Universul, martie 1924 (Anul 42, nr. 47-73)
1924-03-29 / nr. 71
GSMCA La unele teatre din străinătate se mai menţine claca. Bine organizată, disciplinată, cu o perfectă educaţie tehnică, ea are două obligaţiuni principale. Una de mai mică însemnătate: să sublinieze cu aplauze fragmentele presupuse cele mai bune în operele dramatice sau muzicale şi jocul sau cântecul artiştilor în momentele de efect, provocând sau grăbind în acelaş timp deslănţuirea aprobărilor publicului. A doua, mai importantă: să vegheze neîntrerupt, să paralizeze tendinţa şi eventual să acopere cu aclamaţii manifestaţiunea vreunei părţi din stoc latori sau auditori în contra unui paragraf prost, a unui joc inferior, a unui chix muzical. Pentru că noi n’am oprit decât pe hârtie importul lucrurilor de lux, daca a trecut frontiera ii, căutându-şi un loc mai prielnic, a preferat teatrului parlamentul. La Cameră cel puţin ea funcţionează cu o regularitate şi o abilitate demne de admirat. Compusă din cei cari socotesc că tribuna e un mijloc prea proliaic pentru manifestarea unor talente excepţionale, tolerată de cei cari ar trebui s’o înfrâneze şi adesea aţâţată de ei cu aplauze gradate, tot aşa cum la circ se încălzesc reciproc gimnasticii europeni travestiţi în indieni cu un moment înainte de a se da peste cap în arenă, daca se eşalonează în bănci, în picioare, lângă banca ministerială, pe culoare, la bufet — unde este isvorul reconfortării—şi scoate într’un relief de un gust îndoelnic tiradele convenabile impresarilor, acoperă efectul negativ al gafelor leaderilor şi sabotează constatările neplăcute. Refractari discursurilor, nu pentru că nu le pot ţine, dar pentru că geniul a devenit banal, adversari ai întreruperilor spirituale, nu pentru că li s’a perimat umorul ci pentru că nu l-au recunoscut niciodată demn de a pătrunde un parlament, membrii clicii apelează mai mult la monosilabe, la onomatopeice, la manifestaţiuni ale gurei şi figurei proprii primelor timpuri ale apariţiei omului la pământ, întovărăşite de gesturi de o rară plasticitate, care s’ar crede că traduc sentimente şi convingeri, dacă nu e’ar şti că ela ea, prin definiţia eî, nu trebue — şi în cazul de faţă nici n’ar putea să aibă nici una, nici alta. Aşa se explică cum declaraţiile diferitelor partide în chestia comercializării bunurilor Statului, deşi expuneau puncte de program şi concepţiuni ce se putea să nu fie împărtăşite de absolut toţi deputaţii prezenţi, dar nu se putea să nu fie respectate de toţi, au înregistrat o deoseibită atenţie din partea clăcii, care şi-a îndeplinit cu un adevărat exces de zel datoria de a îl ataca cu protestări inofensive şi neînţelese, câştigând astfel încă un titlu de recunoştinţă din partea patronilor O promoţie de decoraţii, un stoc de sinecuri, o duzină de intervenţii admise şi câteva carnete de permise trebuesc numaidecât să recompenseze eroismul din urmă de pe frontul parlamentar. In ajutorul studenţilor Lista deschisă de ziarul „Universul“ . Au mai subscris 3 Funcţionarii ministerului de interne 21.001 Colecta d-lui Titu Zamfirescu 520 Ieromonahul Eliseiu Zaiţl (fi Arhim Luca, Schitul baron, Jud. Fălticeni 500 Colecta elevilor cl. I şi H a şcoalei normale de băeţi din Călăraşi, din iniţiativa d-lui profesor D. Rollea 318 . Corecta Subcentrului 8 (Teiu) „Zorile“, la şezătoarea 8 din 23 Martie, şcoala primară de fete „Maşina de pâine“ prin directorul subcentrului Al. D. Mândrise 280 Mihail şi Ana Leon pensionar, Bălţi 225 Crăciunu Comanu soc. Concordia Schela Hune., Jud. Prahova, in memoria fiului său Comanu Neculae, student, mort pentru patria 200 Elena Ţăndureanu, direc- , toarea grădinei de copii nr. 3 Bazargie, colecta copiilor 29* Cercul Pastoral corn. Domnești Jud. Ilfov, prin pr. I Proistos C. Anastasia 175 Clasa IV băeţi nr. 5, Burau 187 Margarete C. Mihăilescu, elevă el. II lie., şi Victor Adrian Mihăilescu, elev cL III primară, Vaslui 160 Citaţi Azento, str. Primăverei nr. 3, Huşi 100 Moise Popovlelu, profesor, Beiuş, jud. Bihor 160 Preot Gh. Verşescu, corn. Tarcău, jud. Neamţ 100 Ana Florescu, str. Petru Bares nr. 84, P.Neamţ, elevă cu VIU 100 D. Braconescu, seminarul Veniamin, Iaşi 50 Colecta ofiţerilor, reangajaţi şi Jandarmi in termen, de la reşedinţa regimentului 2 Jandarmi 2618 Joseph Vcrraylon, 23 Rno de la Charité, Bruxelles 1000 Vslery Vioîon, Ninove, Belgia 1000 Corpul ofiţeresc al şcoala de subofiţeri de infanterie Oradea Mare şi d. Hartman 1.380 Colecta membrilor din consiliul „Scoa Ia Academia Română de Croitori*“, în sumă de 1209 şi anume: Constantin Radola, Carol Czanek, Păun G. Ballea, Ioachim Olteanu, Petre Antonescu, Nicolae Neaga, Mto 200 iei 1200 Colecta personalului gărel Ober, București 583 Constantin Dobrescu, comerciant, Călărași 300 Colecta elevei Elena Grideann, dela elevele el. I-a a şc. „Carmen Sylva“ 232 Carol Hornstein 200 G. lenesen 49 Gerenl Central comercial şi industrial, str. Bursei 2, București 5.008 Colecta făcută prin Banca populară „Podgoria Nouă“ din corn. Jaristoe, Jud. Putna, In sumă de 2590 și anume: Banca populară „Podgoria Nouă“ 1 , 1.000 Nicolae D. Hainerose, preşedinte 1.008 I. Saragea 100 Ştefan V. Giurea 100 Vasile St. Giurea 100 Zaharia E. Savin 100 Vasile V. Giurea 100 „Fmnilia“ Clasă de economii, societate pe acţiuni, Făgăraş 2.008 Profesorii şi elevii clasei IlI-a a liceului „Spini Haret“ 1.505 Epitropia bisericei S-ta Vineri-Nouă din Bucureşti 1.000 Colecta funcţionarilor Băncii Româneşti „Sucursala Craiova“ 1.000 Elevii şcoalei primare nr. 3 de băuţi din Brăila 508 Elevii clasei a II-a a gimnaziului din Mizil 275 Pani Pornibeanu, avocat 3N Colecta d-lui Nedeiana Marin, de la elevii anului IV ai şcoalei superioare de comerţ, Craiova 240 Colecta d-lui Vasile S. Radobei, str. Târgului nr. 11, Creiova 208 Profesorii și elevii școalei Slătioara-Olari, jud. Vâlcea 208 Balaciu St. Gheorghe, elev cL II prim. „G-ral Adrian" 100 Niculae Călătorescu, şef de serviciu cL I, primăria Capitalei 100 Liviu F. Moga, student şi înnct. la Monitorul Oficial 100 Maria Stănescu 20 Total lei 48.001 Suma dia urmă 1.406.817 Total general 1.546.918 Palaea ss eftinssie... la Paris Paris, 27. După „Echo de Paris“ e vorba ca azi prețul pâîrei să fie scăzut Pâinea se va vînde cu 1.25 franci kgr. Ill f!l|l FIME2 Votul Camerli. - Consiliul dela Elysée. Insistențe!® cMul Hisland pe lângă J. Poincaré să-și retragă demisia. - Cum va fi format noul guvern - Parîs, 27 (Rador).—Camera francezft a hot^ril cu 271 de voturi contra 264 trimiterea In comisiunl a regulamentului privitor la pensiunile funcționarior, cu toate că fijietejrie a pus chestiunea de încredere. In urma acestui vot, guvernul a prezentat preşedintelui Hilerand demisiunea sa. Lonsoiul de miniştri s’a întrunit apoi sub ’ president!« d-lui Milerand spre a delibera asupra situaţiunii. D. Millerand a acceptat demisiunea guvernului l)sa a insistat foarte mult fie lângă Poincare să contnuie onora sa care a găsit Întreaga aprobare a parlamentului şi a ţării. Poincaré a răspuns că este Însufleţit de dorinţa cea mai vie de-a răspunde în mod afirmativ la acest apel. CE SPUN CERCURILE POLITICE Toate cercurile politice au primit cu cea mai vie satisfacţie Ştirea că la întrevederea de la Erpsée intre Millerand şi Poincaré, primul ministru a răspuns că doreşte să dea un răspuns afirmativ la apelul d.lui Mille’ rând. Poincaré a cerut să i se dea timp până măine ca să poată lua o decizie. Se aşteaptă că dacă Poincaré nu va fi în stare până măine să prezinte o listă a noului guvern, ar face cel puțin indicații precise de felul cum ar urma să se formeze cabinetul de miniştri. Poincaré va putea în acelaş timp să prezinte lui Millerand spre semnare decretele de numire a nouilor miniştri, CONSILIUL DE MINISTRI DE LA ELISEE In consiliul da ministri, Lasteyric a declarat că consideră că numai al singur a fost pus in minoritate, pentru că politica guvernului a fost la ajun în întregime ratificată de către Cameră și Senat. Poinoara a insistat asupra necesităţii retragerii colective de la guvern. Millerand a insistat foarte mult ca miniştrii să se prezinte după amiază la parlament. A adăugat că esre gata să explice parlamentului printr’un mesaj motivele acestei atitudini, subliniind că votul a fost obfinit prin surpriză, căci mulţi deputaţi erau absenţi. După ce a plecat Millerand, miniştrii au continuat să de- bareze asupra situaţiei şi s’au exprimat la mod unanim că Poincaré trebue să rămână la putere pentru a continua politica actuală care este rodnici. Poincaré insă a menţinut deciziunea sa ca guvernul să şi dea demisia. După şedinţă Poincaré a declarat ziariştilor că demisiunea sa esta irevocabilă. DACA POINCARÉ PERSISTA IN HOTARAREA DE DEMISIONA Ultimele ştiri de eri seară permit presupunerea că Poincaré va da preşedintelui un răspuns afirmativ. In caz că va da un răspuns negativ, Millerand este ferm hotărtt să cheme la guvern un minister decis să urmeze politica guvernului lui Poincaré căci este de părere că in circumstanţele actuale o altă politică nu este posibilă, nici in ce priveşte chestiunile interne şi nici in ce priveşte chestiunile externe. In cercurile politice se crede că numărul miniştrilor va fi redus. Se va suprima ministerul higienei şi câteva subsecretariate. Se spune că dacă Poincaré formează guvernul, va schimba pe câţiva din colaboratorii săi in special, pe titularii trifţi dinanţe, marină, comerţ şi interne Se zice că la finanţe va fi numit sau Francois Marsai sau Bokanowski; la marină va fi numit probabil senatorul Chaumet. O importanţă deosebită se atribuie numirii ministerului de interne având în vedere că Franţa se află in ajunul alegerilor. Se numeşte pentru acest minister pe Delrat sau Reibet. Alţii vorbesc de deputatul Brousse. ÎNTREVEDEREA LUI POINCARÉ CU PREŞEDINŢII PARLAMENTULUI Eri seară Poincaré a conferit cu preşedinţii Camerei şi Senatului. Aceştia i-au sugerat să ia asupra sa conducerea ministerului de finanțe. Poincaré nu a exprimat punctul său de vedere în această privință, este însă foarte puțin probabil să consimtă a părăsi ministerul de externe. Pare sigur că numărul ministerelor va fi redus și că se va suprima și ministerul de comerț. Se mai spune că deputatul Louis Marin, preşedintele comisiuni economice extraparlamentare, şi Loucheur, fost ministru, vor intra in noul guvern. POINCARE ŞI-A AI, 58 COLABORATORII Paris, 27. — Cabinetul a dat indicaţii foarte presuse asupra felului cum inţelega să se constitue noul minister. Poincaré ar putea supune chiar mâine după prânz decretele de numire a nouilor miniștri. CUM SE EXPLICA VOTUL CAMEREI Paris. 26. — Azi dimineață Camera a discutat, proectele de lege asupra pensiunilor. Pe banca guvernului nu erau decât Lasteyrie și Strauss. Bouyeeon a cerut să se iappeze comisiunei textul prezintat de guvern și care a fost modificat de către Senat Lasteyrie s’a opus la aceasta, punând chestiunea de încredere. După punerea la vot înapoierea decretului a fost hotărîtă cu 271 voci contra 264. După aceasta miniștrii s'au dus la Elysée, unde Millerand a insistat ca guvernul să se prezinte după prânz in fata Camerei, adăogând că e gata să explice printr’un mesaj către Cameră motivele acestei atitudini. Miniștrii după o scurtă deliberare au prezentat demisia colectivă care a fost primită. Millerand a convocat apoi pe preşe- Mnţii Senatului şi al Camerei. 1 . Jrabăniei unei cabinet plui A.Vmnts*. o Uimire profundă în cercurile politice mai cu seamă prin felul neaşteptat în care s’a produs această criză la care nimeni nu se gândea măcar. Totuş regulamentul ţinând seama de votul proclamat In şedinţă, consideră că ministerul a fost pus in minoritate. ACTIVITATEA MINISTERULUI POINCARE Ministerul Poincaré care tine putere®, de la 15 Ianuarie 1922 lasă în urmă-i rezultate bune cu privire la asanarea situaţiei financiare, restabilirea schimbu- lui, profiturile trase din ocupaţia Ruhr-ului, cordialitatea relaţiilor franco-britanice care sunt în ajun de a se manifesta prin convorbirile proectate în vederea unei cooperări franco, engleze, şi mai departe reglementarea reparaţiilor care vor fi uşurate mulţumită rezultatelor conferinței experților. Ziarele de seară raportează că din impresiile culese prin culoarele Camerei rezultă că Millerand va însărcina pe Poincaré să formeze noul cabinet. Un „match” aerian In jurul pământului. Intre americani şi englezi „Miatch“-ul aerian, între aviatorii americani şi englezi, pentru înconjurul pământului dela vest l* est şi dela est la vest, a început. Aviatorii americani, In patru aparate, au pornit la 17 Martie c. din Monica (America). Ei vor trece Alaska, insulele Aleutine, Japonia, India, Belucistan, Pensia, Turcia, Europa, oceanul Atlantic de nord, Groelanda, America de aviatorii englezi susţin că ei vor nord. Aviatorii englezi vor exe- efectua circuitul In patru luni. A cuta circuitul trecând oceanul AVIATORI ENGLEZI AU PLEPacific şi apoi Atlanticul In CAT DIN HAVRE dreptul insulelor Azore. Ei au pornit de la Sonthan-Thon. Marţi doi companioi ai căiur au 24 Martie c. pornit să facă Înconjurul în a- I Aviatorii americani cred că vion au părăsit ori dimineaţă, vor efectua circuitul mondial orei 4 î n Havre, și au ajuns 1 în patru luni și jumătate, iar Lyon, la orele 4 și un sfert. Circuitul mondial. Lupta de întrecere. Trecerea continentelor și oceanelor. Convenţii ratificate şi Sobrania bulgară Sofia, 26. — Sobrania a ratificat convenea dintre Statele Unite şi Bulgaria cu privire la naturalizări, a mai ratificat şi convenţia din Lauzana relativ la frontiera Traciei şi regimul Strâmtorilor, precum şi convenfia cu Austria asupra extradării I. '• Ú ! -1 femeile nu pot fi alese In parlamentar iarc Constantinopol, 27 (Rador). — Adunarea națională din Angora a respins propunerea deputatului Izet Kemal Bey pentru acordarea dreptului la femei de a fi alese deputaţi, i ■ f ! , . ____________. H 'Oliui pentru asasinatele din Irlanda ■Londra, 26. — Parlamentul irlandez a suspendat ieri şedința în semn de doliu pentru asasinatul comis asupra soldaţilor britanci la Qeensrtow (Irlanda). Doua vapoare s’ia ciocuit la Marsi Sfa&ecii din cauza ceţii LONDRA #6. — Onia groasă, care s’a lăsat asupra, canalului Mânecii a cauzat ciocnirea vaporului Ueimin! cu steamărul japonez Tokuluku, care a şi fost scufundat Vasul german a sosit azidiuimen(4 a Dover cu 13 oameni din echipajul vasului japonez scufundat; restul echipajului a pierit in valuri* O propuneri a Statelor-llflite acceptata de Austria |1 Ungaria Washington, 27. — Guvernul austriac și cel ungar, au acceptat propunerea Americei pentru instituirea unei comisiuni mixte, care să rezolve chestiunile ce au fost provocate de războiul european şi care pornise mantaropean și care privesc cele două state. —n— » — Mareşalul Foch la Vatican Roma, 26 (Radar). — Mareşalul Foch a fost primit Marţi, de Papa, într'o audienţă care a durat o jumătate oră. ■I—MS -« • FILA1. Un domn elegant se plimbă pe bulevardele Parisului şi admira vitrinele încărcate de lucruri frumoase şi scumpe. Deodată rămase uimit în faţa unei fotografii. Se aplecă, o privi de aproape, se dete mai înapoi, se uită iarăşi la ea, şi, după ce o examină bine, intră la fotograf. — Aţi putea să-mi «puneţi cin» este persoana de colo ! Luă adresa din registrul de comenzi, se sui într’un automobil și peste douăzeci de minute ciocăni la ușa unei modeste locuințe dintr’o stradă depărtată . — Dv. sunteți, d-șoara Andrée Lafayette ! întrebă el încântat pe tânăra care apăruse în prag, măsurând-o de sus până jos, oprindu-şi privirea radioasă asupra picioarelor ei. Răspunsul afirmativ fu dat de un glas răpitor de dulce, în care se amesteca puţină emoţie provocată de vizita neaşteptată. — Eu sunt Richard Walton, directorul celebrei firme de cinematograf The First National Cy. Pentru că timpul mă costă băniț și de sigur pe d-ta la fel — te rog să-mi răspunzi scurt la două întrebări: Cu ce te ocupi ! Ai vrea să faci cinematograf . Luată repede, fata se fâstâci. Ochii ei mari reflectară o nedumerire adâncă, și un zâmbet care-i traducea surprinderea precedă cel» câteva cuvint» îngânate : — Sunt vânzătoare tatr'un magazin.» A«ta, pentru prezent... Pentru viitor, vedeţi n’aş ştî... n’&g put»e.... Şi pe urmă, nu m’am gândit niciodată.... poet» n’am talent.. — Ai picioare, domnişoară, ripostă scurt şi apăsat america,nul. Vei fî una din stelei» filmelor. Cu riscul de a-ţi sugera pretenţii exagerate, îţi afirm că n’am văzut plcioara mai frumoase ! Pegt» câteva zile Richard Walton şi Andrée Lafayette treceau pe««nul. Ea se pus» pe lucru. Foarte curând i se descoperiră şi alte calităţi: vioiciune, drăgălăşie, armonie in gesturi, un corp plastic, toate atuurî hotărîtoare în jocul cinematografic. Astăzi, este lina din gloriile ecranului şi în special picioarele sale, de o perfecţiune în linii şi de o simetrie în dimensiuni cum rar se întâlnesc, formează punctul principal de atracţie al filmelor în care apaş. Şi pentru orice eventualitate, tot aşa cum Carusso îşi asigurase gâtul şi Paderewski degetele, Andrée Lafayete şi-a asigurat picioarele pentru un milion de dolari. Un pas greşit, un accident fatal n’o vor lăsa pe drumuri: 200 milioane lei aşteaptă pe frumoasa vânzătoare, care ar trebui da sigur să se gândească şi la fotograful fericit inspirat când i-a pus poza la vitrină şi să-i dea, dacă nu altceva, o dedicaţie pe fotografia cu noroc, Don José Cronica enternă Guvernul Poiacaré a demisionat. Cauza demsiei ! Camera a respins cu 271 voturi contra 204, o propunere a ministrului de finanțe, Lastegrie, privitoare la ragularea pensiunilor funcționarilor publici, cu toate că se pusese chestia de Încredere. Prin urmare, cabinetul Poincaré a căzut pe o chestia măruntă, prin surprindere, deoarece in ajun, atât Camera ! cât fi Senatul, aprobase politica rodnică externă și internă, a șefului guvernului. D. Millerand a rugat pe d. Poincaré să formeze un nou minister. D. Potacaré pare dispus să remanieze larg ministerul El are intenţia să suprime câteva ministere şi subsecretariate de Stet Preşedinteil republicei, Millerand, a declarat că oricare ar fi guerinul de mâine, el trebue să continue politica d-lui Poincaré. Toţi deputaţi croaţi din partidul Ini Rodiei — la număr de 26 — s'au prezintat la Scupolut şi 16 dintrânşii au depus Jurământul de precitaţie regelui şi ţării. După acest eveniment poliţia, Pastei şi-a dat demisia, deoarece nu mai poseda majoritatea în parlament. După cele scrise de presa gavernamentală, Rădici nu-şi face prea mari iluzii asupra blocului opoziţiei, dar vrea alegeri generale apropiate. Criza ministerială iugoslavă nu s'a rezolvat Conferinţa ruso-romfnă dala Ukra s'a deschis azi. In Australia se va constitui un guvern Sozialist. Se anunţă că Ryhov, preşedintele guvernatul sovietist din Rusia, a fod pus la imposibilitate să conducă afacerile Statului. Conferinţa dela Hiena se va amâna, sine die” — Instrucţiile lui Joffe — — Dala trimisul nostru special — VIENA, 26. — D. Langa Răşeanu, preşedintele delegaţiei române şi d. Kre*Unski, preşedintele delegaţiei sovietelor ruse, s'au prezintat ezi dimineaţă d-lui Greinberger, ministrul de externe al Austriei, en care s'au Întreţinut despre lucrările conferinţei ruso-române. D. ministru Grünberger a primit să prezideze şedinţa inaugurală a conferinţei Viena, 26.—Aflu din sursă particulară că Joffe, ministrul sovietelor dela Viena şi care locueşte intr'un sanatoriu din împrejurimile Capitalei, ar fi dat azi instrucţiuni lui Crostinski, in sensul următor: dacă, la conferinţă, delegaţia română va cere recunoaşterea statutului Basarabiei, la conformitate cu tratatul semnat de marile puteri aliate, delegaţia rusă să ceară amânarea sine die a pomferinţei, refuzând să discuta chestiile litigioase dintre Rusia şi România. O ruptură zgomotoasă şi provocatoare nu ar conveni politicei sovietelor în Împrejurările actuale, când guvernatra Moscova are intenţia să ceară un mare împrumut şi străinătate pentru consolidarea situaţiei sale in Interior. 1. PRESA VIENEZA ATACA ROOMANIA IN CHESTIA BASARABIEI Presa vieneză publică articol* împotriva României şi susţine punctul de vedere al sovietelor în chestia Basarabiei, însuşi oficiosul „Reichspost", a luat atitudine împotriva stră. Interviewul „Universului cu d-nul Krestinski — Raporturi da buni vecinătate. — Chestia sutode tarminării— Demitunsul nostru special — Declaraţiile d-lui Krestinski Viena, 26 Martie Am solicitat o întrevedere d-lui Krestinski, şeful delegaţiei sevidelor ruseşti. Azi, am fost primit la ambasada rusă. L-am rugat pe şeful delegaţiei ruse, să-mi dea câteva lă ■ muriri pentru ziarul „Universul“ în ce priveşte politica exterioară a Rusiei sovietiste, în legătură cu Interesele ambelor state. Am atras atenţiunea şefului ■ delegaţiei sovietelor că din unele informaţii, comunicate şi note afirmă în străinătate, oficiale ruseşti, ar reuşi impresiunea că politica Rusiei sovietelor înclină pronunţat către inemperialism. D. Krestinski a protestat şi mi-a declarat următoarele : „Sovietele ruse sunt însufleţite de intenţiuni pacifice şi sle inţeleg să respecte principiile, care favorizează emanciparea popoarelor. Politica sovietelor nu-i imperialistă, după cum se crede şi «o Raporturile ruso-romine Chestina litigioasa I. — Cum vedeţi dvs., posibilitatea stabilirii unor raporturi normale între Rusia sovietistă şi România ? R. — In ce priveşte raporturile Intre ambele ţări, ştiţi că există foarte multe chestiuni litigioase. Aceste chestiuni litigioase le vom examina Împreună cu delegaţii dv. cu scopul de a ajunge la o înţelegere şi a stabili raporturi pacinice şi de bună vecinătate. România e singura ţară limitrofă cu care Rusia se găseşte într-o situaţie, care nu e încă fixată şi clarificată. Rematul conferinţei depinde de faptul dacă guvernul român va împărtăşi principiile dictate de echitate. Rusia a acceptat dreptul de autodeterminare al popoarelor din Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, adică a acelor ţinuturi, care au făcut parte din fostul Imperiu rusTi Guvernat din Moscova, cu toate legendele puse la circulaţie, doreşte să stabilească raporturi de bună vecinătate şi nădăjduim că aceeaş dorinţă Împărtăşeşte şi guvernul român". Acestea au fost declaraţiile şefului delegaţiei sovietiste ruse. Conferinţa se va deschide cu solemnitatea cuvenită, mâine, JoL la ora 3 d. a. la Landhaus. Mâine dimineaţă, canelalul Selpel va primi în audienţă pe şefii celor două delegaţiuni. Reprezentanţii presei au fost Invitaţi să ^precips la şedinţa de deschidere a conferinţei me so-romfine. ,*• 1 ”1 D-nul Grünberger, Langa Ripcanu şi Krestinski s'au fotografiat la grup. M. Negru Concordatul Iugoslaviei cu statioanul Belgrad, 26. — Dr. Smodlaka,reprezentantul Iugoslaviei pe lângă Vatican, a sosit eri la Belgrad, spre a tranșa chestiunea institutului catolic din Roma. Acordul din Roma regulează această chestiune intre regatul sârbo-croat-sloven și Italia care trebue să fie însă regulată şi cu Vaticanul. Tratativele începute în această privinţă, fac să se creadă că Vaticanul ar fi dispus să accepte direcţiunea institutului în comun cu statul iugoslav. (VWWW\VvVv/VVV\ ZIARUL ..PNÎSERSUL” lupi II, III › Pentru marile | › premise primăvara | › ctitorii cari vor si par- $ › tolpe la marile premii de c › primăvara vor strâope pn- › › poanele ce zilnic vor a pn- › S bilcate in acest loc. 5 › Amănunte complete vor I) C } date Hi timp, £ naaaaaaaaaaa/saaa/