Universul, martie 1924 (Anul 42, nr. 47-73)

1924-03-29 / nr. 71

GSMCA La unele teatre din străinăta­­te se mai menţine claca. Bine organizată, disciplinată, cu o perfectă educaţie tehnică, ea are două obligaţiuni principale. Una de mai mică însemnătate: să sublinieze cu aplauze fragmen­tele presupuse cele mai bune în operele dramatice sau muzicale şi jocul sau cântecul artiştilor în momentele de efect, provo­când sau grăbind în acelaş timp deslănţuirea aprobărilor publi­cului. A doua, mai importantă: să vegheze neîntrerupt, să para­lizeze tendinţa şi eventual să a­­copere cu aclamaţii manifesta­ţiunea vreunei părţi din stoc la­tori sau auditori în contra unui paragraf prost, a unui joc infe­rior, a unui chix muzical. Pentru că noi n’am oprit de­cât pe hârtie importul lucrurilor de lux, d­aca a trecut frontiera ii, căutându-şi un loc mai priel­­nic, a preferat teatrului parla­mentul. La Cameră cel puţin ea funcţionează cu o regularitate şi o abilitate demne de admirat. Compusă din cei cari socotesc că tribuna e un mijloc prea prol­iaic pentru manifestarea unor talente excepţionale, tolerată de cei cari ar trebui s’o înfrâneze şi adesea aţâţată de ei cu aplauze gradate, tot aşa cum la circ se încălzesc reciproc gimnasticii europeni travestiţi în indieni cu un moment înainte de a se da peste cap în arenă, d­aca se eşa­lonează în bănci, în picioare, lângă banca ministerială, pe cu­loare, la bufet — unde este isvo­­rul reconfortării—şi scoate în­­tr’un relief de un gust îndoelnic tiradele convenabile impresari­lor, acoperă efectul negativ al gafelor leaderilor şi sabotează constatările neplăcute. Refrac­tari discursurilor, nu pentru că nu le pot ţine, dar pentru că ge­­niul a devenit banal, adversari ai întreruperilor spirituale, nu pentru că li s’a perimat umorul ci pentru că nu l-au recunoscut nici­odată demn de a pătrunde un parlament, membrii clicii a­pelează mai mult la monosilabe, la onomatopeice, la manifesta­ţi­uni ale gurei şi figurei proprii primelor timpuri ale apariţiei omului la pământ, întovărăşite de gesturi de o rară plasticitate, care s’ar crede că traduc senti­mente şi convingeri, dacă nu e’ar şti că ela ea, prin definiţia eî, nu trebue — şi în cazul de faţă nici n’ar putea să aibă nici una, nici alta. Aşa se explică cum declara­ţiile diferitelor partide în ches­tia comercializării bunurilor Statului, deşi expuneau puncte de program şi concepţiuni ce se putea să nu fie împărtăşite de absolut toţi deputaţii prezenţi, dar nu se putea să nu fie res­­pe­ctate de toţi, au înregistrat o deoseibită atenţie din partea clăcii, care şi-a îndeplinit cu un adevărat exces de zel datoria de a îl ataca cu protestări inofen­sive şi neînţelese, câştigând ast­fel încă un titlu de recunoştinţă din partea patronilor O promoţie de decoraţii, un stoc de sinecuri, o duzină de in­tervenţii admise şi câteva car­nete de permise trebuesc numai­de­cât să recompenseze eroismul din urmă de pe frontul parla­mentar. In ajutorul studenţilor Lista deschisă de ziarul „Universul“ . Au mai subscris 3 Funcţionarii ministerului de interne 21.001 Colecta d-lui Titu Zam­­firescu 520 Ieromonahul Eliseiu Zaiţl (fi Arhim Luca, Schitul ba­ron, Jud. Fălticeni 500­­ Colecta elevilor cl. I şi H a şcoalei normale de bă­­eţi din Călăraşi, din iniţia­tiva d-lui profesor D. Rollea 318 . Corecta Subcentrului 8 (Teiu) „Zorile“, la şezătoa­rea 8 din 23 Martie, şcoa­la primară de fete „Maşi­na de pâine“ prin direc­torul subcentrului Al. D. Mândrise­ 280 Mihail şi Ana Leon pen­sionar, Bălţi 225 Crăciunu Comanu soc. Concordia Schela Hune., Jud. Prahova, in memoria fiului său Comanu Necu­­lae, student, mort pentru patria 200 Elena Ţăndureanu, direc- , toarea gră­dinei de copii nr. 3 Bazargie, colecta co­piilor 29* Cercul Pastoral corn. Dom­nești Jud. Ilfov, prin pr. I Proistos C. Anastasia 175 Clasa IV băeţi nr. 5, Bu­rau 187 Margarete C. Mihăilescu, elevă el. II lie., şi Victor Adrian Mihăilescu, elev cL III primară, Vaslui 160 Citaţi Azento, str. Primă­­verei nr. 3, Huşi 100 Moise Popovlelu, profesor, Beiuş, jud. Bihor 160 Preot Gh. Verşescu, corn. Tarcău, jud. Neamţ 100­­ Ana Florescu, str. Petru Bares nr. 84, P.­Neamţ, e­­levă cu VIU 100 D. Braconescu, seminarul Veniamin, Iaşi 50 Colecta ofiţerilor, rean­gajaţi şi Jandarmi in ter­men, de la reşedinţa regi­mentului 2 Jandarmi 2618 Joseph Vcrraylon, 23 Rno de la Charité, Bruxelles 1000 Vslery Vioîon, Ninove, Bel­gia 1000 Corpul ofiţeresc al şcoala­ de subofiţeri de infanterie Oradea Mare şi d. Hart­man 1.380 Colecta membrilor din consiliul „Scoa Ia Academia Română de Croitori*“, în sumă de 1209 şi anume: Constantin Rad­ola, Carol Czanek, Păun G. Ballea, Ioachim Olteanu, Petre Antonescu, Nicolae Neaga, Mto 200 iei 1200 Colecta personalului gă­­rel Ober, București 583 Constantin Dobrescu, co­merciant, Călărași 300 Colecta elevei Elena Gri­­deann, dela elevele el. I-a a şc. „Carmen Sylva“ 232 Carol Hornstein 200 G. lenesen 49 Gerenl Central comercial şi industrial, str. Bursei 2, București 5.008 Colecta făcută prin Ban­ca populară „Podgoria Nouă“ din corn. Jaristoe, Jud. Putna, In sumă de 2590 și anume: Banca populară „Podgoria Nouă“ 1 , 1.000 Nicolae D. Hainerose, pre­şedinte 1.008 I. Saragea 100 Ştefan V. Giurea 100 Vasile St. Giurea 100 Zaharia E. Savin 100 Vasile V. Giurea 100 „Fmnilia“ Clasă de econo­mii, societate pe acţiuni, Făgăraş 2.008 Profesorii şi elevii clasei IlI-a a liceului „Spini Ha­­ret“ 1.505 Epitropia bisericei S-ta Vi­­neri-Nouă din Bucureşti 1.000 Colecta funcţionarilor Băn­cii Româneşti „Sucursala Craiova“ 1.000 Elevii şcoalei primare nr. 3 de băuţi din Brăila 508 Elevii clasei a II-a a gim­naziului din Mizil 275 Pani Pornibeanu, avocat 3N Colecta d-lui Nedeiana Marin, de la elevii anului IV ai şcoalei superioare de comerţ, Craiova 240 Colecta d-lui Vasile S. Rad­ob­ei, str. Târgului nr. 11, Creiova 208 Profesorii și elevii școa­­lei Slătioara-Olari, jud. Vâlcea 208 Balaciu St. Gheorghe, elev cL II prim. „G-ral Adrian" 100 Niculae Călătorescu, şef de serviciu cL I, primăria Capitalei 100 Liviu F. Moga, student şi înnct. la Monitorul Oficial 100 Maria Stănescu 20 Total lei 48.001 Suma dia urmă 1.406.817 Total general 1.546.918 Palaea ss eftinssie... la Paris Paris, 27.­­ După „Echo de Paris“ e vorba ca azi prețul pâî­­rei să fie scăzut Pâinea se va vînde cu 1.25 franci kgr. I­ll f!l|l FIME2 Votul Camerli. - Consiliul dela Elysée. Insistențe!® cMul Hisland pe lângă J. Poincaré să-și retragă demisia. - Cum va fi format noul guvern - Parîs, 27 (Rador).—Ca­mera francezft a hot^ril cu 271 de voturi contra 264 trimiterea In com­i­­siunl a regulamentului privitor la pensiunile funcționari­or, cu toate că fijietejrie a pus che­stiunea de încredere. In urma acestui vot, gu­vernul a prezentat pre­şedintelui Hilerand de­­misiunea sa. Lonsoiul de miniştri s’a întrunit apoi sub ’ presi­dent!« d-lui Milerand spre a delibera asupra situa­­ţiunii. D. Millerand a acceptat demisiunea guvernului l)­sa a insistat foarte mult fie lângă Poincare să con­tnuie onora sa care a găsit Întreaga aprobare a parlamentului şi a ţă­rii. Poincaré a răspuns că este Însufleţit de do­rinţa cea mai vie de-a răspunde în mod afirma­tiv la acest apel. CE SPUN CERCURILE POLI­TICE Toate cercurile politice au primit cu cea mai vie satisfacţie Ştirea că la întrevederea de la Erpsée intre Millerand şi Poin­caré, primul ministru a răspuns că doreşte să dea un răspuns a­­­firmativ la apelul d.lui Mille­’ rând. Poincaré a cerut să i se dea timp până măine ca să poa­­tă lua o decizie. Se aşteaptă că dacă Poincaré nu va fi în stare până măine să prezinte o listă a noului guvern, ar face cel puțin indicații precise de felul cum ar urma să se formeze ca­binetul de miniştri. Poincaré va putea în acelaş timp să prezinte lui Millerand spre semnare decretele de nu­mire a nouilor miniştri, CONSILIUL DE MINISTRI DE LA ELISEE In consiliul da ministri, Las­­teyric a declarat că consideră că numai al singur a fost pus in minoritate, pentru că politi­ca guvernului a fost la ajun în întregime ratificată de către Ca­meră și Senat. Poinoara a insis­tat asupra necesităţii retragerii colective de la guvern. Millerand a insistat foarte mult ca miniştrii să se prezinte după amiază la parlament. A adăugat că esre gata să explice parlamentului printr’un mesaj motivele acestei atitudini, sub­­liniind că votul a fost obfinit prin surpriză, că­ci mulţi depu­taţi erau absenţi. După ce a plecat Millerand,­­ miniştrii au continuat să de­-­­ bareze asupra situaţiei şi s’au exprimat la mod unanim că Poincaré trebue să rămână la putere pentru a continua poli­tica actuală care este rodnici. Poincaré insă a menţinut deci­zi­unea sa ca guvernul să şi dea demisia. După şedinţă Poincaré a declarat ziariştilor că demi­­siunea sa esta irevocabilă. DACA POINCARÉ PERSISTA­­ IN HOTARAREA DE DEMISI­ONA Ultimele ştiri de eri seară per­­mit presupunerea că Poincaré va da preşedintelui un răspuns afirmativ. In caz că va da un răs­­puns negativ, Millerand este ferm hotărtt să cheme la guvern un minister decis să urmeze po­­litica guvernului lui Poincaré căci este de părere că in cir­cumstanţele actuale o altă poli­­­tică nu este posibilă, nici in ce priveşte chestiunile interne şi­­ nici in ce priveşte chestiunile externe. In cercurile politice se crede că numărul miniştrilor va fi redus. Se va suprima ministe­­rul higienei şi câteva subsecreta­­riate. Se spune că dacă Poincaré formează guvernul, va schimba pe câţiva din colaboratorii săi in special, pe titularii trifţi di­nanţe, marină, comerţ şi interne Se zice că la finanţe va fi nu­mit sau Francois Marsai sau Bokanowski; la marină va fi numit probabil senatorul Chau­­met. O importanţă deosebită se atribuie numirii ministerului de interne având în vedere că Fran­­ţa se află in ajunul alegerilor. Se numeşte pentru acest minis­ter pe Delrat sau Reibet. Alţii vorbesc de deputatul Brousse. ÎNTREVEDEREA LUI POIN­CARÉ CU PREŞEDINŢII PAR­LAMENTULUI­ ­­Eri seară Poincaré a conferit cu preşedinţii Camerei şi Sena­­tului. Aceştia i-au sugerat să ia asupra sa conducerea ministeru­lui de finanțe. Poincaré nu a ex­primat punctul său de vedere în această privință, este însă foarte puțin probabil să consimtă a pă­răsi ministerul de externe. Pare sigur că numărul minis­­terelor va fi redus și că se va suprima și ministerul de co­merț. Se mai spune că deputatul Louis Marin, preşedintele com­i­siuni economice extraparlamen­tare, şi Loucheur, fost ministru, vor intra in noul guvern. POINCARE ŞI-A AI, 58 COLA­BORATORII Paris, 27. — Cabinetul a dat indicaţii foarte presuse asupra felului cum inţelega să se con­­stitue noul minister. Poincaré ar putea supune chiar mâine după prânz decretele de nu­mire a nouilor miniștri. CUM SE EXPLICA VOTUL CA­MEREI Paris. 26. — Azi dimineață Camera a discutat, proectele de lege asupra pensiunilor. Pe ban­ca guvernului nu erau de­cât Lasteyrie și Strauss. Bouyeeon a cerut să se i­appeze comisiu­­nei textul prezintat de guvern și care a fost modificat de către Senat Lasteyrie s’a opus la a­­ceasta, punând chestiunea de în­credere. După punerea la vot înapoierea decretului a fost ho­­tărîtă cu 271 voci contra 264. După aceasta miniștrii s'au dus la Elysée, unde Millerand a in­sistat ca guvernul să se prezinte după prânz in fata Camerei, a­­dăogând că e gata să explice printr’un mesaj către Cameră motivele acestei atitudini. Miniștrii după o scurtă deli­berare au prezentat demisia co­lectivă care a fost primită. Mille­rand a convocat apoi pe preşe- Mnţii Senatului şi al Camerei. 1 . Jr­a­­băniei unei cabinet plui A.Vmnts*. o Uimire profundă în cercurile politice mai cu sea­­mă prin felul neaşteptat în care s’a produs această criză la care nimeni nu se gândea măcar. Totuş regulamentul ţinând seama de votul proclamat In şe­dinţă, consideră că ministerul a fost pus in minoritate. ACTIVITATEA MINISTERU­LUI POINCARE Ministerul Poincaré care tine putere®, de la 15 Ianuarie 1922 lasă în urmă-i rezultate bune cu privire la asanarea situaţiei fi­­nanciare, restabilirea schimbu-­ lui,­ profiturile trase din ocu­­­­paţia Ruhr-ului, cordialitatea re­­laţiilor franco-britanice care­­ sunt în ajun de a se manifesta prin convorbirile proectate în vederea unei cooperări franco, engleze, şi mai departe reglemen­­tarea reparaţiilor care vor fi u­­şurate mulţumită rezultatelor conferinței experților. Ziarele de seară raportează că din im­­presiile culese prin culoarele Camerei rezultă că Millerand va însărcina pe Poincaré să for­meze noul cabinet. Un „match” aerian In jurul pământului. Intre americani şi englezi „Miatch“-ul aerian, între avia­torii americani şi englezi, pentru înconjurul pământului dela vest l* est şi dela est la vest, a început. Aviatorii ame­ricani, In patru aparate, au por­nit la 17 Martie c. din Monica (America). Ei vor trece Alaska, insulele Aleutine, Japonia, In­dia, Bel­ucis­tan, Pensia, Turcia, Europa, oceanul Atlantic de nord, Groelanda, America de aviatorii englezi susţin că ei vor nord. Aviatorii englezi vor exe- efectua circuitul In patru luni. A cuta circuitul trecând oceanul AVIATORI ENGLEZI AU PLE­­Pacific şi apoi Atlanticul In CAT DIN HAVRE dreptul insulelor Azore. Ei au pornit de la Sonthan-Thon. Marţi doi companioi­ ai căiu­r au 24 Martie c. pornit să facă Înconjurul în a- I Aviatorii americani cred că vion au părăsit ori dimineaţă, vor efectua circuitul mondial orei 4 î n Havre, și au ajuns 1­ în patru luni și jumătate, iar Lyon, la orele 4 și un sfert. Circuitul mondial.­­ Lupta de întrecere. Trecerea conti­nentelor și oceanelor. Convenţii ratificate şi Sobrania bulgară Sofia, 26. — Sobrania a rati­ficat convenea dintre Statele U­­nite şi Bulgaria cu privire la na­­turalizări, a mai ratificat şi convenţia din Lauzana relativ la frontiera Traciei şi regimul Strâmtorilor, precum şi conven­­fia cu Austria asupra extradă­rii I. '• Ú ! -1 femeile nu pot fi ale­se In parlamentar iarc Constantinopol, 27 (Rador). — Adunarea națională din Angora a respins propunerea deputatu­lui Izet Kemal Bey pentru acor­­darea dreptului la femei de a fi alese deputaţi, i ■ f ! , . ____________­. H 'Oliui pentru asasinatele din Irlanda ■Londra, 26. — Parlamentul irlandez a suspendat ieri şedin­ța în semn de doliu pentru asa­sinatul comis asupra soldaţilor britanci la Qeensrtow (Irlanda). Doua vapoare s’ia ciocuit la Marsi Sfa&ecii din cauza ceţii LONDRA #6. — Onia groasă, care s’a lăsat a­­supra, canalului Mânecii a cauzat ciocnirea vapo­rului Ueim­in! cu steamă­­rul japonez Tokul­uku, care a şi fost scufundat Vasul ger­man a sosit azi­­diuim­en(4 a Dover cu 13 oameni din echipajul va­sului japonez scuf­undat; restul echi­pajului a pierit in valuri* O propuneri a Statelor-llflite accep­tata de Austria |1 Ungaria Washington, 27. — Guvernul austriac și cel ungar, au accep­tat propunerea Americei pentru instituirea unei comisiuni mix­te, care să rezolve chestiunile ce au fost provocate de războiul eu­ropean şi care pornise­ manta­ropean și care privesc cele două state. —n— » — Mareşalul Foch la Vatican Roma, 26 (Radar). — Mareşa­lul Foch a fost primit Marţi, de Papa, într'o audienţă care a du­rat o jumătate oră. ■I—MS -« • FIL­A1. Un domn elegant se plimbă pe bulevardele Parisului şi ad­mira vitrinele încărcate de lucruri frumoase şi scumpe. De­odată rămase uimit în faţa unei fotografii. Se aplecă, o privi de aproape, se dete mai înapoi, se uită iarăşi la ea, şi, după ce o examină bine, intră la fotograf. — Aţi putea să-mi «puneţi cin» este persoana de colo ! Luă adresa din registrul de comenzi, se sui într’un auto­mobil și peste douăzeci de mi­nute ciocăni la ușa unei mo­deste locuințe dintr’o stradă de­­părtată . — D­v. sunteți, d-șoara An­­drée Lafayette ! întrebă el în­cântat pe tânăra care apăruse în prag, măsurând-o de sus până jos, oprind­u-şi privirea radioasă asupra picioarelor ei. Răspunsul afirmativ fu dat de un glas răpitor de dulce, în care se amesteca puţină emoţie provocată de vizita neaşteptată. — Eu sunt Richard Walton, directorul celebrei firme de ci­nematograf The First National Cy. Pentru că timpul mă costă băni­ț și de sigur pe d-ta la fel — te rog să-mi răspunzi scurt la două întrebări: Cu ce te ocupi ! Ai vrea să faci cine­­matograf . Luată repede, fata se fâstâci. Ochii ei mari reflectară o nedu­merire adâncă, și un zâmbet care-i traducea surprinderea precedă cel» câteva cuvint» în­gânate : — Sunt vânzătoare tatr'un magazin.» A«ta, pentru pre­zent... Pentru viitor, vedeţi n’aş ştî... n’&g put»e.... Şi pe urmă, nu m’am gândit niciodată.... poet» n’am talent.. — Ai picioare, domnişoară, ripostă scurt şi apăsat america,­nul. Vei fî una di­n stelei» fil­melor. Cu riscul de a-ţi sugera pretenţii exagerate, îţi afirm că n’am văzut plci­oara mai fru­moase ! Pegt» câteva zile Richard Walton şi Andrée Lafayette tre­ceau pe««nul. Ea se pus» pe lucru. Foarte curând i se desco­periră şi alte calităţi: vioiciune, drăgălăşie, armonie in gesturi, un corp plastic, toate atuurî hotărîtoare în jocul cinemato­grafic. Astăzi, este lina din gloriile ecranului şi în special picioa­rele sale, de o perfecţiune în linii şi de o simetrie în dimensi­uni cum rar se întâlnesc, for­mează punctul principal de a­­tracţie al filmelor în care apa­ş. Şi pentru orice eventualitate, tot aşa cum Carusso îşi asigu­­rase gâtul şi Paderewski dege­tele, Andrée Lafayete şi-a asigu­rat picioarele pentru un milion de dolari. Un pas greşit, un accident fatal n’o vor lăsa pe drumuri: 200 milioane lei aş­teaptă pe frumoasa vânzătoare,­­ care ar trebui da sigur să se gândească şi la fotograful feri­cit inspirat când i-a pus poza la vitrină şi să-i dea, dacă nu altceva, o dedicaţie pe fotogra­fia cu noroc, Don José C­ronica enternă Guvernul Poiacaré a demisio­nat. Cauza demsiei ! Camera a respins cu 271 voturi contra 204, o propunere a ministrului de finanțe, Lastegrie, privitoare la ragul­area pensiunilor func­ționarilor publici, cu toate că se pusese chestia de Încredere. Prin urmare, cabinetul Poin­caré a căzut pe o chestia mă­runtă, prin surprindere, de­oarece in ajun, atât Camera ! cât fi Senatul, aprobase politi­ca rodnică externă și internă, a șefului guvernului. D. Mille­rand a rugat pe d. Poincaré să formeze un nou minister. D. Potacaré pare dispus să rema­nieze larg ministerul El are intenţia să suprime câteva ministere şi subsecreta­riate de Stet Preşedinteil re­­publicei, Millerand, a declarat că oricare ar fi guerinul de mâine, el trebue să continue po­litica d-lui Poincaré. Toţi deputaţi croaţi din par­tidul Ini Rodiei — la număr de 26 — s'au prezintat la Scupolut şi 16 dintr­ânşii au depus Jură­­mântul de precitaţie regelui şi ţării. După acest eveniment poliţia, Pastei şi-a dat demisia, deoare­ce nu mai poseda majoritatea în parlament. După cele scrise de presa ga­­vernamentală, Rădici nu-şi face prea mari iluzii asupra blocului opoziţiei, dar vrea alegeri ge­­nerale apropiate. Criza ministe­rială iugoslavă nu s'a rezolvat Conferinţa ruso-romf­nă dala Ukr­a s'a deschis azi. In Australia se va constitui un guvern Sozialist. Se anunţă că Ryhov, preşedintele guver­natul sovietist din Rusia, a fod pus la imposibilitate să con­­ducă afacerile Statului. Conferinţa dela Hiena se va amâna­, sine die” — Instrucţiile lui Joffe — — Dala trimisul nostru special — VIENA, 26. — D. Langa Răş­­eanu, preşedintele delegaţiei române şi d. Kre*Unski, preşe­dintele delegaţiei sovietelor ru­se, s'au prezintat ezi dimineaţă d-lui Greinberger, ministrul de externe al Austriei, en care s'au Întreţinut despre lucrările con­ferinţei ruso-române. D. minis­tru Grünberger a primit să pre­zideze şedinţa inaugurală a con­­ferinţei Viena, 26.—Aflu din sursă par­ticulară că Joffe, ministrul so­vietelor dela Viena şi care lo­­cueşte intr'un sanatoriu din îm­prejurimile Capitalei, ar fi dat azi instrucţiuni lui Crostinski, in sensul următor: dacă, la conferinţă, delegaţia română va cere recunoaşterea statutului Ba­sarabiei, la conformitate cu tratatul semnat de marile pu­teri aliate, delegaţia rusă să ceară amânarea sine die a pom­­ferinţei, refuzând să discuta chestiile litigioase dintre Rusia şi România. O ruptură zgomo­­toasă şi provocatoare nu ar con­veni politicei sovietelor în Îm­prejurările actuale, când guver­nat­­ra Moscova are intenţia să ceară un mare împrumut şi străinătate pentru consolidarea situaţiei sale in Interior. 1. PRESA VIENEZA ATACA RO­O­MANIA IN CHESTIA BASA­RABIEI Presa vieneză publică articol* împotriva României şi susţine punctul de vedere al sovietelor în chestia Basarabiei, însuşi oficiosul „Reichspost", a luat atitudine împotriva stră. Interviewul „Universului cu d-nul Krestinski — Raporturi da buni vecinătate. — Chestia sutode tar­minării­­— Dem­­itun­sul nostru special — Declaraţiile d-lui Krestinski Viena, 26 Martie Am solicitat o întrevedere d-lui Krestinski, şeful delegaţiei se­­videlor ruseşti. Azi, am fost primit la ambasada rusă. L-am rugat pe şeful delega­­ţiei ruse, să-mi dea câteva lă­ ■ muriri pentru ziarul „Universul“ în ce priveşte politica exterioară a Rusiei sovietiste, în legătură cu Interesele ambelor state. Am atras atenţiunea şefului ■ delegaţiei sovietelor că din une­le informaţii, comunicate şi note afirmă în străinătate, oficiale ruseşti, ar reuşi impresi­­unea că politica Rusiei soviete­lor înclină pronunţat către inem­perialism.­­ D. Krestinski a protestat şi mi-a declarat următoarele : „Sovietele ruse sunt însufle­ţite de intenţiuni pacifice şi sle inţeleg să respecte principiile, care favorizează emanciparea popoarelor. Politica sovietelor nu-i impe­rialistă, după cum se crede şi «o Raporturile ruso-romine Chestin­a litigioasa I. — Cum vedeţi d­vs., posibi­litatea stabilirii unor raporturi normale între Rusia sovietistă şi România ? R. — In ce priveşte raportu­rile Intre ambele ţări, ştiţi că există foarte multe chestiuni litigioase. Aceste chestiuni liti­gioase le vom examina Împreu­nă cu delegaţii dv. cu scopul de a ajunge la o înţelegere şi a stabili raporturi pacinice şi de bună vecinătate. România e sin­gura ţară limitrofă cu care Rusia se găseşte într-o situaţie, care nu e încă fixată şi clari­­ficată. Rem­­atul conferinţei depinde de faptul dacă guvernul român va împărtăşi principiile dictate de echitate. Rusia a acceptat dreptul de autodeterminare al popoarelor din Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, adică a ace­lor ţinuturi, care au făcut parte din fostul Imperiu rusTi Guvernat din Moscova, cu toa­te legendele puse la circulaţie, doreşte să stabilească raporturi de bună vecinătate şi nădăj­duim că aceeaş dorinţă Împăr­tăşeşte şi guvernul român". Acestea au fost declaraţiile şefului delegaţiei sovietiste ruse. Conferinţa se va deschide cu solemnitatea cuvenită, mâine, JoL la ora 3 d. a. la Landhaus. Mâine dimineaţă, cane­lalul Selpel va primi în audienţă pe şefii celor două delegaţiuni. Reprezentanţii presei au fost Invitaţi să ^precips la şedinţa de deschidere a conferinţei me so-romfine. ,­­*• 1 ”1 D-nul Grünberger, Langa Rip­canu şi Krestinski s'au fotogra­fiat la grup. M. Negru Concordatul Iugoslaviei cu statioanul Belgrad, 26. — Dr. Smodlaka,­­reprezentantul Iugoslaviei pe lângă Vatican, a sosit eri la Belgrad, spre a tranșa chestiu­nea institutului catolic din Ro­ma. Acordul din Roma regulea­ză această chestiune intre rega­tul sârbo-croat-sloven și Italia care trebue să fie însă regulată şi cu Vaticanul. Tratativele în­cepute în această privinţă, fac să se creadă că Vaticanul ar fi dispus să accepte direcţiunea institutului în comun cu statul iugoslav. (VWWW\VvVv/VVV\ ZIARUL ..PNÎSERSUL” lupi II, III › Pentru marile | › premise primăvara | › ctitorii cari vor si par- $ › t­olpe la marile premii de c › primăvara vor strâope pn- › › poanele ce zilnic vor a pn- › S bilcate in acest loc. 5 › Amănunte complete vor I) C } date Hi timp, £ naaaaaaaaaaa/saaa/

Next