Universul, martie 1924 (Anul 42, nr. 47-73)
1924-03-01 / nr. 47
P— »'nutur—'»r. «/ Publicatiune ■" In ziua de 12 Martie 1924 orele 11 jum. se ţine licitaţie publică cu oferte închise la Casa Muncii C. F. R. str. Barbu Catargiu Nr. 18 Bucureşti, pentru următoarele furnituri: 1200 serii Neosalvarsan 1—5. 200 bluze spitaliceşti (pentru medici) după modelul care se poate vedea la Casa Muncii. Ofertele timbrate sigilate şi Însoţite de garanţia legală de 5% din valoarea furniturei se vor prezenta de concurenţi, până În ziua licitaţiei. Termenul de predare a furniturei este 15 zile pentru Neosalvarsan şi 30 zile pentru bluze de la aprobarea ofertei. Toate obligaţiunile din legea comptabilităţei publice sunt aplicabile. Direcţiunea Casei Muncii C.F.R. Nr. 2410. 1159 Mulţumire publici D-lor. Profesor D-r. Nanu Micel şi D-l Copelmann Loco Vă cer scuze,— că, fără a cere consimţământul D-v.— vă aduc pe această cale nesfârşite mulţumiri. Prin ştiinţa şi îngrijirile D-v.— adevăraţi maeştrii al ştiinţei şi apostoli,— a-ţi redat sănătatea şi viaţa soţiei mele, în momente când speranţele erau aproape pierdute. Cu întreaga mea stimă şi recunoştinţă Mihail A. Theodora VNTEPOMI - Poeti vindem en gros şi detail Primind representanţi serioşi 7127 Publicaţiune a se aduce la cunoştinţa generală. Că în ziua de 24 Martie 1924, ora 11 se va ţine licitaţie publică la Direcţiunea Cassei Muncii in strada Barbu Catargiu Nr. ÎS. pentru darea In Întreprindere a lucrărilor de construirea a patru pavilioane tip. 10 cu 2 apartamente In staţia Paşcani pentru locuinţe personalului C. F. R. Licitaţia se va ţine conform Condiţiunilor Generale de lucrări publice şi legea Comptabilităţii publice art. 72—83. Ofertele vor fi făcute conform planurilor şi devizului Întocmit de Serviciul de Studii şi Construcţii al Casei Muncii C. F. R. în care sunt trecute cantităţile de lucrări şi în care trebuesc complectate preţurile de ofertă . Ofertele vor fi sigilate şi trimise prin poştă sau aduse până în ziua de 24 Martie ora 11 a. m. la sediul Casei Muncii strada Barbu Catargiu Nr. 18. Ofertele prezentate până la data de mai sus se vor depune şi se vor deschide în şedinţa publică, de faţă fiind şi un delegat al Consiliului de Administraţiei al Casei Muncii. Ofertele condiţionate nu se admit. „ Ofertele pentru ca să fie valabil, vor fi însoţite de recipisa de garanţie provizorie de 1% din valoarea ofertei şi va consta din efecte publice de Stat sau numerar. . . Garanţiile se pot depune la toate Adiţîile financiare din ţară, la Banca Naţională, la Casa de Depuneri, la Casieria Generală, C. F. R. şi la casieria Casei Muncii C. F. R. Planurile, devizele, cadtul de sarcini şi contractul tip, precum şi orice informaţiuni se pot vedea în fiecare zi de lucru, între orele 12—13, la Direcţiunea Casei Muncii, Serviciul de StudiI şi Construcţii strada Barbu Catargiu Nr. 18. Direcţiunea Casei Muncii CF-br 8117/924._______1122 Ri A. A ACI * D. Naiman Rosner, din Brăila, str. Regală nr. 16, prin petiţia la reg.te nr. 30862 din 18 Septembrie 1923, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Sura N. Roşa®, născută Braustein, din Brăila, Str. Regală nr. 16, pentru injurii grave şi repetate insulte din partea soţiei. Din căsătorie a rezultat un copil de sex texnenin anume Gabriela, în etate de nouă (9) ani. Soţia pârâtă are ca avere lei 15.000 (cincisprezece mii), constataţi prin actul dotat autentic de Trib. Brăila, s. I sub Nr. 1750 din 1912 şi mobilierul necesar unui salon, odăi de dormit, sufrngerie şi diferite bijuterii, constatate prin acelaş act. Acest extract se va publica , afişa conform art. 285 c. civ. Grefier, nedesccifrabil. I Nr. 3689. 1 1924 Februarie 16... Dill! (inie iHişli !■ B-ial I. G. Brâtianc colţ Batişte Caută funcţionari pentru contabilitate precum şi un magazioner special în branşa fierăriei Doritorii de a ocupa aceste posturi se vor adresa, cu actele necesare, la adresa de mai sus 714. MOTOARE DE BENZINA (mir miteurs ) -1.500.100 plăbil la. La ziar căsuţa 40 M. Postamente de MORI Pietre de Moară Franceze şi Patent HELLER 36 şi 42 ŢOLI PREJURI CONVENABILE „VECHNICA“ §579 București—Smârdan 86 Doi voiajori bine Introduși în Transilvania se caută pentru a face achitări de reclame pentru gările şi vagoanele 1 C. F. R. Se oferă condiţiual bunei abonament pe C. F. R. A se adresa Soc- RrjraVftjfîi Sărindar 7. 7139 FABRICA „FIRUL" din ZIMNICZA are în depozit: Cânepă şi In Fuioare melitate şi pieptănate (dărăcite) pentru fabricarea frânghiilor şi a ţesăturilor. Câlţi de la melită pentru şters maşinele, confecţionarea saltelelor şi perinelor de trăsuri mai ordinare, In construcţii ci cărţi de zidărie şi pentru confecţionarea torţelor sau maşalalelor. Câlţi de in de la darac pentru ţesături mai ordinare pentru frânghii, pentru umplut salteli şi perini de trăsură mai fine, in locuind lâna care este mult ma scumpă. Căutăm reprezentanţi in oraşete mari. Vindem In cantităţ de minimum 100 kgr. 6381 HOTEI ELISES PULIK! Hotel primul rang confort modern camere elegante, situat la Calea I priviteiapropiereGara de Nord,la chiriazi camere cu luna si cu ziua Preturi redusa-I 7117 Maica Reg. 3 Vânător din Belgrad Cu personal bun şi complec având un frumos repertorii clasic şi modern. Caută angajament pentru sezonul de vară la Staţiune balneară Climaterică sau Comună Urbană. 7124 PENTRU LOGODNA Verighete Aur Cadouri Immoaao găsiţi la rechini Magazin BEREŞTEANU Smârdan 28 7092 7137 A louer meublé petit appartement trés confortabls composé de trois piecés, hall, bain, cuisine, prix avantageux. Dr. Felix 81. 7i3g „Universul^ în ţară W vV -■ * , - _ _ Str. Justiţiei, 29Scrisori din Sibiu u - „Spirit şi materie — Conferinţa doamanui procuror Langulescu — Sibiu. 26 Febr. Sub auspiciile aşezământului de cultură al .Astrei“ d. procuror Lungulescu, de la parchetul local, a ţinut Duminecă,, în sala prefecturii de judeţ conferinţa sa, tratând despre „Spirit şi materie De la început, conferenţiarul a accentuat ca nu vorbeşte spre a produce convingeri, ci spre a întări o credinţă care este şi a d-sale, şi anume că, dacă e un element, o forţă, o tărie care să se impună realităţii şi să creeze valori permanent biruitoare, apoi aceasta nu e decât spiritul, şi că numai energia spirituală poate să insufle idealism binecuvântat, într’o lume complet aservită materiei. D-sa a întrebuinţat spre dovedirea existenţei spiritului, biruitor al materiei, trei probe: istorică, raţională şi experimentală. Prin proba istorică, — trecând intr’o luminoasă revistă credinţele religioase ale popoarelor civilizate de altădată şi ale sălbatecilor de azi, — a dovedit că toate aceste popoare îşi au credinţa lor încadrată intr’un spiritualism mai mult sau mai puţin demodat. Acest caracter al universalităţii credinţei în spirit denotă că existenţa acestuia trebuie să fie reală. Prin proba raţională, a analizat concepţiile filozofice şi concepţiile ştiinţifice despre spirit, dovedind că filozofia, în generalitatea ei, s-a pronunţat pentru un dualism spiritual-material, cum au fost doctrinele gânditorilor omenirei, ca Platon, Descartes, Spinozza, Leibnitz, Kant etc.; iar ştiinţa pozitivă prin reprezentanţii ei, cei mai de seamă, din epoca contimporană, a dărâmat susţinerile materialismului reprezentat prin Charles Vogt, Buchner, Haeckel, etc. In special s’a desfăşumt doc.trina filozofului contimporan B. Bergson, în privinţa raportului dintre viaţa cerebrală şi viaţa spirituală dintre fizic şi psihic, că acest raport nu e sensul unei echivalenţe între activitatea mintală şi cea cerebrală, ci căpsihicul întrece cu mult, activitatea fiziologică a creerului, ceea ce ne duce la concluzia cănu spiritul e în funcţie de corp, ci corpul în funcţie de formidabila putere a spiritului şi că deci acest spirit e independent în existența lui de Corp, dar în legătură cu acesta numai întrucât corpul —respectiv creerui -*£• îl pune în contact cu realitatea vizibilă, concretă, tangibilă. Venind la proba experimentală, a depus şi d’aci —din experienţele de telepatie, televiziune, telekgnezie, psihografie, somnambulism, etc., — cât de mare e puterea spiritului şi cât de neînsemnată e in această privinţă, materia. Ca atare, odată ce istoria afirmă, odată ce experienţa confirmă şi îndată ce raţiunea nu infirmă spiritualismul nostru, însemnează că obiectul doctrinei acesteia — spiritul — trebuie să existe. Concluzia : face apologia acestei mari şi creatoare forţe a umanităţii, îndemnând tineretul ca totdeauna să se închine, prin muncă, doar spiritului, care creiază sborul şi înalţă, iar nu materiei,, care întunecă şi scoboară. 4 [ Gr. B*«n li întoarcerea piară Cernăuţilor de la Bucureşti — Ce au obţinut odii noştri —" Cernăuţi, 26 Februarie Am anunţat că primarul nostim, Împreună cu doi consilieri, au plecat la Bucureşti, unde aveau să rezolve o mulţime de chestiuni privitoare la primăria noastră. Rezultatul acestei călătorii nu e tocmai favorabil pentru porni- t •ții comunei noastre, pentrucă , ■unele din desiderate!e comunei ■ n'au fost satisfăcute după do- J rința primăriei. Bugetul primăriei care era fixat la 991.156,440 lei a fost re- ) Idut cu 10 ium. milioane, aşa că primăria noastră dispune azi de un buget de 89,6 milioane. Nu s'a admis cererea primăriei pentru trei milioane despăgubiri de război, ministerul de interne opinând ca primăria să ceară această sumă din creditul de 25 de milioane, care s'a aprobat Bucovinei pentm acestscop. In ce priveşte curăţirea străzilor, nu ne putem face iluzii prea mari, căci bugetul prevede abia două milioane, o sumă care pare aproape ridicolă pentru un oraş ca Cernăuţii. Cât priveşte însă repararea străzilor, bugetul nu prevede nici un ban. Şi aici ministerul “opinează că sumele pentru a-ceste reparaţii să fie luate din despăgubirile în prespectivă. Cu alte cuvinte chestia reparării străzilor e amânată la caiendele greceşti. 1 . Pentru pompieri, s'a prevăzut abia un milion şi jumătate, aşa că suma aceasta abia va putea acoperi cheltuelile curente cele mai necesare. De procurarea de aparate noui nici vorbă nu poate fiAşa că să ne ferească D-zeu de un incendiu mai mare. S-a regulat şi chestiunea rechiziţiilorde locuinţeUn capitol special îl formează eliberarea cametelor de identitate pentru toţi cetăţenii. Se ştie că primăria începuse mai de mult cu eliberarea acestor carnete, dar că la ordinul ministerului sistase această acţiune. Sistarea s-a făcut pe motivul că legea pentru indigenat încă nu se votase, astfel că nu se ştia cine e şi cine nu e cetăţean român. Acum după votarea acestei legi, eliberarea carnetelor va continua. O măsură foarte salutară este respectarea repaosului duminical. Prăvăliile vor trebui să fie închise, nu numai Duminica, ci şi în toate sărbătorile legale. Măsura este salutară pentru motivul că şi aceste prăvălii să ştie că statul român are sărbători cari trebuesc respectate. Totodată s'a regulat și chestiunea pensionarilor primări-»i în sensul că aceştia vor prim. și mai departe na» .'a dela primărie până va fi votată s: va int*z' n vigoare noua legi a pensiilor. 1 Cor. Milioanele de la mmmmmmmm—mmm— ■ ai — intrunirea ieîssatilor celor 28 comane Belgrad, 26 FebruarieAripitropia liceului de băeţi din Belgrd are o avare evaluată azi la mai multe miliarde, avere ce aduce anual venituri de zeci de milioane. Această avere se compune din marile lacuri din sudul Basarabiei : Cahul, Ialpug, Chitai Cohurlui, Catalpug şi alte venituri. Averea e donată de locuitorii a 28 comune Încă din timpul caimacanului Vogoride. Ea se administrează de un comitet de 3 persoane, ales de delegaţii celor 28 comune, cari în majoritate nu ştiu măcar să se iscălească. Gestiunea financiară a acestei epitropii o discută şi o aprobă fără alt control aceşti delegaţi. Eri s’au întrunit în localul liceului delegaţii celor 28 comune spre a verifică gestiunea anului 1923. Graţie d-lui inspector al regiunii Galaţi au putut, lua parte ca auditori câţiva cetăţeni şi chiar şi presa. Şedinţa s-a deschis la orele 6 şi jum., sub preşedinţia dlui Chereş, preşedintele comitetului, student In anul I la drept la Universitatea din Iaşi D, inspector Zaharia a explicat dorinţa donatorilor testamentului şi «mume ca din venituri să se plătească profesorii; să se ajute elevii săraci dar meritoşi; să se întreţină in bună stare localul şi mobilierul şi să se înfiinţeze o bibliotecă. Disa arată apoi lipsurile liceului. In acelaş sens a vorbit şi d. Sefer. D. Popazu Taşbunar, censor, a citit cheltuelile făcute şi făcând spre observaţiiului contabil asupra neregulilor din scripte şi asupra faptului că gestiunea a fost închisă abia pe ziua de 24 Februarie. D. Popazu a spus: Prevederile bugetare pentru cheltueli au fost 0.887.776. S-a cheltuit: 6 mii: 160.725. A rămas un excedent de 3.921.051.02.' . ......■■ ■■'! Cere socoteală de întrebuinţa- , rea acestui excedent şi supune, ■ discuţiunii această gestiune. Delegaţii, cari habar n’aveau de jocul acestor milioăfie,tac. Comitetul îşi recunoaşte greşala, dar adaugă: suntem de părere să aprobaţi Şi delegaţii diurnişti aprobă şi după ei merge întregul convoi de şaptezeci şi doi. Preşedintele Chereş revine asupra propunerei de a se vota o sumă necesară reparaţiilor ambelor licee. Adunarea aprobă. „ D. cenzor Popazu cere să se facă mai întâi reparaţiile liceu-lui de băeţi şi dacă va rămâne ceva să se dea şi liceului de teta Fixarea sumei a rămas tot în sarcina comitetului. Un delegat, ocupă cu de la sine putere scaunul preşedinţial, declară cu a sa putere şedinţa secretă, dă ordin delegaţilor şi servitorilor liceului să dea toată lumea afară, spire a se putea sfătui în chip gospodăresc asupra excedentului de 3 milioane, cerând fiecare parte pentru munca depusă. fiiiîâ fcSilEi ÉIIES in ia iw« altei Iaşi, 27 Feb. . Monseniorul Alexandru Ci-. zar, episcopul catolic al eparhiei Moldovei a făcut zilele acestea o lungă vizită Mitropoli- ’ tului Pimen. Eminența Sa a mulțumit înaltului nostru erarh pentru cuvintele elogioase exprimate în Senat la adresa sa, cu prilejul recunoaşterii Eminenţei sale ca cetăţean român. ....... 1 „MAi îQINA” FABRICA pentru DESTILAREA LEMNULUI ESEMTfi da OTET 80-TARIA GARANTATA Reprezentanţi : Adler & Weissmann BUCURESTI Stffld î NicON NO. 166 Telefon 3123 C. M. SALCIANU Str. Estilip H bis, pro Stirlei liu Lep. Sos. Ti asara I 41 vis-a-vis Luther LIGNIT CU TONA fi VAIONIL ANTRACIT LEMNIE de FOC CER şi FAQ, tăiere şi netăiede. ______ 7 Citiţi VESELIA" XIX Ora 5 şi Jumătate, aceeaşi. Nu prea înţeleg bine ce-mi spui! M’ai regăsit, eşti sigur că nu te-am trădat, eşti sigur că te iubesc, şi asta, imi spui d-ta, iţi apropie termenul închinăciune!, îţi face o vocaţie mai lesne, şi aceasta te face mai liniştit ca să te consacri lui Dumnezeu! Cum, ai mai avea încă proiectul ciudat să te lepezi de lume ? Ascultă cu luare aminte: D-zeu nu este nedrept. Când n -am consacrat lui, făcusem asta crezându-te că eşti mort, dar trăeşti. D-zeu n'a putut să primească închinăciuni smulse desnădăjduirei, fiindcă pricina desnădăjduirei nu există, sunt, prin urmare, liberă, liberă cu toată dorinţa mea de a închina viaţa lui D-zeu. Da, aşa, ai spus. Aproape ne atinsesem un moment în acea mănăstire şi nimic nu ne spunea că eram aşa de aproape amândoi. O, mă înşel, îmi nesocotesc inima. Un glas îmi striga : „Stârneşte, împotriveşte-te, rămâi neschimbată, căci el este aici!“. Da. Înţeleg, a tremurat pentru ea, biata femeie, a tremurat fricoasa stariţă ca nu cumva ospitalitatea ce-ţi dădea să nu fie pierderea ei. Pentru ce, pentru ce nu te-am găsit, eu ! Aş fi fost mândră de menirea ce mi-ar fi dat D-zeu ca să scap pe fiul lui Enric IV. Aş fi înfruntat totul, pentru ^jjingura mândrie, pentru singura glorie d’a putea zice: „Când lumea întreagă îl părăsea, eu singură l’am primit, eu singură l’am protejat“. Ce nebună sunt ! Vorbind astfel, te-aş fi trădat şi ai fi fost pierdut, aşa precum a fost, pierdut şi mareşalul-duce. E mai bine clar că statiţa te-a ascuns chiar şi de mine ; e mai bine dar ca eu să sufer, să fiu nenorocită, să mor. Dar neutru ce aş fi nenorocită ? Pentru ce aş muri ? D-ta nu te-ai legat încă, şi eu privesc legătura mea ca ruptă. Să plecăm în Italia, în Spania, la cap, pătul lumei. Sunt bogată încă... şi apoi ce nevoie avem noi de bogăţie ? Mă iubeşti şi te iubesc ! Să plecăm, să plecăm ! .. Răspunde-mi! spune-mi unde eşti, spune-mi unde te pot găsi ! Gândeşte-te că m'ai bănuit pe mine, Isabela d-tale, m'ai bănuit de o infamie şi că-mi eşti dator o reparaţiune. Aştept, aştept ! Soc. Anon. alexandre Dumas 19 PORUMBIŢA Tl NIVlíkSUL In jurai nhesiiimei ' sceslelor minoritare din Basarabia Chişinău, 26 Feb. Ziarul rus ce apare la Chişinău publică următoarele relativ la şcolile minoritare din Basarabia: ' ; .1 „In legătură cu elaborarea de către ministerul de instrucţie publică a legei romanizărei școalei, unele din şcolile locale minoritare au primit ordin de la centru să lichideze, altele să , fie imediat’închise. . .O delegaţiune compusă din d-nii Königschatz, Babici şi dr. Mucinic a intervenit Iad.Inculeţ rugându-l să intervină pentru arpilarea acestor măspini. Ministrul Inculeţ, s’a arătat foarte simţitor faţă de nevoile şcoalelor minoritare şi a promis tot concursul său. Inspectorul ■ ' şcoalelor d. Heiban, la care s’a prezentat de asemeni delegaţia după vizita făcută, ministrului Inculeţ, a spus delegaţiei că soarta şcoalelor se găseşte in mâinile centrului. D. Kenigschatz a plecat la Bucureşti ca să intervină personal pentru schimbarea ordinului închiderii şcoalelor. D. Manşon care în schimb, s’a înapoiat de la Bucureşti a comu- nicat că toate stăruinţele sale in legătură cu şcolile minoritare au , rămas fără rezultat. Reprezentanţii instituţiilor de educaţie şi cultura minoritară ale Chişinăului au elaborat un memoriu protest care conţine cererea de a se socoti Sâmbăta ca , sărbătoare, de a se respecta lira , ba de predare, etc. „ Acest memoriu este iscălit de un mare număr de susţiitori ai şcoalei naţionale şi va fi înain- tat ministrului,spre a se preîn- tâmpina depunerea în parla- ment a legei nefavorabile şcoli- , lor minorităţilor“. Din cele de mai sus se vede ■ cine susţine aceste şcoli minori. ’tare în Basarabia in contra şco- | Iilor naţionale moldoveneşti, care sunt in cea mai dureroasă situaţie, fără localuri proprii, fără , dascăli pregătiţi, fără materialul didactic necesar, pentru ca să nu insistăm mai mult. * Târgşorul Călăraş Ale Basarabia transformat in oraş Târguşorul Călăraş din Basa- rabia a fost cu începere de la 1 Ianuarie a. c., transformat in oraş. Deşi Călăraşul este un ttrguşor în care trebue să fie un preşedinte şi un consiliu comunal, in acest târguşor a existat o comisie interimară din 3 persoane şi apoi din 6. Simţind terenul slab sub ei „părinţii târguşorului", au hotărit să se asigure şi de aceea au luat măsura ca să transforme târguşorul in oraş şi să alipească oraşului şi satul din apropiere.- - . .■ ■4) Ţăranii s’au împotrivit şi prefectul judeţului care a venit in urma protestului lor in Călăraş le-a promis că satul n’are să fie trecut la oraş. Ţăranii au protestat de asemeni înaintea deputatului Plămădeală şi senatorului Mahu, care le-au promis că satul rămâne în afară de oraş. Dar cu toate promisiunile şi ale prefectului şi ale reprezentanţilor naţionali, satul va fi alipit oraşului spre necazul ţăranilor care sunt hotăriţi a nu se supune nouălor ordine. Chişinău, 26 Feb. V ROȘIORLOS-VEDE 28 Februarie | Astă noapte cismarul Victor I Popa şi-a tăiat gâtul, producân-du-şi o rană adâncă. In stare gravă a fost dus la spital. Nu sunt speranţe că va scăpa, cu viaţă. Cauza ar fi de natură fe ,miliară. I Marele incendiu din Tărnauca (Borohoi) ■ - • . '■ ' Dorohoi, 26 Februarie | Un mare incendiu, care puţin j a lipsit să nu ia proporţiile unei | I adevărate catastrofe, la fel cu | I aceea de acum două luni din | I Darabani, a izbucnit zilele tre- cute în comuna Tărnauca, din judeţul Dorohoi. I Focul care, după prima ver- 1 siune, ar fi luat naştere de la un , 1 coş necurăţat, fiind alimentat I de un vânt puternic, a cuprins j întreg conacul moţiei Tărnauca, astăzi proprietatea ministerului j , artelor. . . ". f r. J t Cu mare greutate, focul a pu- j , tut fi localizat, cu ajutorul oa- j j menitor din sat, înainte de a se ’ 1 întinde la casele dimprejur. . 1 De notat că o mare cantitate' de cereale aflătoare în maga- J zie a fost prefăcută. în cenușe, , ’ ceea ce face ca pagubele prici-' j nuite de groaznicul incendiu să 1 J fie mari. Citit! VESELIA BRĂILA Cadavru găsit. — Incendiu. — J Furt. — Nenorocire. •— Demisie. — Dărâmarea unor imobile. — Bal. — Diverse.1 28 Februarie ‘ ,1 Pe linia ferată, îni .apropiere de. ‘ j gara Bărboși a fost găsit cada- , vrui unui bărbat așezat pe 11- « nie. Capul cadavrului era sfă- , râmat.. . ___ . Din cercetării a făcut-o până iu , prezent nu ga putut stabili identitatea cadavrului, nici cauza morţii. Sunt două ipoteze : prima că nefericitul a că- ' zut din tren ssfărâmându-şi • capul, sau că a. fost omorât,s- ■ fuit şi aruncat pe linie spre a fi tăiat de tren. ! Cercetările continuă. . — Un incendiu s’a declarat astă noapte la Idbuinţa d-luî Pe-' traseu din Bai. Cuza 107. Sosind pompierii, au reuşit după o jumătate de oră să localizeze Incendiul. Focul a luat naştere de lă un coş necurăţat. .— Necunoscuţi au furat dela locuinţa 10 I. Rcoiţeanu din str. Dorobanţ 146, obiecte casnice şi baniîn sumă de 10.000 ■lei.. . ^ 1 ■ ... — Copiii Nicu şi Marioara din str. Roşiori 202 pe când se jucau în curtele caselor cu un topor.' la vin momerit' dat fetiţa, din glumă a scăpat toporul asupra fratelui ei, rănindu-1 grav. Mica victimă a fost trimisă la spital.. — D. .Gheorghiu, al treilea ajutor de primar, şi-a inaintat demisia. Motivul pare a fî din cauza sănătăţii. . - ' — Primăria locală a început dărâmarea imobilelor din str. Niculas V. Perlea despre care am vorbit la timp că ameninţau să se surpe. Din toti ofertanţii sa adjudecat asupra d-lui Toma Lerescu, care în conformitate cu de- ViZul, a garantat dărâmarea imobilelor în bună regulă, fără a periclita imobil de ingra-vis, după cum se credea la Început. La balul mascat anunţat de artiştii teatrului comunal, care va avea loc in ziua de 2 Martie, şi-au anunţat sosirea câţiva artitşi din Bucureşti. CONSTANŢA Deraiere. — Preot scăpat de la o moarte sigură. — Arestare. 28 Februarie In staţia locală s'a primit o telegramă din Medgidia prin care se face cunoscut că in acea staţie a deraiat un tren de marfă din cauza unui macaz defect. Lucrătorul Grigore Damian dela „Steaua Română" a fost izbit de un vagonet.1 - 4 .■ Numitul s'aalescu 2.. coaste rupte. El a fost transportat, la spital.. . ■. • Preotul Săndulescu din București a fost ieri victima unui accident de tren. Venit cu acceleratul și voind să scoboare în gara Medgidia i s’a agăţat anteriur de bara unui vagon, tocmai când trenul se pusese în mişcare. Sărindu-i alţi călători în ajutor preotul a putut fi scăpat dela o moarte sigură. Totuşi el s-a ales cu mici leziuni pe cap. — Siguranţa locală a arestat pe vestitul escroc Gh. Pleşea, catre a comis mai multe spargeri în Capitală şi oraşul nostru. ZIMNICEA Serbarea şcolară de la gimnaziu. — Duminică seara s’a . «lat la gimnaziu o frumoasă şi rea. Şită serbare. I D. I. Garofoiu, directorul giftinaziului a arătat nevoile prin care trece ţara şi în special negi voia de a avea cât mai mulţi cărturari " . . A făcut apel la orăşeni, să nu se lase mai prejos de miile de sate şi să contribuie Imn cu bani la clădirea unui local propriu al gimnaziului. Aduce apoi mulţumiri celor cari au dat in mod deosebit , concurs la alcătuirea bugetului I şi pregătirea acestei serbări I dând cetire şi unei scrisori pri- I mită cu câteva minute mai înainte din partea d-lor Ilie Trifescu şi Ilie Georgescu, cari au donat 2000 lei pentru local. Gestul celor 11 concetăţeni au stârnit o întrecere între orăşeni, cari se înscriu cu diferite sume ! I pentru noua construcţie. După aceasta, a urmat serbarea propriu zisă, care a constat In primul rând din mai multa coruri frumoase: executarea „ Piramidelor“ sub conducerea d-lui Năstase Ionescu, după care s’audat piesa „Nevasta lui Cerceluş“. ...... Venitul se calculează la aproapipe 12.000 lei. GALAŢI Atacuri banditeşti. — întrunită 28 Februarie"' Eri noapte, pe când d. A. Săulescu, funcţionar la c. f. se întorcea acasă, pe strada T.Vladimirescu în dreptul azilului de copii „Alinarea“ a fost atacat de 2 bandiţi, cari cu revolverele întinse l-au jefuit de 8000 lei. Bandiţii l’au ■ ameninţat cu moartea în caz că va reclama cazul poliţiei. — Săteanul D-tru Roman din corn. Măstăcani, pe când se afla la malul Prutului a fost atacatde 2 bandiţi, cari l’au somat să-i dea bani. Săteanul luând-o 1*. fugă, unul din bandiţi a descărcat un foc de armă, rănindu-l în picior. Bandiţii sunt I. Macovei şi N-lae Suratu, cari au şi fost arestaţi.. . Muncitorii dela încărcare din docuri şi Badalan s'au întrunit ieri după amiază la orei*. 3 la sindicatul profesional din Badalan, discutând nevoile lor. Ei au hotărât ca azi să plece o delegaţie la Bucureşti, spre a înmâna d-lui ministru al muncii un memoriu cu doleanţele, lor. Au vorbit d-nii Ghiţă Puiu şi Gh. Serecal. Au luat parte peste 500 de muncitori. Secţiunea ligii chiriaşilor din Galaţi, a organizat pentru Duminică 2 Martie o mare întrunire de protestare în contra proectului de lege al chiriilor.întrunirea va avea loc dimineaţa la orele 10 in sala „Cinema Regal“. ij La această întrunire şi-au a- niinţat sosirea fruntaşi ai ligii din Bucureşti şi din diferite oraşe ale ţării. • MEDGIDIA ■Z/ți'M Dispărut. — Haralambie lor-' dăchescu, învăţător suplinitor in satul Edilchioi, comuna Engeroahale. In vacanta sărbătorilor, a plecat fără a se mai înapoia. Locuitorii acelui sat toţi mu-' sul mani, au reclamat că li s’a luat de numitul învăţător, (flfsrite sume de bani, pentru şcoală, escrocându-i astfel cu aproape 7000 iei! v". CALARAX ’".."/V . Epitropi aleşi. — Duminica: s’au făcut alegeri de epitrop şi la bisericile din oraş, pe un period de trei ani. Au fost proclamaţi aleşi : d-nii V. Dobrescu, la parohia Sf. Palaraschiva; Dumitru Mihalcu, la parohia Sf. Nicolae şi Silvestru Rădulescu, la parohia Sf. Im'* păraţi. Dela Societatea contabililor, Duminică s'a ţinut adunarea, generală a membrilor corpulţi, «contabililor autorizaţi, secţii, Călăraşi. “ După darea de seamă sta, aprobat, budgetul şi s’a dat descărcare comitetului de gestiunea sa. Apoi s’a procedat de alegerea noului consiliu de administraţie. ‘ Demisiuni.— O parte din d-niî profesori cari predau cursuri La clasele extrabudgetare dela 11, ceul Ştirbei-Vodă cerând mărirea lefurilor faţă de scumpetea timpului, şi aceasta neputânduse în mijlocul anului din lipsă de fonduri, au demisionat. SILISTRA/• Epilogul unui incident. — Am comunicat la timp, cum că comisarul Chiţescu a fost bătut de d-nii Iancu şi AL Antofiloiu şi că aceştia au fost arestaţi şi depuşi în arestul preventiv, de d. Al. Popescu substitut de procuror, care a fost ultragiat cu această ocaziune de tânărul AL’ Antofiloiu si mama sa d-na E,milia Antofiloiu. In fata tribu-^ nalului a venit Luni judecarea apelului parchetului contra aen-, tinţei judecătoriei de ocol, prin car’e se declară stinsă acţiunea pe baza împăcărei comisarului cu inculpaţii, ce şi-au cerut iertare în şedinţă, procuror Mellaa a susţinut apelul, cerând o pedeapsă pentru inculpaţi. Tribunalul admiţând apelul a condamnat pe d. Iancu Antofiloiu, de 5000 lei amendă, şi pe fiul său Alexandru la 2000 lei. — Tot Luni s’a judecat şi apelul făcut de d. Al. Antofiloiu şi d-na Emilia Antofiloiu, contra sentinţei judecătoriei de ocol pentru ultragierea d-lui substitut !’ Tribunalul a admis apelul a redus pedeapsa dela patru luni, la 15 zile închisoare. D-na Antofiloiu a rămas condamnată la ura a mie lei amendă. " De la Corpul contabililor. — Duminică a fost la Banca „Durostorului", o adunare generală ordinară a membrilor corpului contabililor autorizaţi şi experţi contabili din Durostor. rr. " itd XX Ora 5 de dimineaţă. Scrisoarea d-tale mi-a făcut să tresară fibrele cele mai tăinuite ale inimei mele. Ah, ce destin avem ! îmi oferi fericirea căutată, aşteptată, dorită o viaţă întreagă, şi eu nu pot primi această fericire. Isabele, Isabele, eşti nobilă precum şi eu sunt nobil. O făgăduială, o simplă făgăduială făcută oamenilor ne-ar lega, cu atât mai mult un jurământ făcut lui D-zeu. Nu încerca să te amăgeşti, închinarea d-tale este reală şi D-zeu nu admite asemenea subtilităţi. Este dlar pentru noi nimic un singur viitor, acela în care nenorocirea ne-a împins. Mi-ai arătat drumul sfânt, apucând cea dintâi pe el Te urmez ; vom sosi împreună, fiindcă urmărim acelaş scop. Eu mă voi ruga pentru d-ta şi d-ta te vei ruga pentru mine. Fiecare va pune în rugăciuea sa o ardoare pecare n-o va pune pentru el Însuşi, şi viaţa eternă cu eterna iubire ne să fi dată de Domnul, în locul iubirii trecătoare, in locul vieţii mortale. Şi să nu crezi, fiindcă-ţi vorbesc astfel, că te iubesc mai puţin decât mă iubeşti d-ta. Nu, nu te iubesc mai mult, ştiu; dar te iubesc cu energia unui om cu atât mai tare cu cât a căzut mai de sus şi cu cât căderea i-a fost mai profundă, şi care s a ridicat, după ce a atins moartea cu mâna, s-a ridicat luând din mormânt faţa palidă pe care o dă acelora care au avut revelaţiunile vieţii celeilalte. Crede-mă, Isabele, cu cât te iubesc, cu atâta mai mult, stăruesc asupra acestui punct. Nu îţi expune mântuirea veşnică pentru un joc mincinos de vor- I be. Viaţa lumii acesteia este pentru veşnicie ce este secunda pentru un veac. Trăita o secun- I dă pe pământ.; trăim p eterni- I tate lângă D-zeu. Apoi mai ascultă şi aceasta, I scamnă logodnică în lumea aceasta şi la cealaltă, puterea care leagă are dreptul să deslege, şi D-zeu a vrut aşa pentru ca desnădejdea să nu poată să intre într’o inimă înşelată cum a fost a d-tale. Urban VIII este papă, familia d-tale are alianţe puternice în Italia. Obţine dela sfântul părinte ruperea legământului. Şi in ziua aceea, spune-mi, Isabela: „Sunt liberă!“.. i şi atunci 10, nu îndrăsnesc să I mă gândesc la această bucurie a îngerilor, la această fericire fără căinţă care să ne fie păstrată S ' ' « 5? . ..g • ' rt '- - V, XXI ■ . ■ Orele 2 după amiază. Da, ai dreptate, nimic nu trebuie să turbure fericirea noastră. Nu trebuie să avem in suflete nici temere, nici căinţă. Trebue ca cerului nostru încruntat, şi furtunos să urmeze, tin cer senin plin de stele. Da, acela căruia mă voi adresa mă va asculta; da, oricât de neînduplecat ’este, i se va face milăde mine ; da, îţi cer trei luni ca să mă fac liberă, şi dacă peste trei luni porumbiţa noastră nu îţi va aduce edictul care mă desleagă, atunci toată nădejdea noastră rămâne la cer. Atunci pleacă-te lui D-seu ca şi mine; pleacă-te şi încătuşează-te cu legături indisolubile. O, aş fi prea geloasă să te ştiu încă liber, fiind legată eu precum sunt astăzi. Mâine voi pleca. V XXII Orele 4 şi tom„ după amiazi Du-te şi D-zeu să fie cu d-ta 1 Iunie 1638 S‘a Împlinit astăzi o lună de când am primit scrisoarea d-tale din urmă. A trecut o lună de când n'am mai văzut viind porumbiţa noastră. A trecut o tonă de când nimic și nimeni tot mi-a mai vorbit, de d-ta, afară ! de’ inima mea. (Va urma). iCititi Universul Literar