de seamă sta, a­­probat, budgetul şi s’a dat des­cărcare comitetului de gestiunea sa. Apoi s’a procedat de alegerea noului consiliu de administraţie. ‘ Demisiuni.— O parte din d-niî profesori cari predau cursuri La clasele extrabudgetare dela 11­, ceul Ştirbei-Vodă cerând mări­rea lefurilor faţă de scumpetea timpului, şi aceasta neputându­­se în mijlocul anului din lipsă de fonduri, au demisionat. SILISTRA­­/• Epilogul unui incident. — Am comunicat la timp, cum că co­misarul Chiţescu a fost bătut de d-nii Iancu şi AL Antofiloiu şi că aceştia au fost arestaţi şi depuşi în arestul preventiv, de d. Al. Popescu substitut de pro­curor, care a fost ultragiat cu această ocaziune de tânărul AL’ Antofiloiu si mama sa d-na E­,­­milia Antofiloiu. In fata tribu-^ nalului a venit Luni judecarea apelului parchetului contra aen-, tinţei judecătoriei de ocol, prin car’e se declară stinsă acţiunea pe baza împăcărei comisarului cu inculpaţii, ce şi-au cerut iertare în şedinţă­­, procuror Mellaa a susţinut apelul, cerând o pe­deapsă pentru inculpaţi. Tribunalul admiţând apelul a condamnat pe d. Iancu Antofi­loiu, de 5000 lei amendă, şi pe fiul său Alexandru­ la 2000 lei.­­ — Tot Luni s’a judecat şi a­­pelul făcut de d. Al. Antofiloiu şi d-na Emilia Antofiloiu, con­tra sentinţei judecătoriei de ocol pentru ultragierea d-lui substi­tut­­ !’ Tribunalul a admis apelul a redus pedeapsa dela patru­ luni, la 15 zile închisoare. D-na Antofiloiu a rămas condamnată la ura a mie lei amendă. " De la Corpul contabililor. — Duminică a fost la Banca „Du­­rostorului", o adunare generală ordinară a membrilor corpului contabililor autorizaţi şi experţi contabili din Durostor. rr. " itd XX Ora 5 de dimineaţă. Scrisoarea d-tale mi-a făcut să tresară fibrele cele mai tăi­nuite ale inimei mele. Ah, ce destin avem ! îmi oferi fericirea căutată, aşteptată, do­rită o viaţă întreagă, şi eu nu pot primi această fericire. Isabele, Isabele, eşti nobilă precum şi eu sunt nobil. O fă­­găduială, o simplă făgăduială făcută oamenilor ne-ar lega, cu atât mai mult un jurământ fă­cut lui D-zeu. Nu încerca să te amăgeşti, închinarea d-tale este reală şi D-zeu nu admite asemenea sub­tilităţi. Este dlar pentru noi nim­ic un singur viitor, acela în care ne­norocirea ne-a împins. Mi-ai a­­răt­at drumul sfânt, apucând cea dintâi pe el Te urmez ; vom sosi împreună, fiindcă urmărim acelaş scop. Eu mă voi ruga pentru d-ta şi d-ta te vei ruga pentru mine. Fiecare va pune în rugăciu­­­­ea sa o ardoare pe­­care n-o va pune pentru el Însuşi, şi viaţa eternă cu eterna iubire ne să fi dată de Domnul, în locul iubi­rii trecătoare, in­ locul vieţii mortale. Şi să nu crezi, fiindcă-ţi vor­besc astfel, că te iubesc mai pu­ţin decât mă iubeşti d-ta. Nu, nu te iubesc mai mult, ştiu; dar te iubesc cu energia unui om cu atât mai tare cu cât a căzut mai de sus şi cu cât că­derea i-a fost mai profundă, şi care s a ridicat, după ce a atins moartea cu mâna, s-a ridicat luând din mormânt faţa palidă pe care o dă acelora care au a­­vu­t revelaţiunile vieţii celei­lalte. Crede-mă, Isabele, cu cât­ te iubesc, cu atâta mai mult, stă­­ruesc asupra acestui punct. Nu îţi expune mântuirea veşnică pentru un joc mincinos de vor- I be. Viaţa­ lumii acest­eia este­­ pentru veşnicie ce este secunda pentru un veac. Trăita o secun- I dă pe pământ.; trăim p eterni- I tate lângă D-zeu.­­ Apoi mai ascultă şi aceasta, I scamnă logodnică în lumea a­ceasta şi la cealaltă, puterea care leagă are dreptul să des­­lege, şi D-zeu a vrut aşa pentru ca desnădejdea să­ nu poată să intre într’o inimă înşelată cum a fost a d-tale. Urban VIII este papă, familia d-tale are alianţe puternice în Italia. Obţine dela sfântul părinte ruperea legă­­­mântului. Şi in ziua aceea, spu­­­ne-mi, Isabela: „Sunt liberă!“.. i şi atunci 1­0, nu îndrăsnesc să I mă gândesc la această bucurie a îngerilor, la această fericire fără căinţă care să ne fie păs­trată S ' ' « 5? . ..g • ' rt '- - V, XXI ■ . ■ Orele 2 după amiază. Da, ai dreptate, nimic nu tre­buie să turbure fericirea noas­tră. Nu trebuie să avem in su­flete nici temere, nici căinţă. Trebue ca cerului nostru încrun­tat, şi furtunos să­ urmeze, tin cer senin plin de stele. Da, a­cela căruia mă voi adresa mă va asculta; da, oricât de neîn­duplecat ’este, i se va face milă­­de mine ; da, îţi cer trei luni ca să mă fac liberă, şi dacă peste trei luni porumbiţa noastră nu îţi va aduce edictul care mă desleagă, atunci toată nădejdea noastră rămâne la cer. Atunci pleacă-te lui D-seu ca şi mine; pleacă-te şi încătuşea­­ză-te cu legături indisolubile. O, aş fi prea geloasă să te ştiu încă liber, fiind legată eu pre­cum sunt astăzi. Mâine voi pleca. V XXII Orele 4 şi tom„ după amiazi Du-te şi D-zeu să fie cu d-ta 1­­ Iunie 1638 S‘a Împlinit astăzi o lună de când am primit scrisoa­rea d-tale din urmă. A trecut o lună de când n'am mai văzut viind po­rumbiţa noastră. A trecut o to­nă de când nimic și nimeni tot mi-a mai vorbit, de d-ta, afară ! de’ inima mea. (Va urma). iCititi Universul Literar

Next